Pasari

17
CRESTEREA PASARILOR A Rase de gaini pentru oua Rasa LEGHORN produce 170-220 oua pe an. Aceste gaini clocesc rar. Gaina locala – care creste in curtea gospodarilor cu denumiri ca: porumbaca, neagra, potarniche. Re o productie de 120-150 oua pe an. Carnea este foarte buna la gust. B Rasa de gaini grele carne Rasa COCHINCHINA – originala din China, gaina are greutatrea 3,5-4 kg, iar cocosul 4,5-6 kg. Rasa BRAHMA s-a format in Asia gaina are 3,5-4 kg, iar cocosul 4,5-5,5 kg. C Rasa mixta oua-carne Rasa RHODE –ISLAND 160-180 oua pe an, gainile 2,5-3 kg, iar cocosul 3,5-4 kg. Rasa SUSSEX 160-180 oua pa an, gaina 3-3,5 kg, iar cocosul 4-4,5 kg. Rasa PLYMOUTH 150-160 oua pe an, gainile 3-3,5 kg, iar cocosul 4-4,5 kg. D Rasa locala Rasa GAT-GOLAS DE TRANSILVANIA creste in transilvania, este raspandita pe intreg teritoriu tarii. Gaina 2-2,5 kg, cocosul 2,5-3 kg cu o productie mica pe ora. RASELE DE RATE A Rasa pentru carne Rasa PEKING originara din China – ratele 3-3,5 kg, ratoii 3,5-4 kg produc 80-120 oua pe an.

Transcript of Pasari

Page 1: Pasari

CRESTEREA PASARILOR

A Rase de gaini pentru oua

Rasa LEGHORN produce 170-220 oua pe an. Aceste gaini clocesc rar. Gaina locala – care creste in curtea gospodarilor cu denumiri ca: porumbaca,

neagra, potarniche. Re o productie de 120-150 oua pe an. Carnea este foarte buna la gust. B Rasa de gaini grele carne

Rasa COCHINCHINA – originala din China, gaina are greutatrea 3,5-4 kg, iarcocosul 4,5-6 kg.

Rasa BRAHMA s-a format in Asia gaina are 3,5-4 kg, iar cocosul4,5-5,5 kg.

C Rasa mixta oua-carne Rasa RHODE –ISLAND 160-180 oua pe an, gainile 2,5-3 kg, iar cocosul

3,5-4 kg. Rasa SUSSEX 160-180 oua pa an, gaina 3-3,5 kg, iar cocosul 4-4,5 kg. Rasa PLYMOUTH 150-160 oua pe an, gainile 3-3,5 kg, iar cocosul

4-4,5 kg. D Rasa locala

Rasa GAT-GOLAS DE TRANSILVANIA creste in transilvania, esteraspandita pe intreg teritoriu tarii. Gaina 2-2,5 kg, cocosul 2,5-3 kg cu o productie mica pe ora.

RASELE DE RATE

A Rasa pentru carne Rasa PEKING originara din China – ratele 3-3,5 kg, ratoii 3,5-4 kg produc 80-120

oua pe an. Rase LESEASCA – ratele 2,5-3 kg, ratio 5-6 kg

RASE CURCI

Rasa BRONZATA curcile 10-12 kg, curcanii 12-15 kg. Prin ingrasare curcanii ajung la 20 kg. Productia de oua 80-90 pe an. Curcile sunt bune la clocit si pentru cresterea puilor de gaina.

Rasa BRONZATA CU PIEPTUL LUNG curcile 16-18 kg, curcanii 23-24 kg.

RASE CURCI SEMIGRELE ALBA CU PIEP LUNG ALBA DE OLANDA ALBA DE VIRGINIA

1

Page 2: Pasari

BIBILICILE

Cresc in gospodariile populatiei pentru carne si ornament. Femelele sunt mai mari ca masculi. Carnea calitati gustative asemanatoare celei din vanat.

REPRODUCTIA PASARILOR

Fecundatia se produce in interiorul organismuluiu femel si consta din unirea gametului mascul (spermatozoidul) cu gametul femel (ovulul). Pentru realizarea de oua fecunde trebuie:

Inca de la inceputul anului loturile de pasari care se aleg pentru inmultire trebuie sa fie sanatoase.

Sa se aleaga in functie de scopul urmarit – oua-carne, carne-oua. Alegerea sa se faca dupa varsta. La gaini procentul maxim de fecunditaste si

ecloziune se obtine in primul an de productie – female se folosesc 3-4 ani. De la rate gaste, curci, se obtin oua apte pentru reproductie – cocosii si curcanii de 10-12 luni, ratio si gascanii de la 2 ani. Varsta maxima de folosit 4-5 ani cocosi, ratio, curcani, iar gascana 6-7 ani.

Este recomandat ca pentru gaini, curci, rate 70-80% din efectivul stability sa fie din primul an de reproductie. La gaste 30% din pasari din primul an. Trebuie sa asiguram masculul-femela

Un cocos pentru 12 gaini din rase usoare; Un cocos pentr 6 gaini grele; Un cocos pentru 8 gaini din rasa mixta; Un ratio pentru 7 rate rase usoare; Un gascan pentru 3 gaste;

Masuri ce trebuie aplicate dupa producerea oualelor inainta de introducerea lor in incubatie

Recoltarea oualelor se face de personae care s-au spalat pe mani cu apa si sapun, sa aiba imbracaninte curate, fara mascara bruste precum ___________murdarirea lor. Recoltarea se face de 2-3 ori pe zi. Ouale la 25°C se pun direct in cofraje cu varful in jos.

Depozitarea in camere racoroase 12°C lipsite de lumina, bine aerisite, fara mucegai.

Transportul cu atentie, in cofraje sau in lazi cu talaj saupaie uscate tocate. Sa se evite zduncinaturile.

2

Page 3: Pasari

ALEGEREA OUALELOR PENTRU INCUBATIE

Se elimina oualele sparte, crapate. Cele care au forme necorespunzatoare, cele fara galbenus si albus, cele cu 2 galbenusuri,cu cheaguri de sange in albus sau galbenus, precum si cele cu greutati mici. Determinarea se face la o sursa de lumina sau ovascop. Albusul o masa transparenta, incolora, usor verzuie. Galbenusul la centru oului, sferic de culoere galben spre rosietic, la oua vechi continutul nu este clar, este tulbure sau chiar opac. Vechimea oualelor de a o ora la 14 zile maxim 5-7 zile. Incaperea unde se depoziteaza 8-10°C, umiditate 70-80%.

INCUBATIA OUALELOR

Dezvoltarea embrionului are loc in afara organismului femelelor prin procesul de incubatie. Se practica doua sisteme de incubatie a oualulor: incubatia artificiala si incubatia naturala (cu closca). Indiferent de sistemul folosit dezvoltarea embrionului se face sub influenta factorilor ca: temperature, umiditate, ventilatie.

Incubatia artificiala – este asigurata prin incubatoare dotate cu instalatii speciale ce asigura toate conditiile.

Incubatia naturala cu closca, dezvoltarea embrionului se face sub influenta temperaturii, umiditatii, vantilatiei, precum si asezarea oualelor in cuibar. Cuibarele au urmatoarele dimensiuni:

Pentru gaini – Lungimeo 0,30 m; latimea, inaltimea 0,35; Pentru curca – Lungimea 0,40 m; latimea 0,45; inaltimea 0,60 m; Pentru rate – Lungimea 0,40 m; latimea 0,60 m; inaltimea 0,60 m;

Temperatura este asigurata de corpul pasarii prin contactul direct dintre oua si pielea dinregiunea abdominala, care la closca este lipsita de pene. Umiditatea trebui se fie 70-75%. Depasirea umiditatii duce la moartea embrionului. Umiditatea prea scazuta produce evaporarea uinei cantitati mari de apa din ou fapt de influenteaza hranirea embrionului. In permanenta este necesar sa se asigure aer curat in incapere deoarece incepand din a- 7 zi de clocit embrionul are mare nevoie de oxygen. Este necesar sa se retina ca asezarea oualelor in cuibar nu este intamplatoare, ouale se aseaza cu axul longitudinal orizontal, usor inclinat. Miscarea oualelor este facute de closca. Trebuie retinut ca asternutul trebuie sa fie curat, uscat, sa se schimbe de doua ori pe saptamana. Pentru closti, crescatorul trebuie sa aleaga pasari cu constitutie robusta si greutate corespunzatoare raselor.

3 Numarul de oua clocite de o pasare:

Page 4: Pasari

Gaina – 15-18 oua gaina; 9-12 oua curca; 4-6 oua gasca; 10-13 oua rata; Curca - 24-26 oua gaina; 18-20 oua curca; 10-12 oua gasca; 20-23 oua rata; Gasca 8-10 oua gasca; 12-15 oua rata; Rata

Durata clocitului la pasari Gaini – 20-22 zile; Curci – 27-29 zile; Rate _________26-28 zile; Rate lesesti – 33-35 zile; Alte rase rate – 27-30 zile; Gaste – 29-32 zile;

Dupa terminarea clocitului urmeaza eloziunea -procesul de iesire a puilor dinou ce cuprinde: ciocuirea – eliberarea din coaja, iesirea din ou. Dupa eloziune, cojile de ou, puii morti, asternutul din cuibar, se ard. Cuibareler se dezinfecteaza cu 2% soda caustica, intu-un loc ferit de pasari.

INTRETINEREA SI HRANIREA PUILOR SI TINERETULUI

CRESTEREA GAINILOR

Intretinerea naturala a puilor de gainaIncubatia naturala dupa ecloziuonare puii intra sub ocrotirea clostii. Pentru ca ocrotire ce se acorda de catre gaina-closca sa fie cat mai corespunzatoare, se recomanda sa i se atribuie 15-25 pui; la curci – 25-40 pui; la gasca -15 boboci;, iar pentru curca si rata numarul acestora sa fie cu 10% mai mic. Cresterea puilor cu closca se va face in libertate, in curti unde isi pot gasi o parter de hrana. In cazul cand puii sunt crescuti in conditiile aratate ma sus, crescatorul trebuie sa le asigure adapostirea pe timpul noptii in spatii corespunzotoare. Aceste spatii vor fi folosite si in timpul zilei cand conditiile meteorologice sunt nefavorabile. Dupa 3-4 saptamani, cand puii suntzburati, in stare sa se hraneasca isi continua cresterea. Hranirea puilor si a tineretului de gaina din rase mixte:

Amestecuri de uruieli – 1-3 zile 4 gr.; 4-10 zile 5 gr,; 11-20 zile 10 gr.; 21-30zile 24gr.; 31-40 zile 25 gr.; 41-50 zile 27 gr,; 51060 zile 60 gr.; 61-90 zile 32 gr.; 90-150 zile 45 gr.

Boabe intregi si zdrobite 31-40 zile 5 gr.; 41-50 zile 10 gr.; 51-60 zile 15 gr.;61-90 zile 25 gr.; 90-150 zile 30 gr.

Sroturi oleaginoase 11-20 zile 0,5 gr.; 21-30 zile 1 gr.; 31-40 zile 2 gr.; 4150 zile 2 gr.; 51-60 zile 3 gr.; 61-90 zile 4 gr.; 90-150 zile 10 gr.

4 Tarate de grau 4-10 zile 1 gr.; 11-20 zile 1,5 gr.; 21-30 zile 2 gr.; 31-40 zile

2 gr.; 41-60 zile 3 gr.; 60-91 zile 4 gr.; 90-150 zile 10 gr.

Page 5: Pasari

Lapte smantanit acru 1-3 zile 1 gr.; 4-10 zile 1,5 gr.

Branza de vaca 1-20 zile 2 gr.; 21-30 zile 3 gr.; 31-40 zile 4 gr.; 41-50 zile 5gr.; 51-60 zile 60 gr.

Nutret verde 4-10 zile 2 gr.; 11-20 zile 5 gr.; 21-30 zile 7 gr.; 31-40 zile 10gr.; 41-50 zile 15 gr.; 51-60 zile 20 gr.; 61-150 zile 30 gr.

Drozdie de bere 4-10 zile 0,5 gr.; 11-20 zile 0,7 gr.; 21-30 zile 0,8 gr.; 31-40 zile 1 g.

Cartofi fierti 31-40 zile 8 gr.; 41-60 zile 16 gr.; 61-150 zile 20 gr. Puii mici primesc hrana intavi de material plastic sau metal cu o adancime de 2,5-3 cm. si cu marginile de aceleasi dimensiuni. De la varsta de o saptamana furararea puilor se face din tavite sau jgheaburi simple care nu clocesc. Adaparea se face prin mijloace simple. Se pot folosi o farfurie smaltuita cu un diametru de 25cm. in care la mijloc se pune un vas (borcan) plin cu apa si rasturnat din care apa se scurge treptat in farfurie. Vasul are un diametru de 10-15 cm. si are rolul de a limita intrarea puilor cu tot corpul si de a se uda. Apa vafi in permanenta curate si la discretie. Prin acest mijloc se pot adapa 100 pui .

INTRETINEREA GAINILOR

In sectorul gospodariilor populatiei intretinerea pasarilor adulte se face in libertate, inm adaposturi simple si fara padocuri. La constructia gospodariilor este necesar sa se respecte regulile prevazute la capitilul “CONSTRUCTII ZOOTEHNICE”. In principiu adaposturile cuprind 2 parti distincte:

Una din partile adapostului este destinata pentru odihna pasarilor (patul deodihna fiind prevazut cu stingii de lenm cu sectiunea de 4-5 cm. cu muchiile rotunjite, care se vor aseja la 40 cm. deasupra pardoselii, la o distanta intre ele de 35 cm), sub patul de odihna se colecteaza dejectiile. Patul de colectare a dejectiilor va fii blocat pentru accesul pasarilor in zona de colectare a dejectiilor printr-o plasa de sarma. Inainte de inmtroducerea pasarilor in adapost, ____ suprafete de colectare a dejectiilor se pune un strat de var nestins cu o grosime de 1 cm., iar peste el un strat de nisip de acceasi grosime. Inaltimea cuibarelor la rasele grele va fi de maxim 50 cm. de la pardoseala, iar la rasele usoara la 70-80 cm. Cuibarele vor fii asezate in locuri mai intunecoase in adapost. Nu se folosesc scaritele deoarece gainilor le face placere sa sara. La o distanta de cca. 10 cm. de cuibar se aseaja o stinghie fixa. De ce? Gaina are in acest fel posibilitatea sa isi aleaga cuibarul liber sau pe cel care il doreste. In plus in acest sistem nu deranjeaja

5

gainile care se pregatesc de ouat.

Page 6: Pasari

Pe peretele frontal al adapostulurilor se vor ______ ferestrele. Accesul crescatorului in adapost se face printr-o usa de 160/80 cm, iar intrarea si iesirea pasarilor din adapost se face prin usite asezate in partea de jos a peretelui din fata la 5-10 cm. deasupra pardoselii. Usitele vor avea deschiderea in afara. Pentru 50 de gaini se va asigura o usita de 30/30 cm. Primenirea aerului se face prin cosuri de evacuare.

In sectorul gospodariilor populatiei, crescatorii pot folosi pajistili, miristele sau livezile de pomi pentru cresterea gainilor curcilor, gastelor, timp de 4-5 luni, in cotete mobile prevazute cu roti pentru a se muta. Cotetele mobile cu o constructie simpla din trei pereti laterali din scandura, iar cel frontal din plasa. Are un minim de cuibare, stinghii pentru odihna, doua usi laterale pentru intrarea si iesirea posarilor si o usa pentru ingrijitor. Cotetele se aseaja spre est sau sud-est si se folosesc pentru adapostirea pasarilor pe timpul noptii si in cajul conditiilor atmosferice nefavorabile. Pe un ha pot fi crescute 200-300 gaini, iar mutarea de pe o parcel ape alta dupa 8-10 zile. Se va administra doar 30-50% un supliment.

HRANIREA GAINILOR

O ratie pentru gaini este de 2 kg. Amestec de uruiala : porumb 60%; orz10%; ovaz 10%; mazare 20%;

Sub 9 oua 10-15 oua 71 gr 75 gr

Faina fan vitaminos 4 5 Fina creta, scoici 3 3 Amestec tarate 35%, strot 65% 15 20 Graunte intrgi 20 20 Nutrt verde (____) si morcovi(___) 30 40

CRESTEREA CURCILOR

Cum se face hranirea puilor si tineretului de curca Uruieli si boabe de cereale 1-5 zile 5 gr.; 6-10 zile 8 gr.; 10-12 zile 20 gr.;

21-30 zile 30 gr.; 31-40 zile 50 gr.; 41-50 zile 60 gr.; 51-60 zile 80 gr.; 61-90 zile 115 gr.; 90-100 zile 145 gr.; 120—150 zile 150 gr.

Tarate de grau si uruieli oleaginoase 1-5 zile 4 gr.; 6-20 zile 5 gr.; 21-50zile 10 gr.; 51-90 zile 15 gr.; 90-100 zile 25 gr.; 120-150 zile 16 gr.

Sroturi oleaginoase 21-30 zile 2 gr.; 31-40 zile 3 gr.; 41-50 zile 6 gr.; 5160 zile 8 gr.; 61-90 zile 13 gr.; 91-100 zile 15 gr.; 120150 zile 10 gr.

6 Lapte smantanit 1-5 zile 5 gr.; 6-20 zile 10 gr.; 21-30 zile 15 gr.;

31-40 zile 10 gr.

Page 7: Pasari

Branza de vaci proaspata 1-5 zile 2 gr.; 6-20 zile 10 gr.; Oua fierte 1-5 zile 3 gr. Faina de carne si de peste 6-10 zile 1 gr.; 11-20 zile 3 gr.; 21-30 zile 5

gr.; 31-40 zile 7 gr.; 41051 8 gr.; 51-90 zile 7 gr.; 91-100 zile 5 gr.; 120150 zile 4 gr.

Nutreturi verzi 1-5 zile 3 gr,; 6-10 zile 10 gr.; 11-20 zile 15 gr.;

Faina de scoici, creta sau ar stins 6-10 zile 0,5 gr.; 11-20 zile 0,7 gr.; 2130 zile 1,7 gr.;’ 31-50 zile 2 gr.; 51-100 zie 2,5 gr..

Sare bruta 41-60 zile 0,1 gr.; 61-90 zil;e 0,3 gr.; 91-150 zile 2,2 gr.

COMPONENTA UNEI RATII – PUILOR DE CURCA

Uruiala si boabe cereale - 1 - 50 zile Tarite grau si uruieli oleaginoase - 1 – 150 zile Stroturi oleaginoase 21 – 150 zile Lapte smantanit 1 - 40 zile Branza de vaci proaspata 1 – 20 zile Oua firte 1 - 5 zile Nutreturi verzi 1 – 150 zile Faina de carne si peste 6 – 150 zile Faina scoci, creta, var stins 6 – 150 zile Sarte bucatarie 41 – 150 zile

Pana la varsta de 40 zile amestecul de uruiala se administreaza umed 7-8 ori/zi. Dintre nutreturile verzi inca din primele zile de viata se adsministreza morcovi rasi. Puii mici primesc hrana in tavi din material plastic sau din metal.cu o adancime de 2,5-3 cm. si cu marginile de aceleasi dimensiuni. De la varsta de o saptamana furajarea puilor se face din tavite sau jgheaburi simple. Adaparea se face prin mijloace simple. O farfurie smaltuita cu diametru de 25 cm, iar in mijloc un borcan plin cu apa rasturnat din care apa se scurge treptat fara ca puii sa intre in apa.

INTRETINEREA SI HRANIREA CURCILOR

La adaposturi distanta dintre stinghii trebuie sa fie 35 cm.; se socotesc un cuibar la 3-4 curci. Distanta usitelor40-50 cm, o usita la 30 de capete. Hrana curcilor ca ceaa gainilor O ratie cuca/zi la productia de 15 oua pe luna;

Graunte si uruieli - 200 gr.; tarate – 50 gr.; sroturi 10 gr.; drojdie de bere – 50 gr.; furaje de origina animala – 20 gr.; nuteturi verzi 250 gr.; furaje minerale – 10 gr. faina de creta – 9 gr.; sare bucatarie – 1,2 gr.

7 Hrana se administreaza in timpul iernii 4-6 tainuri pentru a stimula ________, iar in restul anului 3-4 ainuri/zi.

CRESTEREA RATELOR

Page 8: Pasari

Adaposturile prezinta unele particularitati fata de cele ale gainilor si curcilor. Acestea se compartimenteaza in boxe pentru 50 capete de rate pentru reproductie sau 100 rate pentru productie, asigurandu-se pentru boxe si padocuri aferente. Usitele 30/30 cm, 1 usita pentru 50 capete.

Ratele se odihnesc pe pardoseala, nu se prevad stinghii de dormit. Trebuie ca pardoseala sa fie curate, asternuturile proaspeta. Cuibarele de ouat pentru rate se aseaza pe un singur nivelul pardoselii. Se socoteste 1 cuibar la 3-4 rate. Cresterea rate lor se mai poate face prin balti, lacuri, rauri, cu conditia san u fie populate. In functie de calitatea resurselor naturale se mai administreaza zilnic concentrate 40-60% din ratia normala.

INTRETINEREA SI FURAJAREA BOBOCILOR DE RATA

In adaposturi trebuie sa asiguram o temperature constanta in special pentru boboci de rata de 2 luni. Astfel pentru bobocii de 5 zile temperature trebuie sa fie de 27°C; pana la 10 zile 24 °C ; pana la 20 de zile, 20°C, iar la 2 luni temperature sa fie 18°C. In cresterea naturala adaposturile vor fi lipsite de curenti, se va asigura asternuturi din paie uscate si curate. Bobocii in varsta de 5-39 zile pot lua contact cu apa.

O ratie pentru bobocii de rata trebuie sa cuprinda:

Amestec de uruieli de ovaz, mei, porumb.

Gozuri, grau.

Tarate de grau.

Sroturi fl. Soarelui.

Faina de carne.

Branza proaspata de vaci.

Lapte ___________

8

Furaj verde.

Creta furajera.

Page 9: Pasari

Sare bucatarie.

In prima decada de hrana se administreaza ____ 7-8 tainuri, iar peste 2 luni 3-4

tainuri/zi in jgheaburi socotindu-se 10-12 rate la 1 ml.

Se atrage atentia ca berbecii de rata se hranesc cu furaje umede deoarece cele uscate le

astupa narile.

Pana la varsta de 2 saptamani adaparea bobocilor se face numai atunci cand se da tainul,

apoi se ridica.

Hranirea ratelor adulte

Ratia cuprinde : graunte si uruieli, tarate de grau, furaje de origine animala, nutret verde

(iarba-morcov), faina de fan, faina de oase, creta furajera, sare. Acolo unde ratele se cresc

pea pa ratia se reduce cu 30-40%.

CRESTEREA GASTELOR

Adaposturile se compartimenteaza in boxe si se prevad cu padocuri. Adaposturile nu se

doteaza cu stinghii, gastele se odihnesc pe asternut. Trebuie mentinuta totusi curatenia.

Cuibarele se aseaza pe un singur rand la nivelul solului. Se calculeaza un cuibar la

2-3 gaste.

Usitele au dimensiuni 50___________

9

HRANIREA BOBOCILOR DE GASCA

Page 10: Pasari

Ratia: uruieli de cereale, tarate grau, sroturi fl. Soarelui, morcovi rosii, faina de carne,

furaj vberde, lapte smantanit, creta furajera, sare.

Ratia de baza: cereale si cartofi fierti.

Hrana bobocilor sa fie umeda. In primele 7 zile de viata furazarea se face din doua n

doua ore; de la 8-30 zile de viata 5-6 tainuri, iar de la 30 zile in sus 4 tainuri/zi.

Bobocii de gasca in primele 346 ora de la ecluziune nu se furajeaza, dar trebuie hidratati

prinm introducerea ciocului in apa.

Axeasta practica se impune dotorita faptului ca bobocii de gasca, imediat dupa

ecloziune nu au rinichii maturati (complet formati).

Dupa 36 ore timp de 3 zile bobocii vore primi hrana.

INTRETINEREA BOBOCILOR DE GASCA

O gasca poate creste 15 boboci.

Pana la 30 de zile bobocii de gasca impreuna cu clostile vor fi crescuti in incaperi

aerisite, lipsite de curenti. Treptat pana la 2-3 saptamani gogocii vor fi scosi la pasune

treptat.

HRANIREA GASTELOR

Prima faza incepe din luna mai si se termina in octombrie – intretinerea gastelor se face

pe o pasune cu vegetatie normala, consumand 2 kg masa verde/zi, iar adusa in gospodarii

9

se da un supliment de 50-75 gr. graute cereale.

Page 11: Pasari

A doua faza cuprinde pregatire gastelor pentru ouat si incepe din octombrie si se

termins in ianuarie si ratia cuprinde: uruieli 65 gr, tarate 50 gr, cartofi fierti sau sfecla

180 gr, morcovi 80 gr, faina lucerna 100 gr.

10