477

PARTEA VISTUDII DE TEREN

CAP.35 STUDII TOPOGEODEZICE, FOTOGRAMETRICE SI CADASTRU

Dezvoltarea retelei de drumuri, modernizarea drumurilor existente, programul de autostrazi,constructia de poduri, porturi si aeroporturi precum si modernizarea celor existente, realizarea de canalenavigabile si a celorlalte obiective pentru infrastructura transporturilor, necesita asigurarea studiilor de terensub forma ridicãrilor topogeodezice, fotogrametrice si de cadastru de precizie.

Pentru efectuarea studiilor de teren colectivul topografic a fost dotat in perioada 1953-1970 cu peste200 aparate topografice de tip Zeiss si anume: tachimetre Theo 020, 020A, 020B; teodolite Theo 010, 010A,010B; nivele de santier si nivele de precizie Ni050, Ni030, Ni025, Koni 007, Ni007 ºi Ni004; stadii tachimetricesi de nivelment; mire de invar pentru efectuarea lucrãrilor de nivelment de inalta precizie; mire orizontale(Balla) pentru masurãtori de distanta cu precizie de ±1mm.

Au mai fost achizitionate in aceastã perioadã aparate pentru masurarea indirectã a distantelor,aparate ce au fost folosite la determinarea coordonatelor X,Y,Z a punctelor inaccesibile .Cu aceasta aparaturaau fost efectuate masuratori topografice pe urmatoarele drumuri:

– Modernizarea DN 41 Oltenita-Daia– Modernizarea DN 73 Campulung-Rucar-Bran-Brasov– Modernizarea DN 7A Brezoi-Voineasa– Strapungere DN 67 D Valea Cernei-Baia de Arama– Modernizarea DN 29 Botosani-Saveni-Manuleasa-Prut– Modernizarea DN 67C Sebes-Sugag-Contur lac acumulareTãu– Strãmutare DN 7 in zona acumularilor de pe Raul Olt– Modernizarea DN 58A Lugoj-Iezeris-Soceni– Stramutare si modernizare DN 57B pentru termocentrala Anina– Modernizarea DN 74 Alba Iulia-Zlatna-Abrud– Modernizarea DN 74 Abrud-Bran– Proiectare de drumuri pentru bazinul liniar Rosia Poieni– Modernizarea DN 67C Novaci-Sebes– Modernizarea DN 38 Constanta-Negru Voda– Modernizarea DN 39 Constanta-Mangalia– Modernizarea DN 1 Bucuresti-Ploiesti– Modernizarea DN 2A Urziceni-Slobozia-Harsova-Constanta– Modernizarea DN 3 Bucuresti-Lehliu-Calarasi– Modernizarea DN 4 Bucuresti-Oltenita– Modernizarea DN 5 Bucuresti-Giurgiu– Modernizarea DN 6 Bucuresti-Alexandria-Caracal-Craiova-Turnu Severin-Lugoj-Timisoara– Autostrada Bucuresti-Fetesti– Studii topografice pentru lucrãri de consolidare terasamente,etc.

Odata cu programul de proiectare a primelor autostrazi pe directia:Bucuresti-Pitesti, Bucuresti-Brasov siBucuresti-Litoral a fost organizat si dotat colectivul pentru intocmirea studiilor fotogrametrice. Acesta a trecut laprelucrarea si exploatarea fotogramelor terestre si aeriene. Au fost procurate fototeodolite Photo 13x18 depreluare a fotogramelor terestre si un autograf 13x18 pentru exploatarea analogica a acestora.

478

Deasemenea a fost procurat un fotoredresator pentru redresarea fotogramelor aeriene si unstereocomparator de precizie 18x18 pentru citirea coordonatelor punctelor de pe fotograme.

Tot in aceasta perioadã a fost ptrocurat primul stereometrograf tip D pentru exploatarea fotogrameloraeriene in format 18x18 sau 24x24.

Au fost efectuate zboruri fotogrametrice scara 1:4000 ºi 1:6000 pe culoarele autostrãzilor Bucuresti-Brasov,Bucuresti-Litoral si Curtea de Arges-Caineni-Sibiu.

Au fost intocmite pentru prima data pe cale analogica la aparatul universal de stereorestitutie afotogramelor aeriene Sterometrograful D, planurile de situatie scara 1:2000 pentru aceste proiecte deautostrazi.

In perioada 1968-1973 au fost intocmite primele planuri de situatie scara 1:500 prin metodefotogrametrice terestre pentru proiecte de consolidari versanti si terasamente pe DN 6 Turnu Severin-Orsova,DN 17 , DN 18 si pe alte drumuri care necesitau lucrari de consolidari.

In anul 1972 s-a efectuat primul zbor fotogrametric al Portului Constanta si au fost intocmite planurilede situatie scara 1:1000. Aceste planuri de situatie au stat la baza proiectului de extindere a PortuluiConstanta în viitoarea zona a minereului.

In 1972-1973 au fost efectuate masuratori de inalta precizie cu firul de invar la deschiderea filelor derulare la docul uscat din Portul Constanta.

In anul 1973 au fost intocmite planurile de situatie scara 1:2000 si 1:5000 pentru Canalul Dunare-Marea Neagra.

In 1974 a fost materializat axul canalului de la Cernavoda la Agigea in lungime de 64 km.Pana in anul 1972 toatã aparatura clasica si fotogrametrica procurata de IPTANA a fost fabricata de

firma Karl Zeiss din Germania.In anul 1973 a fost procurat distomatul DI 10 - Wild - Elvetia care masoara unghiurile verticale si

orizontale cu o precizie de 2 secunde si distanta pe cale optica cu o precizie de 2cm/km. In acest moment sepoate spune ca am intrat in era masuratorilor de precizie si inalta precizie pe cale electrooptica. Astfel sepoate spune ca precizia de determinare a punctelor ridicate la teren necesare intocmirii documentatiilor deproiectare a crescut foarte mult. Cu acest aparat a fost trasat axul la Canalul Dunare-Marea Neagra silucrarile la zidurile de sprijin tronson Basarabi-Agigea.

In perioada 1976-1978 au fost efectuate masuratori prin metoda fotogrametriei terestre pentrudeterminarea volumelor excavate la Canalul Dunare Marea Neagra.Tot in aceasta perioada au fost efectuatemasuratori topo-fotogrametrice necesare intocmirii proiectului noului Port Constanta Sud Agigea.

In anii 1978-1979 IPTANA a procurat noi aparate electrooptice cum sunt: distomatul EOK 2000 ºi EOT2000, RECOTA prevazute cu programe de determinare automata a coordonatelor punctelor in teren; noiaparate fotogrametrice cum sunt: Tehnocart si coordimetru pentru exploatarea analitica a fotogramelor terestresi un nou stereometrograf tip F pentru exploatarea analogica si analitica a fotogramelor aeriene. Deasemeneaa fost procurat un set de aparatura fotogrametrica pentru lucrari netopografice compus dintr-un stereorestitutorWild A 20 si o stereocamera C 120 care prelua imagini pe placi fotografice pe sticla de dimensiune 60x60mm.Cu aceasta aparatura fotogrametrica netopografica am putut sa efectuam lucrari de relevee la diferiteconstructii care necesitau lucrari de consolidare, lucrari de urmarire a comportarii in timp a constructiilor,etc.

In anul 1979 au fost executate ridicãri topofotogrametrice (plan scara 1:2000) necesare intocmiriiproiectului de executie a canalului navigabil Poarta Alba-Midia, Navodari.

In perioada 1979-1984 au fost executate lucrari fotogrametrice de urmarire a volumului de excavatii silucrari de trasare a zidurilor de sprijin la Canalul Dunare-Marea Neagra si Canalul Poarta Alba-Midia,Navodari. A fost efectuat un zbor fotogrametric in lungul celor doua canale navigabile si au fost intocmiteplanurile de situatie scara 1:1000 din care s-a putut urmari stadiul lucrarilor.

A fost efectuate masuratori topografice pentru constructia celei de-a doua piste de decolare-aterizarela Aeroportul International Bucuresti Otopeni. Deasemene au fost intocmite prin metode fotogrametriceplanurile de situatie scara 1:1000 ale Portului Constanta de la Portul Tomis la Eforie Nord.

Au fost efectuate deasemenea ridicari topofotogrametrice si s-au realizat planuri scara 1:1000 pentruintocmirea proiectului de executie al canalului Dunare-Bucuresti pe Raul Arges iar in anul 1989 au fostintocmite planurile de situatie scara 1:1000 pe cale fotogrametrica pentru intocmirea proiectelor desistematizare pentru statiunile de pe litoral de la Navodari pana la Mangalia.

479

Intre anii 1989-1991 s-au intocmit planurile de situatie scara 1:1000 pe cale fotogrametrica pentruintocmirea proiectului de executie la autostrada Curtea de Arges-Cornetu-DN7 si s-au efectuat lucrarile detrasare si materializare a axului si amprizei autostrazii Adunatii Copaceni-Giurgiu.

In anul 1993 IPTANA a procurat doua dintre cele mai performante aparate pentru masuratoritopografice si anume statii totale de tip SOKKIA prevazute cu carnete electronice de teren.

Cu aceste statii totale in perioada 1993-1996 au fost efectuate masuratori topografice pentruintocmirea proiectelor de reabilitare a sistemului rutier pe urmatoarele drumuri: DN 7 Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu-Sebes-Arad-Nadlac, DN 28 Iasi-Targu Frumos, DN 2 Bucuresti-Urziceni-Focsani-Bacau, DN 24Marasesti-Tecuci-Barlad, extindere la 4 benzi de circulatie pe DN 1 Ploiesti-Comarnic, etc.

Intre 1993-1996 au fost executate zboruri fotogrametrice pentru intocmirea planurilor de situatie scara1:1000 pentru aeroporturile internationale Bucuresti Otopeni si Bucuresti Baneasa.

Intre 1994-1998 au fost efectuate masuratori topografice pentru intocmirea proiectului de reabilitare asistemului rutier pe DN 1 Sebes-Alba Iulia-Aiud-Cluj-Huedin.

In perioada 1998-2001 IPTANA a procurat douã statii totale tip Leica prevazute cu cartela pentruinregistrarea datelor de teren si douã echipamente GPS tip Leica 500.

In cadrul lucrarilor de cadastru pe drumurile naþionale au fost efectuate masurãtori GPS dupa cumurmeaza: pe DN 11 de la limita judet Bacau-Onesti-Bacau; pe DN 11A intre Onesti-Adjudu Vechi-Barlad; peDN 2F intre Bacau-Dragomiresti-Vaslui; pe DN 17A intre Campulung Moldovenesc-Radauti-Granicesti; pe DN28B intre Targu Frumos-Harlãu-Botosani; pe DN 29 intre Suceava-Botosani-; pe DN 6 intre limita judetTeleorman–Rosiori de Vede-Caracal-Craiova-Filiasi-Strehaia-Drobeta Turnu Severin-limita judet Mehedinti;peDN 7 intre limita judet Arges-Ramnicu Valcea-Caineni; pe DN 56 intre Craiova si Calafat; pe DN 56A intreCalafat si Drobeta Turnu Severin; pe DN 66 intre Filiasi-Tirgu Jiu ; pe DN 67 intre Targu Jiu-Horezu-RamnicuVilcea; pe DN 65 intre Craiova-Slatina-Pitesti.

In perioada 1999-2003 au fost efectuate masuratori topografice pentru intocmirea proiectului dereabilitare primara pe urmãtoarele drumuri: DN 2D Ploiesti-Urziceni, DN 1B Ploiesti-Buzau, DN 22 Tulcea-Harsova, DN 2B Ramnicu Sarat-Braila, DN 21 Braila-Baraganu, DN 21A Baraganu-Tandarei, DN 1C Cluj-Dejsi masuratori GPS si topografice pentru modernizarea urmatoarelor aeroporturi: Aeroportul InternationalBucuresti Otopeni, Aeroportul International Baneasa, Aeroportul Sibiu, Aeroportul Tulcea, Aeroportul Cluj etc.

480

CAP. 36. STUDII GEOTEHNICE ŞI DE LABORATOR

36.1. PERIOADA 1954-1989

Studiile geotehnice pentru căi de comunicaţii şi construcţii au început în România mult înainte de 1954,încă din secolul al XIX –lea. Putem cita dintre studiile vechi acelea întocmite pentru:

• podul de cale ferată peste Dunăre;• Palatul CFR (la care a contribuit şi marele geotehnician austriac Karl Terzaghi);• reţeaua naţională de silozuri;• refacerea drumurilor şi căilor ferate distruse în timpul războiului, etc.Revenind la timpurile mai noi, din anul 1954 se transferă în Institutul de Proiectări Transporturi o grupa de

la IPSR (Institutul de Proiectare Sovieto Român) care va executa:• studii geotehnice, folosind aparatele de foraj manual tip Independenţa Sibiu, puţurile deschise şi

aparatele de foraj manual cu diametru mic (2”);• încărcări de probă, verificări ale gropilor de fundaţie, asistenţă geotehnică pe parcursul execuţiei.În anul 1959, prin unirea institutelor de proiectare din Ministerul Transporturilor si Telecomunicaţiilor, ia

fiinţă I.P.T.Tc., în care se vor întocmi studii geotehnice legate de transportul rutier, aerian, naval, de cale ferată,telecomunicaţii, etc. Gama dispozitivelor de foraj se diversifică cu aparate de foraj rotative actionate electric ori cuexplozie, folosind circuitul de apa sau de noroi.

Aparatele de foraj şi echipele de sondori sunt grupate în trei regionale, situate la Bucureşti, Craiova şiDej.

Din anul 1963 începe să se folosească şi prospectiunile geofizice. La început s-a folosit metodaelectrometrică de studiere a distribuţiei câmpurilor electrice cu ajutorul unui dispozitiv GE 20 fabricat în Ungaria.Prin determinarea polarizaţiei naturale şi a rezistivităţii s-au obţinut date legate de:

♦ stabilirea grosimii terenului instabil;♦ determinarea direcţiilor preferenţiale de curgere ale apelor subterane, pentru amplasarea corectă a

drenurilor sau captărilor;♦ identificarea reliefului masivelor de sare din amplasamentele unor poduri;♦ determinarea distribuţiei apelor sărate;♦ identificarea unor aşezări antice.

În anul 1966, din I.P.T.Tc. se separă IPTANA care continuă activitatea geotehnică cu:• o grupă de proiectare specializată;• un laborator pentru determinarea indicilor geotehnici fizico-mecanici;• aparate de foraj manual.În 1967 se achiziţioneaza instalaţii de foraj semimecanic tip Geopec şi mecanice tip GP1. În găurile de

foraj încep să se execute penetrari dinamice cu dispozitive standardizate, fapt ce permite corelarea cu indiciideterminaţi în laborator. În sondajele deschise se folosesc penetrometrele statice tip Stein şi Soiltest.

În anul 1968 s-a achiziţionat un aparat monocanal canadian pentru prospecţiuni geofizice seismice. Cuacest aparat s-au determinat:

• grosimile deluviilor, aluviilor si taluviilor (pătura alterată a rocii de bază);• modulul dinamic de elasticitate (Young);

481

• coficientul lui Poisson;• modulul de rigiditate (modulul de elasticitate transversală).

Au mai fost executate determinări in situ ale rezistentei la tăiere, cu dispozitive paletate tip Vaneborer laalunecări de teren.

În această perioadă au fost executate numeroase studii geotehnice, dintre care cităm:

• Continuarea refacerii lucrărilor de artă şi căilor de comunicaţii afectate in timpul războiului• Staţiile de întreţinere auto 300 Motru, 150 Rm. Sărat, 200 Sebiş, 400 Botoşani, Buzău, etc.• Aeroporturile Tulcea, Suceava, Bacău, Tg. Mureş, Oradea, Cluj, Timişoara, Baia Mare,

Băneasa, Otopeni, Mihail Kogalniceanu• Consolidări pe DN 11 Gh. Ghe. Dej-Bacău, km 161+889-161+961; DN 15 Luduş, DN 74

Mediaş - Iernut, DN 29 D Botoşani- Ştefăneşti km 29+750-30+800, DN 17 D Beclean - Năsăudkm 2+000-2+350, consolidarea dealului Codrişor din municipiul Bistriţa, DN 1 Cluj-Oradea, DN1 Câmpina - Comarnic, DN 67 C Novaci - Şebes, DN 2D Focşani – Ojdula

• Portul Bechet; portul Combinatului Siderurgic Galaţi: consolidări de mal, cheu maritim primiri,baza pentru reparaţii nave fluviale; portul comercial Galaţi: dana 22 Dunăre, danele 54-55balast, consolidarea malului Dunării la danele 15-16; portul Olteniţa – staţia de sortare abalastului; portul Constanţa – consolidarea falezei în zona pasajului de la poarta 6 (1996),consolidarea liniei de curent electric de 110 kW; dezvoltarea capacităţii de trafic a portuluiCombinatului de Fibre, Celuloză şi Hârtie Chişcani; dezvoltarea capacităţii de trafic a portuluiBrăila, dana 1 si danele aval

• Modernizările DN 67 C Novaci – Sebeş, DN 18 Borşa - Prislop - Carlibaba, DN 7 Ctransfăgărăşan, DN 74 Buceş – Abrud – Alba Iulia, DN 74 A Abrud – Câmpeni, DN 17D Rodna– Cârlibaba

• Drumuri de gabarit sporit pentru zăcământul de pirite cuprifere de la Roşia Poieni• Autogările Drăgăşani, Giurgiu, etc.• Autostrăzile Bucureşti-Piteşti, Comarnic-Braşov, Bucureşti-Constanţa• Devierile DN 67 Tg. Jiu-Rm. Vâlcea km 180+200-184+150, în zona lacului de acumulare

Govora, DN 67 în zona lacului de acumulare Govora, DN 17 B în zona lacului de acumulareZugreni, pe Bistriţa Aurie

• Lărgirea podului peste lacul Govora, pe DN 64 Drăgăşani-Rm. Vâlcea km 103+900, laStupărei, pod peste Siret la portul Combinatului Siderurgic Galaţi, pod peste Râmnicu Sărat peDN 2 km 144+240, pod peste Cibin la Sibiu

• Regularizarea malului stâng al Siretului, la Galaţi• Canalul de legătură Iaşi – Prut, canalul Poarta Albă – Midia Năvodari: lacul Taşaul (şenal

navigabil, portul Luminiţa) şi poduri peste canal la Năvodari, canalul Bucureşti-Dunăre: cheuri,baraje, gropi de împrumut

• Aeroportul Bucureşti-Băneasa: prelungirea pistei cu 1000 m si traversarea văii Saulea, pistaînierbată pentru aviaţia utilitară, platforma pentru încărcarea combustibilului în avioane

• Secţia de producţie industrială utilaj transport – Galaţi• Consolidarea digului şi drum nou, pe malul Dunării, între Brăila si Galaţi• Pasaj pe DN 15 la Dumbrăvioara• Sanatoriul 1 Mai Olăneşti – vila prezidenţială şi căi de acces

482

• Centrala termică pe carbune din portul Brăila• Racorduri rutiere şi navale pentru Centrala Nucleară Macin• Subtraversarea fluviului Dunărea de catre conducta de gaze URSS - România - Bulgaria -

Grecia – Turcia, la Isaccea şi la Brăila

Studiile executate au fost arhivate sistematic, creându-se o adevărată bază de date geotehnice pentrudrumuri, aeroporturi, porturi fluviale si maritime, construcţii, etc.

În această perioadă s-au format numeroşi geotehnicieni de valoare, dintre care se remarcă în moddeosebit domnul Dumitru Albeanu.

Iniţial, analizele de laborator au fost efectuate la Comitetul Geologic, la Trustul topografo-geotehnic(1954-1957) iar în continuare, până în anul 1960, la Institutul de Cercetări al Ministerului de Transporturi.

În anul 1960 se înfiinţeaza laboratorul geotehnic al Institutului de Proiectări Transporturi şiTelecomunicaţii (IPTTc), în care se executau determinări fizico-mecanice asupra pământurilor. Unele determinărise făceau direct pe teren, cu trusa de şantier tip Litvinov. La organizarea laboratorului un rol important l-a avut dl.ing. Gheorghe Niţoiu şi un colectiv din care remarcăm pe tehnicianul Ilie Stamatin.

Din anul 1966, în cadrul IPTANA, ia fiinţă laboratorul geotehnic condus de un experimentat tehnicianlaborant, regretatul Vasile Popescu. În acest laborator s-au executat o gamă largă de analize ale pământurilor,printre care şi difracţia razelor x, microscopia electronică, spectrofotometria în vizibil şi în infraroşu, în colaborarecu Institutul de Cercetări Hidrotehnice. Ulterior, din anul 1974, prin achiziţioarea unui derivatograf tip MOM-Budapesta, au mai fost determinate compoziţia chimico - mineralogică a unor materiale, mai ales argiloase, de tipmontmorillonit, illit, hidromice, stabilirea conţinutului de carbonaţi, sulfaţi şi materii organice. Pe teren, laalunecările de pământ, se determină rezistenţa la tăiere, cu ajutorul dispozitivelor paletate tip Vaneborer.

36.2. PERIOADA DINTRE ANII 1990 – 2003După anul 1989 activitatea geotehnică a continuat, este drept la un volum ceva mai redus, datorită:• scăderii investiţiilor în domeniul căilor de transport;• apariţiei unor unităţi geotehnice concurente.Totuşi şi în acest moment colectivul geotehnic execută o largă gamă de studii în domeniul proiectării:

Drumurilor, inclusiv determinarea sistemelor rutiere. De exemplu:! Autostrăzi: Piteşti - Curtea de Argeş – Cornetu; Cluj - Oradea - frontiera România/Ungaria (1993); Deva –

Nădlac; Bucureşti-Albiţa, sectorul Buzău-Mărăşeşti; Fundulea–Lehliu; Băneşti-Comarnic; Comarnic-Braşov km 110-170;

! Devierea DN 74 în zona lacului de acumulare Mihăileni, pe Crişu Alb; DN 26 km 72+800-74+200;! Drum de legătura între DN 66 A (Câmpu lui Neag) – cantonul silvic Câmpuşel, km 30+604-37+441;! Drum expres Bucureşti-Giurgiu-DN 5, km 19+600-59+100;! Consolidare pe DN 1 Predeal – Braşov; consolidare, apărare de mal şi refacere DN 17D km 1+890-2+370

la Beclenuţ; consolidare DN74 Buceş Abrud, km 26+800-28+900; amenajare şi consolidare DN 17 D km85+900-89+970; consolidări pe DN 73 C Blidari-Curtea de Argeş, DN 17 C Bistriţa-Salva-Moisei; DN 15 AReghin - Sărăţel; DN 67 Tg. Jiu-Rm. Vâlcea; DN 58 Caransebeş - Reşiţa; consolidare drum şi apăraremal pe DJ 203 A km 1, în comuna Vintilă Vodă; consolidare drum şi apărare mal pe DC 191 km 1, încomuna Beceni; consolidări terasamente pe DN 29 D, km 5+500-7+500, km 8+500-9+500, km 19+000-20+200; consolidări terasamente ca urmare a calamităţilor produse în anul 2001 pe DN 17 C, km 27+800,pe DN 74 km 44+700, 48+250, 48+700, 54+900, 60+020, 62+230, 63+740, 63+880, 65+800, pe DN 17km 92+400, pe DN 17 D km 53+400, km 74+500, pe DN 75 km 77+430; consolidare versant pe DN 24 AZorleni-Fălciu km 36+880-37+100

483

! Reabilitări: DN 7 Sebeş – Deva; DN 2 B Galaţi - Giurgiuleşti km 138-150; DN2 Bucureşti-Urziceni-Buzău-Rm. Sărat-Focşani-Mărăşeşti-Bacău-Roman; DN 6 Bucureşti-Alexandria-Turnu Măgurele; DN 1 Ploieşti-Câmpina-Comarnic-Braşov şi Sebeş-Alba Iulia - Cluj - Huedin - Borod; DN 7 Piteşti-Rm. Vâlcea, DN 24Crasna-Vaslui-Iaşi; DN 24 B Crasna-Huşi-Albiţa; DN 28 Săbăoani-Podu Iloaiei, km 17+550-20+600; DN55 km 4+400-67+120 Craiova-Bechet DN 66 Filiaşi-Tg. Jiu, km 0+000-73+813; DN 56 Craiova-Calafatkm 0+000-84+020 si Maglavit - Şimian km 0+000-79+147; DN 1 A km 75+678-147+600; DN 73, km118+810-125+120; DN 1 D Albeşti - Urziceni km 0+000-42+330; DN 73 B km 0.000-4+590; DN 1 km220+000-261+130; DN 11 km 90+000-179+094; DN 18 Baia Mare-Sighet, km 0+000-64+900; reabilitareDN 1 Şercaia-Sibiu, inclusiv varianta ocolitoare Făgăraş, km 220+000-261+130; DN 73 km 1+285-128+250; DN 12 A Miercurea Ciuc-Oneşti, km 0+200-116+600; DN 22 A Cataloi-Hârşova km 0+000-86+200; DN 15 Topliţa-Bacău km 175+273-373+931; DN 67 B Scoarţa-Piteşti km 0+000-194+714; DN1B Ploieşti-Buzău km 0+000-71+698; DN 1 C Dej-Baia Mare-Halmeu km 61+500-216+630;

! Modernizări DN 2 D Focşani – Târgu Secuiesc km 85-110; DJ 731 A Brădet - Tulburea - Corbeni, km8+800-19+583; DJ 412 A Drăgănescu - Poşta Zorile, km 32+000-41+200; DJ 412 B Drăgănescu-DN 61,km 0+000-16+000;

! centuri de ocolire la: Sibiu; Piteşti; Bucureşti-Sud; Lugoj;

Podurilor şi pasajelor, inclusiv perforarea infrastructurilor pentru determinarea stării betoanelor şiadâncimilor de fundare. De exemplu:

! Poduri peste Dunăre la Calafat si Brăila;! Pod pe DN 2B Buzău-Galaţi km 125+000, peste Siret, la Şendreni şi pe DN 28 km 6+957; pod peste

Cibin la Sibiu si la Veştem; pod pe DN 1, km 375+800, peste Mureş, la Alba Iulia; poduri peste Ialomiţape DN 1 km 36+405 şi la Târgovişte; peste Olt în comuna Brad şi la Hoghiz; peste Prahova si DN 1, laCâmpina şi în satul Stejaru, comuna Brazi, pe DJ 101 I, km 17+940, în comuna Nedelea si pe DN 1 A laStănceşti; peste Teleajen pe DN 1 B km 4+114, pe DJ 100 H, km 9+633 la Drajna şi pe DJ 102 B, km1+700; peste Râmna la Dumbrăveni, DN 2, km 161+968; peste Şuşiţa la Tişiţa, DN 2, km 198+285; pesteMoldova, DN 2 km 326+560; peste Milcov, DN 2 km 179+404, la Goleşti; peste Băran pe DN 56 A VânjuMare-Şimian, km 76+702; poduri pe DN 2 km 57+536 si 57+618; poduri peste Coşuştea Mică, DC 26 km0+950, la Crăguieşti, peste Huşniţa, la Strehaia; peste Cricovul Sărat pe DN 1 B Ploieşti-Buzău, km17+520; peste Benga Vânăta, inclusiv perforari prin coloane, km 39+830 pe autostrada Fundulea-Lehliu,la fel pentru podul peste valea Sulimanu km 41+593, valea Argovei km 52+928 si Profira km 48+578;

! Pasaje pe DN 17 la Floreni si Dorna Cândrenilor; DN 15 la Dumbrăvioara; DN 1 A, km 16+525, laMogoşoaia; DN 2 km 104+492, km 107+297, la Buzău, pasaj peste CF km 177+540; subtraversare DN 1,în zona km 16 AIBO; pasaj rutier în zona complexului Delfinului AIBO;

! Execuţie perforari pentru injectări sub talpa fundaţiei la podul peste Călmăţui, DN 2 km 96+500;

Porturilor şi lucrărilor hidrotehnice în general:! Consolidarea taluzurilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, km 57+300-58+500, pe malul drept;! Alimentare cu apă în sistem centralizat pentru satele Porumbacu de Sus Porumbacu de Jos şi zona

turistică Porumbacu;! Alimentare cu apă în sistem centralizat pentru localitatea Bruiu;! Terminal containere si silozuri de cereale în portul Constanţa;

Aeroporturilor:! Aeroportul Bucureşti-Otopeni, cale de rulare şi prelungirea pistei Oskar;! Suprafeţe de mişcare la AIB-Băneasa;

484

! Aeroportul internaţional Cluj-Napoca: prelungire pistă decolare-aterizare cu 150 m pe direcţia 08 si 100 mpe direcţia 26 şi extindere pistă decolare-aterizare până la 2500 m;

! Piste şi platforme la aeroporturile Bacău, Sibiu, Timişoara, Tulcea;

Construcţiilor civile şi industriale:! Centrul de trafic de frontiera Vărşand;! Unitatea de alimentare cu petrol Jet-Fuel-A1 pentru avioane la aeroportul Bucureşti-Otopeni;! Show Room si Service Auto la aeroportul international Bucureşti-Băneasa;! Terminal BICC, la AIBO;! Sediu nou IPTANA, bd. Dinicu Golescu nr. 36;! Spitalul universitar CF Constanţa;! Lucrări de viabilizare a terenurilor aferente blocurilor ANL, strada Brizei din Constanţa;

Cercetarea şi calculul de rezerve pentru balastiere din Transilvania, etc.Pentru aceste studii, colectivul este atestat de MLPAT şi dispune:− de cadre valoroase cu studii superioare şi medii de specialitate, de sondori şi laboranţi cu experienţă;− utilaje de foraj semimecanic tip Geopec şi mecanic tip IF, dotate cu motoare Diesel Timpuri Noi

licenţa Hatz, respectiv electromotoare;− aparate de penetrare dinamică şi încărcări pe placă;− aotovehicole pentru transportul utilajelor şi personalului pe teren;− rulote pe două osii pentru cazarea echipelor de sondori;− un laborator atestat, bine dotat pentru cercetarea pământurilor;− tehnică de calcul electronic− arhivă amplă de studii geotehnice care acoperă practic tot teritoriul României.Restrângerea activităţii geotehnice după anul 1990 a determinat şi o anumită micşorare a volumului de

încercări de laborator. Totuşi laboratorul:• este autorizat (gradul II) de către Inspectoratul de Stat în Construcţii al Municipiului Bucureşti, pentruprofilul GTF (Geotehnică şi Teren de Fundare);• este dotat pentru cercetarea pământurilor, permiţând determinarea:

− granulozităţilor;− limitelor de plasticitate;− umidităţilor;− densităţilor pământurilor;− caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari;− caracteristicilor de compactare Proctor;− materiilor organice;− compresibilitaţilor pământurilor prin încercări în edometru;− rezistenţelor la forfecare, prin încercări de forfecare directă;

• îşi desfăşoara activitatea conform cerinţelor de calitate impuse de reglementările în vigoare (manualde calitate, proceduri, standarde şi normative);• este dotat cu tehnică de calcul electronic;• cuprinde un personal cu o serioasă pregătire profesională şi experienţă îndelungată, compus din: şeflaborator, un tehnician şi patru laboranţi;• a participat la fundamentarea tuturor studiilor geotehnice elaborate în IPTANA cu analize asupraproprietăţilor pământurilor;• este în curs de modernizare, urmând să fie dotat cu noi echipamente de încercare.

485

Subliniem că studiile geotehnice executate de-a lungul anilor s-au bazat:• pe activitatea neobosită, adesea grea şi periculoasă a sondorilor din echipele de foraje şi atehnicienilor;• pe activitatea de transport şi reparaţii din baza de producţie;• pe activitatea de interpretare şi editare, desfăşurată de inginerii, geologii şi tehnicienii din colectivulgeotehnic;• pe determinarea proprietăţilor pământurilor în laboratorul de profil, fără de care nu se poate asiguracalitatea în geotehnică.

486

1953 – 2003IPTANA

50 DE ANI DE ACTIVITATE

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

Prin prezenta lucrare s-a încercat prezentarea principalelor realizări obţinute de IPTANA în cei50 de ani ce au trecut de la înfiinţarea sa.

Sarcina s-a dovedit însă dificilă, dat fiind numărul mare de proiecte întocmite de institutul nostru înperioada 1953-2003. În aceste condiţiuni, ţinând seama şi de necesitatea încadrării lucrării într-un spaţiutipografic limitat, uşor accesibil, s-a optat pentru prezentarea foarte succintă numai a unora dintre proiecteleîntocmite, considerate reprezentative. Cunoaşterea miilor de proiecte elaborate, a soluţiilor constructive şitehnologice adoptate necesită examinarea acestora în cadrul arhivei S.C. IPTANA-SA.

Un alt aspect pe care dorim să-l evidenţiem se referă la activitatea specialiştilor care şi-au desfăşuratactivitatea în IPTANA.

În numele conducerii IPTANA exprimăm recunoştinţa noastră şi aducem mulţumiri celor care prinmunca lor rodnică, plină de abnegaţie, prin profesionalismul şi dăruirea lor au contribuit din plin la realizarealucrărilor de tehnicitate ridicată în domeniile modernizărilor şi construcţiilor noi de drumuri şi de poduri, alamenajărilor şi edificării de porturi, canale navigabile şi aeroporturi, al construcţiilor şi instalaţiilor pentrutransporturile rutiere, navale şi aeriene din ţara noastră, contribuind astfel, din plin, la realizările obţinute deinstitutul nostru în cei 50 de ani de activitate.

Exprimăm respectuoase mulţumiri Conducerii Ministerului Transporturilor, Organismelor de sinteză şiavizare, beneficiarilor şi colaboratorilor noştri pentru îndrumările date, pentru sfaturile şi observaţiile pertinenteprivind munca noastră.

DIRECTOR GENERALDr. ing. Cornel Marţincu