Participanţii În Procesul Civil
4
Participanţii în Procesul civil 1. Precizări prealabile Primul Titlu al celei d e-a doua Cărţi a Codului de procedură civi lă este consacrat părţilor. Soluţionarea litigiilor civile implică, cu necesitate, participarea la activitatea judiciară a unor autorit ăţ i statale şi a unor persoane fizice. Autorit ăţ ile şi persoanele care participă la activitatea de judecată se numesc participanţi sau subiecţi procesuali. n activitatea judiciară un rol central !l ocupă instanţa de judecată . "a acţionează !n calitate de autoritate statală specializată !n activitatea de distri#uire a justiţiei. Soluţionarea procesului civil nu poate fi concepută fără participarea părţilor !ntre care s-a ivit litigiul$ reclamantul şi pârâtul . n cadrul şi !n cursul procedurii pot interveni de asemenea alte persoane. Aşa este, !n primul r%nd, cazul terţilor, care pot participa la activitatea judiciară, fie din iniţiativa lor, fie din iniţiativa părţilor principale. &dată introduse !n proces, terţele persoane devin părţi. Procesul civil parcurge adeseori şi ultima sa fază ' e(ecutarea silit ă. n asemenea situaţ ii, participante la activitatea judiciară devin şi organele de executare. )nstanţa, părţile, terţele persoane şi organele de e(ecutare sunt participanţi procesuali principali , !ntruc%t prin activitatea lor influenţează desfăşurarea şi soarta procesului civil. *intre aceşti participanţi instanţa, reclamantul şi p%r%tul sunt su#iecţi procesuali indispensa#ili, căci fără +prezenţa lor nu este posi#ilă activitatea judiciară. n procesul civil pot participa şi alte persoane, cum ar fi$ martorii, e(perţii, interpreţii etc. Aceştia sunt !n s ă participanţi procesuali auxiliari rolul lor este su#sidiar şi vizează doar l ămurirea unor !mprejurări de fapt ale cauzei. & pozi ţ ie aparte !n procesul civil revine inisterului Pu#lic. Acesta participă la activitatea judiciară at%t !n calitate de su#iect procesual, c%t şi ca organ de stat specializat !n asigurarea şi garantarea legalităţii. 2. Instanţa de judecată & !nţelegere deplină a pro#lematicii privitoare la părţile implicate !n procesul civil nu poate face a#stracţie de cadrul de desfăşurarea a procedurii judiciare şi nici de organizarea autorităţii c/emate a realiza actul de justiţie. n orice stat de drept instanţele judecătoreşti sunt organizate !ntr-un sistem propriu. Totalitatea instanţelor judecătoreşti dintr-un stat alcătuiesc autoritatea judecătorească. Codul de procedură civilă foloseşte adeseori noţiunile de +parte, +reclamant şi +p%r%t, fără a le preciza conţinutul. n concepţia legiuitorului, sta#ilirea conţinutului noţiunii de parte revine literaturii de specialitate şi jurisprudenţei. & atare concepţie s-a regăsit at%t !n legislaţiile procesuale adoptate !n secolul trecut, c%t şi !n unele legislaţii recente. 0ipsa unei definiţii legale a constituit şi sursa unor controverse teoretice privitoare la condiţiile pentru a fi parte !n procesul civil sau pentru e(ercitarea acţiunii civile. *et ermina rea con ţ in utu lui noţ iun ii de par te pre zint ă un interes teo ret ic şi pra ctic evi den t. Cunoaşterea acestui concept prezintă interes pentru determinarea drepturilor şi o#ligaţiilor participanţilor
-
Upload
kristina-ulinici -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
description
subiectii procesului civil
Transcript of Participanţii În Procesul Civil
Participanii n Procesul civil
1. Precizri prealabilePrimul Titlu al celei de-a doua Cri a Codului de procedur civil este consacrat prilor.Soluionarea litigiilor civile implic, cu necesitate, participarea la activitatea judiciar a unor autoriti statale i a unor persoane fizice. Autoritile i persoanele care particip la activitatea de judecat se numesc participani sau subieci procesuali.n activitatea judiciar un rol central l ocup instana de judecat. Ea acioneaz n calitate de autoritate statal specializat n activitatea de distribuire a justiiei.Soluionarea procesului civil nu poate fi conceput fr participarea prilor ntre care s-a ivit litigiul: reclamantul i prtul. n cadrul i n cursul procedurii pot interveni de asemenea alte persoane. Aa este, n primul rnd, cazul terilor, care pot participa la activitatea judiciar, fie din iniiativa lor, fie din iniiativa prilor principale. Odat introduse n proces, terele persoane devin pri.Procesul civil parcurge adeseori i ultima sa faz executarea silit. n asemenea situaii, participante la activitatea judiciar devin i organele de executare. Instana, prile, terele persoane i organele de executare sunt participani procesuali principali, ntruct prin activitatea lor influeneaz desfurarea i soarta procesului civil. Dintre aceti participani instana, reclamantul i prtul sunt subieci procesuali indispensabili, cci fr prezena lor nu este posibil activitatea judiciar. n procesul civil pot participa i alte persoane, cum ar fi: martorii, experii, interpreii etc. Acetia sunt ns participani procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar i vizeaz doar lmurirea unor mprejurri de fapt ale cauzei.O poziie aparte n procesul civil revine Ministerului Public. Acesta particip la activitatea judiciar att n calitate de subiect procesual, ct i ca organ de stat specializat n asigurarea i garantarea legalitii.2. Instana de judecatO nelegere deplin a problematicii privitoare la prile implicate n procesul civil nu poate face abstracie de cadrul de desfurarea a procedurii judiciare i nici de organizarea autoritii chemate a realiza actul de justiie. n orice stat de drept instanele judectoreti sunt organizate ntr-un sistem propriu. Totalitatea instanelor judectoreti dintr-un stat alctuiesc autoritatea judectoreasc.Codul de procedur civil folosete adeseori noiunile de parte, reclamant i prt, fr a le preciza coninutul. n concepia legiuitorului, stabilirea coninutului noiunii de parte revine literaturii de specialitate i jurisprudenei. O atare concepie s-a regsit att n legislaiile procesuale adoptate n secolul trecut, ct i n unele legislaii recente. Lipsa unei definiii legale a constituit i sursa unor controverse teoretice privitoare la condiiile pentru a fi parte n procesul civil sau pentru exercitarea aciunii civile.Determinarea coninutului noiunii de parte prezint un interes teoretic i practic evident. Cunoaterea acestui concept prezint interes pentru determinarea drepturilor i obligaiilor participanilor procesuali. Aceasta deoarece, n mod firesc, unele drepturi i obligaii sunt prevzute de lege numai pentru pri. Pe de alt parte, hotrrea judectoreasc va produce efecte numai fa de persoanele care au participat la activitatea judiciar n calitate de pri.Conceptul de parte prezint importan i n soluionarea unor excepii de procedur, cum sunt: excepia lipsei de calitate, excepia de litispenden, excepia puterii lucrului judecat. Or, soluionarea unor atare excepii implic cunoaterea exact a coninutului noiunii de parte.Literatura de specialitate nu este unanim n ceea ce privete definirea conceptului de parte n procesul civil, iar o atare controvers struie i n prezent. Astfel, n determinarea noiunii de parte s-au avut n vedere uneori interesele contrarii ale persoanelor ntre care s-a ivit litigiul. n aceast concepie devin pri n procesul civil persoanele care exprim interese contrare, n sensul c cel puin una dintre ele [...] pretinde c are de realizat un drept mpotriva celeilalte sau celorlalte, care au nesocotit acest drept.De asemenea, interesul afirmat n justiie trebuie s fie personal, adic s fie propriu celui ce promoveaz aciunea sau celui care se apr n procesul civil. Aceast cerin nu poate fi ns conceput n mod rigid n dreptul modern. n sistemul nostru juridic, ca i acela al altor state, aciunea civil poate fi promovat i de alte persoane sau organe dect acelea ce se pretind a fi titulare ale unui drept subiectiv. Este cazul acelor aciuni pentru promovarea crora legea admite o legitimare procesual extraordinar.Activitatea procesual poate fi declanat i ntreinut numai pe baza unui interes nscut i actual. n principiu, interesul judiciar se consider c exist i a devenit actual din momentul nclcrii unui numit drept subiectiv. Totui, se poate ntmpla uneori ca interesul s fie actual fr ca dreptul s aib acest caracter. Este ceea ce se ntmpl n situaiile prevzute de art. 110 C. proc. civil.
Texte legaleCodul de procedur civil (extras)
Articolul 41. (1) Orice persoan care are folosina drepturilor civile poate s fie parte n judecat.(2) Asociaiile sau societile care nu au personalitate juridic pot sta n judecat ca prte, dac au organe proprii de conducere.Articolul 45. (1) Ministerul Public poate porni aciunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege.(2) n cazul n care procurorul a pornit aciunea, titularul dreptului la care se refer aciunea va fi introdus n proces. El se va putea folosi de dispoziiile prevzute n art. 246-247 i 271-273, iar n cazul n care procurorul i-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecii.(3) Procurorul poate pune concluzii n orice proces civil, n oricare faz a acestuia, dac apreciaz c este necesar pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor i libertilor cetenilor.(4) n cazurile anume prevzute de lege, participarea i punerea concluziilor de ctre procuror sunt obligatorii.(5) Procurorul poate, n condiiile legii, s exercite cile de atac mpotriva oricror hotrri, iar n cazurile prevzute de alin. (1) poate s cear punere n executare a hotrrilor pronunate n favoarea persoanelor prevzute la acel alineat.
Alte persoane care pot lua parte la judecat
Intervenia
Art. 49 Oricine are interes poate interveni ntr-o pricin ce se urmeaz ntre alte persoane.Intervenia este n interes propriu cnd cel care intervine invoc un drept al su.Ea este n interesul uneia din pri cnd sprijin numai aprarea acesteia.
Art. 50 Cererea de intervenie n interes propriu va fi fcut n forma prevzut pentru cererea de chemare n judecat.Ea se poate face numai n faa primei instane i nainte de nchiderea dezbaterilor.Cu nvoirea prilor, intervenia n interes propriu se poate face i n instana de apel.
Chemarea n judecat a altor persoane
Art. 57 Oricare din pri poate s cheme n judecat o alt persoan care ar putea s pretind aceleai drepturi ca i reclamantul.Cererea fcut de prt se depune o dat cu ntmpinarea. Cnd ntmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai trziu la prima zi de nfiare.Cererea fcut de reclamant se depune cel mai trziu pn la nchiderea dezbaterilor naintea primei instane.Cererea va fi motivat i se va comunica att celui chemat, ct i prii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor altura copii de pe cererea de chemare n judecat, ntmpinare i de pe nscrisurile de la dosar.
Art. 58 Cel chemat n judecat dobndete calitatea de intervenient n interes propriu, iar hotrrea i va fi opozabil.
Chemarea n garanie
Art. 60 Partea poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte, n cazul cnd ar cdea n preteniuni cu o cerere n garanie sau n despgubire.n aceleai condiii, cel chemat n garanie poate, la rndul su, s cheme n garanie o alt persoan.
Art. 61 Cererea va fi fcut n condiiile de form pentru cererea de chemare n judecat. Cererea fcut de prt se va depune o dat cu ntmpinarea; cnd ntmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai trziu la prima zi de nfiare.Cererea de chemare n garanie fcut de reclamant se poate depune, pn la nchiderea dezbaterilor, naintea primei instane.
Art. 63 Cererea de chemare n garanie se judec o dat cu cererea principal. Cnd judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin chemarea n garanie, instana poate dispune desprirea spre fi judecate deosebit.
Artarea titularului dreptului
Art. 64 - Prtul care deine un lucru pentru altul sau care exercit n numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arta pe acela n numele cruia deine lucrul sau exercit dreptul, dac a fost chemat n judecat de o persoan care pretinde un drept real asupra lucrului.
Art. 65 Cererea privitoare la artarea titularului dreptului va fi motivat i se va depune o dat cu ntmpinarea, iar, dac aceasta nu este obligatorie, cel mai trziu la prima zi de nfiare.Cererea va fi comunicat celui artat ca titular, mpreun cu citaia, copiile de pe cerere i nscrisurile de la dosar.
