Pasoptismul

• Secolul al XIX lea se defineste in Europa si ca “secol al natiunilor” datorita procesului de formare a statelor nationale.Ideile iluministe isi probeaza efectele indepartate si, intr-un fel deviate, modificate: emanciparea in sens universalist, cosmopolit este inlocuita treptat de emanciparea nationala.Fenomenul capata amploare in centrul si sud-estul Europei, acolo unde incepe dezmembrarea marilor imperii multietnice, accelerata de dorinta popoarelor subjugate de a-si dobandi independenta si de a-si afirma propria identitate.

• Constructia identitatii nationale este realizata de elita compusa din scriitori, istorici, filologi, culegatori de folclor, pictori si muzicieni ca si de oameni politici, juristi, profesori si gazetari.Caile prin care ei actioneaza vizeaza toate domeniile vietii publice si culturale:invatamant si presa, teatru si filarmonica, societati culturale si literare.

• Pasoptismul romanesc are ca nucleu revolutia anului 1848, dar implica o perioada mai indelungata de pregatiri si una de consecinte, delimitata intre 1830 si 1860.Ca miscare politica si culturala, pasoptismul are un rol decisiv in modernizarea societatii romanesti.

• Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale. Aceasta revolutie culturala nu ar fi fost insa posibila fara niste transformari cum ar fi:

• 1863 Al. Ioan Cuza da o lege prin care invatamantul primar devine gratuit si obligatoriu

• 1860 Apare prima universitate romaneasca, universitatea de la Iasi

• 1864 Apare universitatea Bucuresti

• 1816 Prima reprezentatie de teatru la Iasi

• 1829 Apar primele ziare romanesti

• Dupa 1848, dezvoltarea invatamantului se continua in toate directiile:

• In 1856 se infinteaza Facultatea si o scoala de medicina la Iasi, cu 3 profesori, in care si Simion Varnutiu si o scoala de medicina la Bucuresti din initiative lui Carol Davila. Un articol din “Gazeta de Transilvania” din 20 mai 1841 afirma existenta a numai 298 de scoli romanesti, fata de 962 de scoli maghiare, 353 nemtesti.

• Pasoptismul. Perioada paºoptistã (1830-1860) este o epocã de afirmare a literaturii naþionale, în preajma Revoluþiei de la 1848. Perioada se caracterizeazã printr-o orientare culturalã ºi literarã cu trãsãturi specifice epocii de avânt revoluþionar, de emancipare socialã ºi naþionala, de militare pentru realizarea Unirii.

• Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta în coexistenta curentelor literare, nu numai în opera aceluiasi scriitor, ci chiar si în aceeasi creatie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.

• Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici si oameni politici, numitã de posteritate generatia pasoptistã, determinã începutul modernitatii noastre culturale. Scriitorii pasoptisti au vocatia începuturilor si, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocuparilor individuale se explica în contextul epocii.

• Pâna la 1830 nu se poate vorbi la noi de o traditie a literaturii culte sau de o intentie estetica a scrierilor literare. Constiinta faptului artistic, ideea de beletristica, se nasc în aceasta perioada, când se petrece si transformarea autorului în scriitor. Curentele sunt importate o data cu formele, ideile literare vin împreuna cu tiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa initiala a traducerilor, a adaptarii, a imitarii modelelor, a respectarii structurilor date (în fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicisticã a lui Kogalniceanu, Russo, Alecsandri si Negruzzi, prin atitudinea lor lucidã si responsabilã, a contribuit la instituirea premiselor culturii române moderne. „Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara în noi duhul national. [...] Traducerile însã nu fac o literatura." afirmã Kogãlniceanu în Introductie la Dacia literara, în 1840. Introductia se axeazã pe evidentierea necesitatii de realizare a unei literaturi nationale originale si pune în miscare o schemã de idei generale.

• Scriitorii generaþiei pasoptiste au cultivat teme si motive romantice, au ales istoria ca sursa de inspiraþie pentru o lirica a patriotismului si au valorificat literatura popularã si mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creatie, aspiratia spre absolut, spiritul rebel si contestatar sunt câteva trasaturi ale scriitorilor pasoptisti.

• Prima generatie are meritul de a crea cilmatul cultural, publicand primele ziare in limba romana cu suplimente culturale.

• „Literatura are trebuinta de unire, iar nu dizbinare; cat pentru noi dar, vom cauta sa nu dam cea mai mica pricina din carea s-ar pute isca o urata si neplacuta neunire. In sfarsit, talul nostru este realizatia dorintii ca romanii sa aiba o limba si literatura comuna pentru toti.”

• „Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.Foaia noastra va primi cat se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale ii vor umple mai toate coloanele. ”

• „Trebuie a se cerceta si a se invata limba romaneasca si geniul sau si pentru aceasta este destula bagare de seama luminata si fara prejudecati, si un paralelism al limbilor ce au relatie cu dansa.”

• „Dar ca sa se desavarseasca limba si mai bine si ca sa se hotarasca odata cum sa ramaie terminii cei noi, aceasta nu se va putea pana cand nu se va intocmi o academie de cativa barbati a caror treaba sa fie numai literatura rumaneasca carii cu vremea vor pune in regula si vor desavarsi limba prin facerea unui dicsioner.”

• A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze cu studii in Franta, unde dobandesc idei noi, progresiste, pe care le aplica in divesre domenii, dupa intoarcerea in tara.In timpul studiilor, majoritatea au fost initiati in masonerie, societatile intemeiate in tara le permit activitati in spirit masonic, iar programele revolutionare sunt de aceeasi inspiratie.

Moldova

Tara Romaneasca

Transilvania si Banat

• A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si magazine istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici, implicati in evenimente, organizeaza Revolutia de la 1848, traiesc apoi in exil, atragand interesul unor mari personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara oglindeste sirul experientelor traite

• “Istoria unui galban" traverseaza societatea romaneasca din prima jumatate a secolului XIX. Modalitatea folosita de autor (dialogul intre un galben si o para, in care isi povesteste aventurile) ii ofera posibilitatea - ca in literatura picareasca - sa frecventeze medii variate, surprinzand fizionomia morala a fiecaruia. Intr-adevar, "banul este cea mai sigura peatra de cercare a firei omenesti..." Calatoriile succesive ale galbenului, prin buzunarele diferitelor personaje, dezvaluie "cata marsavie plina de dezgust este ascunsa inlauntrul unor bipede...

ByEne AndreeaIoan Anda PatriciaPanait DenisaStanciu MihaelaUngureanu Bianca