Scop : explorator – punerea in evidenta a lichidului : -pleural , peritoneal , pericardic , articular .

- recoltarea lichidului din cavitati pentru examinarea cantitativa , calitativa .

- recoltarea singelui (arterial , venos ),

- recoltarea maduvei osoase pentru stabilirea structurii, compozitiei , si aprecierea elementelor figurate ,

- injectarea substantelor radioopace prin punctie rahidiana . Articulara sau peritoneala .

- masurarea presiunii LCR.

Terapeutic :- evacuarea lichidului in exces , - administrarea medicamentelor intracavitar , - efectuarea dializei peritoneale , - scop anestezic (rahianestezia ) , - transfuzia intra osoasa ,recoltarea maduvei osoase, -in vederea transfuziei (punctia osoasa ) Materiale necesare :- de protectie a patului , - de dezinfectie , - 2-3 ace de punctie adecvate virstei copilului si scopului punctiei , - seringa cu ace de unca folosinta pentru anestezie , - pense hemostatice , - manusi sterile , cimp chirurgical , - casolete cu tampoane de vata si comprese sterile , - recipiente pentru recoltarea lichidului , - eprubete sterile (pentru culturi) , - aparate de aspiratie (punctiei pleurale ) - manometru Claude (punctia rahidiana ) - materiale pentru reactia Rivalta . - alte materiale indicate de medic , - medicamente , -anestezice topice , de suprafata . Punctiile sunt efectuate de medic ajutat de 1-2 asistente .

Rolul nursei este : - pregatirea materialelor necesare , pregatirea psihica a pacientului ,se explica

daca este posibil , copilului tehnica si ca este necesara colaborarea lui , ca se efectueaza sub anestezie , cit de importanta este tehnica pentru diagnostic si pentru tratament ,

asigura conditiile de asepsie perfecta a mainilor celor ce participa la tehnica si a tuturor timpilor de executie ,

Asigura pozitia ceruta de medic pentru copil permitind desfasurarea in conditii optime a tehnicii ,

Pentru punctia arteriala : decubit dorsal pe un plan dur , cu coapsa in extensie (pentru punctia arterei femurale )

-decubit dorsal cu articulatia pumnului in hiperextensie sprijinita pe un saculet cu nisip (pentru artera radiala)

Pentru punctia pleurala :- sezind la marginea patului cu picioarele sprijinite pe un scaunel , cu mina de pe partea bolnava ridicata pina la urechea opusa ,

- decubit lateral pe partea sanatoasa , la marginea patului .

Pentru punctia abdominala :- decubit dorsal cu trunchiul putin ridicat ,

pentru punctia pericardica :- decubt dorsal, pentru punctia rahidiana :-decubit lateral

cunspatele la marginea patului , coapsele flectate pe torace .

pentru punctia articulara :- variabila , in functie de articulatia la care se efectueaza punctia ,

pentru punctia osoasa :- decubit dorsal pe un plan dur sau de decubit lateral cu genunchii flectati (punctia crestei iliace)

Pregatirea locului de punctie :-se face pe o suprafata de 10 / 10 cm ,

arteriala – coapsa sau 1/3 inferioara a antebratului ,

pleurala – spatiul V – VI intercostal , linia axilara posterioara ,

Abdominala – la 1- 1,5 cm sub ombilic , la nivelul liniei mediene a abdomenului (exceptie fac copiii sub 2 luni , la care vezica este in pozitie abdominala )

- flancul sting , pe o linie care uneste spina iliaca anterosuperioara cu ombilicul la unirea 1/3 externa cu 2/3 interna ,

articulara – regiunea articulara indicata .

Servirea seringii cu anestezic , a manusilor chirurgicale , a cimpului chirurgical ,

Servirea acului de punctie , preluarea mandrenului si servirea seringii de aspiratie ,

servirea altor materiale , instrumente , medicamente solicitate de medic ,

recoltarea lichidului si pregatirea probei pentru examenele de laborator .

supravegherea permanenta a copilului , stare generala , facies , culoarea tegumentelor , functii vitale , comunicare ,

Dezinfectia locului punctiei , pansarea locului punctiei .

reorganizarea locului de munca , ingrijirea ulterioara a copilului si observarea

eventualelor accidente sau incidente consecutive punctiei

Reguli generale . modul de abordare a copilului caruia I se

administreaza un medicament este influentat de urmatoarele aspecte :

- dezvoltarea fizica si cognitiva , - mediul extern , - experienta anterioara , - relatia actuala cu asistenta medicala , -perceptia situatiei prezente .

Atitudini specifice - se foloseste o abordare pozitiva , anticipind

reusita administrarii , - se explica necesitatea administrarii

corespunzator nivelului de dezvoltare psihica a copilului ,

- se asigura copilul ca tehnica va decurge cit se poate de rapid ,

se distrage atentia copilului necooperant sau speriat ,

nursa va ramine linga copil , incurajidu-l si dupa administrare ,

este important sa se demonstreze copilului ca este o persoana importanta si se tine seama de sentimentele sale .

Precautii privind administrarea medicamentelor :

-se verifica cele 5 reguli privind corectitudinea

Medicamentului –forma de prezentare , - aspect, - valabilitate , - dozei , - momentului, - caii de administrare , - identitatii pacientului . Se verifica dublu medicamentul si calculul

dozei , eventual cu alta persoana ,

Se verifica intotdeauna cu cea mai mare atentie ;-digoxinnul ,

-insulina , -heparina , - adrenalina , - narcoticele . - sedativele . Se respecta cu mare strictete regulile de asepsie Este necesara o atentie deosebita la interactiunea

medicamentelor intre ele si alimentele . se verifica tipul solutiei in care se dizolva sau se

dilueaza medicamentul administrat injectabil si compatibilitatea cu alte medicamente introduse in aceeasi seringa si durata administrarii,

Se urmareste copilul dupa administrare si se anunta medicul daca apar reactii adverse ,

se respecta succesiunea :medicamente administrate pe cale orala , solide , lichide , apoi injectii, supozitoare .

Administrarea medicamentelor pe cale orala scop – efect terapeutic , local –protejeaza , favorizeaza cictrizarea

leziunilor tubului digestiv , -

inlocuieste ,completeaza ,diminueaza secretiile digestive ,

- dezinfecteaza tubul digestiv . General –medicamentele administrate pe

cale orala se absorb La nivelul mucoasei digestive si patrund In singe , actionind la nivelul diverselor organe ,aparate si sisteme .

Elemente de apreciat :-stare de constienta , -reflex deglutitie , - absenta varsaturilor

si tulburarilor de tranzit intestinal . Executie :-se respecta precautiile generale de

siguranta a administrarii -se alege un recipient adecvat , - se pregateste medicamentul –se

zdrobesc tabletele in cazul copiilor cu virsta mai mica de 3 ani sau a celor care prezinta tulburari de deglutitie si se omogenizeaza cu sirop , suc de fructe ,

- se evita amestecarea medicamentelor cu alimente sau cu lochide de baza , existind riscul de a fi refuzate ,

Se administreaza medicamentul respectind reguli de asepsie ,identificare si dozare.

Particularitati pe etape de virsta nou-nascut si sugar - nu sunt capabili sa ia medicamentul din

lingurita , astfel incit administrarea se face cu pipeta , cu seringa, pipeta sau biberonul pina la nivelul indicat ,

- se alege un loc linistit pentru a nu fi deranjati se tine copilul in brate , culcat pe antebratul

adultului , I se plaseaza bratul lipit de spatele acestuia , iar cu mana I se tine celalat brat , capul fiind fixat intre toracee si brat astfel incit mana dreapta sa fie libera pentru administrare .

Se administreaza medicamentul lent pentru a reduce riscul reflexului de tuse sau de aspiratie .

Copii intre 1-3 ani , Se ofera medicamentul in ceasca , lingurita sau se

administreaza cu seringa ,pipeta sau biberonul , ca la sugari .

se imobilizeaza cu blindete copilul agitat , nu se forteaza rezistenta activa a copilului , existind

pericolul aspiratiei , in caz de esec se reia administrarea dupa citeva minute .

Prescolari se prezinta in mod atragator medicamentul in cazul copiilor agitati , care opun rezistenta , se

foloseste un limbaj convingator , ferm dar blind , incurajari , recipiente viu colorate .

daca medicamentul este incorporat in alimente , se lasa copilul sa aleaga alimentul,

dupa un aliment cu gust neplacut , se da copilului , daca este permis , o bautura care ii place ,

se ofera copilului o mica recompensa , dupa ce se verifica daca a inghitit tot medicamentul ,

se multumeste copilului pentru ajutor ,

Injectia intramusculara Materiale necesare :-seringa cu 2 ace sterile ,de

dimensiuni adecvate volumului de solutie , viscozitatii solutiei ,grosimii stratului de tesut subcutanat de depasit .

- tampoane de vata cu solutie antiseptica , - pila pentru fiole , - medicamentul pastrat la temperatura

camerii sau conform indicatiilor , - comprese sterile . Elemente de apreciat :- aspectul tegumentului , -gradul de dezvoltare psiho-motorie a

copilului - prezenta de noduli la palparea regiunii sau

de hematoame .

Executie - se pregatesc materialele necesare , - se spala mainile cu apa si sapun , -se rupe gitul fiolii sau se deprinde capacul

metalic al flaconului si se sterge dopul de cauciuc cu un tampon de vata cu solutie antiseptica , se desface ambalajul seringii , se ataseaza acul la amboul seringii in conditii de asepsie , se indeparteaza teaca din plastic a acului . Daca medicamentul este sub forma de pulbere , se dizolva continutul cu o cantitate de solvent .

- se aspira in seringa o cantitate de aer echivalenta cu volumul de solutie ,

Se introduce virful acului in flacon si se intoarce flaconul cu dopul in jos , se apasa pistonul seringii pentru a injacta aerul in flacon si se agita . Se aspira volumul de solutie indicat , continind doza de substanta de substanta activa necesara .

Se elimina aerul din seringa ,tinind seringa in sus , cind toate bulele de aer sunt in partea superioara a seringii se impinge usor pistonul , evitind evacuarea lichidului .

Se schimba acul cu unul steril adecvat , se verifica daca volumul de medicament

este cel indicat

Se copilul in functie de regiunea unde se efectueaza injectia si de dezvoltarea sa psiho motorie – decubit ventral ,pentru muschii fesieri ,

- decubit dorsal sau sezind pentru muschii coapsei ,

- decubit dorsal ,sezind sau in picioare , cu mana in sold pentru muschii deltoizi .

se dezbraca regiunea aleasa , daca este necesar se soliocita ajutorul unei colege sau a parintilor pentru a mentine in pozitia necesara copilul . Se vorbeste permanent cu copilul , incercind un dialog , copilului mic I se poate da o jucarie sau un alt obiect care sa-l atraga

se dezinfecteaza locul injectiei prin miscari circulare si se lasa locul sa se usuce

Se intinde tegumentul intre police si celelalte degete pentru ca acul sa patrunda in teritoriul muscular profund si cu o miscare rapida se introduce acul perpendicular in stratul muscular ,

se aspira pentru a vedea daca eventul apare singe in seringa , in acest caz retreginduse acul se verifica din nou cantitatea de solutie , se schimba acul si se inteapa iar . Daca nu apare singe se impinge usor pistonul , pina cind se goleste seringa .

se retrage acul rapid si se maseaza regiunea cu un tampon cu solutie antiseptica .

se imbraca copilul , se linisteste asigurindu-l mde scopul injectiei , explicindu-I ca nu este un mijloc de coercitie ,

se arunca seringa si acele in o cutie speciala , rezistenta la intepaturi ,

se noteaza data , ora la care s-a facut injectia , locul unde s-a facut ,incidente .se calculeaza doza urmatoare

Injectia intravenoasa scop –administrarea substantelor de

contrast in vederea investigatiilor radiologice , a unor medicamente , a altor substante pentru explorarea functiei diferitelor organe .

Materiale necesare : seringi si ace de unica folosinta cu

dimensiunile 0,6-0,7 /30 ace pentru aspirarea solutiei (0,9/40 ) tampoane de vata si solutie antiseptica ,

garou sau banda Esmarch , medicamentul prescris , materiale de protectie , Manusi sterile

Elemente de apreciat – posibilitatea de abord venos ,

volumul de medicament in relatie cu calibrul venei alese

nivelul de constienta si capacitatea de colaborare a copilului sau de starea de agitatie

aspectul tegumentelor din regiunea aleasa . Executie –se pregatesc materialele necesare ,

verificind cu atentie exactitatea denumirii medicamentului , dozei , caii de administrare , orarulii administrarii , compatibilitatea cu alte medicamente , identitatea pacientului , se dizolva sau se dilueaza medicamentul

In cazul copilului mare se incearca colaborarea lui , explicind necesitatea si importanta administrarii pentru a recistiga sanatatea .

se dezbraca regiunea aleasa in functie de virsta copilului si de posibilitatea abordului venos si se aseaza in pozitie corespunzatoare

- decubit dorsal sau sezind pentru injectiile la venele de la plica cotului , antebratului sau a feteindorsale a mainii ,

- decubit dorsal pe un plan dur , cu capul intors pe o parte si in afara planului pentru evidentierea venelor jugulare sau epicraniene.

Copilul agitat sau speriat care opune rezistenta este imobilizat in pozitia necesara de o alta persoana .

- Se spala mainile cu apa si sapun , se imbraca manusile sterile - se dezinfecteaza locul punctiei venoase .- se efectueaza staza venoasa prin aplicarea garoului deasupra locului punctiei

in cazul venelor situate la un segment de membru sau prin compresiune digitala in cazul celor epicraniene sau jugulare

- Se schimba acul cu care sa aspirat medicamentul cu unul adecvat sau cu unul “butterfly “ si se elimina aerul din seringa sau tub

- se punctioneaza vena , se aspira pentru avedea daca suntem in vena si se indeparteaza garoul (staza venoasa )

- se injecteaza solutia lent , supraveghind locul punctiei , faciesul ,starea generala verificindexistenta acului in vena . Daca la aspirare in seringa nu este singe se repozitioneaza acul in vena sau se reia tehnica . Copilul mare va fi intrebat daca simte caldura sau uscaciune in faringe intrerupind pentru scurt timp tehnica .

- Cind seringa s-a golit,se aplica pe locul punctiei un tampon cu solutie antiseptica si se retrage acul cu o miscare brusca , iar tamponul realizeaza hemostaza

- se reorganizeaza locul de munca , - se imbraca copilul , se aseaza in o pozitie comoda si se supravegheaza in

continuare .

Injectia subcutanata materiale necesare :-seringa cu ace de unica

folosinta , -tampoane de vata cu solutie antiseptica , - medicamentul de administrat , - comprese sterile .- Elemente de apreciat –aspectul si elasticitatea

tegumentului din zona respectiva ,fata externa a bratului , fata supero-externa a coapsei , flancurile peretelui abdominal .

- executie :-se pregatesc materialele necesare , -se spala cu apa si sapun , - se rupe gitul fiolei , se desface ambalajul

seringii si se adapteaza acul la ambou , - se aspira cantitatea necesara de

medicament in seringa si se elimina aerul , - se schimba acul cu altul corespunzator , - se verifica daca cantitatea de lichid este cea

indicata

-se dezbraca regiunea aleasa si se pozitioneaza copilul – sezind cu mina in sold pentru fata externa a bratului ,

- decubit dorsal pentru flancurile abdominale , - decubit dorsal sau sezind pentru fata supero-

externa a coapsei ,vorbindu-I in permanenta si explicindu-I de ce este necesar sa pastreze pozitia , la nevoie se cere unei alte persoane sa-I pastreze pozitia

se dezinfecteaza locul prin miscari circulare si se asteapta sa se usuce tegumentul

se prinde tegumentul intre indice si police si cu seringa tinuta ca un creion , cu acul atasat , se patrunde la baza cutei in unghi de 45 grade ,

se retrage putin pistonul pentru a verifica prin aspiratie daca a patruns in un vas de singe ,

se injecteaza lent solutia , se retrage rapid acul si se maseaza locul injectiei cu un

tampon cu solutie antiseptica , se imbraca copilul , se linsteste si se aseaza comod , se arunca seringa cu acele in un recipient special se noteaza data si ora administrarii , locul injectiei si

eventualele incidente

Injectie intradermica scop :- testarea sensibilitatii la diferite

substante ,imunizari, anestezie locala . elemente de apreciat :- aspectul tegumentului , - actiunea specifica a medicamentului si

reactia asteptata , - cunostintele parintilor privind actiunea si

efectele substantei , - protocolul de efectuare a testarilor si

imunizarilor . Materiale necesare :- flaconul cu substanta de injectat , - seringa de 1 ml sterila , cu ac corespunzator , - tampoane de vata cu solutie antiseptica sau ser

fiziologic , - trusa de urgenta , - comprese sterile . locul de electie :- fata anterioara a bratului - fata externa a bratului si coapsei , - orice regiune , in scop anestezic .

Executie : - se verifica indicatia medicala , - se spala cu apa si sapun mainile , -se prepara solutia dinflacon sau fiola , se dilueaza , daca este necesar , -se pregateste copilul sau apartinatorul , in functie de nivelul de

intelegere , - se explica ca se face o mica papula care va dispare dupa un timp , ca va

simti o mica intepatura si dupa injectie nu are voie sa atinga locul , - se informeaza asupra prezentarii pentu interpretarea reactiei , strict

dupa intervalul indicat , iar daca este nevoie de o interpretare rapida , copilul va fi supravegheat permanent .

Se imobilizeaza cu blindete copilul , se pregateste seringa cu substanta indicata si se pastreaza conditii de stricta

asepsie , se descopera regiunea respectiva se alege si se dezinfecteaza regiunea , evitind zonele cu leziuni sau cu

modificari dermatologice se prinde tegumentul ,exercitind o usoara tractiune , intre police si celelalte

patru degete ale mainii stingi , pe partea posterioara a antebratului , Se tine seringa cu acul atasat cu bizoul in sus in un unghi de 15 grade cu

tegumentul , astfel incit sa se observe gradatiile seringii si se patrunde cu bizoul prin epiderm , in derm ,fara a aspira .

se injecteaza cu atentie cantitatea indicata (de regula pina se face o papula cu diametrul de 5 mm

se retrage brusc acul si nu se maseaza , nu se dezinfecteaza . Seringa si acul se arunca in o cutie speciala

se imbraca copilul si se noteaza data si ora injectiei

Avantaje – metoda de testare a tolerantei la diverse substane

- traumatism minim Dezavantaje – risc de soc anafilactic , - dificultate de a patrunde

strict intradermic - revarsarea solutiei prin

intepatura .

Instilatia nazala scop :-efect local prin contactul direct intre

medicament si mucoasa nazala pentru dezobstructia nazo-faringiana ,rol antiinfectios sau antiinflamator

materiale necesare :-pipeta , - medicament la temperatura

camerei , - comprese sterile , - tampoane sterile , - recipient cu apa calda pentru

incalzirea solutiei daca este nevoie .

Executie :-se pregatesc materialele , - se spala mainile cu apa si sapun , - se explica pacientului in ce consta tehnica pentru a-I

obtine cooperarea , daca este necooperant va fi imobilizat de alta persoana in decubit dorsal cu capul la marginea canapelei de tratament cu uncearceaf rulat sub omoplati , obtinind o hiperextensie ,

- se observa cavitatea nazala , se indeparteaza crustele sau secretiile care pot fi prezente cu untampon nazal . Daca crustele sunt aderente se introduce initial in cavitatea nazala un tampon imbibat in ser fiziologic caldut si apoi se curata crustele ,

- se incarca pipeta cu cantitatea necesara de medicament , -se instileaza in fiecare nara cantitatea de medicament

necesara , - se pastreaza copilul in aceeeasi pozitie timp de 1 minut

pentru a evita patrunderea solutiei in faringe , - se aseaza copilul in pozitia de siguranta , I se sterg

tegumentele cu o compresa uscata , - se noteaza ora , doza administrata , reactia copilului , - se reorganizeaza locul de munca .

Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern

scop : terapeutic , efect local in cazul afectiunilor conductului auditiv extern ,

materiale necesare :medicamentul , - recipient cu apa calda , -comprese sterile , - tampoane auriculare , elemente de apreciat :- capacitatea de a

coopera a copilululi, - aspectul pavilionului urechii si a

conductului auditiv extern ,

Executie :-se pregatesc materialele necesare , - se spala mainile cu apa si sapun , - se incalzeste solutia otica in apa calda , - se aseaza copilul in dacubit dorsal cu capul intors lateral

pe partea opusa urechii afectate , explicindu-I ce trebuie sa faca pentru reusita tehnicii ,

- se verifica aspectul conductului auditiv si daca exista secretii se indeparteaza cu grija cu o compresa sterila sau cu un tampon atit cit se vede cu ochiul liber ,

- se desface dopul flaconului cu medicamentul ce trebuie introdus si se ataseaza picuratorul sau se aspira solutia in pipeta astfel incit aceasta sa nu vina in contact cu alte obiecte din jur ,

- latura cubitala a mainii care tine pipeta se sprijina pe obrazul copilului , iar cu indexul si policele celilalte maini se trage pavilionul urechii pentru a largi conductul auditiv extern ,

- se pozitioneaza pipeta astfel incit picaturile sa cada direct in conductul auditiv si se instileaza numarul de picaturi recomandat de medic ,

- se mentine copilul in aceeasi pozitie timp de 1 minut si se maseaza zona din fata pavilionului pentru ca medicamentul sa vina in contact cu toata suprafata

- se sterg tegumentele din jur cu o compresa uscata si se aplica un tampon steril in conductul auditiv pina la urmatoarea administrare ,

se repeta daca este indicat si cu cealalta ureche tehnica ,

se multumeste copilului , se reorganizeaza locul de munca , se noteaza ora , doza si rea ctia copilului .

Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivala

scop :- terapeutic – efect local prin aplicarea medicamentului prezentat ca solutie sau unguent in contact direct cu mucoasa conjunctivala , cu rol antiinflamator , antiifectios .

materiale necesare :-pipeta sau flacon cu picurator ,

- bagheta de sticla , - medicamentul incalzit la temperatura camerei - comprese sterile , -solutie antiseptica incalzita la temperatura camerei Elemente de apreciat –gradul de intelegere al

copilului pentru capacitatea sa de colaborare , - existenta si aspectul secretiilor oculare sau al

crustelor

Executie :daca este necesara administrarea ambelor forme medicamentoase se va incepe cu instilatia , in cazul unei singure doze pe zi se prefera ora de culcare a copilului

instilatia – se pregatesc materialele necesare , - se spala cu apa si sapun mainile , - se expilca pacientului ce se va face pentru a-I cistiga

cooperarea - se aseaza in in decubit dorsal cu un cearceaf rulat sub

omoplati , -se indeparteaza secretiile oculare cu un tampon steril ,

daca exista cruste , se aplica o compresa sterila imbibata in solutie antiseptica pe pleoape timp de 1 minut , apoi se incearca desprinderea crustelor cu blindete . Daca nu este posibil nu se insisita , se reaplica compresa umeda . Crustele se indeparteaza cu o compresa sterila uscata .

- se intoarce lateral capul copilului , de partea bolnava , - se aspira in pipeta solutia pentu instilatii astfel incit

virful acesteia sa nu vina in contact cu obiectele din jur . Se verifica cantitatea de solutie din picurator .

se imobilizeaza capul si trunchiul copilului , copilul mare necooperant va fi imobilizat de o alta persoana eventual cunoscuta de copil ,

se solicita copilului sa priveasca in sus si in afara , se deschide fanta palpebrala si cu marginea cubitala a maini in care se tine pipeta , se sustine fruntea copilului ,

cu pipeta tinuta la o distanta de 5-6 cm de ochiul copilului se instileaza in sacul conjunctival solutia , in doza indicata de medic , fara a se atinge globul ocular ,

se solicita copilului sa inchida si sa deschida ochiul de mai multe ori , pentru ca solutia sa ajunga pe toata suprafata conjunctivei ,

se indeparteaza excesul de solutie cu o compresa sterila uscata , se exercita o presiune usoara 1 minut in coltul intern al ochiului pentru a evita patrunderea patrunderea solutiei in rinofaringe ,

se repeta tehnica si pentru celalat ochi daca este indicat , se reorganizeaza locul de munca , se multumeste copilului pentru ajutor , se noteaza ora , doza si eventualele reactii ale copilului .

Aplicarea unguentului pe mucoasa conjunctivala

se urmeaza pasii 1-5 si 7-8 se aplica virful tubului in coltul intern al

ochiului . Se preseaza tubul si se intinde unguentul de- a lungul marginii libere a pleoapei inferioare pina la coltul extern al ochiului . Se rasuceste usor tubul pentru a u se mai elimina unguent .

aplicarea unguentului se poate face si cu ajutorul baghetei de sticla pe care se depune o cantitate de medicament

Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentului

scop :- efect terapeutic prin contactul direct cu tegumentul pentru :- diminuarea pruritului

- hidratare , -provocarea vasoconstrictieie sau vasodilatatiei , - tratarea sau prevenirea infectiilor , - diminuarea inflamatiei , - indepartarea exudatelor . materiale necesare :- manusi , - medicamentul de administrat , - comprese , - spatule . elemente de apreciat :- aspectul tegumentului (culoare,

integritate , scuame , cruste , eruptii cutanate) - starea de disconfort , prurit , - starea de igiena .

Executie :-se verifica medicamentul pentru a corespunde indicatiilor medicului ca ,compozitie ,mod de prezentare , concentratie

- se verifica daca tegumentul trebuie spalat inainte de administrare ,

-se explica necesitatea administrarii , tehnica , -in cazul copiluliui mare si a adolescentului se asigura

intimitatea , - se dezbraca regiunea care trebuie tratata , - se depune pe spatula o cantitate mica de unguent si se

aplica pe tegumentul afectat , masind cu blindete pina la absorbtia totala . Daca este indicat se aplica un pansament ocluziv .

se poate turna pe o compresa tinuta in o pensa sterila o cantitate din solutie si se badijoneaza regiunea . Daca trebuie aplica pe toata suprafata corpului se aplica cu mana imbraca in o manusa din cauciuc ,

mainile sugarilor si a copilor mici se protejeaza cu manusi din pinza pentru a nu intinde medicamentul pe tegumentul sanatos sau pentru a nu ingera .

Se imbraca cu haine lejere neiritabile . Se supravegheaza reactiile copilului , eventualele efecte

adverse ale medicamentului .

Administrarea medicamentelor pe cale rectale scop :- efect terapeutic local si general , -golirea rectului , - calmarea durerilor , - scaderea temperaturii corpului - combaterea convulsiilor . avantaje :-evitarea caii orale in cazul copiilor cu tulburari de

deglutitie , afectiuni ale cavitatii bucale , varsaturi , stare de inconstienta , convulsii,etc.

- cale de administrare netraumatizanta , - administrare rapida . materiale necesare – manusi de cauciuc , -supozitor , -apa calduta , - tavita renala . elemente de apreciat :-gradul de intelegere a copilului in

vederea colaborarii , - aspectul regiunii perianale .

Executie :- se pregatesc materialele , in cazul copilului mare sau a adolescentului I se protejeaza intimitatea cu un paravan ,

- se obtine cooperarea daca este necesar , -se spala mainile cu apa si sapun , -se imbraca manusile , - se dezbraca regiunea fesiera a copilului si se aseaza

in decubit lateral , - se indeparteaza ambalajul supozitorului , - se umezeste supozitorul cu apa calduta , - se indeparteaza fesele copilului cu mina stinga si se

introduce in rect cu ajutorul indexului sau auricularului de la mana dreapta 1 cm .

- daca copilul este prea mic sau nu colaboreaza se strin fesele si se tin astfel 5 minute pentru a preveni eliminarea supozitorului

- se spala mainile cu apa si sapun , - se imbraca copilul , - se reorganizeaza locul de munca .

Perfuzia endovenoasa scop :- reechilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica , -administrarea medicamentelor , -alimentarea parenterala , - depurativ-favorizind prin diluare eliminarea

substantelor toxice , -completarea proteinelor sau a altor componente

sanguine . materiale necesare :-trusa PEV sterila , de unica folosinta ,

branula pentru mentinerea abordului venos , -ace sterile si seringi pentru dizolvarea pulberilor in scop

terapeutic , - garou sau banda Esmarch , - tampoane sterile si antiseptice pentru dezinfectie , - manusi sterile , - materiale de protectie oentru pat , - solutie pefuzabila si medicamentele de administrat , -romplast , -atela pentru imobilizare antebratulii la sugar sau copil

agitat .

Elemente de apreciat :-posibilitatea abordului venos , - nivelul de constienta al copilului , capacitatea de

colaborare , - aspectul tegumentului si relieful regiunii alese , Executie :-se spala pe maini cu apa si sapun , se imbraca

mainile cu manusi sterile , - se pregatesc materialele necesare si se prepara

solutia perfuzabila daca este necesar sa se adauge medicamente se verifica inca odata denumirea solutiei perfuzabile , doza , concentratia , ritmul de administrare , durata administrarii , medicamentele cu care se combina celelalte indicatii medicale suplimentare , valabilitatea , aspectul solutiei folosite .

se aseaza copilul in pozitie adecvata , in functie de regiunea aleasa pentru punctie , incercind prin discutii si explicatii sa obtinem colaborarea , la nevoie solicitam ajutorul altei persoane .

se adapteaza sistemul de tuburi ale trusei de perfuzie la flacon , se elimina aerul din coloana pentru a exclude riscul emboliei gazoase si se inchide prestubul , se suspenda flaconul pe stativ , avin grija sa nu se contamineze tubulatura prin atinge de alte obiecte .

se dezinfecteaza regiunea punctiei si se efectueaza staza venoasa .

Se punctioneaza vena ,verificind prezenta acului in vena si se indeparteaza staza ,

se deschide prestubul si se fixeaza ritmul in functie de indicatia medicului .

se fixeaza acul si tubul perfuzorului la tegument cu benzi de romplast ,

Se acopera locul punctiei cu o compresa sterila , care se schimba functie de durata perfuziei,

se supravegheaza permanent copilul atit in ce priveste starea generala , functiile vitale , faciesul , culoarea tegumentelor , dar si locul punctiei , ritmul intrarii solutiei in vena .

daca este necesar se schimba flaconul inainte de golirea completa , sau se introduc medicamentele prin branula , pastrind conditiile de asepsie perfecta

la sfirsitul perfuziei se stringe prestubul , se indeparteaza benzile adezive , se exercita o presiune asupra locului de punctie cu un tampon cu solutie antiseptica si se retrage acul din vena , tamponul se mentine compresiv pina se realizeaza hemostaza .

se indeparteaza materialele de protectie , se imbraca copilul si se aseaza comod .

Se reorganizeaza locul de munca .

Transfuzia de singe - scop :- restabilirea masei sanguine sau de

completare a numarului de elemente sanguine ,

- stimularea hematopoiezei - aport de substante nutritive , proteice , - corectarea imunodeficientelor sau

deficientelor plasmatice congenitale , - inlocuirea totala sau partiala a singelui

incarcat cu substante toxice endo sau exogene

Materiale necesare :- materiale pentru punctia venoasa ,

- trusa pentru perfuzie , - singe izogrup , izoRh la care se verifica –

integritatea pungii, valabilitatea , aspectul macroscopic , concordanta datelor de eticheta cu datele copilului . Singele este tinut la frigider si apoi incalzit la temperatura corpului

- derivate sanguine (plasma , concentrat eritrocitar sau trombocitar , albumina umana , plasma antihemofilica ),

- materiale pentru determinarea grupei sangune si a Rh –ului ,

- medicamente pentru combaterea eventualelor incidente sau accidente care pot aparea,

- aparat de oxigen .

Executie :- se cere acordul parintilor pentru efectuarea transfuziei , explicinduli-se necesitatea ei ,

- se explica copilului daca este posibil necesitatea colaborarii , aratindui-se ca desi tehnica dureaza mai mult decit alte tehnici , este necesar sa nu ne grabim pentru a nu aparea incidente . I se cere sa ne anunte imediat asupra oricarei modificari a starii generale care ar putea apare .

- inainte de transfuzie I se cere sa nu manince , - se aseaza in decubit dorsal cu bratul in

extensie si supinatie pentru punctionarea venelor antebratului sau in o alta pozitie care sa permita accesul la vena aleasa . Daca copilul este agitat sau nu poate sustine pozitia indicata va fi sprijinit de o alta persoana .

Daca este cazul I se vaadministra romergan (functie de virsta ) pentru apreveni agitatia sau alergiile ce pot apare ,

- se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusile sterile ,

- se efectueaza proba de compatibilitate Jeanbreau ,

- se dezinfecteaza dopul cu Betadine , si se monteaza aparatul de transfuzie , eliminind aerul din tub ( avind grija pentru a nu se pierde o cantitate mare de singe din flacon ) si se fixeaza punga in stativ,

Se efectueaza staza , se dezinfecteaza regiunea aleasa si se punctioneaza vena , se indeparteaza staza si se aseaza la loc amboul aparatului , fixindu-l cu romplast la piele . Copilului mic I se va imobiliza regiunea cu o atela . Se deschide prestubul .

se efectueaza proba de compatibilitate Oelecker . se supravegheaza copilul si daca nu apar semne de

incompatibilitate se repeta operatia si apoi se fixeaza ritmul indicat de medic , avind grija sa nu se umple complet picuratorul

se supravegheaza permanent copilul si se discuta cu el la nevoie se schimba flaconul inainte de golirea celui

precedent , din fiecare flacon se retin 5-6 ml de singe . Se inchide prestubul , se retrage acul si concomitent se aplica

un tampon steril , comprimind vena pentru hemostaza . se aseaza comod copilul si se alimentaza dupa 2-3 ore . se reorganizeaza locul de munca . se noteaza in foaia de observatie numarul flaconului ,

cantitatea de singe , eventualele incidente sau accidente aparute .

Determinarea grupelor de singe prin metoda Beth- Vincent

- cu ser hemotest OI, AII si BIII. - pe o lama se pun picaturile de ser hemotest , de la

stinga la dreapta , in ordinea OI, AII, BIII. - linga fiecare picatura se pune cite o picatura de

singe de la copil , cu ajutorul unei pipete sau baghete de sticla sau cu coltul unei lame pentru fiecare picatura de singe ( in cazul singelui recoltat prin punctie capilara ). Picatura de singe trebuie sa fie de 10 ori mai mica decit picatura de ser hemotest .

- se omogenizeaza picaturile de singe cu ser , respectind conditia de a nu folosi acelasi colt al lamei la 2 picaturi diferite . Se agita lama prin miscari de basculare .

- se interpreteaza rezultatul dupa 2-3 minute .

Cu ser hemotest ANTI –A si ANTI-B se recolteaza singe venos 3-4ml , pe o lama se pun cite o picatura de ser

ANTI-A si ANTI-B , in dreptul fiecarei picaturi de ser se aseaza

cite o picatura din singele pacientului . Se omogenizeaza picaturile de singe cu

ser , fiecare cu alt colt al lamei , se interpreteaza testul dupa 1 minut .

Determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin

Se recolteaza singe venos prin punctie pentru a obtine ser sau plasma de la pacient ,

pe o lama se pun cu o pipeta doua picaturi de ser sau plasma ,

deasupra se pun cite o picatura din hematiile test , respectindu- se conditia de a folosi o alta pipeta pentru fiecare picatura si ca picatura de ser sa fie de 10 ori mai mare decit cea de hematii test .

se omogenizeaza , se interpreteaza.

Determinarea factorului Rh Pe lama :- pe o lama se pun 3 picaturi de ser

anti-Rh , cu diametrul de 5-6 mm , se recolteaza prin punctie capilara o picatura

de singe de la copil si se pune peste o a doua picatura de ser anti test cu un colt al unei lame

peste celelalte doua picaturi , devenite martor , se pun eritrocite Rh pozitive (stinga ) si Rh negative (dreapta )

se omogenizeaza cele 3 picaturi prin miscari circulare ,

se aseaza lama in o camera umeda (cutie Petri cu hirtie de filtru umezita si cu o bagheta de sticla in potcoava ) apoi la termostat , la 37 grade .

se interpreteaza rezultatul dupa 30-60 minute .

In eprubeta : Se foloseste singe necitratat , se spala hematiile de la pacient si cele

martor cu ser fiziologic si se pun in eprubete diferite ,

in eprubeta de hemoliza se pun 2 picaturi de ser antiRh si o picatura din suspensia de hematii ,

se omogenizeaza continutul celor 3 eprubete ,

se introduc la termostat la 37 grade , se interpreteaza rezultatul dupa 30 minute

(prezenta grunjilor semnifica Rh pozitiv )

Drenajul postural se efectueaza de mai multe ori pe zi cind copilul este treaz , inainte de culcare si cu 1-2

ore inainte de masa (dupa masa poate produce varsaturi)

copilul trebuie asezat in diferite pozitii , adaptind procedura la virsta copilului ,

fiecare sedinta dureaza de obicei 20-30 minute presupunind numai 4-6 schimbari de pozitie ,

I se explica sa inspire profund , sa expire fortat si sa tuseasca la comanda , alternind cu percutie si vibrare la diferite regiuni ale toracelui .

Se supravegheaza permanent copilul pentru a observa aparitia dispneei , care impune oprirea procedurii .

Oxigenoterapia Scop :-combaterea hipoxiei prinsuplimenatrea aportului de oxigen materiale necesare :- sursa de oxigen , - recipient cu apa sterila pentru barbotarea oxigenului , - sonda nazala , masca de oxigen , cort , - benzi adezive pentru fixarea sondei . Executie : se aseaza copilul in decubit dorsal cu toracele usor ridicat , - se asambleaza echipamentul , - se dezobstrueaza caile aeriene superioare , - se masoara lungimea sondei de la nara la tragus , se umezeste cu

apa sterila ,se introduce endonazal in caile respiratorii. Se fixeaza la obraz cu benzi adezive .

- daca se foloseste masca , se aseaza acoperind nasul si gura si se fixeaza cu o curea in jurul capului .

- se fixeaza debitul de administrare , - se supravegheaza coloratia tegumentelor , se masoara frecventa

respiratorie si pulsul , - se supravegheaza funtionarea instalatiei , -se mentine repausul si pozitia copilului - se mobilizeaza periodic sonda alternind cele doua nari .

Intubatia traheala scop- punerea bronhiilor in raport cu o sursa de gaz

respirator , cind dezobstructia cailor respiratorii nu a fost eficace sau este necesar respiratiei artificiale .

intubatia trebuie efectuata numai in cazuri exceptionale deoarece introducerea sondei in traheea unui copil cu hipoxie poate declansa o sincopa cardiaca reflexa .

se efectueaza cu anestezie locala , daca starea de constienta este pastrata ,

sonda se introduce nazo-traheal , dupa o prealabila golire a stomacului pentru a evita aspirarea lichidului gastric in caile respiratorii in timpul manevrelor ,

se verifica plasarea corecta a sondei , observind simultaneitatea expansiunii celor doua hemitorace si ascultatia murmurului vezicular ,

Tubul traheal poate fi pus in legatura cu balonul de oxigen sau aparatul de respiratie ,

Se aspira frecvent secretiile , se pastreaza conditiile de asepsie perfecta , se umidifica mucoasa cailor respiratorii prin instilatii cu ser fiziologic sau mucolitice pentru prevenirea complicatiilor

Traheostomia este o interventie chirurgicala care realizeaza o deschidere a

fetei anterioare a traheei cervicale medii , prin scurtcircuitarea cailor aeriene superioare se permite un

acces direct si permanent pentru ventilatia pulmonara , aspirarea bronsica si se asigura usor o ventilatie artificiala endotraheala ,

tehnica presupune respectarea stricta a conditiilor de asepsie ,

imediat dupa interventie se efectueaza radiografia toracica , se imobilizeaza copilul la pat pentru a evita deplasarile canulei

, se aspira repetat secretiile din caile respiratorii pentru a nu se

obstrua canula , umidificarea traheei prin canula se face instilind periodic ser

fiziologic , apa distilata . Canula se schimba periodic , se ingrijeste periodic plaga .

Resuscitarea cardio –respiratorie Apreciere :- prezenta /absenta miscarilor respiratorii, - prezenta / absenta pulsului , - culoarea tegumentelor . Executie :- se anunta de urgenta serviciul de urgenta - se aseaza copilul in decubit dorsal pe un plan dur , - se asigura accesul la caile aeriene superioare , plasind o

mina pe frunte , iar cealalta , cu degetele sub barbie , trctionind anterior mandibula ,

- se deschide gura copilului prinzind limba si mandibula intre policele introdus in cavitatea bucala si celelalte degete prin exterior ,

- se indeparteaza secretiile din cavitatea bucala cu un deget invelit in o compresa sterila sau prin aspirare cu o sonda sterila sau cu o seringa ,

-daca se observa corpi straini , se introduce indexul sau degetul mic in cavitatea bucala dinspre partea opusa salvatorului si se tractioneaza degetul din peretele posterior al faringelui spre exterior , in contact permanent cu mucoasa cavitatii bucale , antrenind corpul strin in afara ,

- se repozitioneaza capul si se observa toracele , se aplica fata palmara a majnii pe torace si se apropie urechea de gura copilului pentru a remarca reluarea respiratiei la 3 si la 5 secunde

- daca nu se reia respiratia , se incepe respiratia artificiala - salvatorul efectueaza o respiratie completa , ampla ,

profunda .

Inspira profund si aplica gura larg deschisa acoperind , in cazul sugarului , ati gura cit si nasul copilului , iar in cazul copilului mare numai gura , narile fiind acoperite cu obrazul salvatorului pentru a impedica evacuarea aerului ,

se efectueaza doua expiratii usoare , cu presiune scazuta , cu durata de 1-2 secunde si pauza pentru respiratie intre ele .fiecare expiratie a salvatorului este suficienta pentru a determina expansiunea toracelui ,

Daca nu se observa miscarile respiratorii , se aseaza sugarul pe antebrat , cu extremitatea cefalica decliva si fata in jos (copilul mai mare se aseaza in aceeasi pozitie , dar sprijinit pe coapsa salvatorului ), tinind capul si gitul cu fermitate in palma si se aplica 4-5 lovituri usoare ccu podul palmei intre omoplati , la copilul mare se aplica manevra Heimlich

daca nu se permeabilizeaza caile aeriene , se intoarce sugarul si se aplica 4-5 lovituri pe stern , iar copilul mare 4-5 compresiuni abdominale

se aseaza copilul in decubit dorsal si se reiau respiratiile artificiale ,

Se palpeaza pulsul la 5 si la 10 secunde , daca nu este perceptibil se incep compresiunile cardiace : cu 2 degete la sugar , cu o mina la copilul mic si cu ambele maini suprapuse perpendicular pe stern la copilul mare si adolescent

se alterneaza cite 5 compresiuni sternale cu o respiratie artificiaala , urmarind permanent expansiunile toracelui si reluarea functiilor vitale .

dupa 10 serii de compresiuni cardiace si respiratii artificiale , se evalueaza pulsl timp de 5 secunde ,

manevra de resuscitare incepe si se sfirseste cu o respiratie , inclusiv dupa pauzele de evaluare a functiilor vitale ,

resuscitarea se opreste cind :- respiratia si functia cardiaca se reiau in frecventa normala ,

- copilul beneficiaza de asistenta specializata ,

- manevra devine inutila .