Participarea grupurilor vulnerabile în economia socialaProiect finan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013ț ț

Investe te în oameni!ș

PARTICIPAREA GRUPURILOR VULNERABILE ÎN ECONOMIA SOCIALA

PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMIEI SOCIALE ÎN COMUNITĂ ILE LOCALEȚ

Măsurile de sprijin direct pentru intreprinderi sociale la nivelul comunită ilor locale pot urmări câtevaț

domenii principale:

1. promovarea conceptului de economie sociala i a intreprinderilor socialeș

2. sus inerea ini iativelor în domeniul economiei sociale din partea societă ii civileț ț ț

3. dezvoltarea i implementarea de politicii care asigura anse de dezvoltare micilorș ș

cooperative/ini iative individuale/familialeț

4. identificarea i dezvoltarea de surse de finan are pentru intreprinderi socialeș ț

5. asigurarea de acces la consultanta i informa ii de specialitate în diferite domenii necesareș ț

dezvoltării economiei sociale (management, plan de afaceri, marketing – promovare, aplica ii deț

finan are, etc.)ț

6. facilitarea distribu iei bunurilor i serviciilor realizate de intreprinderi socialeț ș

7. dezvoltarea voluntariatului în sprijinul structurilor economiei sociale

8. stimularea de dezvoltarea de re ele de structuri ale economiei sociale pentru o mai mare vizibilitateț

i sprijin reciprocș

Câteva dintre măsurile concrete menite sa determine dezvoltarea intreprinderilor sociale, măsuri care pot fi

introduse de autorită ile publice în strategiile i planurile de dezvoltare locala, includ:ț ș

1. realizarea, printr-un demers comun al institu iilor locale, a unei evaluări a problemelor grupurilorț

vulnerabile i a impactului pe care acestea îl au asupra comunită ii localeș ț

2. instituirea unor departamente în cadrul administra iilor publice locale, care să vizeze identificareaț

de activită i din zona economiei sociale i în care să fie angrenate persoane aflate în situa ia de riscț ș ț

social

3. realizarea de parteneriate tripartite (ONG, institu ii publice, sector privat profit), capabile să sus inăț ț

ini iative din zona economiei sociale (ex. rț ealizarea unui protocol de colaborare în cadrul căruia

autoritatea publica sa pună la dispozi ia structurilor economiei sociale infrastructuraț

comunica ională)ț

4. constituirea, prin parteneriat public privat a unor unită i productive care rezolva probleme de naturaț

economica i/sau sociala ale comunită iiș ț

5. elaborarea i adoptarea unor programe de sprijin pentru angajatorii ce integrează pe pia a munciiș ț

membri ai grupurilor vulnerabile din comunitate

6. externalizarea unor activită i din structura administra iei publice ce pot fi mai bine realizate caț ț

urmare a colaborării cu sectorul privat

7. dezvoltarea i promovarea unor politici bugetare care sprijină economia sociala i structurileș ș

economiei sociale, incluzând măsuri financiare stimulative cum ar fi:

◦ facilitarea accesului investitorilor interesa i sa investească în intreprinderi sociale (reducere deț

taxe i impozite, scutirea plă ii unor taxe administrative etc)ș ț

◦ oferirea unor reduceri de taxe i impozite locale i a altor facilita i pentru intreprinderile careș ș ț

demonstrează ca sunt de interes public i care î i folosesc bunurile i profiturile în interesulș ș ș

comunită iiț

◦ oferirea unor reduceri de taxe locale pentru înfiin area de intreprinderi socialeț

◦ concesionare de spatii la pre mai mic pentru afacerile sociale din zonaț

8. crearea de grupuri de ini iativă în domeniul economiei sociale, grupuri alcătuite din persoaneț

apar inând categoriilor vulnerabile de popula ieț ț

9. crearea de grupuri de de lucru interinstitu ionale – formate din reprezentan i ai institu iilor localeț ț ț

care sunt responsabile de implementarea unor măsuri i politici care vizează persoane apar inândș ț

unor grupuri vulnerabile

10. realizarea unui centru de resurse pentru economia sociala – prin parteneriatul intre actori

institu ionali, priva i i reprezenta i ai societă ii civile: cț ț ș ț ț onsiliere gratuita pentru cei care vor sa î iș

dezvolte o intreprindere sociala în comunitatea locala (consiliere economica, fiscala, juridica),

realizata de către reprezentan ii APL-urilor (chiar înfiin area unui asemenea serviciu în cadrulț ț

primăriilor)

11. realizarea unor activită i de promovare i informare cum ar fi:ț ș

◦ întâlniri intre autorită ile locale i reprezentan ii structurilor de economie sociala locale, pentruț ș ț

realizarea unor schimburi de informa ii utile pentru ambele păr i (informări privind legisla ia înț ț ț

domeniu, evolu ia i statusul investi iilor în economia locala, situa ia grupurilor vulnerabile dinț ș ț ț

comunită ile respective etc)ț

◦ sesiuni de informare pe teme economico-sociale pentru intreprinderile sociale

◦ elaborarea de materiale informative privind evolu iile economico-legislative în domeniu, atâtț

pentru structurile economiei sociale, cât i pentru poten ialii investitoriș ț

◦ prezentarea pe paginile de internet ale autorită ilor publice a intreprinderilor sociale din zona, înț

vederea cre terii interesului investi ional către acesteaș ț

NOTA DE FUNDAMENTARE

Context

Comunită ile locale se confrunta cu probleme sociale i economice diverse legate de cre terea consumuluiț ș ș

de droguri, cre terea violentei în rândul tinerilor, violenta în familie, sărăcia, calitatea redusa a serviciilor deș

educa ie i de sănătate, dificultă i în asigurarea unor condi ii de locuire decente, discriminarea etnica.ț ș ț ț

Asistenta pentru integrarea sociala a consumatorilor de droguri, a tinerilor peste 18 ani care părăsesc

institu iile de protec ie a copilului, a persoanelor anteț ț rior aflate în deten ie, este pu in dezvoltata la nivel deț ț

servicii comunitare. Aceasta face ca riscul de infrac ionalitate în comunită ile locale sa fie destul de ridicat.ț ț

Persoanele apar inând grupurilor vulnerabile vizate prin prezentul proiect sunt asociate adesea cu violentaț

i infrac ionalitatea în familie sau la nivel de comunită i locale i sunt privite ca o amenin are la adresaș ț ț ș ț

rela iilor sociale func ionale i a bunăstării. Ca urmare a acestor percep ii, membrii grupurilor vulnerabile nuț ț ș ț

beneficiază de acces egal la bunuri i servicii publice, au re ele de suport social fragile sau disfunc ionale,ș ț ț

sunt marginalizate, stigmatizate i se confrunta cu dificultă i în integrarea sociala.ș ț

Integrarea în munca poate oferi persoanelor vulnerabile posibilitatea de a se între ine pe ele i familiile lorț ș

evitând violenta, exploatarea i infrac ionalitatea.ș ț

Persoanele apar inând grupului intă au însă nevoi legate de dezvoltarea unor abilită i i calificăriț ț ț ș

profesionale ca i de motivare, suport i formare de abilită i pentru integrarea pe pia a muncii i men inereaș ș ț ț ș ț

unui loc de munca.

Prin concentrarea interven iei la nivel local, prin considerarea mai multor grupuri vulnerabile i participareaț ș

reprezentan ilor comunită ilor locale i ai grupurilor vulnerabile într-un proces democratic transparent înț ț ș

care este auzita pozi ia fiecăruia, proiectul facilitează un răspuns comunitar integrat i eficient.ț ș

Pentru a putea demara o ac iune consistenta i eficienta de sus inere a economiei sociale, primul pas esteț ș ț

cunoa terea realită ilor specifice la nivelul fiecărei comunită i cu privire la grupurile vulnerabile existente iș ț ț ș

problemele cu care acestea se confrunta. Un astfel de demers, realizat prin efortul comun al tuturor

institu iilor locale, poate permite o mai buna evaluarea a situa iei actuale a persoanelor vulnerabile dintr-oț ț

anumita comunitate i o eficienta sporita în formularea i implementarea politicilor publice adecvate.ș ș

Utilizând metode din domeniul formarii i organizării comunitare, crearea de grupuri de ini iativă înș ț

domeniul economiei sociale, grupuri alcătuite din persoane apar inând categoriilor vulnerabile de popula ie,ț ț

poate fi foarte eficienta în formarea de abilită i i competente specifice antreprenoriatului. Acest tip deț ș

ini iativă porne te de la nevoile identificate i con tientizate de chiar membrii grupurilor vulnerabile i de laț ș ș ș ș

formularea unor solu ii de către membrii acestor grupuri vulnerabile. Demersul se bazează pe prezentaț

unor facilitatori, speciali ti în formare i dezvoltare comunitara care au rolul de a sprijini formareaș ș

respectivelor grupuri i de a le furniza resursele, în special legate de informarea corecta, care sa sprijineș

găsirea unor solu ii care sa răspundă nevoilor acestor persoane în special legate de integrarea socio-ț

profesionala.

Alături de evaluarea nevoilor, un factor important în dezvoltarea economiei sociale este cre terea graduluiș

de con tientizare cu privire la solu iile i oportunită ile oferite de instrumentele specifice economiei socialeș ț ș ț

i de tipul de antreprenoriat ce poate fi dezvoltat astfel pentru integrarea socio-profesionala a persoanelorș

apar inând unor grupuri vulnerabile. Demersul de a creste gradul de con tientizare trebuie sa vizeze toateț ș

institu iile publice locale care au contact cu persoane din grupurile vulnerabile, (institu ii în domeniileț ț

educa iei, muncii i protec iei sociale, ocupării, serviciilor sociale, sănătate, etc.), dar i, în egala măsura,ț ș ț ș

persoanele din grupurile vulnerabile.

Economia socială creează locuri de muncă ce duc la incluziunea socială a grupurilor dezavantajate. Din

acest motiv, ca principiu de politica publica, intreprinderile sociale ar trebui scutite de impozite.

Proiectul Participarea grupurilor vulnerabile în economia sociala urmăre te cre terea, la nivelulș ș

comunită ilor locale (inclusiv al grupurilor vulnerabile din aceste comunită i), a capacită ii de a realiza oț ț ț

dezvoltare durabila i inclusiva.ș

Activită ile proiectului se adresează următoarelor grupuri vulnerabile:ț

1. persoane de etnie roma supuse excluziunii sociale, care nu au acces la acela i nivel cu majoritateaș

popula iei la servicii de sănătate i educa ie, i condi ii de locuireț ș ț ș ț

2. persoane aflate în deten ie care se pregătesc pentru liberare sau care nu beneficiază de suport dinț

partea familiei sau a comunită ii i persoane anterior aflate în deten ie care se afla în căutarea unuiț ș ț

loc de munca

3. persoane dependente de droguri, care au urmat un tratament de dezintoxicare i care au nevoie deș

suport pentru reintegrarea sociala

4. victime ale violentei în familie care sunt femei i au nevoie de suport pentru între inerea familieiș ț

5. tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul institu ionalizat de protec ie a copilului i care se afla înț ț ș

căutarea unui loc de munca

De asemenea, proiectul contribuie la cre terea capacită ii speciali tilor în domeniul incluziunii sociale:ș ț ș

1. lucrători sociali, asisten i comunitariț

2. mediatori familiali, mediatori sanitari

3. speciali ti i formatori implica i în economia socialaș ș ț

Obiective specifice

1. Dezvoltarea capacită ii, i a suportului social pentru membri ai grupurilor vulnerabile, astfel încât saț ș

crească ansele acestor persoane de a participa în economia sociala i de a se integra i men ine pe pia aș ș ș ț ț

muncii:

• asigurarea de formare profesionala, pregătire antreprenoriala i dezvoltare personala pentruș

membrii grupurilor vulnerabile în vederea integrării pe pia a munciiț

• dezvoltarea serviciilor sociale de suport pentru membrii grupurilor vulnerabile, astfel încât ace tiaș

sa se poată integra i men ine pe pia a munciiș ț ț

• promovarea la nivelul comunită ilor locale a unor politici de dezvoltare locala care sa ia înț

considerare asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la bunuri i servicii publice la acela i nivelș ș

cu popula ia majoritara i crearea de oportunită i de integrare sociala pentru grupurile vulnerabileț ș ț

• asigurarea de pregătire în domeniul serviciilor sociale de suport pentru incluziunea sociala pentru

speciali tii din organiza ii publice sau private care oferă asistenta i sus in interesele grupurilorș ț ș ț

vulnerabile

2. Ini ierea i promovarea de structuri ale economiei sociale, ca instrument flexibil i durabil pentruț ș ș

dezvoltarea economica i crearea de bunăstare i de locuri de munca la nivel local:ș ș

• stimularea implicării în economie a ONG, prin facilitarea parteneriatului public – privat în domeniul

economiei sociale

• dezvoltarea i promovarea unor activită i generatoare de venit la nivel de comunită i locale,ș ț ț

activită i care ajuta membrii grupurilor vulnerabile sa se integreze sau reintegreze pe pia a muncii iț ț ș

care contribuie la bunăstarea comunită iiț

• facilitarea parteneriatului public – privat în domeniul economiei sociale, facilitarea cooperării dintre

organiza ii în domeniul economiei sociale i facilitarea comunicării i cooperării dintre reprezentan iț ș ș ț

ai diferitelor grupuri vulnerabile i dintre grupurile vulnerabile i comunită ile în care trăiescș ș ț

• asigurarea de pregătire antreprenoriala în domeniul economiei sociale pentru membrii grupurilor

vulnerabile i ai organiza iilor care sus in interesele acestoraș ț ț

Structurile de economie sociala

În ciuda faptului că nu există o acceptare largă a conceptului de economie socială, există o implicare

persistentă în activitatea economică care se încadrează în defini ia cea mai generală a economiei sociale –ț

activitate economică care nu este controlată direct de stat sau de logica profitului promovată de pia ă,ț

activitate care pune bunăstarea comunită ilor i a celor marginaliza i înaintea directivelor politice partizaneț ș ț

sau a câ tigului individualș .

Economia socială este sintagma utilizată pentru a indica acele activită i economice în care resurseleț

ob inute sunt direc ionate către ț ț îndeplinirea unui scop social i în ajutorul comunită ii în care suntș ț

implementate.

Nu este nici un fel de exagerare să spunem că nu există vreo comunitate rurală sau urbană sau vreun grup

cultural care să nu dezvolte un număr important de activită i specifice economiei sociale. Putem chiarț

afirma că trăsătura definitorie a experien ei economice a unei ări nu este activitatea de pia ă, care a fostț ț ț

venerată atât de des, ci rolul fundamental jucat de formele economiei sociale în marea lor diversitate.

Problema nu este faptul că activită ile economieț i sociale există, ci faptul că de i acestea formează esen aș ț

vie ii economice a lumii, nu există o recunoa tere, ca să nu mai vorbim de un acord, referitor la ceea ceț ș

sunt acestea.

Conceptul i practica de economie (produc ia, distribu ia i consumul eficient de bunuri) socială (spa iul dinș ț ț ș ț

comunitate unde individualismul pie ei i alienarea statului birocra iei sunt înlocuite de vocea comunită ii iț ș ț ț ș

de activitate economică care răspunde necesita ilor comunită ii) pornesc de la motivul pentru care oameniiț ț

participă la economia socială – nu pentru a fi non-profit sau non-stat în sine, ci pentru a face efectiv

diferen a între via a lor i via a altora, pentru a construi o comunitate de un fel sau altul. Ei fac lucrul acestaț ț ș ț

pentru că simt că op iunile existente care sunt disponibile pe pia a capitalistă nu sunt suficiente pentruț ț

nevoile lor sau pentru nevoile comunită ii lor, indiferent de intensitatea acestei în elegeri a insuficien ei.ț ț ț

Pentru a îndeplini scopurile normative de satisfacere a necesita ilor de via ă i de schimbare a condi iilorț ț ș ț

sociale în care se găsesc, actorii economiei sociale trebuie să înceapă să se conceptualizeze nu ca agen iț

individuali, ci ca făcând parte dintr-o mi care de amploare. A a cum arată exemplele de bune practici, ceeaș ș

ce face economia socială inovativă în practică i în teorie este faptul că organiza iile din cadrul ei seș ț

axează pe aceste scopuri normative i nu pe activită ile simple i introspective ale ob inerii de profit sau deș ț ș ț

putere i control politic.ș

Defini ieț

O intreprindere sociala este o intreprindere care integrează doua tipuri de obiective:

• obiective financiare (ob inerea i cre terea profitului)ț ș ș

• obiective sociale (ex. crearea de locuri de munca pentru grupuri dezavantajate, construirea de

locuin e sociale, educa ie, sănătate, protec ia mediului, reciclarea de eurilor, energii regenerabile,ț ț ț ș

etc.)

Intreprinderile sociale pot distribui către investitori, alături de beneficiile sociale, tot profitul, sau doar o

parte din acesta, sau pot reinvesti tot profitul sau doar o parte din acesta în dezvoltarea afacerii sau în

comunitate – în realizarea obiectivelor sociale pe care le sus ine.ț

Criteriile majore utilizate în identificarea generala a tipurilor de structuri relevante pentru domeniul

economiei sociale sunt:

• controlul democratic al organiza ieiț

• scopul eminamente social i impactul semnificativ pentru grupurile sociale dezavantajate (prinș

crearea de locuri de muncă, sprijinirea dezvoltării locale etc.).

Domeniile de activitate a organiza iilor din domeniul economiei sociale includ: protec ie socială, serviciiț ț

sociale, sănătate, asigurări, creditare, produc ie agricolă, educa ie i formare, cultura, sport, activită iț ț ș ț

recreative.

Organiza iile care activează ț specific în domeniul economiei sociale au anumite caracteristici de bază:

• sunt private, aflându-se în afara controlului direct al sectorului public iar managementul este

autonom i independent fa ă de autorită ile publiceș ț ț

• misiunea lor are o componentă profund socială

• activitatea economică este destinată sus inerii financiare a proiectelor socialeț

• î i adaptează activitatea în func ie de nevoile specifice ale comunită ii în care activeazăș ț ț

• sunt legal constituite i au o structură formalăș

• au autonomia deciziei

• func ionează democratic, cu participarea tuturor membrilorț

• aderarea la organiza iei ca membru este liberăț

• distribu ia câ tigurilor în cadrul organiza iei nu depinde de capitalul investit de membri ci de efortulț ș ț

direct al acestora în activită ile organiza ieiț ț

Astfel, putem considera entită ile din domeniul economiei sociale ca fiind: ț

• în sens exhaustiv – organiza ia de inută i controlată în mod democratic de un grup de persoane,ț ț ș

reunite în mod voluntar, care au ca scop satisfacerea unor nevoi de natură economică i socială iș ș

care generează impact social semnificativ pentru grupurile sociale dezavantajate (prin crearea de

locuri de muncă, sprijinirea dezvoltării locale etc.)

• în sens restrâns – organiza ia, cu o profundă misiune socială, care realizează activită i economiceț ț

i care utilizează resursele ob inute, indiferent de sursă, pentru a finan a forme de suport socialș ț ț

pentru grupurile sociale dezavantajate

Legisla ieț

În România, conceptul de economie socială nu este încă introdus în legisla ie. Singura structură deț

economie socială recunoscută în legisla ia românească este unitatea protejată autorizată (Legea nr.ț

448/2006 cu modificările i completările ulterioareș 1 din OUG nr. 86/2008; Legea nr. 207/02.06.20092;

Ordinul nr. 60/2007). Astfel, singura categorie de persoane dezavantajate social care este beneficiară a

legisla iei în vigoare cu referire la conceptul i formele economiei sociale o reprezintă persoanele cuț ș

handicap.

Există însă, conform Memorandumului comun de incluziune socială (JIM) i altor documente de pozi ieș ț

ratificate de România, i alte categorii de persoane dezavantajate social, care au nevoie de sprijin legislativș

în ceea ce prive te procesul de integrare socială i profesională: fo tii de inu i, mamele singure, persoaneș ș ș ț ț

foste consumatoare de droguri, victimele violentei în familie, popula ia romă, copiii victime ale abuzului iț ș

copiii ale căror drepturi sunt încălcate, tinerii cu vârsta de peste 18 ani care părăsesc sistemul

institu ionalizat, persoanele cu HIV/SIDA.ț

Forme organiza ionaleț

Organiza ii cum sunt cooperativele, organiza iile non-profit i organiza iile de ajutor reciproc sunt citate celț ț ș ț

mai adesea ca forme ale economiei sociale.

În România, între formele organiza ionale proprii economiei sociale, regăsim doar asocia iile, funda iile i,ț ț ț ș 1 Legea nr. 448/2006 privind protec ia i promovarea persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.ț ș

1006 din 18.12.2006.2 Legea nr. 207/02.06.2009 privind protec ia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României,ț ș

Partea I, nr. 391 din 10.06.2009.

într-o oarecare măsură, cooperativele. Organiza iile profesionale, chiar dacă nu implementează activită iț ț

sociale, pot genera impact social prin cre terea accesului pe pia a muncii a grupurilor vulnerabile. Deș ț

asemenea, efecte semnificative pot fi identificate i la nivelul cooperativelor de credit, chiar dacă sunt laș

bază institu ii financiare non-bancare, prin facilitarea accesului la finan are a unor categorii care nu potț ț

îndeplini criteriile pentru accesarea unui credit bancar (cooperativele de credit acordă credite nu doar

pensionarilor ci i beneficiarilor de ajutor social, etc.). Astfel, putem spune ca economia sociala în Româniaș

include următoarele3: ONG-uri; companii cu regim special (ateliere protejate); case de ajutor reciproc (ale

salaria ilor sau ale pensionarilor); cooperative (de credit, consum, me te ugăre ti, de valorificare, agricole,ț ș ș ș

de locuin e, pescăre ti, de transporturi, forestiere); asocia ii de pensionari.ț ș ț

Însă practic, există un număr semnificativ de tipuri de organiza ii care pot realiza i activită i de economieț ș ț

socială, iar formele organiza ionale care pot intra în aten ia factorilor care urmăresc dezvoltarea economieiț ț

sociale i a structurilor de economie sociale în România includ:ș

• asocia ii sau funda iiț ț

• societă i comercialeț

• cooperative

• intreprinderi individuale, PFA

3 Au fost excluse societă ile mutuale care activează în domeniul asigurărilor. Î i dobândesc personalitatea juridică prin parcurgereaț ș procedurii judiciare a constituirii în fa a instan ei judecătore ti i nu prin înmatricularea în registrul comer ului. În statele europene,ț ț ș ș ț societă ile mutuale de asigurări se află în proprietatea celor care de in poli e, adică a propriilor clien i, nu a ac ionarilor. Există mai multeț ț ț ț ț forme, în special în statele mediteraneene: tontine, organiza ii fră e ti etc.). În România, cu excep ia regimului special de constituire, nuț ț ș ț există nici o altă diferen ă fa ă de celelalte societă i din domeniul asigurărilor.ț ț ț

Tipuri de structuri de economie sociala

Principalul aspect care asigura succesul structurilor de economie sociala este configurarea acestora astfel

încât sa răspundă la nevoile membrilor grupurilor vulnerabile vizate. Astfel exista o serie de intreprinderi

care, pentru a asigura integrarea socio-profesionala a unora dintre grupurile vulnerabile, au configurat

programul de lucru în func ie de nevoile specifice ale acestor persoane. Cum sunt de exemplu companiileț

care angajează aproape exclusiv mame cu copii care au nevoie de un program special pentru a putea

răspunde atât obliga iilor lor familiale, cât i celor i profesionale. Un alt exemplu în acest sens suntț ș ș

serviciile financiare pentru persoanele cu venituri foarte mici. Formalită ile necesare contractării credituluiț

respectiv precum i cele de rambursare a creditului au fost adaptate nevoilor specifice ale grupului intăș ț

vizat.

Cooperative

Pentru localită ile rurale, în special pentru cele din zonele sărace, cooperativele reprezintă cele maiț

importante forme de activitate economică fiind furnizori de bunăstare pentru grupurile vulnerabile, doar ca

simpli operatori economici. Ele constituie forme de suport pentru grupurile vulnerabile i generează unș

volum semnificativ de efecte pozitive indirecte la nivelul comunită ilor sărace, dezavantajate. ț

La nivelul cooperativelor me te ugăre ti, implicarea în activită i de economie socială este foarte redusă. Înș ș ș ț

privin a cooperativelor de credit, nu au fost identificate activită i directe adresate grupurilor vulnerabile, iarț ț

fondurile derulate nu sunt ridicate ca valoare. Efecte semnificative pot fi identificate însa la nivelul

cooperativelor de credit, prin facilitarea accesului la finan are a unor categorii care nu pot îndeplini criteriileț

pentru accesarea unui credit bancar (pensionari, beneficiari de ajutor social, etc.).

Cooperativele de credit – bănci populare

Cooperativele de credit sunt asocia ii autonomeț , apolitice i neguvernamentale, al căror scop principal esteș

organizarea de activită i bazate pe principiul întrajutorării membrilor lor. ț

Diferen ele fa ă de celelalte tipuri de cooperative sunt: numărul de membri, minim 100 în cazulț ț

cooperativelor de credit, fa ă de 15 la cele de consum; obiectul de activitate; activitate se desfă oară înț ș

beneficiul membrilor cooperatori; membrii nu se pot retrage din cooperativă decât la un an după achitarea

ultimei ratei din împrumut; societatea cooperativă este un agent economic cu capital privat persoane fizice

i/sau juridice, după caz, constituită pe baza consim ământului liber exprimat de acestea, în scopulș ț

promovării intereselor economice, sociale i culturale ale membrilor cooperatori, fiind de inută în comun iș ț ș

controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste.

Cooperativele de credit func ionează în baza legii funda iilor i asocia iilor.ț ț ș ț

Domeniile de activitate sunt:

• acordarea de împrumuturi i efectuarea de prestări de servicii bancare; ș

• acordarea, cu prioritate, de împrumuturi în condi ii avantajoase membrilor cooperatori, producătoriț

agricoli, pentru cumpărarea de animale, furaje, ma ini, utilaje, unelte agricole, îngră ăminte i alteș ș ș

bunuri pentru dezvoltarea produc iei agricole în gospodăriile individuale, în func ie de resursele deț ț

refinan are; ț

• fructificarea economiilor băne ti ale membrilor cooperatori i ale altor persoane; ș ș

• contractarea de împrumuturi de la bănci;

• păstrarea disponibilită ilor băne ti ale membrilor cooperatori, ale altor persoane fizice sau juridice,ț ș

în conturi deschise, la cererea acestora, i efectuarea de opera iuni în cont; ș ț

• opera iuni de schimb valutar; ț

• opera iuni cu caracter financiar-bancar, efectuate în mandat.ț

Sectorul coopera iei de credit i-a orientat activitatea către mediul rural sau către categorii vulnerabile deț ș

popula ie, care nu sunt eligibile sau nu pot gestiona returnarea unui credit în condi iile impuse la nivelulț ț

sectorului bancar. La nivelul cooperativelor, cele mai multe credite se acordă pentru:

• tratamente medicale – în special de către persoanele vârstnice, pentru interven ii medicale sauț

finan area tratamentelor medicale de recuperareț

• studii – în special în mediul rural, pentru plata taxelor la facultate sau pentru costurile de între inereț

pentru perioada studiilor (facultate sau liceu)

• activită i din agricultură – în special de micii fermieri care se ocupă cu cre terea animalelor sauț ș

agricultorii care se confruntă cu întârzierile în alocarea subven iilor de la statț

Specificul coopera iei de credit se regăse te i în următoarele elemente:ț ș ș

• nu percep comisionare pentru rambursarea anticipată

• acordă înlesniri la plată

• nivel atractiv pentru depozite, fără obligativitatea constituirii unuia pentru a deveni membru

cooperator

• dobânda accesibilă percepută la împrumuturi

• lipsa expunerii fa ă de categoria de clien i speciali (salaria i, conducerea băncii)ț ț ț

Cooperativele de consum

Cooperativele de consum sunt reglementate de legea 1 din 20054 i sunt asocia ii autonome, apolitice iș ț ș

neguvernamentale, al căror scop principal este organizarea de activită i bazate pe principiul întrajutorăriiț

membrilor lor.

Cooperativele de consum desfă oară în comun activită i de aprovizionare a membrilor cooperatori i aș ț ș

ter ilor cu produse pe care le cumpără sau le produc i activită i de prestări dț ș ț e servicii către membrii lor

cooperatori i către ter i.ș ț

Numărul minim de membri este 15 iar condi iile minime pentru înscriere sunt: vârsta de 18 ani ( i areț ș

capacitate de exerci iu); are domiciliul în raza de activitate a cooperativei; consimte să devină membru iț ș

acceptă statutul cooperativei; plăte te taxa de înscriere i minim 30% din valoarea par ii sociale subscrise;ș ș ț

nu se află în conflict de interese (concuren ă neloială etc.).ț

Domeniile de activitate ale cooperativelor de consum sunt:

• comer cu amănuntul i cu ridicata; ț ș

• alimenta ie publică, activitate hotelieră, turism intern i extern; ț ș

• produc ie industrială i prestări de servicii; ț ș

• cumpărare de produse de la popula ie i de la agen i economici i valorificarea acestora prinț ș ț ș

prelucrare sau prin comercializarea ca atare;

• vânzare de materiale de construc ie, ma ini i unelte agricole, produse petroliere i articole de uzț ș ș ș

casnic, îngră ăminte, animale de reproduc ie, furaje, semin e, răsaduri, puie i i alte produseș ț ț ț ș

specifice activită ii agricole; ț

• organizarea, pentru proprietarii de terenuri agricole i agen ii economici, a unor servicii agro-, zoo-,ș ț

veterinare, inclusiv închirierea de ma ini i unelte agricole; organizarea i desfă urarea de activită iș ș ș ș ț

agricole vegetale, zootehnice, piscicole, apicole, sericicole;

• export i import de mărfuri, produse, servicii i schimburi de mărfuri cu organiza ii cooperatiste,ș ș ț

întreprinderi i firme din alte ări; ș ț

• cooperări i asocieri cu alte unită i cooperatiste, cu persoane fizice sau juridice din ară i dinș ț ț ș

străinătate, precum i participări la capitalul social al unor societă i comerciale; ș ț

• executare de lucrări de investi ii pentru nevoile proprii i pentru ter i; ț ș ț

4 Următoarele tipuri de cooperative sunt reglementate de aceia i lege 1 din 2005. Sunt de două tipuri: ș societate cooperativă de gradul 1 - persoană juridică constituită de persoane fizice şi societate cooperativă de gradul 2 - persoană juridică constituită din societă iț cooperative de gradul 1, în majoritate, i alte persoane fizice sau juridiceș

• reclamă i publicitate; ș

• ac iuni cultural-educative i sportive, precum i sponsorizări ale unor manifestări culturale,ț ș ș

tiin ifice, tehnice, sportive; ș ț

• formarea i perfec ionarea pregătirii profesionale a personaluluiș ț 5.

Profitul cooperativei de consum se atribuie fiecărui membru cooperator propor ional cu participarea sa laț

capitalul social i constituie dividende.ș

Societă i cooperative agricoleț 6

Societă ile cooperative agricole au ca scop:ț

• exploatarea în comun suprafe elor agricole de inute de membrii cooperatoriț ț

• efectuarea în comun lucrări de îmbunată iri funciareț

• utilizarea în comun de ma ini i instala iiș ș ț

• valorificarea de produse agricole.

Societă ile cooperative agricole sț unt organizate pe ramuri de activitate (pot fi SCA de servicii, procesare,

manufacturiere etc.).

Societă ile cooperative agricole se constituie i func ionează cu un număr minim de 5 persoane. Unț ș ț

membru nu poate de ine mai mult de 20% din capitalul social al SCA.ț

Societă i cooperative me te ugăre ti ț ș ș ș

Societă ile cooperative me te ugăre ti sunt asocia ii de persoane fizice carț ș ș ș ț e desfă oară în comun activită iș ț

de produc ie, de comercializare a mărfurilor, de executare de lucrări i prestări de servicii, care contribuie,ț ș

direct sau indirect, la dezvoltarea activită ilor me te ugăre ti ale membrilor lor cooperatori. ț ș ș ș

Cele mai importante sectoare de activitate sunt cele de produc ie manufacturată (textile, pielărie, produseț

artizanale) i servicii (repara ii, între inere) dar i comer ul. ș ț ț ș ț

Societă i cooperative de locuin e ț ț

Scopul societă ilor cooperative de locuin e este de a construi, cumpăra, conserva, renova i aț ț ș dministra

locuin e pentru membrii lor cooperatori.ț

5 În sistemul coopera iei de consum există 8 grupuri colare.ț ș 6 Reglementate prin Legea nr. 566/2004 - Legea coopera iei agricoleț

În România func ionează sub forma agen iilor imobiliare. Numărul acestora este neglijabil (în 2006 nu erauț ț

înfiin ate decât două, în Bucure ti i Sălaj, cu un număr de 46 de membri cooperatori). ț ș ș

Societă i cooperative pescăre tiț ș

Scopul societă ilor cooperative pescăre ti este de a înfiin a ferme ț ș ț piscicole i de acvacultură, de a produce,ș

repara, între ine i cumpăra echipamente, utilaje, instala ii, ambarca iuni de pescuit, precum i de a pescui,ț ș ț ț ș

prelucra i distribui produse piscicole.ș

Societă i cooperative de transporturiț

Societă ile cooperative de transporturi au scopul de a realiza activită i de tț ț ransport i activită i conexeș ț

acestora, pentru membrii cooperatori i pentru ter i, pentru îmbunată irea tehnică i economică aș ț ț ș

activită ilor de transport desfă urate de membrii cooperatori.ț ș

Societă i cooperative forestiere ț

Societă ile cooperative forestiere sunt constituite cu scopuț l de a amenaja, exploata, regenera i protejaș

fondul forestier de inut de membrii cooperatori, inând seama de condi iile impuse de regimul silvic.ț ț ț

ONG

ONG-urile nu sunt create pentru a genera profit personal. De i pot avea salaria i plăti i i de i pot fiș ț ț ș ș

angajate în activită i generatoare de venituri, ele nu distribuie profitul sau surplusul membrilor sauț

conducerii.

ONG-urile pot desfă ura activită i economice în conformitate cu scopul principal al organiza iei. Excep ieș ț ț ț

fac organiza iile de utilitate publică care pot desfă ura activită i economice, dar numai atâta timp câtț ș ț

activită ile economice care nu au legătura cu activită ile de utilitate publicăț ț 7 nu constituie principala

activitate a organiza iei de utilitate publică i se află sub ponderea de 50% din totalul veniturilor non-profit.ț ș

În cadrul anumitor funda ii sau asocia ii care au ca obiect de activitate sprijinirea unor categorii vulnerabileț ț

de persoane, sunt înfiin ate ateliere lucrative. ț Desfă urarea de activită i în afara scopului este posibilăș ț

numai prin societă i comerciale având ca asocia i unici ONG-urile. Profitul realizat (cu excep ia celuiț ț ț

reinvestit) se utilizează pentru realizarea scopului ONG-ului.

Principala facilitate fiscală pentru ONG-urile care desfă oară activită i economice este scutirea de la plataș ț 7 Sport pentru amatori, artă, servicii sociale i asisten ă socială, caritate, ajutor umanitar i în caz de dezastre, apărarea împotriva iș ț ș ș

prevenirea dezastrelor, asisten ă medicală, coeziune socială, dezvoltare socială sau economică, securitate socială, drepturi civile sauț drepturile omului, protec ia consumatorului, cultură, democra ie, ecologie i protec ia mediului, educa ie i formare profesională,ț ț ș ț ț ș combaterea discriminării, eliminarea sărăciei, sănătate i bunăstare, conservarea tradi iilor i a patrimoniului cultural, protec iaș ț ș ț animalelor, tiin ă i inovare tehnologică.ș ț ș

impozitului pe profit pentru veniturile din activită i economice realizate până la nivelul a 15.000 EURO într-ț

un an fiscal dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Ateliere protejate

Atelierele protejate sunt companii sau organiza ii special reglementate prin Legea 448/2006 modificată prinț

OU86/2008, Ordinul 60/2007.

Unită ile protejate sunt definite ca fiind operatorul economic de drept public sau privat, cu gestiune proprie,ț

în cadrul căruia cel pu in 30% din numărul total de angaja i cu contract individual de muncă sunt persoaneț ț

cu handicap.

Atelierele protejate pot fi organizate de către ONG-uri, societă i comerciale sau cooperative.ț

Case de ajutor reciproc

Casele de ajutor reciproc sunt de două tipuri: ale salaria ilor i ale pensionarilor. ț ș

Casele de ajutor ale salaria ilor sț unt reglementate de Legea nr. 135 din 11/04/2003. Au ca obiect de

activitate „atragerea de depuneri, sub forma de economii, i acordarea de împrumuturi cu dobânda care seș

reîntoarce la fondul social al membrilor, după deducerea cheltuielilor statutare.” Împrumuturile se acordă

numai membrilor care au statutul de salariat.

Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt reglementate de Legea nr. 540/2002. Membrii caselor de

ajutor reciproc ale pensionarilor pot fi: pensionarii, indiferent de sistemul de asigurări sociale căruia îi

apar in; beneficiarii de ajutor social; membrii de familie - so , so ie, precum i copiii majori incapabili deț ț ț ș

muncă, afla i în între inerea pensionarilor sau a beneficiarilor de ajutor social - membri ai acelei case deț ț

ajutor reciproc a pensionarilor.

Spre deosebire de ajutor reciproc ale salaria ilor care acordă numai împrumuturi rambursabile, cele aleț

pensionarilor acordă i ajutoare nerambursabile sau ajutoare pentru acoperirea cheltuielilor cuș

înmormântarea fo tilor membri.ș

Conform legii, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor pot desfă ura i alte activită i decât cele enun ateș ș ț ț

în scopul principal: organizarea de activită i culturale, artistice, turistice i de agrement; prestarea deț ș

servicii, contra unei pla i reduse, pentru membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor i membrii deț ș

familie afla i în între inerea acestora, folosind munca unor pensionari, membri ai casei respective;ț ț

organizarea de magazine pentru desfacerea de produse alimentare la pre uri de produc ie, administrareaț ț

de case de odihnă i tratament, organizarea de centre pentru repararea de obiecte electrocasnice,ș

îmbrăcăminte, încăl ăminte; efectuarea de servicii funerare pentru membrii deceda i ai caselor de ajutorț ț

reciproc: confec ionarea de sicrie i asigurarea transportului; alte ac iuni i forme de asisten ă socială. ț ș ț ș ț

Concluzie

Societă ile din întreaga lume caută noi solu ii pentru problemele sociale presante. Comunită ile sunt foarteț ț ț

interesate în abordări care mobilizează ini iativa particulară, ingenuitatea i resursele. Fereastra deț ș

oportunitate este deschisă pentru ca sus inătorii antreprenoriatului social să introducă noi modele, noiț

moduri de gândire i noi cadre.ș

De i dintre tipurile de structuri de economie sociala prezentate aici, ca o caracteristică generală, cuș

excep ia ONG-urilor, celelalte tipuri se adresează indirect categoriilor dezavantajate, fără nici un fel deț

servicii furnizate sus inut i cu scopul reintegrării sociale a acestora. Însă, prin natura activită ii i aț ș ț ș

focalizării zonelor de lucru, aceste structuri de economie sociala produc forme de impact indirect

semnificative.

Considerăm că, pentru ca domeniul economiei sociale să se dezvolte, iar întreprinderile sociale să fie

durabile, este esen ială crearea unui cadru de reglementare i institu ional care sa sprijine antreprenoriiț ș ț

sociali8. Pentru antreprenorii sociali, testul suprem este impactul social, iar această valoare nu este

garantată de disciplina pie ei.ț

Succesul cere un mediu institu ional i social sănătos care să sprijine practicaț ș . Acest mediu presupune

accesul la resursele (financiare, umane, social-politice i capitalul intelectual) esen iale pentru succesulș ț

antreprenorilor sociali, precum i condi iile de mediu (cum sunt politicile publice, media, condi iileș ț ț

economice i sociale i domeniile înrudite) care pot sprijini practica antreprenoriatului social. ș ș

Este nevoie de un număr suficient de păr i interesate care conlucrează. Pledăm pentru o comunitate careț

să combine rigoarea i disciplina, cu sprijinul, deschiderea i respectul.ș ș

8 Aceasta pentru că există o diferen ă importantă între antreprenoriatul de afaceri i antreprenoriatul social care nu trebuie neglijată.ț ș Antreprenorii de afaceri trebuie să se conformeze unei discipline semnificative atât din partea pie elor de clien i, cât i din partea pie elorț ț ș ț financiare. Clien ii arată dacă bunul sau serviciul oferit creează mai multă valoare pentru ei decât costă producerea. Investitorii aratăț dacă afacerea poate oferi un profit suficient care să justifice investi iile. ț

ANEXA

Modele de structuri de economie sociala în România

1.

SC PRO MIHAI EMINESCU TRUST SRL

Data înfiin ăriiț : 2003

Loca ieț : Satul Malancrav, jude ul Sibiuț

Ini iator:ț Funda ia Mihai Eminescu Trustț

Forma de organizare: Societate Comerciala - SRL

Obiect de activitate: producerea i comercializarea sucurilor de mere i pere 100% ecologice.ș ș

Activitate:

• Intreprinderea a apărut din dorin a de a valorifica poten ialul agricol al zonei iț ț ș

pentru dezvoltarea produc iei de produse bio.ț

• Produsele intreprinderii sunt comercializate atât în ară cât i în străinătate, cătreț ș

persoane juridice i fizice. Printre clien ii firmei se afla: hoteluri, restaurante,ș ț

ambasade, cumpărători persoane fizice.

• Produc ia de suc natural este de cca. 32.000 litri anual, unitatea îndeplinind iț ș

standardele de calitate europene prin certificarea IMO Control, iar fructele sunt

certificate BIO.

• Intreprinderea are un bun poten ial de dezvoltare, cifra de afaceri fiind de cca.ț

150.000 lei în anul 2008.

Impact:

• Firma are un număr de 9 angaja i, persoane din mediul rural.ț

• Intreprinderea are o contribu ie importanta în zona prin:ț

◦ asigurare de locuri de munca pentru localnici (venituri stabile)

◦ promovarea consumului de produse bio

◦ incurajarea produselor tradi ionale i revitalizarea economiei localeț ș

2.

CARITATEA SOCIETATE COOPERATIVA

Data înfiin ăriiț aprilie 2008

Loca ieț Satu Mare

Ini iator:ț Caritatea Societate Cooperativa

Forma de organizare: Cooperativa

Obiect de activitate fabricarea unor produse din material plastic

Activitate

• Firmă românească cu capital integral privat, având o îndelungată tradi ie înț

activitatea de prelucrare a maselor plastice (din 1970)

• Produce piese din mase plastice (HDPE; LDPE; PP; PVC; PS; ABS; PA-6), prin

injec ie, pentru diverse domenii de activitate: Labirinti - Elemente de etan areț ș

pentru role transportoare, Dopuri – Tampoane, Accesorii pentru mobilier, Piese

metalice inserate în material plastic, Nasturi pentru confec ii, ț Roti – Role

Impact

• Unitatea lucrează cu persoane cu handicap i este recunoscută ca unitate protejatăș

3.

PROIECTUL ALBA CA ZAPADA

Data înfiin ăriiț 2006

Loca ieț Gherla, jude ul Clujț

Ini iator:ț FUNDATIA AJUTATI COPIII ROMANIA

Forma de organizare: Unitate Protejata

Obiect de activitate servicii personale i servicii agricoleș

Activitate

• În cadrul unită ii protejate de la centrul de cazare pentru tinere al funda iei, suntț ț

proiectate următoarele servicii:

◦ servicii de cură enie;ț

◦ servicii de croitorie;

◦ servicii de spălat/călcat;

◦ servicii de ecologizare spa ii verziț

Impact

• Scopul acestui proiect este integrarea profesionala a persoanelor cu forme u oareș

de handicap.

• În unitatea protejata sunt angajate o parte din tinerele beneficiare ale funda iei, încăț

din prima etapa de asistenta oferita în cadrul proiectului. Simularea activită iiț

profesionale, familiarizarea cu responsabilită ile la un loc de munca, managementulț

timpului, managementul banilor , sunt doar o parte din activită ile menite sa asigureț

pregătirea pentru o viata autonoma i independenta. ș

• Crearea unei experien e pozitive, îndrumarea i consilierea în munca, sunt aspecteț ș

care constituie un exerci iu educativ mai benefic decât experien a transmisa prinț ț

puterea cuvântului i/sau exemplului.ș

4.

SACO A DE PÂNZĂ Ș

Data înființării: 2009

Locație: Coste ti, jude ul Argeș ț ș

Ini iator:ț ASOCIATIA VIITOR PLUS

Forma de organizare: ONG

Obiect de activitate: Sunt produse saco e din material textil naturalș

Activitate:

• Saco ele sunt realizate din ș materiale naturale: bumbac atestat organic, o esăturăț

crudă/nefinisată, imprimeu cu cerneală pe bază de apa, etichete din hârtie reciclată.

• Modelele de saco e: ș

◦ saco e cu logo-ul "Saco a de pânză"ș ș

◦ saco e cu mesaje educa ionale (au un imprimeu cu desene pe teme de mediu)ș ț

◦ saco e personalizate cu logo-ul unor companii, la cerea acestoraș

• Comercializarea saco elorș se face în magazine, online sau se pot comanda direct

la producător.

Impact:

• Saco ele din material textil natural oferă o alternativă ecologica la pungile de plasticș

i de hârtie.ș

• 7 persoane aflate în dificultate implicate în producție:

◦ 4 în atelierul de inserțiune, din care 2 persoane au fost integrate pe piața

muncii, acum lucrează în comerț

◦ 3 cu handicap fizic lucrează la domiciliu