Anul al 100-lea Nr. 15 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 21 Februarie 1937

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

Semnul electoral al

«Frontului Românesc4

MSDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA BSAŞOV, STBADA LUNGA Nr. 6.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei PeBtru streinâtete 600 lei.Pentru autorităţi, irstiiuţii şi

Intre (rin der j 600 lei Anunţuri, reclame, după ta-ii

fOSDlTi Li 1838 DJ_GHEi)RGHK BAEITiD.Apare de trai ori pe siotâmână

O generaţie sănătoasă e numai aceia care înfă­ţişează o legătură armonioasă, de o perfectă noraa* litate, între simţire, gând şi acţiune.

N lorga .

Un nou incident diplom atic

Participareaunor diplomaţi streini Ia funeraliiieltgionarilor-eroi

Punctul de vedere al Frontului Românesc.

O interpelare edresată preşe- dintelui Consiliului de miniştri în şedinţa de Marti a Camerei in chestia participării mai mul tor diplomaţi streini din Capi* lela, acreditaţi pe lângă guver nul român, la funeraliile legio- narilor Mo|a şi Merin, ţine în* cordată nu numai atenţiunea opi­niei publice române ci şi a streirătăţii, dând prilej la o amplă discuţie pro şl ■ ontra în sânul Camerei şi a Senatului român ca şi prin presă. Iată pe scurt cele întâmplate :

Interpelarea a fost făcută de d-1 deputat Călinescu din parti­dul national ţărănesc, care în evpunerea sa a considerat parti dparea diplomaţilor streini drept un act de amestec nepermis şi insolit la o manifestaţiune cu caracter «politic intern“, făcând guvernul român responsabil pen­tru cele petrecute In consecinţă cere d-lui prim*ministru să fixeze punctul de vedere al guvernului în această chestiune.

In răspunsul dat [de primul- ministru, ac« sta a declaret că şi d-sa consideră participarea agenţilor diplomatici la o so* Jemnitate religioasă făcută sub egida unui partid politic şi tren* sformată astfel într’o manifes­tare politică drept o »înfrângere a tuturor principiilor *şi uzanţe* lor internationale şi că întrucât se va dovedi că acest principiu a fost înfrânt guvernul va sanc* ţiona acest incident.

La Senat şi-a însuşit punctul de vedere al d-lui Călinescu şi d-1 Grigorie Filipescu, primind acelaşi răspuns din partea gu­vernului.

In jurul 8cestor interpelări s’a pornit o viuă discuţie, la cere au luat parte în şedinţa de Mer­cur! a Camerei d*nii: Pamfl Şeicaru, O. Goga şi Gr. lunian, Iar ia Senat d-nii: D. R. Ioani- ţescu M. Manoiiescu şi N. lorga.

D-1 O. Goga a erătat că par­ticiparea agenţilor diplon atici streini nu poate avea caracterul ce i s’a dat prin concepţia po­liticianistă a d-lui Călinescu. D-1 lunian a insistat îndeosebi asupra culpabilităţii pe care o me guvernul începând cu dizol- ?area Gărzii de fier şi termi­nând cu o atitudine din care rezultă că guvernul şi-a perdut autoritatea, iar d l P. Şeicaru a criticat cu asprime faptul câ un articol al d*sale apărut în zia­rul „Curentul" a fost în între­gime tăiat de cenzură.

La Senat d-1 Gr. Filipescu n-a găsit nici o scuză pentru parti­ciparea diplomaţilor streini la înmcmêntere. D-1 D. R. loani-I seu & fixat punctul de vedere al Fr. Românesc printr’o decla­raţie, pe care o publicam mai la vale. D*1 M. Manoilescu a ară­tat că ceremonia n-a avut un caracter politic şi deci diplo­

maţii streini n-au contraveni t protocolului. De încheiere a luat ( uvântul d-1 prof. Iorga, care s’a declarat contra dictaturii, con­tra politicei de stânga şi pentru Spania naţionalistă, în acelaşi timp însă şi în contra oameni­lor, ceri eu transformat o în­mormântare într’un spectacol.

Declaraţia Fr. Românesc, cere s’a cet:t la Cameră şi Senat esfe de următorul cuprins:

»Frontul Românesc, — organ de politică naţională — dincolo de barierele de partid, — tine cu această ocazie să afirme prin­cipiul, că respinge fn mod ab- solut orice am estec străin în actele lăuntrice ale ţârii ori de unde ar veni şi din partea ori' cui.

„Nu înţelegem însă—dece par­tidul national ţărănesc şi guver­nul au luat drept manifestaţie politică ceremonia »înhumării celor doi tineri, căzuţi eroic pe frontul civil din Spania," când Ia această ceremonie a participat spontan printr’un instinct comun, o imensă mulţime românească, care dincolo de politică a inter­pretat acest moment ca un om a• giu adus jertfei eroice în lupta pentru »credinţă", Kneam* şi mR ege

„Dacă partidul conservator şi national ţărănesc au înţeles să transforme o clipă de isbucnire naţională, înstr’un instrument de speculaţie politică de partid, — în nici un caz guvernului nu-i este permis să cultive acest e* chivoc, întru’cât el singur a în­lesnit fără să aibă scuza sur- prinderii, toate posibilităţile, ca marifestarea să-şi capete şi ca­racterul şi grandoarea, care îl înspăimântă acum.

„Desfăşurarea manifestaţiunei funerare dea lungul tării timp de mai multe zile a îmbrăcat un caracter quasi oficial, — întrucât tot timpul s’a semnalat prezenta organelor oficiale : autorităţile publice, şcolile, iar biserica a participat, din ordin cu întreg forul conducător dela smeriţii preoţi de sate până la înaljii Chlriaihi. Cum poate dar gu- gemul să interpreteze, că parti- ciparea unorc din membrii Corpu- lui Diplomatic din Capitală lao asem enea ceremonie cu un caracter atât de general, con­stitue totuşi o imixtiune în tre­burile noastre intetne ?

„Dacă jertfelor supreme ele acestor mucenici, — ţineţi să*i daţi totuşi un sens politic, acesta ru poate fi altul decât al in­stinctului de conservare raţio­nală dincolo de mărunţişurile noestre de partid, iar participa­rea reprezentanţilor altor feri nu poate fi socotită decât ca un omagiu ce se aduce alături de naţia română acelui simbol de je r ljă pentru naţie, pentru cre­dinţă şi pentru Tron, care con-

stituesc Jundamentul Statelor naţionale.*

•

Astăzi încă nu se pot preve­dea consecinţele interpelării şi a discujiunilor din Corpurile Le­giuitoare. Cei puşi în cauză şi anume diplomaţii Germaniei, Italiei, Portugaliei, Poloniei şi ai Jnponiei, cari au participat la funeraliile legionarilor căzuţi pe câmpul de luptă dela Majada- honda, au avut întrevederi cu primul-minîstru Tătârescu iar a cum au luat legătură cu guver­nele lor pentru a-şi lămuri ges­tul săvârşit.

Se mai aşteaptă şi sosirea ministrului de externe Antonescu

dela conferinţa înţelegerii bal­canice ţinută la Atena, când se crede că se va soluţiona într’un fel acest incident care produce atâtea frământări în cercurile po­litice.

E însă foarte probabil, ca după dimisia ministrului Cehoslova­ciei Şeba, să urmeze şi reche­marea diplomaţilor acuzaţi de actualul guvern pentru inmix- fiune nepermisă în chestii de ordin intern politic.

Corfirmându-se acesta presu­punere, incidentul nu va putea fi pe deplin soluţionat şi va a- vea desigur şi alte repercursiuni de ordin extern dar şi de or­din infern.

99— Scrisoarea

Din partea unui bun Român, fiu al glie! româneşti, din p«rt a vrednicului ţaran Condor Al* x n dru, din Eriu Sâncrai (jud. Sălt j) primim o scrisoare, cere nu poete fi decât spre cinstea ce lui ce o scrie. Esfe un ecou al articolului „Economii da, sporiri de tfxe nu!«" ap irit In nr. 9 el Gazetei,

Ţăranul din Sêtëj a înţeles pe deplin rostul şi dreptatea acelui articol, in cere se critica politica îngustă care re face cu chiver nisirea banului public In fora noastră. A în Jeles că bugetul Ţării Româneşti se croeşte ş? avutul ci se iroseşte tocmai in vers de cum sună titlul articoîu lui, adecă : Sporuri de taxe da, eccnomii nu J Şi aprobă pe de-a întregul cele spuse de autorul articolului 1

îngrijorat de acest rău, ţăranul Alexandru Condor din Sălaj nu vede salvarea decât în venirea cât mai repede la cârma fre burilor publice ale Jării, a d lui dr, Alexandru Vaida • Voevod, bSrbatul hărăzit de Dumnezeu să îndrepte ştirile din Ţara Ro­mânească. Căci „ecest Alexen dru Vaida Voeiod — se spune în scrisoare — nu trăeşte pen­tru ben, ci pentru neam, fer& şi rege.-

Pentru a dovedi dragostea şi însufleţirea, cu care e urmei steagul desfişur* t de conducă torul «Frontului Românesc," scri­soarea tiranului din Sălaj aduce ca pildă o adunare poporală, ţinută in ziua de 24 Ianuarie în comuna Eriu* Sâncrai.

Redăm în toetă simplitatea tor, plină de suflet, rândurile cu caii îşi încheie scrisoarea:

«S’a mai ţinut in ziua de 24 Ianuarie o frumoasă adunare de învţţltor! în comuna noastră. Acestor domni nu le a foet nici odată mai fericită ziua ca*ş! când eu venit între nci şi când a in teles pcporul că se vorbeşte din prcgremul marelui luptător ca­tion* lUt d-1 dr. Alexandru Vaida Voevod.

„Au fost între rupţi mei de multe ori de urele şi exclemări din paitea poporului. Vă pot co­munica cu tot dreptul, că Ro­mén! din comuna noastră Eriu-

Un ecou dela sa te

«

unui ţăran —

Sâncraiu (jud. Sălaj) sunt tofi până la ultimul, convinşi că, dacă D-1 Vaida nu ne fa scăpa de inundaţia străină, care a inundat toate ramurile de veni­turi ale ţări) noastre, atunci nici

nu se pot baza pe el(i domni pentrucă, dacă D l Vaida va pune programul său sănătos şl bun pe arfpîle legii atunci toate numai spre fericire pot fi ţării noestre înlăunfru

„Iar când va trebui apărată din­afară, vom fi toţi cot la cot şi o vom apăra până la ultima plcS> tură de sânge noi Românii, domni şi ţăran’, cu piepturi de oţel, pe cari n'ci războiul mondial nu le a învins.. „Der este şl un adevăret pro»

verb, că un trup voinic, sâni tos şi cu suflet fată de Dumnezeu, se poete obţinea nu mai prin îngrijirea bună a mamei sale. A noastră mamă este Ţara. Noi Românii aceşti i comune dăm puterea d lui Alexandru Veida Voevod. Să pună pictorul t re 1 Să nu lase »ici un cuvânt din programul său sănătos şi bun tuturor Românilor, cari fncă se p̂ re că nu au e§it de sub jugul greu al iobăgie!. Noi dorim vieaţă lungă, sănătate, spor !a muncă pentru mult iubitul nostru domnul Akxandru Vaida Voevod."

Fie pildă tuturor inima, din care au isvofât româaeştele cu- vkte ale ţăranului Alexandru Coadcr din Sălej !_____

Un g e s tde înaltă conştiinţă civică

E gestul d-lui senator Mumu- ianu, care şi a depus zilele tre­cute mandatul şi a stăruit în aceasta, pentru faptul că s’a transformat în sistem, guvernarea prin decrete-legi. N’am cinstea de a cunoaşte personal pe d l senator Mumuianu, dar am toată admiraţia pentru gestul său, pe cât de superior din punct de vedere al îndatoririlor unui ales al naţiunii, pe etât de rar şi demn de toată admiraţia tuturor Românilor cu dragoste de nea mul lor.

Prin demisia d sale, glasul conştiinţei româneşti a spus răs­picat politicienilor : încetaţi cu arbitrarul, încetaţi cu stările ex­cepţionale cari în aparenţă sunt în slujba ordine! şi a legalităţi?, în realitate însă apără jafurile, trădările şi toate fărădelegile ; încetaţi cu nesocotirea Consti­tuţiei care garantează bunilor Români dreptul de a-şi apăra patria şi neamul, dar nu garan­tează străinilor dreptul de a ne sugruma. Pentrucă, dacă din punct de vedere constituţional demisia d sale e un protest efectiv şi cure jos contra faptului bizar că un număr de 46 (patru zeci şi şase) decrete legi sunt deodată aduse pe biroul parla­mentului pentru a fi deodată cerce ta te , d iscutate şi votate, fiecare lege aparţinând unui alt domeniu administrativ, deci fie­care necesitând o deaproape cercetere ; apoi, din punct de vedere românesc, demisia ară­tată e un adevărat act de patri­otism săvârşit în exerciţiul man­datului ce deţine.

Se vede aceasta chiar din întrebările puse de d-sa, în ma­turul corp, unui membru al gu­vernului : „Care este rolul meu

aci? Pot eu să mă folosesc de această autoritate a hlamidei se­natoriale cu care eu sunt înves­tit ? Pot să mă fac folositor? Pot să fiu eu cenzorul d-voastre? Pot să fiu eu colaboratorul d-voastră, domnule ministru?" Cu alte cuvinte, d-sa face un aspru rechizitor guvernării prin decrete legi, puse mai degrabă în slujba unor anumite capricii de partid decât în slujba tării.

Intr’adevăr, la ce să mai piardă sute de oameni timpul la parla­ment, la ce să mai plătească tara anual multe milioane di­urne, la ce se mai fac alegeri parlamentare, cari costă alte sute de milioane pe lângă atâtea zile pierdute pela localurile de vot ale milioanelor de cetăţeni ? La ce toate aceste cheltueli şi eforturi extraordinare din partea tării şi a neamului românesc, dacă un ministru bagatelizează totul, pune totul sub papuc şi îşi alcătueşte acasă sau la bi­rou, o lege pe care o şi pune singur în aplicare cum vrea şi când vrea ? 1er ca să facă mu­tră de... dem ocrat şi de.... co n ­stituţional, aduce legea făcută de el şi aplicată tot de el, ca să fie... ratificată 1 !

S ’o fi schimbat oare atât de mult sensul cuvintelor „demo­crat" şi „constit t»onal," ori s’a răsturnat complect mintea oa­menilor ajunşi în fruntea mini­stere lor ?

D acăi aşa, să urmeze cât mai mulţi parlamentari exemplul d-lui senator Mumuianu, pentru a scăpa cât mai de vreme de „oblăduirea" actualului guvern, ca să avem parte de un guvern românesc şi la vorbe şi la fapte, cere e atât de necesar astăzi.

loan C. D ogaru.

ß^tsiaa 2 0AZETA TRANSILVANIEI Nr. 4 5 - 1 9 »

C oim inicSri

Dela Inspectoratul PreoătiriiPremiliiare

Pani ru a se pune de acord Legea Pregătirii P.emllifsre cu Legea Recrufărei, (ait. 1 şi 2), domnul Ministru pe baza refe- râtului nr. 427/1936 el Direcţiei Comandamentelor Teritoriale, a aprob t următoarele :

Fu supuştlar străin?, născuţi în ţară, care doresc a face servi ciul militar în armate română, să c^sră înscrierea Ia pregitirea pre r.îl idră şi să Ile admişi a umra această pregătire, a beneficia, ca şi {<' cetăţenilor români, de a* vantsgiile reducere! serviciului miîtt r pe cere le acordă kgea recrutlrei ,şi pregătire! premi* litc?e.

In acest scop, tinerii în cauză, urmează a face cereri la Cercu­rile de recrutare respective (Sab inspectoratul P. P.) pentru a fi în seri îi pe tabelele premilitari lor, dând tolodttă declaraţii (sem­nate şi de părinţii lor), că derese e face serviciul m litörîn armata română şi că nu vor invoca la recriitôre seu la încorporare su* puşenia străină ; cunoscând că acei cari urmând pregitirea pre militară In vederea serviciului militar, invoacă la recrutare sau ia încorporare supuşenia străină, vor fi expluzaţi din tară.

Declaraţiile vor fi înaintate Cercului de Recrutare pentru a fi depuse la dosarele recrutărei clasei respective, făcându-se men­ţiune de el în tabelele de recen­sământ, astfel : .dat declaraţia nr. (de înregistrare) că doreşte a urma pregătirea premîlitră şi nu va invoca supuşenia străină.

întreprinderile, pstron’i şi şcoa* Iele — în locul părinţ lor — să trimită regulat la instrucţia pre- militară, pe to|i tinerii născuţi la anii 1915 -1916—1917—1918 şi elevii din ultimiie două clase liceale, cari sunt näscufii în 1919 (voluntari).

Ne adresăm celor de mai s u p , pentru a veni în ajutorul părin­ţilor, care suportă cu greu amen­zile prevăzute de Legea pregă« tir! premilitare, date copiilor lor, prem iitar?, car! absentează dela şedinţele de piegëtire.

Aceste amenzi, ce se urmăresc de ,către precepţiile financiare, sunt îndreptate în primul rând părinţilor, car! însă de mu’teori nu au nici o vină.

Pentru ce! născuţi în 1915 cari urmează a se incorpora în acest an, n! se ceie de către Cercul de recrutare, situaţia f e- căruia, pentru a fi trimisă cor- purilor unde vor fi încorporaţi.

Toţi aceşti tineri vor veni la reşedinţa I^spectoratulut, ?n Pieţa Dbertăţei (fostul local ocupat de Chestura de Politie, Braşov) în orice z! de lucru între orele 9—12 dimineaţa, pentru a li se clarifica situaţi?, făcându-se cu venitele mutaţii in iivrdeie indi­viduale.

Adunarea generalăa Socie tă ţii Invalizilor

BraşovAceastă societate şi a ţ'nut a*

adunarea generală anuală în s%la Sfatului municipal, sub pre* şedinţia d lui căpiian invalid Pe­tre I. Văduva şi a d nei Maria colonel Munteenu pentru secţia văduvelor de răsboiu. Au parti cipat câteva sute de membri.

După formalităţile obicinuite pentru darea de seamă asupra âctiviiăţei comitetului pe anul1936 şi descărcarea geştiunei etc. etc. s’eu luat în discuţie greutăţile vîeţeî, în cere se sbate această clasă socială, aceşti msrtM a! ţării.

Adunarea a dat mandat co* mitetuiui să Intervie cu un me* morlu la forurile superioare la drep?, prin care să ceară mă suri pe&tru punerea imediată în aplicare a legti I. O. V. din 1932, în ce priveşte augmenta rea pensiilor de mizerie, pe cari le primise azi unii din iovaiizi şl mai aies văduvele, pensii re* duse la minima si m̂ de 3 0 —40 iei lun«r, — sume ridicole ce nu şol conta nici ca un mic a}u tor, necum să se numească : pensie pentru asigurarea mijloa­celor de existenţă.

De asemenea să se intervină la C. A. P. S pentru a se lua măsuri de înfiinţarea şi în fi cea stă localitate a unui deposit de iemne din pădurile stătu ui.

Plata pensiilor trimestriale să se facă la începutul fiecérui tri mestru exigibil, nu ca până acum cu mari întârzieri.

Adunarea sduce în fine mul turnir! dlu! primar, d*lui secre­tar general şi între gel Comisii interimare pentru concursul dat societăţei.

In încheiere preşedintele în deamnă pe invalizi şi văduve la unire şi solidaritate, aceasta find singurul mijloc pentru reu* şit « lor.

orespondenţă din Berlin

Turnuri radiofonice în jnrul pământuluiScala unui receptor radiofo*

nie modern, presărată cu nu­mele staţiunilor de emisiune, face impresia asupra privitoru* iui, ca şi când nu ar mai exista nici un petec de pământ, care să nu aibă un post de emisiune. De fapt unele regiuni sunt real* mente presărate cu turnuri iicfonice, câtă vreme mai există, chiar ş\ In Eiropa, ţări întregi, car! eu fost cuprinse abia ré­cén! în mod sistematic in ca< irul radiofoniei.

Vizăm în această privinţă în ori nul rând Europa sudosticăD. p Bulgaria îşi lărgeşte abia acum reţeaua sa radiofonică ; în Wartkeî, lângă Sofia, chiar s’au terminat construcţiile o eu tru un post de emisiune ,T il - fuîik n* ds ICO kw Tirnui de emisiune se clădeşte ectial menta şl inedfficerea emisorului propriu zis, a început In scurtă vreme va apare dec! o nouă ţară cu un post de emisiune pu ternie în concertul radiofonic ai Europei. Şi ia Grecia au înein tat mult proecte în stil mare; după modelul altor ţiri euro­pene se croeşte de prezent o r-ţea radiofonică de stat, cât timp până acum lumea se fo losea, de bine de rău, de ve­ti ui post de emisiune slab şi

particular »R-tdio Thsssalonik *.Din însărcinarea guvernuiui

grec, „Teiefurk in* îafiinţează in Atena un post de emisiune de 15 kw, care se va pune în fincţiund încă în primăvara a ce & sta.

Alte două stete mai mici eu* ropene, Belgia şi Portjgilia, au recunoscui marea importanţă e legăturii radiofonice cu coic- niile lor şi sunt pe ceie de a trage concluzia practica din a* cest fapt. Constitue o onoere şio apreciere a pre staţiunilor ger* mane fn acest domeniu, faptul că ambele state eu angafai în scopul de mai sus, societatea í t i e f ui kn O staţiune cu und i scurte stabileşte legătura Bei' alei cu stfatul Congo, iar Por* tugalia îşi asigură legătura cu patria din portul Bisao, care se <flă în Guinea portugeză şl ast* iei şi transmisiunea ştirilor la posesiunile portugeze mei mici

Învecinate şi totdeodată deser­veşte circulaţia maritimă şi ae* rană.

Dar şi pentru America de sud, tn special pentru Argentina, iu crează indusiriaradiofonică ger* mană. După-ce s’au înfiinţat pentru două mari ziere argen tiniene, două posturi de emi­siune particulare, care sunt ceie mai puternice din America de tud, preşedintele statului a pus U curând piatra de bază p .n ‘ru primul post de emisiune de stat, căruia îi va urm a un altul ângă or şui L i Pi di a.

O regiune cu fotj1 în?ă ne- cucerită d î radio este A fg a n is - tan, unde succesorul iui Aromân Uiiah, — ca«e şi-a pierdut tro iui p ecipitând încercările de civilizare, — a încercat acum construirea sistematică a unei ivţele radiofonice. Tdefut ken mffieţează ia Kibul un poai de ao isiune de 20 kw, care va sa* itêface nevoile încă mici «ie statului, pe trei unde diferite. In Ch na şi în Siam se fi i în con struclie mai mu U at -ţ uii, cari dovedesc, că Asia Işi uUiizează cele mai noi achiziţii ale fech- nlcei ra li oftice.

Simultan în p it-u continente răsar posturi de emisiune noi

în scurt timp vor sparge ea ; drul îngust al scalei. Ia emula* i t une pacinîcă cu ?, lte popoare, industria r adiofonică g « r enană, clădită pe preţ oase prestaţiuni ştiinţifice şi teclnice şi pe cai cule solide, a deschis lumea văzduhului şi altor stete şî po poare.

Premii pentru cele mai bune faci de lapte

Institutul Naţional Zootehnic din Bucureşti, va organiza in o- nul acesta ai 2 iea concurs pen* tru csle mai bune vaci de lapte, din România, din rassa Simen- thai, Pinzgau, Schwiz, de munte şi de stepă, Vaciie, car! vor fi inştil&ţate ia concurs, se vor controia cu ocaziunea mulgerii în flecare lună de cătră o co­misie. Concursul va începe ia1 Mai a. c. şi va duri un an de zile Tixa de control esie de 200 lei

înscrierile se primesc direct la Institutul National Zootehnic din Bucureşti VI, strada Dr. Stal* covicl Nr. 63, sau prin Servieta! Zootehnic şi San. Veterinar Jó­déban cel mai târziu până la15 Mirtie a. c.

St vor distribui pentru cele mai bune vaci de lapte prend! de’a 2000- 20,000 lei.

Pe lângă aceste premii, vaca care a dat cea mai mare canti­tate de lapte, indiferent de rassS, va mii primi separat un supli­ment de 20 000 lei

Aviz crescătorilor români de vaci de lapte.

B biiografieAu apăru* :lo a n N . Ţ u ţu ian u : .Mijloace

fo'os'te de Ung rin pentru des« naţionalizarea Românilor*. Ba* eureşti 1937 Elitär* ziarului ,lhiversul*, Str. Brezoianu 2 S —25. Preţul 20 lei.

Din colecţlunea Studii şi Do' Cu mente privitoare la politica religioasă a României întregite, sub lirect'a iui Oi i s for Ghibu, profesor uni vers* tőr, Cluj, au a- păr! :

Nr. 2, »Ordhul Canonic Pre* monUrateus din Ronânia*. Un instrument în servi ciut revizio* nucului maghiar, de Onistfor Gh b j , prof ia Udiversitatea dia Ciu;, membru corespondent al Academiei Româie.

Bucureşti, Editura Ligii Anii- revizioniste R jmâ ie, T pogralla darului »U úversui* 1936. Pre- iul 40 ie i

Nr, 3 in aceeaşi colecţie şl da ece!<îşt aut yv : „Sfiiţii Un­guri h România* .— Eliminarea ;or din cărţiie liturgice de către P pa, — Masurile, pe car! tre* Du., să le ia Românii, drept ur­mare a acestei dispoziţii. Pre* |ul 15 iei.

Victim ele turismului. J oi di-mlneöti au fost găsiţi morţi, pe m ntaie Obârşia din Bucegi, sta* deiiţii Fiitz Uigarth şi Haos Reiner deia politechnica din Ba* cureşt’. Se crede, în a pro* iiter<a O nul*ui, unul din ei s'a prăvălit într’̂ vale, iar celălalt, voind să 1 salveze s’a prăvălit şi el. Parnfndu se viscol, amân­doi au fost acoperit de zăpadă ş! au murit îngheţâji,

La

Râce dureri reumatice, gutoase şi nervoase, tabletele Togal ac ţionează repede şi sigur. Togal-ul este un puternic dizolvant al acidu­lui uric şi în mare grad bactericid, şi acţionează deci direct, suprimând cauza boalei! Peste 7000 atestate medicale. O încercare vă va con­vinge şi pe Dv. Insistaţi asupra Togal-ului, nu există ceva mai bun!

Produs elveţian. La farmacii şi droguerii.

Din trecutul Românilor din Schei

Hrisoavesau cSrţi dom neşti de milă şi aşezăm ânt, prin c a re se acorda ach^ailor dvia U etatea araşo*

vului unele scutiri ş i red u ceri de dări.

publicate de Dr. S terie Stinghe proie sor,

— Continuare —

III.

7178 (1669) Noemvrie 7.Antonie*) uoeuod acordă tuturor Şcheilor de

lângă cetatea tiraşoo jlui, la cererea Jâcută prin d e - legaţii lo r : C onstantin I, Dumitru, TSmpuleaci, C um şa şi S tan Bârdiga, dreptul de a păşuna cu oile lor p e pământul ţârii Domniei sale, obligându i s ă plâtiascâ la vremea oierituui numai câte o cos - iandă de oaie , ior de celelalte dări îi scuteşte, după obiceiul c e au août şl mai nainte vreme dela râpo> latul Matei**) vodă, ier pp cioban i lor îi iartă de emőrle ş i alte dő/dii, (original)

Miiostieiu Bojtiu Io Antonie voevod i gospo* daru zemie Ugro*Vieschoe davat Cospodstvami sil pofekm ie Gospodsiavm»***). tuturor Şcheailor de

*) ANTONIE din Popeşti, sau Popescul Domn al Ţârii Româneşti (Mart î6 t 9 —Mart. 1672)

**) M A TEIÜ BA SA RA B (Iulie 1 6 3 2 -1 9 Aprile 1654).N o t ă . Copiat după copia legalizaiă în 1899. — Are 2

copii, cu legenda rom.•**) 0U mila Iui D-zeu Io ANTONIE voevod şi Domn al

Ţării Ungro-Viahiei am dat Domnia mea această poruncă a Domniei mele.

lângă cetatea Braşovului care vin de acolo cu oile lor de umblă pe pământul ţărei Domniei mele ca să albă voe cu această certe a Domniei mele de să ş pască oile aici în ţara Domnie! mele şi să aibă pace de căfcă tot omul, de cătră niminiiea val sau băntu* ială să naibă numai cănd va fi vremea oerfiului să albă a darea de ot»ie costând a*;, iar de altele sfi fie în pace după obiceai ce «u avut şi mai de înainte vreme dela răposatul Matei vodă, aşijderea şi ciobani ceri păzescu oile lor de vor fi oameni stre­ini de acolo dela dânşi să nu fie oameni de aici de ţera Domniei mele, să (ie in pace şl ertaţ de semă* rie şi de alte dăjdi de toate niminiiea de nimic s i nu i învăluiască, pentru că aici naintea Domniei meale venitau Şcheii de acolo annme Constantin /. Dumitru, lâmpuleaci, Cumşa i Stan B ârdga de au spus Domniei mele pentru acesta obiceai ce au avut oile lor în |era Domniei mele cum acesta obiceai să aibă şl dela Domnia mea, Intraceia Domnia mea mam milostivit de iam lăsat dupre obiceaiul lor ce au avut cum scrie mai sus, ca şi ei să poată pasce o! e lor Insă toamna până pre Ia sti Cheorghie pre unde 11 se va tâmpla şi de cătră niminiiea opreaiă să naibă, şi când iar ajunge vreme de vihor de iarnă şi vor năzui la nisc&r păduri încă să aibă pace, pre* cum am văzut Domnia mea şi cartea lui Leon**) Vodă şi alui Qligjrte***) Vodă şi a Radului Vodă

*) Monedă vechie în valoare de 10 bani (sin. potronic) vezi N. Iorga : Braşovul şi Românii pag. 15.

•*) LEOM, Domn al Ţarii .Româneşti, din toamna 1&J9 —Iulie 1682)

•**) G RIG O RE sau Grigoraşcu Ghica, Domn al Ţării Româneşti din Sept. 16* 0 —Dec. 1664.

Leon*) pre această tocmeală iniărite cu m )re blestem. Dereptu aceia şi Domnia mea încă am întării şi am incit cu această cart? a Domniei mele şi am pus şi Domnia mea şi blestem pe carele va dărai Domnul Dumnezeu a fi Domn şi biruitor ţărei ro­mâneşti ori din sămânţa Domniei meah ori dintralt neam încăl rog cu numele lui Dumnezeu, să aibă a întări şi a îno! mila şl iertăciunea pre această carie a Domolei meale pre tocmeală cum scrie m îi sos, pre acela Domnul Dumnezlu s i -1 cinstească intra Domnia lui cu p jce, ier carele nu va întări nici va îno! mita şl iertăciunea pe acela Domnul Dumnezău să nul cinstească nici săi întărească intru Domnia lui, ci să fie blestemat de vlădica, hus H istosşld e 318 oţi ij vă Necheit*V şi să lâcuiască la un ioc cu Iuda şi cu Aria, sej ubo sveaditeli postavihon G os* podstvami***; Pan Mareş vel Ban Crrlivschi, i Radul vel Vornic, i Radul vel Logofăt, i Ş ;rban vel Spătar,i Hrlza vel Vfster, i Gheţă vel Clucer, i Ghsorghie vel Peh .rnic, i M hai vei Postelnic, i Pană vel Stol* nie, i Papa vei Comn, i Va)cui vel Slujitor, i Tudo­rán vet Pitar, pis R * 1ul v(or/'**> logofăt i Napisah os Badea Logofăt vă N «stol u Bucureşti Mesiţa Noem- bre 7 dn! vleat 7178 (U 69).

Io Antonie voivod (L, S.) Milostia Bojiu G os* podinu.

— Va urma —

*) RADU LEON, Domn al Ţării RomâneşU din Dec. 1664—Martie 1669. Yezi hrisovul II, nota 1.

**) In copie e urna. text rom.: Sfinţi părinţi dela Ni-cheia

•**) In copie e urm. text rom : Acasa atn întărit cu cr«~ dincoşii boerii Domniei meale.

al doilea.

Nr. 1 4 -1937 GAZETA TRANSILVANIEI P ag ii» !

Firme româneşti

omâni sprijiniţicomerţul şi meseria românească

D. BERBECARiUB r a ş o v , Voevodul Mihei 20. Telefon 161.

M anufactură. Modă de doam ne ş i domni.

Lbrăria „ Mi n e r v a “I. A. STINGHE

B r a ş o v , Strada Voevodul Mih^t 13.

Bodega „A z u g a“C1UPALÄ şi ARDELEANB r a ş o v , Piaf ̂ Libertăţii 1.

Vlădărean & HubbesB r a ş o v , Strada Voevodul Mihai 11.

Stofe, m ătăsuri, pânzeturi ş i pături de lână.

„Cartea Românească“DRAGOMIR NEDELCOVICI

Librărie şi papstărie. — x — Târgul Florilor 17

Fru ctărie şi bom bonărie

Gh, MoraruB r a ş o v Stred * Voevodul M?h«i Nr. 27

C PesireaMagazin ş i a telier de b lănărie

B r a ş o *, Piaţa Libertăţii 27.

Fraţu BelindcscuF ab ri ă de salam, m ezeluri ş i m ăcelărie

B r a ş o v , Sreda Hsrsch^r Nr. I. Telefon 642.

»

Bom bonărie ş i fructărie

T. TodericăB r a ş o v , Strada I. O Duca 9 îosl St'. Lii^gă)

BERARIA „ L U T H E R *

I MosoiuBerărie şi restaurant d i p inul ra g P*eţa Libertăţii 12.

loan RusuBom bonărie ş i depozit cu vinuri de Târnave.

B r a ş o v , Strada Ch Bariţiu Nr. 6.

Ztvedei Crişanfrizerie ş i articole de toualetă

Strada i. G. Duca 8 (fostă si rada Lung*)

P. StoicaC roito rie c iv ilă ş i preoţească

B r a ş o v , Strada Regele Ce rol 25. Et j I.

Dumitru NoianA n trep renor-con stru ctor

B r a ş o v , Srada Sil vi 48 C.

Tralan Sulicăoprietarul biroului administrativ şi infoimstlv « D o c u m e n t a 4

B r a ş o v , S'reda I. C. BrStianu 64. Telefon 454

Oricine poate deveni, fără bani, proprietarul sui plug—Eberhardt.

Concursul firm ei Christian Lang, Dumbrăveni, jud. Târnava (că, — reprezentantă generală a Eabricei de pluguri—Eberhardt in (l. Dunăre) Germania.

Plugul—Eoerhardt, un mare succes al tehaicei germane, Sn te s i facă fată cerinţelor tuturor feiiirilor de pătiâat, de o du* íüftate aproape nemărginită, fabricat din cel mai solid material, satisf&cut dorinţele tuturor proprietarilor săi. Mii de scrisori de sa&oţtinţă confirmă acest lucru, intre cari chiar şi onoarea şt a cor- rèa titlului de „furnizor de Curte*, d n pirtea celui mat înait for.

hfităna pa toţi agricultorii să ne comunice îa s:rts, expa- iţele făcute cu plugul nostru, ca ş i tot c e au văzut şi auzit

re el. Vom apre:ia mii mult convoroirile şi pârente de spe* aie, scurte.Cel mai bun răspuns va fi premiat cu un plag.Ultimul termin al trimiterii răspunsurilor — 15 Martie. 117 2 -2

Nr. 347 -1937

PublicafiuneSe aduce la cunoştinţă celor

interesat!, că Primăria comunei Prejmer, vinde în licitaţie pu* blică cu oferte închise, 300 st. ietnne de foc esenţă de fag din depozitul comunei situat în Va* ma Buzăului şi 3C0 st, lemne de foc esenţă de fag din de pozftul Chichirău, corn. Sita Bu* zSului.

Licitaţia se ve ţine în ziua de3 Martie 1937 Sn localul primă* riei P/ejmer şi anume, pentru lemnele din depozitul Vama-Bu* zăului la ora 10, iar pentru cele din depozitul Chichirău la ora 12,

La licitaţie s vor respecta întocmai dispozlţianile ert 88 —110 din Legea Contabilităţii Pa blice şl normele p£ nt u ţinerea licitaţiilor la administraţiile pu biice.

Garanţia provizorie pentru lemnele din depoz tul Vama Bu* zSului este de 5000 iei, iar pen­tru cele din depozitul Chichirău 3000 lei

Coadiţiuaile detailate şi cae* tul de sarcini se pot vedea la primăria comunaiă în orele de serviciu.

Prejmer, la 10 Febr. 1937.P i mar, Irodion Creangă. ,,

Notar, Aurel Dogariu,130 t - 1

ROMAMAPrefectura j ude l ui Braşov

Serv Fsn. *i Cor ta b.

Nr. 2 6 7 -9 3 7

PublicafiuneSa aduce la cunoştinţa gene

relé, că hotărârea Consiliului judefeen, udusâ sub pct, 9 «* procesului verbal de şedlntd de!a 5 Februiiie 1937,prin cert s’« vetăt inf int ree coi ei d< 50% din i npozie edjţionalt pentru alrainistreţia ju îeţuiui Breşov, pe eaui 1937 38, est afişată la Prefectura ju i ţuui Braso» pe timp de 15 zilr, d-Ja17 F* bruarie 1957 până la 5 Martie 1957 Inclusiv, în c«re in tervül eU interesaţi vor putea înainta eventualele lor apeiuri contra acestei hotărâri a Prefac* turei.

Braşov, 12 Febr. 1937.p. Prefect,Mtrc sa,

p. Ş?f serviciului132 1—1 Indescifrabil.

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 460 1937 Serv. economic.

Pileai™ di M eIn ziua de 18 M irtie 1937,

or« 12, se va t ne 1® Primăria Municipiului Braşov, o licitat e pubiică cu oferte sigilate — în confirmi? te cu dispoz ţiunile le* g i coritibil iălii publice Art 88* )10 — pentru cumpărarea a 3 şasiuri dé aut buze echipate cu motor » J ie s e i*, ne es^re pentru S<rvivim Autobazelor Comunale.

Odată cu oferta se va depune garanţia de 5 °/0 din valoarea uf* r tei.

inform*ţiuni detailate ş! caie­tul de sarcini se pot primi la Srviciut întreprinderilor Comu­nal«.

Braşov, la 8 Februarie 1937 Comisia Interimară,

p. Preşedinte :Dr, N. Stinghe.

Secretar genera) Dr. Virgil Voicu

In conformitate cu originalul.Expeditor: Reiner.

119 1—2

Ft tunul CSI,de vânzare patru ioduri de casă à 350 m2. Proprietar : Novy, Braşo?, Si. ioan 4.

131 1—3

CINEMA JVSTRAAzi şi în zilele următoare

B R IG IT T E H O R N E Yî n

Sinfonia siavS(Bosniacii)

Acest Lim evoca viaţa plină de romantism şl război a bossieslor, c*rl trăiau şi iubiau după legile bunului plac

Cu: Willi Eichberger, Atila Hörbiger, Willi Schur.ATE NŢIUNE ! ATENŢIUNE !Vine în curând ce l mai m are evenim ent c in em atografii

ORAŞUL PACATELORCu: ) anelte M ac Donald şi Clark G abie

O uriaşă cantitate de mobile, unele mai frumoase decât celelalte,

a sosit din Oradea!Cumpăraţi acum, căci aveţi un asortiment bogat ! Cumpăraţi acum, pentracă acum sunt preţurile scă­

zute I Fiecare bucată e garantată !

VILA K ERTSCHSoc coop. a Tâmplarilor din Oradea

134 1—1

ROMANIA Prefectura judeţului Braşov

Serv. Fin. şl Conteb

Nr. 2 6 9 -9 3 7

PublicafiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rală că, hotărârea Consiliulu? judeţean, adusă sub pct. 8 el orocesutai verbal din şediiţa deia 5 Februarie 1957, prin c*re s'au fixat cotele impozitelor a di ţionale pentru adniaisirafis şi Irumuri e judeţului Braşov, pe *nul 1937 — 38, este afinată ie P/efectura judeţului Braşov, peli mp de 15 z ie, deia 17 Februa rîe pên§ la 5 Martie 1937 in clusiv, în ca r j interval se vor putea înainta apeluri eventuale, Prefecturei.

Braşov, 12 Febr. 1937. p. Prefect,Mir cea

p. Şaf serviciului,133 1—1 indescifrabil.

Primari« Municioiuiui Braşov.

Nr. 2105/1937. Serv. economic

licitauPentru închirierea pe timp de

1—3 ani a gheretei de vânzare nr. 3 din curtea halei de carne (Pieţa Libertăţii nr. 14, şirul fio rilor), se va ţine a doua licitaţie îa ziua de 26 Februarie 1937, la ora 12 cu oferte închise.

Condfţiunile detailate se pot vedea la serviciul Economic al Primăriei.

Se observă, că în această ghe* retă nu se pot vinde carne sau mezeluri şi nici postavuri.

I Braşov, la 15 Februarie 1937.• Comisia Interimară,

Preşedinte:Dr. I, Prişcu.

Secretar Oeneral i Dr. V, Voicu,

In conformitate cu originalul.Expeditor : Reiner.

135 1 - 2

• Casa braşovea* nă de amanet

STRADA BR ATI AMU (fostă strada Spitalului) 19

acordă împrumuturi peprefioa* s e m ărfuri ş i hârti de va­loare. 530 13 —27

GHIŞEURILEOrganizaţiei naţiona- le-române de voiaj şi

iurism

E U R O P Ăvând toate biletele de călătorie internatio­nale la cursurile ofi­ciale ale Băncii Nar

ţionale129 2—*

Consumaţi v i n u r i l e

firmei

Szegő Árpád6> 5 - 1 0

Primăria Municipiului Braşc r

No. 3309/1937.Serv. economic.

Pentru aprovizionarea o fic iik r Primăriei cu imprimatele n ece , sare pe anul bugetar 1 937/ O T - se va tine tn ziua de 17 Hmfim 1957, ora 12, la Primăria Broşam o licitaţie publică cu oferte t»> chlse, timbrate şi sigilate (of r f e cu câte 2 copii) în conforakftat* cu Legea Contabilităţii Publice art. 88—110 şi a dispozißtmila? prevèzute îa Monitorok OffcIdL nr. 127 şi 183 din annl m

O i t S cu of írta se va depui# o garanţie de 5% î? Bumer«“ seu efecte de stat, din prefoE oferit.

Inform a ţiuni detailate şf tdbiosl aproximativ de imprimate» cum şi caetul de sarcini s e p d primi ia Serviciul economic asf~ Primărlei.

Braşov, la 8 Februarie 19W Comisia Interimară,

Preşedinte i Dr. T. Prişcu,

Secretar general a Dr. Virgil Voteze

in conformitate cu origtsaftii Expeditor: Reiner.

125

4 OA7ET* TRANSIIVANÎR* Nr. 15—1937

Consiliul fnţefegerii Balcanice— Din comunicatul oficial —

tÎntrunirea cele Atera a iriniştrilor de externe ei ln'elegerei

J&*k*nice a luat eleltăeri sfârşit, in prima perte a comunicatului sîîci«), dat după terminefee lucrărilor Consiliului peimcnent el i» |e feget!i Balet ni ce, se constetă atmosfera cordială de prietenie $3 unitatea de vederi, fn cere eu decurs accste lucrări, dovedln* é v s e solidaritatea ce uneşte pe eliefil belcenicl,

După exeminfree eprofundetă a situaţiei generele europene, consiliul a hotărî! să dea tot concursul pentru a contribui temen* ţinerea păcii, continuând a colebora la lucrurile dela Geneve pen im ca Soc. Naţunilor el-şl poată îndeplini meniree.

Apreciază şi aprobă acordul între Maree Br: tenie şi Italie şi f a cu satisfacţie le cunoştinţă atât paciul de amiciţie între Bulgaria jpf Iugoslavie, cere e privit ce o preffoesă contribuţie la stabilirea co lt bor ăril în Ire popoarele balcanice, rât şi hotărîfile consiliului « c o t ontic, fixate le Bled în 15 li nit 1936.

Viitoarea reuniune a consiliului permeiient el Ingelegerei JM ca n ie e se ve ţine în Septemvrie le Geneva, cufpriiejui adunării Societăţii Noţiunilor.

După vizita ducesei de AthollVizita celor trei perlementere engleze, ducese de Atholl şi

&soţiioertle dânsei, lady Laoten şi miss Rathbone, în tara noastre, a»*a rărras fără rezultat. Dornice de e cunoeşie România şi refe» tfife ie din ţara noastră, distinsele vizitatoare eu părăsit pământul ffSMîlnesr, cu impresii ceri ie vor servi ca directivă in năzuinţele ier de a apăra interesele româneşti» peste hotere.

In écris©« ree de mulţumită, pe care ducesa de Atholl e fr? æcis o Consiliului neţfonel el femcilcr române, după părăsiree ţării 9t*mtre, se spune între altele că „am putut să învăţăm mult din Iniiga şi sbuciuimta istorie a Roirâiiieî şi din bogata ei moştenire - Je artă şi cultură. Atôt de mult din ccea*ce este caracteristic ro* » i s e s c s e născut şi s'a desvoltet in pëtura ţărănească*.

»7 oote acestea, — centimă acrit care a — au contribuit ca moi s â simpatizăm tn mod călduros cu pesiunea devotată a Ro mtâniior pentru pămânlul lor şi ptntru irtegritatea fruntariilor lor*.

1er de fntheiere scrisoarea spune:„Ne fnto rcem în (ara noastră, simţind că tot ceeece em vă*

H t şi am auzit îrrpreură cu prieteniile ce le-am legat în timpul f fd t r l l noastre, ne vor aju?a sâ facem tot ceea^ce putem, fiecare

partea noastră, pentru a întâri prietenia tntre fătile noostre*.

Bugetul general al sfatuluiC ifra bvgetului general al statului pe enul viitor a fost fixată

la mm a de 25.248,155.0C0 Lei fefă de 22.962.C00X00 Lei în exer- « îfu l aciuai.

Bugeiul fof dului Apărării Naţionele reprezintă la evaluări 2 miliarde 75O000CC0 Lei fefă de 2 mille nie 6C0.C00 0C0 Lei in bugetul pe anul financiar în curs.

Peniru plata în numerar e creenţelor Statului s'e prevăzut un Jb sd é e 750 milioane L*i pentru creerţde neechit&te fn exercl f i l e 1934—35 şi 1936 -3 7 .

iBietmni Poliţiei.Furturi. In ziue de 18 Febr.

1937 £*a primit o plângere di» partea unui locuitor din Braşov, S c u lă contra prostituatei Do Iferetcu, Strada Locul Spitalului

care i*e furat din buzu* ■mmw sim a de 30C0 Lei,

Biroul judiciar face cercetări, Itetrncâi se crede că numita se «scapă şi cu furturi din buzunere, a?find la activ m i muite fapte.

— Locuitorul Wagner Albert é$m Str. Ccgălnicetnu, a rede- j» a i Ches urei că, în lipse sa êe actsă, autori necunoscuţi au inferat In locuinţă, de iude din* tr'ma dulap l*au furat un costum èm haine şi lingerie. Se fac cer* c e ü r i

-— Indivizii Revesz Imre de 2 Í ani din sfr. Griviţa Nr. 4, B k g a Nicolee de 21 enl din strada Griviţa Nr. 9 şl Puf kas Chcoiflhe de 31 ani din sirede Cklviţa Nr. 9, au fost surprinşi cu 13 bucăţi de lemne furete i c la un depozit de lemne din sár* M ig* z e i Nr. 6. S e fac cer

«ttfv i Biroul Judiciar.«

invim iţi de furt. A fost ine* fatal Ch &turci individul Cran- ® bc Va lie, originar din comune CjDsmeşi, jud. Cernăuţi, învinuit ém Sert re lingerie dela locuito* m ) C ás; ár losif din Dărste. Ce m l ie cercetează la Biroul ju

dar,— Pcliţia Gării a înaintat

Cfte ciurel pe cunoscutul pungeş â e bazunere Cucu loan, blnuit 4 * îmi.

Nu cetiţi gazete vrăjmaşe intereselor neamului 1

L o c a l eV iitoarea întrunire co le­

g ială a „Frontului R om ânesc* ere loe Mercuri în 24 I. c. ora 77^ seara în separeul restauran* tului „Transilvania.41

•Conferinţă. In cadrele fnsti

tutului de cultură româno*ger* man va vorbi, Joi 25 cri, ora 8V2 seara, în sale festivă a li­ceului Şefi une, D. pref. Rődu lescu Motru, Decanul Facultăţi de Filosofie din Bucureşti, de* spre »Animatorii Ş coaie i.* Intra* tea hberă.

Mulţi miri. Filiala Crucei Roşii Braşov exprimă mulţumiri Onor. Cernere! de Comerţ şi Industrie pentru donaţia de lei 5G00, ofe­rită sub direcţia răposatului A* doif Hesshaimer junior, căruia se va păstra o pioasă memorie. Camera de Comerţ şi Industrie va fi incedrată în tabloul mem­brilor donate r .

— Filiale Crucei Roşii Beşov exprimă mulţumiri Uzinei Metróm, pentru donaţie de iei 25C0, adu­nată de funcţionarii cehoslovaci în memoria răposatei Silvia So- rescu, sora d-iui George Sore seu, şef administrativ ei Uzinei Metróm. Uzine Metróm va fi In* cadrată In tabloul membrilor do* ne tori.

M edicale. Dr. Huitmann Ar­nold, specialist în boli de inimă şi intern, consultă dele 11—1 e,m şi 4 - 6 p. m. Electrocardiograf. Braşov, Pitţâ Libertăţii 1 (Tg Grâului) Telefon 6.81.

78 1—1

Sosirea în tară a Marelui Voevod

jo i norptea Măria Sa Marele Voevod M hai de Alba Iulia, com plet restabilit, a părăsit Florenţa, plecând spre Bucureşti. înainte de a plece, Măria Sa Marele Voevod Mihai e primit în selo nul gării pe reprezentenţii eu* toritătilor, veniţi să L salute, şi le a multumit. Apoi, Măria Sa Marele Voevod a remis deco raţii medicilor cari Lau îngrijit

In Capitală Marele Voevod Mihai va sosi estăseară şi va fi primit în gară de membrii gu> vernului, preşedinţii corpurilor legiuitoare, consiliul municipal, şefii tuturor autorităţilor, străjerii şi cerceteşii,

Pe întreg parcursul drumului, prin gări, au eşit în întâmpina rea Marelui Voevod Mihai, prl marii şi consilierii comunali, stră­jerii şi cercetaşi!, comandanţii de garnizoane, precum şi elevii din cursul superior ai şcoalelor secundre.

„ Gazeta Transilvaniei “ să na lipsească din nici o casă românească 1

Români nu vă uitaţi datoria!înscrierea în listele electorale.

Conform art. 8 din noua lege administrativă, ce! Indrepfăf la vot pot cere în tot decursul anului să fie introduşi în listei electorale. Aceasta se face cu o cerere înaintată Judecători» mixte, la care se alătură certificatele doveditoare de cetăţenie : de durata timpului de când locuesc în oraş. Atât cererea cât adele sunt scutite de timbru,

Pe baza acestor acte persoana respectivă e introdusă i listele electorale şi la proximele alegeri îşi primeşte carnetul d alegător

Toţi, ce! cari împlinesc condiţiile de a fi alegători şi n sunt frică introduşi în listele electorale, să*şi facă datoria şi să*; pretindă acest drept, fără de care na-şi pot exercita drepturil de cetăfen iU

Mari lupte aeriene la MadridAgenfla Havas anunţă cu data de 19 Februarie c. a .:Naţionaliştii au bombardat azi malurile râului Jsrame. Ii

cursul unei lupte aeriene între avioanele naţionaliste şi cele gu vernamentale, două eparate guvernamentale au fost doborâte. Am bele avioane erau de fabricaţie sovietică.

Pe de altă parte, se comunică din izvor autorizat, că în lup tele aeriene de eri, naţionaliştii au doborât 16 avioane guverna menfele, Cinci dintre ele au fost doborâte pe frontul.din provincia Aragon, iar 11 pe frontul dela Mtdrid.

Printre avioanele doborâte pe frântul capitalei, se eflă şi ui mare evion de bombardement.

INF0RMAŢIUN3I a Sen at s'e depus din ini*

ţfethă periamentară un proiect de lege în înţelesul căruia li cenţiatele în teologie vor putea fi profesoare de religie. Acest proiect are adtsiunea d-lui ml nistru Dr. Anghelescu, iar Se­natul 'n cep cu Patriarhul Mi ron au primit cu epieuze proiec tul prezentat.

Paşaportu l turistic. Cerni- teiul permanent turistic al Micei înţelegeri a hotărât înfiinţarea pfşeportului turistic, care va î> eliberat pe tfmpui deia 1 Iunie până la 1 Oct. in fiecare an Acest paşepoit prezintă o mtre înleenlre, fiindcă nu va costa în Ronânia decât 250 lei şi va servi la o călătorie în cele trei ţări, iăiă a iă eviză. S'a mei ho* tărfit participarea împreună la expoziţia internaţională d!n Pa* ris şi crenjarea unei expoziţii turistice în luna Sept. e. c. lt Zagreb.

Cultivatorii de sfeclă au cerut mejorarea preţului sfeclei dele 57G0 lei vagont 1 la 7800 lei. Reprezentanţii fabricilor de zahir, eu arătat că aceestă ma* Jorare er aduce scumpirea za* hărului.

Chest'unea va fi supusă dele* geţiei economice a guvernului.

•

La exam enul de capacitate pentru p rofesorii se cu rd a ri s’au înscris in toteri 46C6 de cendidaji şi cendidete şi enume: 1552 tineri şi 3054 fete. După cum se vede numărul fetelor este de două ori mai mere decât al tinerilor.

Societa tea de! m uzică „Ar­m onia* din Braşov* Scheiu eren jeeză Sâmbătă, 6 Martie 1937, orele 8 seere, în sala „Redute* un festival artistic cu următorul program :

„As(rf," marş festiv de Carol Moii ar, orchestră. „D'auzi mân* dră, ori n’auzi.* cor mixt cu solo de sopren de N. Oencea. »Rep sodie Română,* cor mixt cu solo şi orc lustră de Aurel Popovici* Recoviţă. .Le şezătoere,* scenă dela teră în Ir un act, cu preludiu, de Tiberiu Brediceenu.

•C ine d oreşte să şi prepare

serios copii pentru cursul primei şi secunder, sau doreşte să în* vete corect limba română, se ţoafe adresa d iui loan C. Do gaiu, colaboraterul nostru, — le zier, seu In str. Gh. Lezăr A Breşov. 89 | 5—0

C onsiliu l legislativ a dat aviz farorebil proectului de lege al ministerului de lucrări publice, prin care acest departament este autorizat s â concesioneze pe 20 ani societăţilor de căi ferate particulare liniile de autobuze, care tac concurentă acestor căi ferate . De această concesiune se va bucura prin urmare şi Societatea Căii ferate locale Braşov*Satulung, care, precum se ştie este astăzi în plină ro­mânizare stând sub conducere exclusiv românească.

•C a elevă de 13 ani -am su­

ferit foarte mult de o răceală de de cap. Togel mi*a ajutat în mod uimitor! Foarte eficace a fost şi (a durerile reumatice, de cari suferea tatăl meu. Tabletele To* gal sunt de neînloeuit.

•înştiin ţare. In ziua de 9 Mar

tie 1937, orele 11 e.m, se V8 tine licitaţie publică la sediui Inspecţiei 4 Mişcare c.f.r. Braşov pentru procurarea a cca. 800 vagoane lemne de foc esenţa fag, calitatea I-a necesare epro vizionării personalului c.f r. Din această centitete, cca. 300 va goene sunt destinate pentru per* soneful din Centrele Blaj, Sibiu şi Simeria, iar restul de 500 va­goane pentru personalul din Centrul Braşov.

Informaţiuni detailate se pot primi la Inspecţia 4 M. şi in Foaia Liciteţilor C .F.R .

Comitelui de aprovizionare cu lemne a pers. C.F.R Braşov.

127 1—1

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 3308/1937. Serv. economic.

Pen'ru aprovizionarea oficiiloi Primăriei cu articole d e can celarie de scris şi materialele necesare pe enul bugetar 1931 şi 1938, se va ţine o licitaţii publică cu oferte închise tim brate şi sig late (cu câte 2 copil] în ziua de 47 Martie 1937, orc 12[j% în conformitate cu legea Contabilităţii publice ari. 88 110 şl a dispozfţiunilor generale de iic'iaţie publicate în Monitorul Oficial nr. 127 şi 183 din 1931

Odată cu ofertele se va depune o garantie de lei 2.000 în nu< merar sau efecte de stat şi ii plic separat.

Informaţiuni detailate şt caetul de sercini se pot primi la Ser viciul economic.

Braşov, la 8 Februarie 1937, Comisia Interimară,

preşedinte :Dr, T, Prişcu.

Secretar general: Dr, Virgil Voten,

In conformitate cu originalul Expeditor: Reiner

124 2—1

De M inat 3 camere şi bu­cătărie, la etaj.

Pc z ţie centrală.Pentru locuinţă sau birouri

Piaţa Libertăţii Nr. 25,81 5—Ü

Di vinNr. 29. Ptalf.

o pianină noul, Piaţa Libertăţii

93 3—3

Farmacia Farmacia

99 LA A R A P »din Braşov, Piaţa Libertăţii Nr. 13 (lângă „Cartea

Românească ), înfiinţată la 1825, a trecut în proprietatea farmacistului

IO N E L D O M N A R IUFarmacia este bine asortată în medicamente

indigene şi streine, precum şi articole de toiletă.

Rugăm pe toţi fraţii Românipentru binevoitorul sprijin.

112 3—3

» t e «?8 Btmşm* £éft»r*^*ï!pografi<l Bruatastï Braşov* Redaetor-şet şi giranţi Victor Branlsee