PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 547 LEGI, DECRETE, … ro/HG nr_ 765 privind constituirea CM...

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 175 (XIX) — Nr. 547 Vineri, 10 august 2007

S U M A R

Nr. Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007 referitoare la excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (2) și (3)din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată ............................................ 2–4

�

Opinie separată .................................................................... 4–5

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

765. — Hotărâre pentru aprobarea constituirii Comitetuluide monitorizare a Programului operațional regional2007–2013 și a Regulamentului-cadru de organizareși funcționare al acestuia............................................ 6–10

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

7.541. — Ordin al vicepreședintelui Agenției Naționale deAdministrare Fiscală privind stabilirea formularuluiutilizat pentru declararea numerarului la frontieră și ainstrucțiunilor de completare și utilizare a acestuia .... 10–14

9.505. — Ordin al președintelui Autorității pentru ValorificareaActivelor Statului privind încetarea procedurii deadministrare specială la Societatea Comercială„UZINA DE VALORIFICARE A CENUȘILOR DEPIRITĂ” — S.A. Turnu Măgurele ................................ 15

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

17. — Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referință aBăncii Naționale a României, valabil în luna august 2007 .......................................................................... 15

Ioan Vida — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorKozsokár Gábor — judecătorPetre Ninosu — judecătorIon Predescu — judecătorȘerban Viorel Stănoiu — judecătorIuliana Nedelcu — procurorIoana Marilena Chiorean — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privindresponsabilitatea ministerială, republicată, excepție ridicată deAdrian Năstase în Dosarul nr. 15.083/1/2006 al Înaltei Curți deCasație și Justiție — Secția penală.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 iunie2007, în prezența apărătorului autorului excepției și areprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate înîncheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timppentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 4 iulie2007 și apoi pentru data de 5 iulie 2007.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constatăurmătoarele:

Prin Încheierea din 22 martie 2007, pronunțată în Dosarulnr. 15.083/1/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție — Secțiapenală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția deneconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) și (3) dinLegea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.Excepția a fost ridicată de Adrian Năstase în cadrul soluționăriiunei cauze penale privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute deart. 254 alin. 1 din Codul penal și de art. 13 și 131 din Legeanr. 78/2000.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorulacesteia susține că urmărirea penală a membrilor Guvernuluipentru fapte săvârșite pe durata mandatului și în exercițiulfuncției a fost reglementată în cap. III al Legii nr. 115/1999 — înforma anterioară republicării din 2002 —, instituindu-se un regimjuridic special demnitarilor guvernamentali, parțial distinct de celreglementat prin Codul de procedură penală. Mai arată cădispoziția criticată — în redactarea inițială — a fost supusăexaminării Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 93/1999,a declarat că aceasta este constituțională, și invocă totodatăpuncte de vedere exprimate în literatura de specialitate.

Modificarea dispozițiilor criticate prin Legea nr. 90/2005 (însensul că urmărirea penală a foștilor membri ai Guvernului se vaface potrivit regulilor de drept comun) contravine prevederilorart. 109 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora legiuitorul poatereglementa, în domeniul responsabilității ministeriale, numaicazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilorGuvernului, deci norme de drept substanțial. Nicidecum nupoate să modifice regimul procesual penal special într-un regimde drept comun, în raport cu un element in personam, și anumeîncetarea funcției de membru al Guvernului.

De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitatesusține că dispozițiile criticate contravin principiuluineretroactivității legii și principiului egalității în fața legii,deoarece instituie un regim discriminatoriu miniștrilor al cărormandat a încetat. Astfel, în timp ce pentru un anumit tip de faptepenale comise în exercitarea mandatului, miniștrii în funcțierăspund conform unei proceduri speciale — Legea nr. 115/1999,miniștrii ale căror mandate au încetat răspund conformprocedurii dreptului comun — Codul de procedură penală.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală și-aexprimat opinia în sensul că instituirea unei proceduri pentrutragerea la răspundere penală a miniștrilor în funcție și a foștilorminiștri pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor constituieun atribut al puterii legiuitoare.

Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celordouă Camere ale Parlamentului, Guvernului și AvocatuluiPoporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupraexcepției de neconstituționalitate.

Președintele Senatului apreciază că excepția de neconsti -tuționalitate este întemeiată, pentru următoarele motive:

a) dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 109 alin. (2)și (3) din Constituție, deoarece, pe de-o parte, nu instituie omăsură de protecție a mandatului exercitat de membriiGuvernului, înlăturând astfel caracterul obiectiv al unei garanțiiconstituționale de ordin procedural, și, pe de altă parte, modificăregimul procesual penal special într-un regim de drept comun,în funcție de calitatea subiectului activ de membru al Guvernului;

b) dispozițiile criticate contravin principiului egalității îndrepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, deoareceinstituie un regim discriminatoriu pentru miniștrii al căror mandata încetat;

c) dispozițiile criticate contravin și jurisprudenței CurțiiConstituționale, potrivit căreia măsura de ocrotire a interesuluipublic subzistă și după încetarea mandatului membrilorGuvernului.

Președintele Camerei Deputaților consideră că textele delege criticate sunt neconstituționale. În acest sens, arată că, prinforma actuală a Legii nr. 115/1999, s-au introdus două regimurijuridice distincte pentru tragerea la răspundere penală a douăcategorii de persoane care ar fi săvârșit fapte penale, cuprecizarea că, în momentul săvârșirii lor, autorii aveau aceeașicalitate — cea de membru al Guvernului. Ceea ce unește acestedouă categorii de persoane este tocmai calitatea de membru alGuvernului pe care o aveau când au săvârșit fapta penală, iarcalitatea lor procesuală depinde de acest fapt, și nu de pozițiape care o ocupă ulterior, pe parcursul urmăririi penale și aljudecății. Invocă totodată Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999 a CurțiiConstituționale, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999.

Avocatul Poporului apreciază că, deoarece faptele care îisunt imputate inculpatului au fost săvârșite în exercițiul funcțieide prim-ministru, răspunderea penală se conduce în acest cazdupă dispozițiile art. 109 din Constituție, întrucât legile deprocedură pot doar detalia prevederile constituționale, fără însă

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 547/10.VIII.20072

D E C I Z I I A L E C U R Ț I I C O N S T I T U Ț I O N A L E

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 665din 5 iulie 2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 547/10.VIII.2007 3

a contraveni acestora. Invocă în acest sens Decizia nr. 93/1999a Curții Constituționale și lucrarea „Constituția României,revizuită — comentarii și explicații —” de Mihai Constantinescu,Antonie Iorgovan, Ioan Muraru și Elena Simina Tănăsescu,Editura All Beck, București, 2004, unde, la pagina 198, se aratăcă „textele Constituției se aplică atât miniștrilor în funcție, cât șicelor care au fost în funcție, dar pentru fapte săvârșite în timpulmandatului”.

De asemenea, consideră că se impune aplicarea principiuluiretroactivității legii penale mai favorabile, potrivit art. 15 alin. (2)din Constituție, deoarece „regulile privind protecția demnitarilorîn domeniul aplicării legii penale se înscriu în categoria largă atratamentului penal mai favorabil”.

Guvernul nu a comunicat Curții Constituționale punctul săude vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere alepreședintelui Camerei Deputaților, președintelui Senatului șiAvocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,susținerile autorului excepției, concluziile procurorului,dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției,precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și estecompetentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992,să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum estemenționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiileart. 24 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsa-bilitatea ministerială, modificate prin art. I din Legea nr. 90/2005privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernuluinr. 3/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1999privind responsabilitatea ministerială, lege publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005, și princare s-a dispus republicarea Legii nr. 115/1999.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 115/1999 afost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200din 23 martie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare,dispozițiile art. 24 alin. (2) și (3) devenind art. 23 alin. (2) și (3).

Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupradispozițiilor art. 23 alin. (2) și (3), care au următorul cuprins:

„(2) Urmărirea penală și judecarea foștilor membri aiGuvernului pentru infracțiunile săvârșite în exercițiul funcției lor,astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 7—11, se efectueazăpotrivit normelor de procedură penală de drept comun.

(3) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu seaplică foștilor membri ai Guvernului în nicio situație.”

Autorul excepției susține că dispozițiile criticate sunt contrareprevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privindobligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și alegilor, ale art. 11 alin. (1) referitoare la obligația statului românde a îndeplini obligațiile ce îi revin din tratatele la care este parte,ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1) referitoarela egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratateleinternaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3)privind dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 53 privindrestrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, aleart. 109 alin. (2) și (3) privind răspunderea membrilor Guvernuluiși celor ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturiloromului și a libertăților fundamentale referitoare la principiulneretroactivității legii penale.

Examinând criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privindresponsabilitatea ministerială, republicată, în raport cu texteleconstituționale de referință, Curtea reține cele ce urmează:

Potrivit art. 109 alin. (2) din Legea fundamentală, ca urmarea cererii de urmărire penală formulate de Camera Deputaților,Senat și Președintele României împotriva unui membru alGuvernului sau a trimiterii sale în judecată, acesta poate fisuspendat din funcție de Președintele României ori estesuspendat de drept. Întrucât, însă, o asemenea măsură nu esteoperantă decât împotriva unei persoane aflate în exercițiulfuncției, rezultă implicit că, prin termenul „membrii Guvernului”,textul menționat a avut în vedere exclusiv pe cei aflați în funcție,având deci o atare calitate, la timpul prezent, nu și pe foștiimembri care au deținut funcția respectivă la un moment dat. Înconsiderarea imperativului unității terminologice, același înțelesse cere conferit aceluiași termen utilizat și în cuprinsul alin. (3)al art. 109 din Constituție. Așa fiind, este neîntemeiatăsusținerea autorului excepției, potrivit căreia dispozițiile legalededuse controlului, consacrând incidența normelor de procedurăpenală de drept comun în cazul urmăririi penale și judecăriifoștilor membri ai Guvernului, pentru infracțiunile săvârșite înexercițiul funcției, ar contraveni acestor prevederi consti -tuționale, înțelese a nu distinge între actualii și foștii membri aiGuvernului.

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale atacateîncalcă și prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, careinstituie principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penalesau contravenționale mai favorabile.

Având a examina o atare critică, Curtea reține, cu titlu depremisă, că, în condițiile în care textul constituțional de referințănu înțelege să cantoneze principiul pe care îl consacră exclusivpe tărâmul dreptului substanțial, nu există temei pentru a o facepe cale de interpretare, refuzându-i incidența în materieprocedurală. Nici imperativul imediatei aplicări a normeiprocesual penale care guvernează această materie nu oferă orațiune suficientă convertirii sale într-un fine de neprimire aexcepției referitoare la încălcarea principiului neretroactivitățiilegii.

Curtea mai reține că pretinsele infracțiuni reținute în sarcinaautorului excepției au fost săvârșite sub imperiul reglementăriianterioare care instituia o procedură derogatorie de la dreptulcomun în materie, aceeași pentru membrii Guvernului înexercițiu, cât și pentru cei care nu mai sunt în această funcție.Dată fiind finalitatea unei asemenea proceduri, de protecție amandatului exercitat de membrii Guvernului și, prin aceasta, deocrotire a interesului public, ea poate și trebuie calificată ca oreglementare mai favorabilă, în accepțiunea art. 15 alin. (2) dinConstituție, în raport cu reglementarea de drept comun. Caatare, înlocuirea celei dintâi cu cea de-a doua, în ceea ce-iprivește pe foștii membri ai Guvernului, cu privire la infracțiunilesăvârșite în exercițiul funcției, sub imperiul reglementăriianterioare, realizată prin adoptarea actualului art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999, republicată, contravine textuluiconstituțional de referință.

Curtea constată așadar că, în raport cu prevederile art 15alin. (2) din Legea fundamentală, critica de neconstituționalitatea textului de lege menționat este întemeiată.

Același text legal este considerat neconstituțional — în opiniaautorului excepției — și cu referire la prevederile art. 16 alin. (1)din Constituție care consacră egalitatea în fața legii și aautorităților publice.

Potrivit celor statuate de Curte, principiul enunțat impune cacetățenilor aflați în aceleași situații juridice să li se aplice acelașitratament juridic sau, în alți termeni, identitatea de rațiunedetermină identitatea de soluții.

Dacă este neîndoielnic că în funcție de apartenența laGuvern, un membru și un fost membru al Guvernului se găsescîn situații juridice diferite, esențial, din punctul de vedere careaici interesează, este că în cele două cazuri angajarearăspunderii penale intervine ca urmare a săvârșirii unor

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Năstase în Dosarul nr. 15.083/1/2006 al Înaltei Curți de Casațieși Justiție — Secția penală și constată că dispozițiile art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitateaministerială, republicată, sunt neconstituționale.

Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.Pronunțată în ședința publică din data de 5 iulie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean

�

OPINIE SEPARATĂ

În dezacord cu soluția de admitere a excepției deneconstituționalitate, adoptată cu votul majorității membrilorCurții, opinez că art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999privind responsabilitatea ministerială nu contravine normelor șiprincipiilor consacrate prin Constituția României.

Considerentele sunt următoarele:În conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (2) din Constituția

României, „Numai Camera Deputaților, Senatul și PreședinteleRomâniei au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilorGuvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacăs-a cerut urmărirea penală, Președintele României poatedispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea înjudecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui

din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți deCasație și Justiție”.

Art. 109 alin. (2) din Constituție se referă explicit și neechivocla membrii în funcție ai Guvernului, iar nu și la „foștii membri” aiGuvernului, căci numai cu privire la aceștia se poate lua măsurasuspendării din funcție, prevăzută în tezele a doua și a treia aletextului.

De altfel, acest înțeles al textului constituțional a fost însușitde legiuitor, care, prin art. 20 alin. (2) din Legea nr. 115/1999, înredactarea inițială, s-a referit expres la punerea sub urmărirepenală a foștilor membri ai Guvernului. În mod evident,precizarea nu s-ar fi făcut, nefiind necesară, în cazul în careParlamentul ar fi înțeles că art. 109 alin. (2) din Legea

infracțiuni în exercitarea mandatului. Or, Legea privindresponsabilitatea ministerială — reține Curtea, în Decizia nr. 93din 16 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 300 din 28 iunie 2005, cu referire la reglementareaanterioară celei criticate — „instituie o măsură de protecție amandatului exercitat de membrii Guvernului, având decicaracterul obiectiv al unei garanții constituționale de ordinprocedural, menite să ocrotească interesul public, și anumerealizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului.Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă și dupăîncetarea mandatului membrilor Guvernului, așa încât esteevident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției,punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie săse realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale”.

Față de cele statuate de Curte, exceptarea foștilor membri aiGuvernului, prin art. 23 alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999,republicată, de la procedura specială, derogatorie, prevăzutăpentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilitîn funcție de momentul declanșării procedurii în timpulmandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcarea principiului egalității de tratament consacrat de art. 16 alin. (1)din Constituție.

Nu s-ar putea susține că, procedând ca atare, legiuitorulordinar nu a făcut decât să se conformeze sensului real,evidențiat mai sus, al art. 109 alin. (2) din Constituție, întrucâtchiar dacă acesta din urmă are în vedere numai pe membrii înfuncție ai Guvernului, nu instituie o interdicție expresă caprocedura derogatorie cu finalitate de protecție pe care oconsacră, să fie extinsă prin lege și asupra foștilor membri aiacestuia. Or, este ceea ce prevede in terminis textul deduscontrolului, contravenind astfel principiului constituțional alegalității de tratament.

Critica formulată de autorul excepției are în vedere, deasemenea, contrarietatea dintre textul legal dedus controlului șiprevederile art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la unproces echitabil.

Procedând la examinarea acesteia, Curtea apreciază că esteîntemeiată, întrucât consacrarea incidenței normelor deprocedură penală de drept comun, în cazul foștilor membri aiGuvernului, antrenează, în ceea ce-i privește, lipsirea degaranțiile legale ale protecției mandatului exercitat într-o atarecalitate, protecție care subzistă și după încetarea respectivuluimandat.

Admiterea, în considerarea rațiunilor înfățișate, a excepțieide neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (2) si (3) dinLegea nr. 115/1999, republicată, face necesară examinareaconsecințelor pe care le antrenează o asemenea soluție câtprivește menținerea actelor procesuale deja efectuate în cauză.Curtea consideră că o asemenea examinare se impune întrucât,chiar dacă obiectul său implică și un aspect de aplicare a legii,în măsura în care este vorba de consecințe ale constatăriineconstitutionalității, ceea ce prevalează sunt acestea din urmă,ele constituind principalul, problemele de aplicare a legii avânddoar caracter accesoriu.

Astfel, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curțiise publică în Monitorul Oficial al României, sunt generalobligatorii de la această dată și au putere numai pentru viitor.Așa fiind, constatarea neconstituționalității textului legal deduscontrolului, cu consecința lipsirii sale de eficiență juridică, vaantrena extinderea regimului derogatoriu de urmărire penală șijudecată a membrilor Guvernului în exercițiu, pentru infracțiunilesăvârșite în această calitate, și asupra foștilor membri aiacestuia.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 547/10.VIII.2007

Judecător,Nicolae Cochinescu

fundamentală îi privește nu numai pe membrii în funcție aiGuvernului, ci și pe „foștii membri” ai Guvernului.

În consecință, nu se poate primi susținerea formulată înmotivarea excepției de neconstituționalitate, în sensul că art. 23alin. (2) și (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitateaministerială, în care se prevede că urmărirea penală șijudecarea foștilor membri ai Guvernului pentru infracțiunilesăvârșite în exercițiul funcției lor se efectuează potrivit normelorde procedură penală de drept comun, contravine textuluiconstituțional citat.

O soluție în sens contrar nu s-ar putea întemeia peconsiderentele Deciziei nr. 93 din 16 iunie 1999 a CurțiiConstituționale, așa cum se afirmă în motivarea excepției deneconstituționalitate, deoarece decizia menționată nu a analizatconținutul art. 108 alin. (2) din Legea fundamentală — devenitprin renumerotare, după revizuirea Constituției, art. 109 alin. (2) —ci constituționalitatea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legeaprivind responsabilitatea ministerială, în redactarea în vigoarela acea dată, în conformitate cu care „Punerea sub urmărirepenală a foștilor membri ai Guvernului pentru infracțiunilesăvârșite în exercițiul funcției lor se face potrivit normelor deprocedură din prezenta lege”. Dispozițiile art. 20 din Legeaprivind responsabilitatea ministerială erau criticate, prinsesizarea adresată Curții Constituționale de un grup de 62 de deputați, invocându-se încălcarea art. 16 alin. (1) dinConstituție, care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii. Înacest sens, autorii sesizării arătau că „imunitatea guvernamentalăreglementată prin această dispoziție este mai extinsă decâtimunitatea parlamentară, întrucât aceasta din urmă se aplicănumai în timpul exercițiului mandatului parlamentar, pe cândimunitatea guvernamentală, potrivit textului menționat, se aplicăși foștilor membri ai Guvernului. În acest mod s-a instituit unprivilegiu interzis de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție”.Prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, publicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999, CurteaConstituțională a constatat că prevederile art. 20 din Legeaprivind responsabilitatea ministerială sunt constituționale, cuurmătoarea motivare: „Este neîntemeiată susținerea dinsesizare, în sensul că această reglementare încalcă prevederileart. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: «Cetățenii suntegali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fărădiscriminări». Aceste dispoziții constituționale se referă la undrept fundamental cetățenesc, în timp ce procedura legalăexaminată reglementează punerea în mișcare a acțiunii penale,în vederea cercetării unei infracțiuni săvârșite de un fost membrual Guvernului în exercițiul mandatului. Deci acțiunea penală sepune în mișcare împotriva sa pentru faptele comise în calitate deînalt funcționar public, iar nu în calitatea sa de simplu cetățean.De aceea Curtea constată că principiul egalității în drepturi acetățenilor, prevăzut la art. 16 din Constituție, nu este aplicabiltezei cuprinse în norma juridică a cărei neconstituționalitate sesusține.” În considerentele deciziei, reținând constituționalitateaprevederilor legale analizate, Curtea Constituțională a explicat șirațiunile legiuitorului, în sensul că procedura de punere suburmărire penală a foștilor membri ai Guvernului este aceeași cuprocedura urmată în cazul membrilor în funcție ai Guvernului,pentru identitatea scopului urmărit, reprezentat de „ocrotireainteresului public, și anume realizarea actului de guvernare prinexercițiul mandatului”. Curtea nu a statuat însă că soluțialegislativă de la acea dată ar fi impusă de prevederile art. 108 alin. (2) — devenit, cum s-a arătat, art. 109 alin. (2)din Constituție.

Nu se poate reține nici în cadrul analizei din cauza de față cădispozițiile anterioare privind procedura de punere sub urmărirepenală și de judecare a foștilor membri ai Guvernului ar fi fostcontrare normelor consacrate prin textul constituționalmenționat, pentru că, așa cum am arătat mai sus, art. 109

alin. (2) din Constituție se referă numai la membrii în funcțieai Guvernului, nu și la foștii miniștri, față de aceștia dinurmă legiuitorul fiind liber să adopte măsurile de protecțiepe care le consideră necesare sau oportune, inclusivproceduri judiciare identice cu cele aplicate membrilor înfuncție ai Guvernului.

Soluția adoptată de legiuitor nu pune, așadar, o problemă deconstituționalitate, ci una de opțiune în limitele Constituției, iar încazul dispoziției legale care formează obiectul excepției deneconstituționalitate în cauza de față, legiuitorul a optat ținândseama — așa cum se precizează în expunerea de motive laLegea nr. 90/2005 — de imperativele luptei împotrivacorupției la nivel guvernamental și de recomandările făcuteîn această privință în Raportul de țară al Comisiei Europenepe anul 2004 pentru România și în documentele Grupuluide state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

Nu se poate primi nici susținerea în sensul că prin dispozițiilelegale atacate s-ar încălca prevederile art. 15 alin. (2) dinConstituția României, privind neretroactivitatea legii, cu excepțialegii penale sau contravenționale mai favorabile, și art. 7 pct. 1din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertățilorfundamentale, care are următorul cuprins: „Nimeni nu poate ficondamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în momentulîn care a fost săvârșită, nu constituia o infracțiune, potrivitdreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poateaplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicată înmomentul săvârșirii infracțiunii.”

Atât dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României, câtși textul Convenției sunt irelevante în cauză, deoareceprevederile legale atacate pe calea excepției de constitu -ționalitate sunt norme de procedură penală care, prin natura lor,nu retroactivează, ci se aplică situațiilor procesuale existentesau apărute după intrarea în vigoare a legii.

De asemenea, nu poate fi admisă critica deneconstituționalitate privind încălcarea principiului egalității îndrepturi, dat fiind că, așa cum s-a pronunțat constant înjurisprudența sa, inclusiv prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999citată mai sus, art. 16 din Legea fundamentală impune ca, însituații juridice identice sau similare, cetățenilor să li se apliceacelași tratament juridic. Or, este evident că un membru alGuvernului în funcție nu se află în aceeași situație juridică cu unfost membru al Guvernului, pentru a beneficia în mod necesarde aceleași norme speciale de procedură penală menite săprotejeze exercitarea mandatului guvernamental. De altfel,Constituția României consacră măsuri de protecție aexercitării mandatului și în cazul altor înalți demnitari, cumsunt Președintele României, deputații și senatorii care sebucură de imunitate numai pe perioada exercităriimandatului, iar nu și după ce mandatul a luat sfârșit.

Este fără temei și susținerea că dispozițiile legale criticatecontravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, privinddreptul la un proces echitabil, căci normele de procedură penalăde drept comun aplicabile foștilor membri ai Guvernului, judecațipentru infracțiunile săvârșite în exercițiul funcției lor asigurădesfășurarea unui proces echitabil, în condiții de legalitate și curespectarea tuturor drepturilor părților și a garanțiilor procesuale.

Având în vedere aceste considerente, opinez că esteneîntemeiată și critica de neconstituționalitate raportată laprevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, privindobligativitatea respectării Constituției și a legilor, la prevederileart. 11 alin. (1) și ale art. 20 alin. (1) și (2), privind obligațiastatului de a-și îndeplini obligațiile rezultate din tratatele la careeste parte și prioritatea reglementărilor internaționale maifavorabile, referitoare la drepturile fundamentale ale omului, și laprevederile art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturisau al unor libertăți.

5MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 547/10.VIII.2007

H O T Ă R Â R I A L E G U V E R N U L U I R O M Â N I E I

GUVERNUL ROMÂNIEI

H O T Ă R Â R Epentru aprobarea constituirii Comitetului de monitorizare a Programului operațional

regional 2007—2013 și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare al acestuia

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 63 și 73 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 alConsiliului, de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European șiFondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.


Art. 1. — Se aprobă constituirea Comitetului de monitorizare

al Programului operațional regional 2007—2013, pe durata de

implementare a acestuia, ca structură națională de tip

partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional și

strategic în procesul de implementare a Programului operațional

regional 2007—2013, în componența prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. — Se aprobă Regulamentul-cadru de organizare șifuncționare al Comitetului de monitorizare a Programuluioperațional regional 2007—2013, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. — Comitetul de monitorizare al Programuluioperațional regional 2007—2013 își adoptă propriul regulamentde organizare și funcționare, respectând prevederileregulamentului-cadru prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 4. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentahotărâre.

PRIM-MINISTRUCĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor,

László BorbélyMinistrul internelor și reformei administrative,

Cristian DavidMinistrul economiei și finanțelor,

Varujan VosganianDepartamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea,secretar de stat

București, 11 iulie 2007.Nr. 765.

ANEXA Nr. 1

C O M P O N E N Ț A Comitetului de monitorizare a programului operațional regional 2007—2013

Președinte — ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor

A. Membri, reprezentanți ai:1. Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor — Autoritatea de management pentru

Programul operațional regional;2. Ministerului Economiei și Finanțelor — Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale;3. Ministerului Economiei și Finanțelor — Autoritatea de management pentru Programul operațional

sectorial creșterea competitivității economice;4. Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse — Autoritatea de management pentru Programul

operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane;5. Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile — Autoritatea de management pentru Programul

operațional sectorial mediu;6. Ministerului Internelor și Reformei Administrative — Autoritatea de management pentru Programul

operațional dezvoltarea capacității administrative;7. Ministerului Transporturilor — Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial

transport;

8. Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale — Autoritatea de management pentru Programul naționalpentru dezvoltare rurală;

9. Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est — președinte al consiliului județean, desemnat prinhotărâre a consiliului pentru dezvoltare regională;

10. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est — reprezentant desemnat prin hotărâre a consiliului pentrudezvoltare regională, denumit în continuare CDR, la nivelul regiunii, din mediul de afaceri, mediulacademic, sindicate sau societatea civilă;

11. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Est — președinte al consiliului județean, desemnat prinhotărâre a consiliului pentru dezvoltare regională;

12. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelul regiunii,din mediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă;

13. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia — președinte al consiliului județean, desemnatprin hotărâre a CDR;

14. Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelulregiunii, din mediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă;

15. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia — președinte al consiliului județean,desemnat prin hotărâre a CDR;

16. Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelulregiunii, din mediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă;

17. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest — președinte al consiliului județean, desemnat prinhotărâre a CDR;

18. Regiunea de Dezvoltare Vest — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelul regiunii, dinmediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă;

19. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest — președinte al consiliului județean, desemnat prinhotărâre a CDR;

20. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelul regiunii,din mediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă;

21. Consiliul pentru Dezvoltare Regională Centru — președinte al consiliului județean, desemnat prinhotărâre a CDR;

22. Regiunea de Dezvoltare Centru — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelul regiunii,din mediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă;

23. Consiliul pentru Dezvoltare Regională București—Ilfov — președinte al consiliului județean/primargeneral al municipiului București, desemnat prin hotărâre a CDR;

24. Regiunea de Dezvoltare București—Ilfov — reprezentant desemnat prin hotărâre a CDR, la nivelulregiunii, din mediul de afaceri, mediul academic, sindicate sau societatea civilă.


B. Observatori, reprezentanți ai:1. Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului;2. Ministerului Economiei și Finanțelor — Autoritatea de

management pentru Programul operațional asistență tehnică;3. Ministerului Economiei și Finanțelor — Autoritatea de

certificare și plată;4. Ministerului Economiei și Finanțelor — Unitatea centrală

de evaluare;5. Consiliului Concurenței;6. Ministerului Sănătății Publice;7. Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț,

Turism și Profesii Liberale — Direcția generală pentrugestionarea fondurilor comunitare;

8. Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;9. Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;

10. Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;11. Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;

12. Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest;13. Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;14. Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru;15. Agenției pentru Dezvoltare Regională București—Ilfov;16. Agenției Naționale pentru Rromi;17. Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România;18. Asociației Municipiilor din România;19. Asociației Orașelor din România;20. Asociației Comunelor din România;21. Comisiei Europene;22. Centrului Român de Politici Economice;23. Departamentului pentru Afaceri Europene;24. Comisiei Naționale de Prognoză;25. Institutului Național de Statistică;26. Băncii Naționale a României;27. Camerei de Comerț și Industrie a României.

ANEXA Nr. 2

R E G U L A M E N T - C A D R Ude organizare și funcționare al Comitetului de monitorizare a Programului operațional regional 2007—2013

CAPITOLUL IDefiniții aplicabile Comitetului de monitorizarea Programului operațional regional 2007—2013

Art. 1. — (1) În înțelesul prezentului regulament, următoriitermeni se definesc astfel:

a) Programul operațional regional, denumit în continuarePOR, desemnează Programul operațional regional 2007—2013,document elaborat de România pe baza unei strategii naționalede dezvoltare regională, implementată printr-un set de axeprioritare și domenii majore de intervenție, finanțat din FondulEuropean pentru Dezvoltare Regională și aprobat de ComisiaEuropeană;

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 547/10.VIII.2007

b) Comitetul de monitorizare a Programului operaționalregional (CMPOR) este structură națională de tip partenerial,fără personalitate juridică, cu rol decizional și strategic înprocesul de implementare a Programului operațional regional2007—2013. CMPOR are rolul de a asigura eficacitatea șicalitatea implementării programului. CMPOR se organizeazăconform Regulamentului Consiliului Uniunii Europenenr. 1.083/2006 privind regulile generale de aplicare a FonduluiEuropean de Dezvoltare Regională, Fondului Social Europeanși Fondului de Coeziune;

c) Secretariatul CMPOR este structura din cadrul Autoritățiide management pentru Programul operațional regional dincadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor,care asigură organizarea și buna desfășurare a ședințelorCMPOR;

d) membrul titular este reprezentant al autorităților/ instituțiiloradministrației publice centrale, organismelor regionale șipartenerilor socioeconomici prevăzuți în anexa nr. 1 la hotărâreși este membru cu drept de vot în cadrul CMPOR;

e) membrul supleant este reprezentant al autorităților/instituțiilor administrației publice centrale, organismelorregionale și partenerilor socioeconomici prevăzuți în anexa nr. 1;este membrul care înlocuiește la ședințele CMPOR membrultitular, în caz de absență a acestuia, având aceleași drepturi șiobligații ca și membrul titular;

f) membrul observator este reprezentant al autorităților/instituțiilor administrației publice centrale, organismelorregionale și partenerilor socioeconomici prevăzuți în anexa nr. 1și este membru cu rol consultativ, fără drept de vot în cadrulCMPOR; poate face propuneri pe care CMPOR le poatedezbate și supune la vot;

g) partenerii socioeconomici sunt reprezentanți desemnațiprin hotărâre a consiliului pentru dezvoltare regională (CDR), lanivelul regiunii, din mediul de afaceri, mediul academic,sindicate sau societatea civilă.

(2) În sensul atribuțiilor CMPOR, următoarele activități sedefinesc astfel:

a) a informa — a aduce la cunoștință participanților laședințele CMPOR informații și fapte asupra cărora nu trebuiesă se ia nicio decizie;

b) a analiza — a studia informațiile și documenteleprezentate în cadrul ședințelor CMPOR, în vederea emiterii derecomandări;

c) a examina — a studia informațiile și documenteleprezentate în cadrul ședințelor CMPOR, în vederea aprobării;

d) a recomanda — a formula propuneri, soluții pentruproblemele aflate pe agenda CMPOR; recomandările nu aucaracter obligatoriu, însă instituțiile/organismele vizate auobligația de a răspunde motivat în cazul neacceptării acestora.

CAPITOLUL IIOrganizarea CMPOR

Art. 2. — (1) Membrii CMPOR sunt reprezentanți aiautorităților/instituțiilor administrației publice centrale, organis-melor regionale și partenerilor socioeconomici.

(2) Desemnarea și/sau înlocuirea unui membru CMPOR seinițiază de către instituția reprezentată în acest organism,

avizată, după caz, de către consiliul pentru dezvoltare regională,și se comunică în scris secretariatului CMPOR, în termen de5 zile lucrătoare de la data luării acestei decizii de cătreconducătorul instituției respective.

(3) Numirea și/sau revocarea membrilor CMPOR, titulari,supleanți și observatori, se fac de către președintele CMPOR, lapropunerea instituțiilor care i-au desemnat, prin ordin alministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor.

(5) Reprezentantul Comisiei Europene poate să participe caobservator la ședințele CMPOR, din proprie inițiativă, conformart. 64 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006.

Art. 3. — (1) Președintele CMPOR este ministrul dezvoltării,lucrărilor publice și locuințelor. Președintele poate delegaaceastă funcție în baza unui mandat scris secretarului de statcare coordonează activitatea Autorității de management pentruPOR (AMPOR).

(2) Autoritățile/instituțiile administrației publice centrale suntreprezentate în cadrul CMPOR la nivel de secretar de stat.

(3) Consiliul pentru Dezvoltare Regională este reprezentat, încalitate de membru titular sau supleant, în cadrul CMPOR decătre un președinte al consiliului județean din regiune.

CAPITOLUL IIIAtribuțiile CMPOR

Art. 4. — CMPOR îndeplinește următoarele atribuții:a) examinează și aprobă criteriile de selecție elaborate de

Autoritatea de management pentru POR, ale proiectelorfinanțate prin POR, în cel mult 6 luni de la aprobareaprogramului operațional de către Comisia Europeană, și aprobăîn timp util orice revizuire necesară a acestora, în concordanțăcu cerințele programului;

b) analizează periodic progresele înregistrate în realizareaobiectivelor specifice ale programului, pe baza documentelor pecare Autoritatea de management pentru POR i le pune ladispoziție, și face recomandări;

c) examinează rezultatele implementării prin prisma atingeriiobiectivelor fiecărei axe prioritare, precum și rezultateleevaluărilor POR efectuate conform art. 48 alin. (3) dinRegulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1.083/2006 șiface recomandări;

d) examinează și aprobă rapoartele anuale de implementareși Raportul final de implementare, elaborate de AMPOR;

e) examinează și aprobă strategia de asistență tehnică aPOR;

f) examinează și aprobă Planul multianual de evaluare șiplanurile anuale de evaluare;

g) este informat cu privire la raportul anual de control alautorității de audit cu privire la POR sau secțiunea de raport carese referă la POR, în cazul în care raportul anual de control serealizează pentru mai multe programe operaționale, precum șicu privire la comentariile formulate de Comisia Europeană, dupăexaminarea acelui raport sau a acelei secțiuni de raport;

h) poate propune Autorității de management pentru PORrevizuirea/actualizarea programului operațional, pentrurealizarea obiectivelor acestuia sau pentru îmbunătățireamanagementului său, inclusiv a managementului financiar;

i) examinează și aprobă propunerile de modificare aalocărilor financiare ale POR, între domeniile majore deintervenție din cadrul unei axe prioritare, între axele prioritare dedezvoltare, precum și între regiuni;

j) este informat cu privire la planul de comunicare și la stadiulde implementare a acestuia, la acțiunile de informare șipublicitate întreprinse și mijloacele de comunicare utilizate;

9MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 547/10.VIII.2007

k) este informat cu privire la acțiunile întreprinse în legăturăcu temele orizontale;

l) aprobă și modifică propriul regulament de organizare șifuncționare, respectând prevederile prezentului regulament-cadru.

Art. 5. — Președintele CMPOR îndeplinește următoareleatribuții principale:

a) convoacă și conduce ședințele CMPOR;b) aprobă lista documentelor ce urmează să fie transmise

tuturor participanților la ședință, lista invitaților, precum șiproiectul ordinii de zi a ședinței, inclusiv publicarea pe paginade internet a POR;

c) aprobă, după caz, publicarea pe pagina de web a POR adocumentelor adoptate în cadrul CMPOR;

d) semnează corespondența, hotărârile CMPOR șiprocesele-verbale ale ședințelor;

e) reprezintă CMPOR în relațiile cu alte organisme din țarăși din străinătate.

Art. 6. — Secretariatul CMPOR are următoarele activitățiprincipale:

a) asigură pregătirea logistică a ședințelor CMPOR;b) transmite invitațiile la ședințele CMPOR;c) pregătește documentele ce urmează să fie transmise

tuturor participanților la ședință, lista invitaților, precum șiproiectul ordinii de zi a ședinței;

d) publică pe pagina de web a AMPOR ordinea de zi aședințelor și procesele-verbale ale acestora;

e) poate furniza membrilor CMPOR, până în preziua ședinței,alte informații relevante cu privire la ordinea de zi, astfel încâtaceștia să aibă la dispoziție cele mai recente informații cu privirela subiectele aflate pe agendă;

f) actualizează permanent pagina de web a POR, dedicatăCMPOR;

g) întocmește procesul-verbal al ședințelor CMPOR șitransmite forma finală a acestuia, semnată de președinte, tuturormembrilor, precum și celor interesați, în termen de 10 zilelucrătoare de la data la care a avut loc ședința;

h) monitorizează implementarea hotărârilor CMPOR șiasigură schimbul de informații referitor la acestea între părțileimplicate;

i) constituie un registru special de evidență a hotărârilorCMPOR;

j) asigură activitățile de registratură și arhivare adocumentelor destinate CMPOR;

k) centralizează si transmite către CMPOR propunerile demodificare a alocărilor financiare între regiuni, axe prioritare șidomenii majore de intervenție.

CAPITOLUL IVFuncționarea CMPOR

Art. 7. — (1) CMPOR își desfășoară activitatea în cadrulședințelor ordinare și al ședințelor extraordinare.

(2) Ședințele ordinare au loc semestrial și sunt convocate decătre președintele CMPOR.

(3) Ședințele extraordinare ale CMPOR se pot organiza lasolicitarea președintelui sau a unei treimi din numărul total almembrilor titulari.

Art. 8. — (1) Convocarea și transmiterea invitațiilor membrilorla ședințele ordinare ale CMPOR se fac în scris de cătresecretariatul acestuia, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte dedata desfășurării ședinței.

(2) Convocarea și transmiterea invitațiilor membrilor laședințele extraordinare ale CMPOR se fac cu cel puțin 5 zilelucrătoare înainte de data ședinței de către secretariatul acestuiorganism.

(3) Invitațiile la ședințele CMPOR cuprind în mod obligatoriuziua, ora, locul desfășurării și proiectul ordinii de zi, precum șiadresa site-ului care conține informații și documente privindședința respectivă.

(4) La ședințele CMPOR pot participa numai membrii titularisau supleanți, observatori, precum și persoanele invitate depreședintele CMPOR.

(5) În cazul în care nici membrul titular și nici supleantul săunu participă la două reuniuni succesive, președintele CMPORpoate revoca și cere înlocuirea acestora potrivit art. 2 alin. (2).

(6) Ordinea de zi a ședinței CMPOR și materialele careurmează să fie supuse dezbaterii se transmit prin e-mailparticipanților cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de datastabilită pentru ședință, în cazul ședințelor ordinare, și cu celpuțin 3 zile lucrătoare, în cazul ședințelor extraordinare.

(7) La începutul fiecărei ședințe se adoptă ordinea de zi aședinței respective.

Art. 9. — (1) La cererea membrilor CMPOR, ordinea de zipoate fi completată și cu alte teme decât cele comunicate inițial,cu condiția transmiterii documentelor respective, în scris,secretariatului comitetului cu 3 zile lucrătoare înaintea dateiședinței, în cazul ședințelor ordinare, și cu o zi înaintea dateiședinței, în cazul ședințelor extraordinare. Decizia asupracompletării ordinii de zi revine președintelui CMPOR.

(2) La sfârșitul fiecărei ședințe se stabilește data viitoareiședințe ordinare a CMPOR.

Art. 10. — Membrii CMPOR semnează declarații deimparțialitate și confidențialitate cu ocazia numirii lor, pentruîntreaga perioadă în care vor avea calitatea de membruCMPOR, și respectă prevederile codului de conduită cuprins înanexa care face parte integrantă din prezentul regulament-cadru.

Art. 11. — (1) Ședințele CMPOR se pot desfășura numai înprezența majorității simple a membrilor cu drept de vot aiacestuia.

(2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), ședința seamână, urmând să fie convocată o nouă ședință în termen de 5 zile. Ședința convocată în urma unei amânări sedesfășoară fără a fi necesară respectarea prevederilor alin. (1).

Art. 12. — (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, CMPORadoptă hotărâri prin votul majorității simple a membrilor cu dreptde vot prezenți. În caz de paritate, votul președintelui estedecisiv.

(2) Hotărârile adoptate se comunică, de drept, membrilorCMPOR, instituțiilor și organizațiilor menționate în textulhotărârilor, de către Secretariatul CMPOR, după semnarea lorde către președinte.

(4) Procesele-verbale și hotărârile CMPOR se publică pesite-ul POR.

Art. 13. — (1) În funcție de problematica supusă dezbateriiCMPOR, la ședințe pot participa, la invitația președinteluiCMPOR, alți reprezentanți ai Guvernului, ai consiliilor pentrudezvoltare regională, ai unor instituții și organizații implicate înprocesul de dezvoltare socioeconomică, precum și partenerisocioeconomici relevanți pentru procesul de elaborare șiimplementare a politicii de dezvoltare regională, dacă reuniunearespectivă vizează probleme specifice domeniului de activitateal acestora.

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELORAGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂAUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR

O R D I Nprivind stabilirea formularului utilizat pentru declararea numerarului la frontieră

și a instrucțiunilor de completare și utilizare a acestuia

În temeiul art. 156 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 707/2006, cu completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a

Vămilor,

vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. – Formularul de declarație utilizat pentru declararea la

frontieră a numerarului, conform art. 156 alin. (1) din

Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu completările

ulterioare, și conform Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 al

Parlamentului European și al Consiliului privind controlul

numerarului la intrarea sau la ieșirea din Comunitate, este

prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Formularul prevăzut la art. 1 conține și instrucțiunile

de completare.

Art. 3. – Birourile vamale pun gratuit la dispoziția persoanelor

fizice, la cererea acestora, formularul de declarație prevăzut la

art. 1.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, și intră în vigoare la data de 10 august

2007.

Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,

Gelu Ștefan Diaconu

București, 6 august 2007.

Nr. 7.541

ANEXĂla regulamentul-cadru

C O D U L D E C O N D U I T Ăal Comitetului de monitorizare pentru Programul operațional regional 2007—2013


Membrii Comitetului de monitorizare pentru Programuloperațional regional 2007—2013 au obligația de a respectaurmătoarele reguli de conduită:

1. să acționeze în interesul implementării Programuluioperațional regional 2007—2013 în concordanță cu scopul șiobiectivele stabilite;

2. să ia decizii în interes public și să nu acționeze în scopulobținerii de avantaje financiare sau alte beneficii pentru sine saupentru alții;

3. să declare președintelui, la începutul oricărei ședințe saupe parcursul acesteia, orice situație de conflict de interese încare s-ar putea afla în legătură cu un anumit subiect dezbătut.

În acest caz, membrul va părăsi sala în care se ține ședința șiva reveni după discutarea acelui punct pe agendă;

4. să informeze, după încheierea ședințelor, autoritateapublică sau organismul pe care îl reprezintă în legătură cuprincipalele chestiuni discutate și deciziile luate;

5. să păstreze confidențialitatea informațiilor prin a cărordivulgare s-ar putea leza interesul legitim al oricărei instituții,organizații sau persoane ori prin a căror utilizare privilegiată s-arputea crea avantaje nelegitime;

6. să se supună hotărârilor adoptate de CMPOR, în condițiileregulamentului de organizare și funcționare al acestuia.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ*)


GUVERNUL ROMÂNIEIAUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI

O R D I Nprivind încetarea procedurii de administrare specială la Societatea Comercială „UZINA DE

VALORIFICARE A CENUȘILOR DE PIRITĂ” — S.A. Turnu Măgurele

În temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare aAutorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și AdministrareaParticipațiilor Statului și ale art. 16 alin. (6) din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cumodificările și completările ulterioare,

președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului emite prezentul ordin.Articol unic. — Procedura de administrare specială la

Societatea Comercială „UZINA DE VALORIFICARE ACENUȘILOR DE PIRITĂ” — S.A. Turnu Măgurele, instituită prinOrdinul președintelui Autorității pentru Valorificarea Activelor

Statului nr. 5.019/2005, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 453 din 27 mai 2005, încetează de la data publicării

prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.Președintele Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului,

Teodor AtanasiuBucurești, 1 august 2007.Nr. 9.505.

A C T E A L E B Ă N C I IN A Ț I O N A L E A R O M Â N I E I

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

C I R C U L A R Ăprivind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale

a României, valabil în luna august 2007

Având în vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul BănciiNaționale a României și ținând seama de evoluțiile macroeconomice și monetarerecente,

Banca Națională a României h o t ă r ă ș t e:

Pentru luna august 2007, nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționalea României este de 6,10% pe an.

Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,Mugur Constantin Isărescu

București, 1 august 2007.Nr. 17.

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547/10.VIII.2007 conține 16 pagini. Prețul: 1,05 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

&JUYDGY|155244|

PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 547 LEGI, DECRETE, … ro/HG nr_ 765 privind constituirea CM...

Documents

Transcript of PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 547 LEGI, DECRETE, … ro/HG nr_ 765 privind constituirea CM...