Partea 1: Caracterizarea general a Polului de cretere ... · Plan Integrat de Dezvoltare Polul de...

Plan Integrat de Dezvoltare�

Polul de cre�tere Timi�oara (PCT)

Întocmit: Prim�ria Municipiului Timi�oara, Direc�ia Dezvoltare,

Serviciul Dezvoltare Local� �i Integrare European� |

Partea 1: Caracterizarea general� a Polului de cre�tere Timi�oara Capitolul 1.1. Date generale despre polul de cre�tere

1.1.1. Limite �i unit��i administrativ-teritoriale

Zona de influen�� a municipiului Timi�oara a fost delimitat� în baza unui set de principii relevante pentru dezvoltarea regional� �i amenajarea teritoriului �i anume principiile subsidiarit��ii, procesualit��ii �i sustenabilit��ii deciziilor de amenajare a teritoriului.

Principiul subsidiarit��ii se refer� la apropierea deciziei de nivelul asupra c�ruia respectiva decizie urmeaz� s� aib� efectele cele mai pregnante. Aplicarea acestuia s-a concretizat în descentralizarea �i deconcentrarea actului decizional �i în cre�terea autonomiei administrativ-financiare la nivel local, procese aflate în desf��urare �i în România.

Principiul procesualit��ii are în vedere caracterul deschis al op�iunilor �i al deciziilor de amenajare a teritoriului. Structurile teritoriale func�ionale (neadministrative) pot fi concepute ca având caracter progresiv, atât în timp cât �i în teritoriu, astfel încât acestea s� reflecte cât mai func�ional realitatea teritorial� �i muta�iile induse de dezvoltarea social-economic� �i difuzarea urbanistic�.

Pe termen scurt, viabilitatea proiectelor de dezvoltare teritorial� se concretizeaz�, în primul rând, prin capacitatea acestora de a atrage �i fixa resurse (mai ales financiare, dar �i umane, tehnologice etc.). Pe de alt� parte, proiectele sunt viabile în m�sura în care antreneaz� resursele �i energiile locale, astfel încât, pe termen lung, dezvoltarea s� fie de tip endogen �i s� r�spund� celui de-al treilea principiu, �i anume principiului sustenabilit��ii (durabilit��ii).

Pornind de la aceste principii, mediul �tiin�ific interna�ional, ca �i cel românesc, au consacrat o serie de practici în dezvoltarea regional�. Experien�a dobândit� a consolidat sistemul de criterii pe baza c�rora se definesc zona de influen�� urban�, capacitatea ora�ului de a atrage �i de a difuza dezvoltarea. Ora�ul este un sistem teritorial deschis, a c�rui apari�ie �i evolu�ie sunt influen�ate de spa�iul înconjur�tor �i pe care îl influen�eaz� în cadrul a ceea ce a fost numit, în studiile de specialitate, hinterland. Ora�ul joac�, pentru acest spa�iu, rolul de releu al dezvolt�rii �i modernit��ii, fiind astfel r�spunz�tor de o serie de transform�ri profunde, de natur� peisager�, func�ional�, demografic�, social�, cultural�.

Existen�a interdependent� a acestui binom – ora� - spa�iu limitrof – este o miz� central� în conceperea strategiilor de dezvoltare pe termen lung �i o garan�ie a evolu�iei. Func�ionarea optim� a acestui binom implic� o apreciere corect� a dimensiunii elementelor sale componente, astfel încât cele dou� s� se poten�eze reciproc (s�-�i stimuleze evolu�ia), nu s� se constrâng�.

Con�tientizarea efectelor structurale �i func�ionale ale ora�ului asupra spa�iului înconjur�tor a dus la delimitarea de zone, aureole sau coroane urbane :

- zona suburban�-dormitor ; - zona suburban�-industrial� ; - zona suburban� de agrement (Beaujeu - Garnier, 1971).





Sau : - aglomera�ia morfologic� (ora�ul central �i coroana sa urban� continuu concentric�); - periferia (Haegen, 1994).

Încercând s� dep��easc� dificultatea indus� de caracterul complex al rela�iilor dintre ora� �i spa�iul înconjur�tor, alte studii destinate spa�iilor de exercitare direct� a influen�ei ora�ului folosesc seturi de criterii diverse, cum sunt :

- propor�ia popula�iei non-agricole ; - importan�a migra�iilor alternante ; - rata cre�terii demografice (INSEE, Institutul de Statistic� Francez).

Respectiv : - un sold migratoriu pozitiv (migra�ii definitive �i alternante); - o propor�ie descresc�toare a agricultorilor �i artizanilor ; - o puternic� transformare a pie�ei funciare; - cre�terea ratei de construire a caselor individuale (Roux, Bauer, 1974).

O abordare a spa�iului suport al ora�ului prin prisma func�iei de aprovizionare, ca func�ie tradi�ional� a sa, a dus la delimitarea de arii de aprovizionare pentru câteva dintre ora�ele României: Craiova (I. Iordan, D. Oancea, P. Deic�, 1963), Gala�i �i Br�ila (I. Iordan, D. Oancea, 1965), Timi�oara (S. Tru�i, V. Ardelean, 1965), Târgu Jiu (I. Iordan, 1967). Astfel, pentru Timi�oara, s-au eviden�iat trei zone de aprovizionare:

- apropiat�, cuprinzând 31 de localit��i situate în partea central-nordic� �i nord-vestic� a jude�ului Timi�;

- imediat�, cuprinzând 64 de localit��i situate din punct de vedere administrativ în raza municipiului Timi�oara, în vestul �i centrul jude�ului Timi�;

- îndep�rtat�, incluzând localit��ile din estul, sudul �i nordul jude�ului Timi� �i jude�ul Cara�-Severin. Criteriile s-au referit la participarea cantitativ�, calitativ� �i în timp (zilnic, s�pt�mânal, lunar, ocazional) la aprovizionarea municipiului, gradul de intensivitate �i de specializare a agriculturii, în strâns� leg�tur� cu condi�iile fizice �i economico-geografice.

În ceea ce prive�te zona preor��eneasc� a Timi�oarei, aceasta a fost de asemenea studiat� de geografii timi�oreni S. Tru�i �i V. Ardelean (Tru�i S., Zona preor��eneasc� a ora�ului Timi�oara, manuscris, Tru�i S., Ardelean, V., Aspecte geografice privind zona preor��eneasc� a municipiului Timi�oara). Criteriile de baz� ale delimit�rii acestei zone au fost:

- ponderea �i participarea în timp (aproape zilnic�) la aprovizionarea ora�ului cu produse agro-alimentare �i for�� de munc�;

- c�ile de transport; - distan�a fa�� de ora�; - utilizarea terenurilor �i posibilit��ile de modificare a acestora în perspectiv�, în func�ie de

condi�iile naturale, tradi�ie, posibilit��i de transport. Pe baza acestor criterii, zona preor��eneasc� includea: 5 localit��i subordonate (în perioada respectiv�) municipiului: Giroc, Chi�oda, Ghiroda, Giarmata Vii �i Dumbr�vi�a �i alte 39 localit��i din jude�.





În literatura geografic� româneasc�, I. Iordan (1973) propune criterii variate pentru definirea zonei periurbane, grupate în criterii principale �i secundare. Aplicate la cazul specific al polului de cre�tere Timi�oara, acestea î�i dovedesc pertinen�a metodologic� �i practic�. Criteriile principale sunt:

- structura produc�iei agricole a zonei, care trebuie s� corespund� cerin�elor ora�ului (în contextul globaliz�rii �i al deschiderii caracteristice economiei de pia��, criteriul pierde mult din relevan�� – n.n.); Popula�ia Timi�oarei se aprovizioneaz� din comunele adiacente ora�ului, adic� din primul inel, dar colectarea �i procesarea produselor agricole se fac sporadic �i nu sunt înc� dezvoltate. Astfel, aprovizionarea cu legume �i fructe, precum �i cea cu carne �i produse lactate este înc� dominat� în pie�ele agroalimentare din Timi�oara de micii produc�tori din comunele învecinate cu ora�ul. Aceasta pia�� orientat� local ar trebui p�strat�, prin includerea comunelor respective în polul de cre�tere.

- aspecte privind popula�ia �i a�ez�rile (o cre�tere considerabil� a popula�iei, navetismul, func�ia de localit��i-dormitor); Un segment important din num�rul persoanelor ce lucreaz� în Timi�oara locuie�te în comunele periurbane. În aceste comune s-au dezvoltat noi zone reziden�iale - “zone dormitor”, f�r� a se dezvolta îns� �i serviciile. Comunele acestea g�zduiesc un num�r mare de naveti�ti, de aceea este important ca ele s� fie incluse în polul de cre�tere pentru a asigura o dezvoltare coerent� a zonelor reziden�iale �i a infrastructurii aferente. Migra�ia zilnic� a popula�iei produce o disfunc�iune major� care introduce tensiuni mari în trafic, cauzând suprapuneri ale mijloacelor de transport personale �i în comun, atât la nivel municipal, cât �i la nivel comunal. Distan�a medie parcurs� de naveti�ti pentru a ajunge în ora� este de circa 10-15 km pe principalele c�i de acces ce deservesc comunele periurbane: Calea Torontalului, Calea Aradului, Calea Lipovei, Calea Lugojului, Calea Buzia�ului, Calea �agului. Ori, aceasta se încadreaz� integral în arealul polului de cre�tere, a c�rui dezvoltare integrat� ar trebui s� duc� �i la rezolvarea disfunc�iilor din sfera mobilit��ii, prin infrastructuri coerente �i servicii eficiente de transport.

- prezen�a func�iei industriale (prin unit��i ap�rute în urma descongestion�rii ora�ului sau pentru valorificarea unor materii prime locale) – la care se adaug�, f�r� îndoial�, renta de localizare creat� de economiile urbane �i de aglomerare. În compara�ie cu comunele mai îndep�rtate, comunele din imediata vecin�tate a Timi�oarei au primit cele mai mari investi�ii în industrie �i servicii, tocmai datorit� apropierii lor de ora� �i de facilit��ile de interrela�ionare pe care acesta le ofer�; - func�ia de recreere �i agrement, dezvoltat� ca r�spuns la cererea reprezentat� de popula�ia aglomera�iei urbane; Este foarte important ca unele zone din jurul Timi�oarei s� nu devin� spa�ii construibile, din motive de protec�ie a mediului înconjur�tor. Din punct de vedere al calit��ii mediului, zonele verzi existente, împreun� cu p�durile (P�durea Verde, P�durea de la Pi�chia, P�durea Giroc etc.) sunt elemente





importante pentru Timi�oara privind reducerea polu�rii, p�strarea calit��ii aerului, cât �i pentru reducerea efectului de ser�. Coridorul verde care se întinde de-a lungul Canalului Bega �i traverseaz� Timi�oara �i alte comune învecinate, de la est la sud-vest, este de o importan�� vital� ca zon� destinat� timpului liber �i agrementului. În aceast� zon� se g�sesc deja mai multe baze sportive, care ar putea fi modernizate �i completate cu complexe moderne de agrement, localizate pe spa�iile disponibile din mediul rural învecinat ora�ului. De asemenea, aliniamentul respectiv are poten�ialul necesar pentru a dezvolta o structur� pentru ciclism, plimb�ri, jogging �i excursii cu vaporul, stabilind în acela�i timp o leg�tur� între centrul ora�ului, satele �i peisajele înconjur�toare. O alt� zon� important� pentru sport, ciclism, înot �.a.m.d o reprezint� râul Timi� cu malurile sale, situat la o distan�� de doar 10-15 km de marginile sudice ale ora�ului. Amenajarea acesteia pentru destindere �i agrement �i mobilarea sa corespunz�toare trebuie îns� s� respecte normele de asigurare fa�� de riscurile de inunda�ie �i s� prevad� conservarea de poldere pentru preluarea debitelor în surplus, la viituri. Alte destina�ii importante pentru recreere �i agrement se înscriu în spa�iul polului de cre�tere Timi�oara sau înafara acestuia. A�a sunt cele din zona rural� din împrejurimile Reca�ului, arboretumul de la Bazo�, lacul de la Pi�chia, apele termale de la Sânmihaiu German �i B�ile Calacea, domeniile forestiere �i de vân�toare de la Hitia� �i Charlottenburg, mla�tinile de la Satchinez etc., iar la distan�e mai mari, arealele complementare ale Muntilor Semenic, Anina, Muntele Mic, Surduc, Poiana M�rului etc, ori chiar destina�ii culturale, de shopping �i de SPA mai îndep�rtate (Belgrad, Szeged, Oroshaza etc.). Pe principiul oportunit��ilor alternative, se va ivi necesitatea dezvolt�rii unor zone reziden�iale �i a unor complexe de tranzit �i sejur în comunele aflate pe traseele c�tre astfel de destina�ii. Aceste motive justific� includerea în polul de cre�tere Timi�oara a comunelor situate pân� la 15-25 km distan�� de ora�.

- dezvoltarea transporturilor constituie atât un r�spuns al expansiunii teritoriale a procesului de urbanizare, cât �i un factor de facilitare a organiz�rii coerente a spa�iului urban �i periurban, de asigurare a circula�iei fluente a oamenilor �i bunurilor. C�ile de transport vizeaz� principalele c�i rutiere ale Timi�oarei (drumuri na�ionale, drumuri europene etc.) cu direc�ii c�tre:

- frontiera cu Serbia �i Ungaria, spre vama Moravi�a – E70 prin Calea �agului; spre vama Jimbolia – DN59A prin cartierul Mehala; spre vama Cenad – DN6 prin Calea Torontalului, direc�ii foarte importante pentru Timi�oara;

- viitoarea autostrad�, spre Arad – E671 prin Calea Aradului; spre Lugoj, Bucure�ti �i spre aeroport – E70 prin Calea Lugojului;

- spa�iile de agrement �i recreere. Accesul facil este un motor al dezvolt�rii economice. Companiile prefer� s� se stabileasc� în apropierea c�ilor rutiere precum �i a altor leg�turi care faciliteaz� transportul, cum sunt drumurile c�tre alte ora�e sau aeroporturi importante. De-a lungul acestor c�i de comunica�ii se observ� o dezvoltare a zonelor comerciale, a zonelor industriale �i a zonelor de locuire. Pentru Timi�oara, cea mai important� ax� de dezvoltare a zonei industriale este direc�ia N-S, cu o nou� tendin�a de





extindere spre vest. Este foarte probabil, de asemenea, ca terenul ce înconjoar� aeroportul din Timi�oara s� devin� un spa�iu ce va g�zdui o dezvoltare comercial� remarcabil�, în strâns� leg�tur� cu viitoarea autostrad�, cu �oseaua de centur� �i drumurile na�ionale ce conduc c�tre ora�e învecinate de o mare importan��, cum ar fi Belgrad, Novi Sad, Szeged, Arad �i Lugoj-Bucure�ti. Comunele din zona periurban� a Timi�oarei sunt str�b�tute de aceste drumuri, fapt ce le confer� o importan�� strategic� în dezvoltarea polului de cre�tere. Centura ocolitoare a Timi�oarei nu trebuie v�zut� ca o barier� în calea dezvolt�rii ora�ului, ci mai degrab� ca o surs� de comunicare �i de dezvoltare a activit��ilor economice �i industriale; în plus, ea traverseaz� �i comunele din primul inel (Dumbravi�a, Ghiroda, Giroc, Mo�ni�a Nou�, �ag, Sânmihaiu Român, S�c�laz), facilitând leg�tura direct� dintre acestea, f�r� tranzitarea ora�ului, �i contribuind la atragerea investitorilor. Aeroportul, cu un trafic de 0,9 mil. pasageri în 2008 (al doilea aeroport al României, dup� centrul aeroportuar Bucure�ti), reprezint� una dintre cele mai importante institu�ii care asigur� competitivitatea ora�ului. Este situat în primul inel al comunelor periurbane (Ghiroda) �i accentueaz� conectivitatea extern� a ora�ului, formând principala leg�tur� a Timi�oarei cu pia�a mondial�, cale de acces pentru oamenii de afaceri, dar �i un poten�ial nod în re�eaua mondial� de logistic�. A�adar, este foarte probabil ca zona ce înconjoar� aeroportul s� experimenteze o dezvoltare economic� semnificativ�. Nu în ultimul rând, canalul Bega, care urmeaz� s� fie reabilitat �i redat naviga�iei, în contextul amenaj�rii peisagere a malurilor sale, poate constitui o remarcabil� ax� de propagare a civiliza�iei urbane, a spa�iilor de agrement, în respectul echilibrului ecologic �i al principiilor dezvolt�rii durabile. Criteriile secundare vizeaz� pe de alt� parte rela�iile ora�ului cu mediul, ca urmare a ofertei acestuia în domeniul serviciilor: înv��mânt, s�n�tate, administra�ie, comer�, cultur�, respectiv aspecte de dezvoltare edilitar� a localit��ilor limitrofe: înnoire edilitar�, modernizarea infrastructurilor edilitare (I. Iordan (1973). Astfel de abord�ri au cu preponderen�� un caracter euristic, constatativ sau demonstrativ asupra efectelor multiple ale prezen�ei ora�ului asupra spa�iului limitrof. Un demers prospectiv, realizat în scopul planific�rii integrate a Polului de cre�tere Timi�oara, trebuie s� releve pe de o parte difuzia influen�ei urbane la timpul prezent (prin analiza variabilelor identificate mai sus la nivelul comunelor), iar pe de alt� parte s� aib� �i o component� dinamic�. Aceasta presupune c� trebuie s� se �in� cont de rolul pe care zona de influen�� va trebui s� �i-l accentueze în perspectiv�, acela de vector al dezvolt�rii regionale. Ca structur� teritorial� nou�, polul de cre�tere include un centru coordonator (polul urban) �i zona de influen��, format� din localit��i cu care se afl� în permanent� interdependen��, între acestea rela�iile de subordonare pierzând treptat din consisten��, în favoarea celor de cooperare. Rela�iile care se dezvolt� sunt de interac�iune simbiotic� (cf. modelelor de evolu�ie de tip Lotka-Voltera, Iano�, 2006). Astfel, se asigur� fluen�a rapid� a fluxurilor �i se favorizeaz� interconexiunea, se faciliteaz� cooperarea, ambele p�r�i identificând noi c�i de dezvoltare, valorificând excedentul de





poten�ial într-un anumit domeniu. Pe ansamblu, structura teritorial� are o capacitate de dezvoltare economic� mult mai mare decât poten�ialul de care dispune (fiecare unitate în parte - n.n.), ceea ce permite perpetuarea cre�terii (Iano�, 2006).

Analiza diagnostic realizat� pe baza setului de criterii selectate scoate în eviden�� faptul c� influen�a urbanizatoare a ora�ului Timi�oara se desf��oar� deocamdat� asupra primului inel de comune din jurul s�u. Efectele se resimt selectiv chiar �i în cazul acestora: sunt mai puternice în Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc, apoi (la distan��) în Mo�ni�a Nou� �i Sînandrei, dar mai limitate în Dude�tii Noi, Sînmihaiu Român, S�c�laz sau �ag. Practic, se constat� c� cel pu�in pân� în anul 2006 (ultimul an accesibil în �irul de date statistice), din punct de vedere al dinamicii social-edilitare, arealul circular al comunelor din jurul Timi�oarei se împarte în dou� subzone:

- zona de nord, est �i sud-est, cu o dinamic� evident�, înscris� (în ordine descresc�toare) pe axele spre Lipova, Lugoj, Giroc, Arad �i Buzia�, cu ritmuri de cre�tere demografic� �i înnoire edilitar� remarcabile;

- zona de vest, cu evolu�ii ceva mai lente, dar durabile, pe axele spre Sânnicolau Mare, Jimbolia, Becicherecu Mic �i Moravi�a.

Caracterul durabil al dezvolt�rii unora din comunele celei de-a doua subzone este atestat de valorile unor indicatori cum sunt sporul natural, sporul migratoriu �i, respectiv, num�rul de autoriza�ii de construc�ie eliberate în ultimii ani. Corobora�i, ace�ti indicatori se modereaz� reciproc, dar dau punctaje mai mari pentru comunele: S�c�laz, �ag �i Sînmihaiu Român. Aceasta este urmarea faptului c� influen�a dinamicii urbane a Timi�oarei s-a declan�at mai târziu asupra acestor comune, care dispun acum de rezerve de dezvoltare superioare.

Se constat� astfel c� Timi�oara a influen�at direct �i evident procesul de acumulare infrastructural�, edilitar�, demografic�, de restructurare �i dezvoltare economic� pe o raz� de 15-20 km, în care se includ 12 comune1. Este un areal inclus în izocrona de 15 minute, de la limita intravilanului Timi�oarei (pe c�ile rutiere), la care se adaug� 15-25 de minute necesare accesului spre diversele obiective de interes din ora�, cu mijloace auto proprii sau cu mijloacele de transport ale RATT.

Având în vedere situa�ia înc� precar� a infrastructurii de acces în Timi�oara (lipsa unei �osele de centur�, ponderea redus� a penetrantelor cu cel pu�in dou� benzi pe sens etc.), consider�m c� aceasta este cuprinderea optim� a Zonei de influen�� a Timi�oarei, pentru capacitatea actual� a ora�ului de a interac�iona fertil cu spa�iul s�u de sprijin. La cele 12 comune din primul inel se adaug� înc� 3 comune, respectiv Becicherecu Mic, Or�i�oara �i Pi�chia, din urm�toarele considerente:

- Becicherecu Mic pentru c� este situat pe direc�ia c�tre frontiera cu Ungaria, intens frecventat� �i cu poten�ial de expansiune economic�;

- Or�i�oara pentru c� va fi traversat� de autostrada Arad-Timi�oara; - Pi�chia pentru c� se afl� în apropierea viitoarei autostr�zi Arad-Timi�oara �i se înscrie pe

una din direc�iile importante de acces c�tre zone cu poten�ial recreativ.

1Dumbr�vi�a, Sînandrei, Giarmata, Ghiroda, Remetea Mare, Bucov��, Mo�ni�a Nou�, Giroc, �ag, Sânmihaiu Român, S�c�laz �i Dude�tii Noi.





Fiecare din aceste trei comune prezint� importan�� strategic� pentru îmbun�t��irea leg�turilor externe ale ora�ului Timi�oara �i au, în consecin��, certe perspective de dezvoltare social-economic� �i edilitar� în rela�ie cu centrul polarizator. În concluzie, se poate aprecia c�:

- Pe de o parte, Timi�oara are puterea de a structura o zon� de influen�� coerent� �i viabil�, date fiind câteva elemente: talia demografic�, indicatorii demografici favorabili, comportamentul economic tipic de metropol� în devenire, concretizat prin evolu�iile din ter�iar �i accentuarea ter�iarului superior;

- Pe de alt� parte, difuzia actual� a caracterelor urbane �i natura rela�iilor pol de cre�tere-localit��i limitrofe sunt destul de modeste, ceea ce, dac� ad�ug�m �i inexisten�a tradi�iei cooper�rii intercomunale, justific� op�iunea de a contura o zon� de influen�� mai pu�in extins�, ca prim pas înspre o structur� teritorial� viitoare de tip metropolitan, mai potrivit� rolului pe care trebuie s�-l joace polul de cre�tere.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, polul de cre�tere Timi�oara cuprinde un centru urban (Municipiul Timi�oara) �i arealul s�u de influen��, respectiv 14 unit��i administrativ-teritoriale rurale (Becicherecu Mic, Bucov��, Dude�tii Noi, Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Mo�ni�a Nou�, Or�i�oara, Pi�chia, Remetea Mare, S�c�laz, Sînmihaiu Român, �ag), având în componen�a lor 35 de sate, din care 14 îndeplinesc func�ia de re�edin�� de comun�, cu o medie de 2,5 sate pe comun�. Suprafa�a total� pe care se întinde Polul de cre�tere Timi�oara este de aproximativ 108.031 ha - din care 13.003,87 ha reprezint� teritoriul administrativ al municipiului Timi�oara, iar 95.027,13 ha arealul de influen�� al municipiului – ocupând aproximativ 3,4% din Regiunea de Dezvoltare Vest �i 12,5% din suprafa�a total� a jude�ului Timi�. Prin func�iile sale complexe, centrul urban Timi�oara polarizeaz�, îns�, un teritoriu mult mai întins, fiind, totodat�, �i cel mai mare centru economic �i cultural-�tiin�ific al “Regiunii de Dezvoltare Vest” a României. În rela�ie cu aceasta, aici se concentreaz� peste 30% din produc�ia industrial�, circa 35% din activit��ile comerciale �i numeroase institu�ii de înv��mânt superior, grupând aproape 60% din studen�ii regiunii. Polul de cre�tere Timi�oara se constituie, astfel, ca al doilea centru de dinamic� economic� la nivel na�ional, dup� Bucure�ti, cu rol esen�ial în construirea durabil� a rela�iilor de integrare a României în structurile Uniunii Europene �i de afirmare a valorilor române�ti în spa�iul economic european (SEE). 1.1.2. Re�eaua de localit��i �i popula�ia

Municipiul Timi�oara – centrul urban al polului de cre�tere, capitala jude�ului Timi� �i totodat� re�edin�a Regiunii de Dezvoltare Vest – ocupa la 1 ianuarie 2009 locul II pe �ar� ca num�r de locuitori, dup� Bucure�ti, fiind în acela�i timp �i cel mai mare ora� din Euroregiunea Dun�re – Cri� - Mure� - Tisa.





Polul de cre�tere Timi�oara s-a manifestat, aproape în permanen��, ca important polarizator al for�ei de munc� pentru alte regiuni ale ��rii cu excedent demografic, îndeosebi pentru jude�ele din nordul Moldovei, nord-vestul Transilvaniei �i Oltenia. La aceasta au contribuit, în primul rând, dinamismul s�u economic, dar �i faptul c�, în mod tradi�ional, bilan�ul demografic natural în spa�iul Banatului este negativ, atât în mediul urban, cât �i în cel rural. Dinamica demografic� intern� regresiv� a fost astfel compensat� de fluxurile migratorii dinspre regiunile amintite, atrase de poten�ialul economic �i de modelul de civiliza�ie oferite de Banat, îndeosebi de centrul polarizator al acestuia, Timi�oara. Astfel, în vreme ce suprafa�a sa reprezint� 12,5% din suprafa�a jude�ului, Polul de cre�tere Timi�oara concentreaz� aproximativ 55% din popula�ia total� a acestuia.

Re�eaua de localit��i �i popula�ia la recens�mântul din anul 2002

TOTAL 369.854 locuitori

Sursa: Direc�ia Regional� de Statistic� Timi� Popula�ia stabil� a Polului de cre�tere Timi�oara, la recens�mântul din anul 2002, a fost de 369.854 locuitori, reprezentând 18,8 % din popula�ia Regiunii de Dezvoltare Vest �i, respectiv, 54,2% din popula�ia total� a jude�ului Timi�. Majoritatea popula�iei (85,9%) avea domiciliul stabil în centrul urban Timi�oara (317.662) �i doar 14,1% în arealul de influen�� - mediul rural (52.194), în condi�iile în care suprafa�a municipiului Timi�oara reprezint� 12% din suprafa�a polului de cre�tere. Popula�ia fiec�reia din comunele din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara dep��e�te 3.000 de locuitori, excep�ie f�când comuna Dumbr�vi�a, cu 2.693 locuitori; pe de alt� parte, doar în cazul

MUNICIPIUL TIMI�OARA 317660 BECICHERECU MIC 2417 BECICHERECU MIC 2417 DUDE�TII NOI 2395 DUDE�TII NOI 2395 DUMBRAVI�A 2693 DUMBRAVI�A 2693 GHIRODA 4907 GHIRODA 3499 GIARMATA - VII 1408 GIARMATA 5407 GIARMATA 4405 CERNETEAZ 1002 GIROC 4295 GIROC 2291 CHI�ODA 2004 MOSNI�A NOU� 4298 MOSNI�A NOU� 1450 ALBINA 279 MO�NI�A VECHE 1370 RUDICICA 48 URSENI 1151 OR�I�OARA 4080 OR�I�OARA 2256 C�LACEA 674 CORNE�TI 555 SECEANI 595

PI�CHIA 3006 PI�CHIA 1127 BENCECU DE JOS 386 BENCECU DE SUS 870 MURANI 582 S�LCIUA NOUA 41 REMETEA MARE 2111 REMETEA MARE 1286 IANOVA 825 BUCOV�� 1410 BAZO�U NOU 260 BUCOV�� 1150 S�C�LAZ 6273 S�C�LAZ 3758 BEREGS�U MARE 1704 BEREGS�U MIC 811 �AG 4506 �AG 2754 PAR�A 1752 SÎNMIHAIU ROMAN 4396 SÎNMIHAIU ROMAN 1788 SÎNMIHAIU GERMAN 733 UTVIN 1875





comunelor Giarmata (5.407) �i S�c�laz (6.273) popula�ia dep��e�te 5.000 locuitori, acestea intrând în categoria comunelor mari, cu poten�ial ridicat de dezvoltare social-economic�. Dep��ind perioada de declin demografic în care a intrat Timi�oara dup� 1992, ca de altfel toate ora�ele mari ale României, începând cu anul 2006, când avea 303.224 locuitori, ora�ul înregistreaz� an de an o cre�tere a num�rului de locuitori, contribuind astfel la trendul pozitiv care caracterizeaz� zona sa de influen�� înc� de la mijlocul anilor ’90. Astfel, la 1 ianuarie 2008, popula�ia ora�ului Timi�oara era de 311.481 locuitori, realizând o cre�tere numeric� de 8.257 persoane în numai doi ani. 1.1.3. Scurt istoric al structurii asociative Timi�oara polarizeaz� în prezent peste 80% din cifra de afaceri a jude�ului �i peste 30% din cea a regiunii. Serviciile financiar-bancare, centrele comerciale cele mai mari sunt situate în municipiu. În Timi�oara sunt concentrate institu�iile culturale mari (teatre, opera, filarmonica, muzee, galerii), dar �i opt universit��i renumite (peste 50.000 studen�i). Pentru ca economia local� s� continue s� creasc�, este necesar� o extindere spa�ial� a zonei urbane. Aceasta se poate realiza în condi�iile în care confortul urban se extinde �i în zonele periurbane. De�i în dezvoltarea lor spa�ial� unele zone construite ale municipiului �i ale unor localit��i limitrofe acestuia au ajuns în contact, existând zone construite compacte, acestea sunt discontinue ca structur� urban�, iar infrastructura tehnico-edilitar� �i dot�rile socio-economice sunt nesatisf�c�toare. Pe de alt� parte, Municipiul Timi�oara are nevoie de spa�iu pentru construirea de dot�ri �i obiective noi (centre expozi�ionale, dot�ri sportive �i de agrement, noi func�iuni economice etc.). Transferul acestora spre comunele periurbane este avantajos atât pentru municipiu, cât �i pentru comunele periurbane. Prin urmare, colaborarea cu comunele din arealul de influen�� al Municipiului Timi�oara este necesar� �i benefic�.

Anii 1999-2000 au constituit un prim pas efectuat în vederea corel�rii politicilor administra�iilor locale, constituindu-se în acest sens un larg parteneriat între municipiul Timi�oara �i �ase comune periurbane aflate în primul inel ce înconjoar� municipiul (Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc, Mo�ni�a Nou�, S�c�laz �i Sînmihaiu Român), comune care sunt incluse �i azi în arealul de influen�� al polului. Au participat, de asemenea, �i un num�r însemnat de actori locali (institu�ii, organiza�ii neguvernamentale, culte religioase, exper�i locali pe domenii). Rezultatul acestui parteneriat local a fost elaborarea „Conceptului strategic de dezvoltare economic� �i social� a zonei Timi�oara”, pe termen mediu �i lung 2000-2010. Pe plan local, aceast� cooperare a avut ca efecte:

- corelarea tematicilor de cercetare �tiin�ific� cu necesit��ile zonei Timi�oara; - corelarea con�inutului procesului de înv��mânt cu cerin�ele de formare de speciali�ti pentru

zon�; - realizarea de parteneriate între universit��i �i comunit��ile locale, în vederea organiz�rii, pe

plan local, a unor manifest�ri �tiin�ifice de prestigiu, de interes na�ional �i interna�ional; - cre�terea num�rului de contacte cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul

cercet�rii �i produc�iei, în special în domeniile tehnologiilor de vârf; - corelarea eforturilor f�cute în diverse domenii �i la diverse niveluri de decizie, pe parcursul

implement�rii strategiilor proprii;





La finele anului 2007 a fost evaluat gradul de implementare a strategiei de dezvoltare a zonei Timi�oara – realizat� în propor�ie de 80%. În anul 2004 a fost constituit, prin Hot�rârea Consiliului Jude�ean Timi�, primul Consiliu Consultativ Metropolitan al Zonei Timi�oara. Consiliul Metropolitan a fost înfiin�at în scopul consult�rii autorit��ilor administra�iei publice locale din zona Timi�oara, în domeniul amenaj�rii teritoriului �i urbanismului. Din Consiliul Consultativ fac parte 13 unit��i administrative, respectiv Municipiul Timi�oara �i 12 comune periurbane: Dumbr�vi�a, Ghiroda, Mo�ni�a Nou�, Giroc, Sînmihaiu Rom�n, S�c�laz, Sânandrei, Giarmata, Or�i�oara, Remetea Mare, �ag �i Par�a.





Fig. 1 Limite �i unit��i administrative





În acord cu hot�rârile de guvern de a doua parte a anului 2008, prin care se desemneaz� instituirea a 7 poli de cre�tere la nivel na�ional, între care Polul de cre�tere Timi�oara, Hot�rârea Consiliului Local al municipiului Timi�oara nr. 387/2008 delimiteaz� polul de cre�tere în baza unui studiu realizat de Facultatea de Geografie a Universit��ii de Vest din Timi�oara, prin Centrul pentru Dezvoltare Regional�, Studii Transfrontaliere �i Amenajarea Ra�ional� a Teritoriului (CDR-START), format din municipiu �i 15 comune: Becicherecu Mic, Bucov��, Dude�tii Noi, Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Mo�ni�a Nou�, Or�i�oara, Pi�chia, Remetea Mare, S�c�laz, Sînandrei, Sînmihaiu Român �i �ag. Deoarece comuna Sînandrei nu ader� la aceast� asocia�ie, în februarie 2009 a fost constituit� Asocia�ia de Dezvoltare Intercomunitar� „Polul de cre�tere Timi�oara”, ai c�rei membri fondatori sunt: 1 municipiu (Timi�oara), 14 comune (Becicherecu Mic, Bucov��, Dude�tii Noi, Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Mo�ni�a Nou�, Or�i�oara, Pi�chia, Remetea Mare, S�c�laz, Sînmihaiu Român, �ag) �i Consiliul Jude�ean Timi�. 1.1.4. Date fizico-geografice (relief, clim�, hidrografie etc.)

Poten�ialul de dezvoltare al unui complex de a�ez�ri este reflectat de pozi�ia sa func�ional� în ansamblul economico-teritorial înglobant. În acest sens, un rol important revine atitudinii sociale fa�� de resursele mediului, capacit��ii comunit��ilor locale de a se organiza astfel încât s� valorifice sustenabil �i cât mai eficient cu putin�� poten�ialul orizontului local �i cel conferit de situarea sa regional�. Popula�ia Timi�oarei �i a localit��ilor apropiate dispun de un poten�ial natural cu favorabilitate medie, pe care au �tiut îns� s� îl gospod�reasc� eficient pentru a-�i spori �ansele de afirmare social-economic�. Arealul Polului de cre�tere Timi�oara este a�ezat în sud-estul Câmpiei Tisei, în zona de divagare a râurilor Timi� �i Bega, într-unul din pu�inele locuri favorabile travers�rii întinselor mla�tini formate de apele întrep�trunse ale celor dou� râuri, care pân� acum dou� secole �i jum�tate acopereau în fiecare prim�var�, suprafa�a câmpiei subsidente dintre câmpiile mai înalte ale Buzia�ului (SE) �i Ving�i (NE). Privit în ansamblu, relieful este de o remarcabil� monotonie, cu altitudini de 87-110 m, netezimea suprafe�ei de câmpie nefiind întrerupt� decât de albia slab adâncit� a râului Bega (realizat� artificial, prin canalizare). Numai partea de nord-est a arealului, care p�trunde în Câmpia Ving�i, este mai înalt� (pân� la 150 m) �i mai fragmentat� (2-25m). Relieful teritoriului administrativ al Polului de cre�tere Timi�oara este cuprins în cea mai mare parte în Câmpia Timi�oarei, cu urm�toarele subunit��i:

- Câmpia înalt� GiarmataVii – Dumbr�vi�a, în nord �i nord-est, cu în�l�imea medie de 100m;

- Câmpia joas� a Torontalului în partea de nord-vest, cu în�l�imea medie de 88 m; - Câmpia aluvionar� a Begheiului în partea de est, cu altitudinea medie de 90-95 m �i

soluri nisipoase, argilo-lutoase, afectate de gleizare; - Câmpia joas� Timi�-Bega, reprezentând cump�na de ape dintre cele dou� râuri, ale c�rei

cote scad pe direc�ie nord-est – sud-vest, de la 96 la 90 m. În partea de nord �i nord-est, pe teritoriile comunelor Giarmata, Pi�chia �i Or�i�oara, relieful se înal�� treptat în câmpia colinar� a Ving�i, mai bine împ�durit� la contactul cu Podi�ul Lipovei.





Din punct de vedere tectonic, arealul este str�b�tut de o linie de falie orientat� est – vest, marcat� prin existen�a vulcanului stins de la �anovi�a - Ludabara, precum �i de apele termo-minerale de la Timi�oara, Calacea �i Buzia�-Ivanda. Din studiile seismologice efectuate începând cu ultimele decenii ale sec. al XIX-lea �i pân� în prezent, rezult� c� Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupeaz� în dou� areale: unul în partea de sud-est a regiunii, al doilea în imediata apropiere a ora�ului Timi�oara. În apropiere de Timi�oara se intersecteaz� liniile seismice Periam-Varia�-Vinga în nord-vest �i Radna-Par�a-�ag în sud-est. Un focar secundar se afl� chiar sub vatra ora�ului Timi�oara. Ora�ul este un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure observate, pu�ine au dep��it magnitudinea 6 pe scara Richter. În ceea ce prive�te structurile geologice ale zonei, aici predomin� depozitele cuaternare cu grosimi de circa 100 m, sub care se succed depozitele levantine (pân� la cca 600m adâncime) �i cele daciene în facies lacustru �i de mla�tin�. Ca urmare a alc�tuirii petrografice a forma�iunilor de suprafa�� (nisipuri, argile), pe teritoriul considerat se produc �i fenomene de tasare, datorate substratului de argile umede, cu formarea de crovuri, în timp ce în partea de nord-est sunt mai frecvente fenomenele erozionale. Climatul Polului de cre�tere Timi�oara se încadreaz� în climatul temperat continental moderat, caracteristic p�r�ii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influen�e submediteraneene (varianta adriatic�). Tr�s�turile sale generale sunt marcate de diversitatea �i neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul prim�verii �i verii, sunt cele temperate, de provenien�� oceanic�, care aduc precipita�ii semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi �i z�pezi însemnate, mai rar valuri de frig. Din septembrie pân� în februarie se manifest� frecvente p�trunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic �i influen�a ciclonilor �i maselor de aer cald dinspre Marea Adriatic� �i Marea Mediteran�, care iarna genereaz� dezghe� complet, iar vara impun perioade de c�ldur� în�bu�itoare. Temperatura medie multianual� este de 10,6ºC, iar precipita�iile, mai bogate în lunile mai-iulie �i noiembrie-decembrie, ating o medie de 592mm/an, favorabil� culturii plantelor de câmp. Teritoriul dispune de o bogat� re�ea hidrografic�, format� din râuri, lacuri �i mla�tini. Cu excep�ia râurilor Bega �i Timi�, celelalte râuri seac� adesea în timpul verii. Principalul curs de ap� este Bega, cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Mun�ii Poiana Rusc�, Bega este canalizat�, iar de la Timi�oara pân� la v�rsare a fost amenajat� pentru naviga�ie (115 km). Canalul Bega a fost construit între anii 1728 �i 1760, dar amenajarea lui definitiv� s-a f�cut mai târziu. Dubla interconexiune Timi� – Bega incluzând Nodul Hidrotehnic Co�tei, Nodul Hidrotehnic Topolov��, canalul de alimentare Timi� - Bega, respectiv Canalul de desc�rcare Bega - Timi�, creeaz� premisele necesare regulariz�rii debitelor în sec�iunea Timi�oara, astfel încât prin func�ionarea optim� a acesteia s� nu existe problema inund�rii municipiului. Cele dou� proiecte, respectiv “Punerea în siguran�� a nodului hidrotehnic de la Co�tei” �i “Punerea în siguran�� a nodului hidrotehnic Sînmihaiu Roman”, ini�iate de c�tre Direc�ia Apele Române Banat, prev�d reabilitarea celor dou� noduri hidrotehnice �i, implicit, un grad mai mare de asigurare a municipiului împotriva riscurilor de inunda�ie.





Pe teritoriul polului de cre�tere se g�sesc �i numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele deta�ate (cum sunt cele de lâng� colonia Kuntz, de lâng� Giroc, Lacul �erpilor din P�durea Verde etc.), fie de origine antropic� (spre Fratelia, Freidorf, Mo�ni�a, Mehala, �trandul Tineretului etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localit��ile periurbane. De notat prezen�a lacurilor de acumulare de pe teritoriul comunelor Pi�chia, Ghiroda �i Remetea Mare, favorabile practic�rii pisciculturii. Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata c� pânza freatic� a Timi�oarei se g�se�te la o adâncime ce variaz� între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - pân� la 80 m adâncime - �i con�in ap� potabil�, asigurând astfel o parte din cerin�ele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în Pia�a Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate �i în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutic�, utilizate în scop balnear. În mod tradi�ional sunt valorificate, de asemenea, resursele de ap� termomineral� de la Timi�oara �i împrejurimi (Calacea, Buzia�, Ciacova, Ivanda, etc). Arealul polului de cre�tere se încadreaz� din punct de vedere geobotanic în zona p�durilor de stejar, distruse în trecut pentru construirea a�ez�rilor �i extinderea terenurilor agricole. În prezent, cu excep�ia câtorva areale împ�durite cu cer �i gârni�� (P�durea Verde, P�durea Giroc, P�durea �ag-Unip), teritoriul este cuprins în silvostepa antropogen� ce caracterizeaz� partea de est a Câmpiei Panonice. Peisajul este diversificat de vegeta�ia de lunc� din lungul principalelor râuri, precum �i de p�durile de stejar din partea de nord-est a comunei Pi�chia. Se remarc� prezen�a câtorva rezerva�ii naturale, între care Arboretumul de la Bazo�, Mla�tinile Murani �i P�durea Bistra sunt cele mai semnificative. Aflate la distan�e de 10-20 km de Timi�oara, acestea pot constitui nuclee în jurul c�rora s� se dezvolte amenaj�ri pentru destindere �i recreere. Cuvertura de soluri, de mare diversitate (molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe etc.), are o capacitate mijlocie de sus�inere a produc�iei agricole, ca urmare a ponderii ridicate a solurilor cu fertilitate redus� sau afectate de umezeal� în exces. Prezen�a cernoziomurilor fertile �i a solurilor brun-ro�cate de p�dure compenseaz� acest deficit, mai ales pe teritoriul comunelor Or�i�oara, S�c�laz, Dumbr�vi�a, Sânmihaiu Român �i Pi�chia, unde de�in o pondere mai mare. Gama resurselor de subsol este limitat� la exploatarea �i valorificarea materialelor de construc�ie (argile pentru ceramic�, materiale de balastier�, nisip cuar�os etc.), a apelor subterane termominerale de la Timi�oara �i împrejurimi (Sînmihaiu German, Calacea, Ivanda etc.) �i a resurselor de hidrocarburi (la nord-vest de arealul Polului de cre�tere Timi�oara). 1.1.5. Pozi�ionare spa�ial� fa�� de principalele coridoare, axe europene, precum �i fa�� de principalii poli europeni Polul de cre�tere Timi�oara este situat la intersec�ia paralelei de 45º47’ latitudine nordic�, cu meridianul de 21º17’ longitudine estic�, aflându-se, ca pozi�ie matematic�, în emisfera nordic�, la distan�e aproape egale de polul nord �i de ecuator, �i în emisfera estic�, în fusul orar al Europei Centrale. Ora local� a ora�ului (considerat� dup� meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ fa�� de ora meridianului 0, Greenwich, dar se afl� în întârziere cu 34’52’’ fa�� de ora oficial� a României (ora Europei Orientale). Pozi�ia matematic� confer� zonei elemente specifice de poten�ial natural �i antropic, accentuându-i personalitatea �i influen�ând rela�iile cu celelalte ora�e din România �i cu





principalii poli urbani ai continentului european. Astfel, Polul de cre�tere Timi�oara se afl� la mai pu�in de 700 km distan�� de 15 capitale europene, iar prin interac�iunea cu acestea poate fi stimulat� dezvoltarea sa economic� �i social�. Localizat în partea de sud-est a Bazinului Panonic, într-o pozi�ie de ampl� convergen�� i penetra�ie european�, Polul de cre�tere Timi�oara este deservit, în principal, de dou� drumuri de importan�� european�, E 70 (La Coruna – Lyon – Milano – Zagreb – Belgrad – Timi�oara – Craiova – Bucure�ti – Varna) �i E 671 (Timi�oara – Arad – Oradea – Debrecen) �i de un aeroport interna�ional, al doilea ca m�rime �i importan�� pe plan na�ional (0,9 mil. pasageri în anul 2008), localizat pe teritoriul comunei Ghiroda. Acesta asigur� traficul de persoane �i de m�rfuri prin leg�turi regulate între 9 ora�e mari ale României �i 29 de ora�e europene, cele mai multe din Italia (11 ora�e) �i Germania (5 ora�e). Cele mai solicitate destina�ii sunt Bucure�ti, Roma, Viena, Milano, München, Londra, Barcelona, Paris, Atena, Chi�in�u, Kiev etc. Timi�oara reprezint�, totodat�, un important nod feroviar, la convergen�a a 12 magistrale, linii principale �i secundare de cale ferat�, dintre care se disting, prin traficul derulat, cele spre Bucure�ti, Arad–Budapesta �i Belgrad. Polul de cre�tere Timi�oara se afl� pe traseul coridorului nr. 4, unul din cele mai importante coridoare transeuropene de transport, a c�ror echipare infrastructural� este finan�at� cu prioritate de Uniunea European�. Dou� ramifica�ii principale ale acestui coridor – spre Bucure�ti, respectiv spre Sofia – fac jonc�iunea în zona Timi�oara. Ca urmare, în prezent se efectueaz� lucr�ri de modernizare a echip�rii infrastructurii, pentru a facilita circula�ia terestr� între importante centre urbane ale Europei Centrale, Balcani �i Orientul Apropiat (Dresda, Praga, Viena, Bratislava, Budapesta, Bucure�ti, Constan�a, Sofia, Salonic, Istanbul). În anul 2006 au fost demarate lucr�rile de proiectare a traseului românesc al autostr�zii care, în partea de vest a ��rii, va asigura circula�ia rutier� pe acest coridor – tronsonul Arad - Timi�oara - Lugoj - Deva. Avantajele create prin pozi�ia favorabil� sunt amplificate �i de posibilitatea accesului, prin intermediul Canalului Bega, la coridorul nr. 7, Dun�re – Main – Rhin, diagonal� fluvial� ce leag� nord-vestul de sud-estul Europei (Marea Nordului de Marea Neagr�). În acest context, se explic� �i ini�iativa administra�iilor publice municipale �i jude�ene de a reactiva circula�ia pe acest canal, exploatat comercial pân� la mijlocul secolului XX (1954). Situarea Polului de cre�tere Timi�oara în partea de vest a României, în apropierea grani�ei cu Serbia �i Ungaria, i-a conferit în permanen�� rolul de punte de leg�tur� intercultural� �i economic� între cele trei ��ri vecine. Perspectivele acestei func�ii s-au amplificat o dat� cu instituirea, în anul 1994, a Euroregiunii Dun�re – Cri� – Mure� – Tisa (DKMT), regiune transfrontalier� care se întinde pe 71.867 km2 �i include o popula�ie de 5,28 milioane de locuitori (2007). Prin pozi�ionarea central� în cadrul euroregiunii DKMT, municipiul Timi�oara este cel mai mare centru economic din cuprinsul acesteia, centru universitar �i multicultural renumit, bine deservit sub raportul infrastructurilor tehnico-edilitare, de comunicare �i circula�ie, cu perspective certe de afirmare drept principal centru polarizator euroregional.





Fig.2 Principalele c�i de acces





Capitolul 1.2. Auditul teritorial

1.2.1. Demografie 1.2.1.1. Dinamica num�rului popula�iei Evolu�ia popula�iei pe teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara se înscrie în tendin�a de descre�tere progresiv� observat� �i la nivel na�ional, cauzat� în mare m�sur� de bilan�ul demografic negativ, dar �i de emigrarea popula�iei active. Dac� în ianuarie 2002 num�rul locuitorilor cu domiciliul stabil a fost de 357.867, în ianuarie 2006 a sc�zut la 353.014 locuitori, respectiv cu -1,4 % (4.853 locuitori).

Tabelul nr. 1 Dinamica num�rului popula�iei

Num�rul popula�iei Nr. crt. Localitatea 2002, 1 ian. 2006, 1 ian. Dinamic�

2002/2006 (%) 1. Timi�oara 308.765 303.224 - 1,8 2. Becicherecu Mic2 4.613 2.485 -46,1 3. Bucov��3 - - - 4. Dude�tii Noi - 2.384 - 5. Dumbr�vi�a 2.441 2.778 13,8 6. Ghiroda 4.584 4.778 4,2 7. Giarmata 5.319 5.638 6,0 8. Giroc 3.996 4.354 9,0 9. Mo�ni�a Nou� 3.787 3.958 4,5

10. Or�i�oara 3.884 3.965 2,1 11. Pi�chia 2.878 2.766 - 3,9 12. Remetea Mare 3.041 3.124 2,7 13. Sânmihaiu Român 4.186 4.373 4,5 14. S�c�laz 6.182 6.491 5,0 15. �ag4 4.191 2.696 -35,7

Total rural 49.102 49.790 1,4 Total general 357.867 353.014 - 1,4

Sursa: Direc�ia Regional� de Statistic� Timi�

2 În anul 2005 din comuna Becicherecu Mic s-a desprins �i s-a format comuna Dude�tii Noi 3 În anul 2005 din comuna �ag s-a desprins �i s-a format comuna Par�a 4 Pân� în anul 2008 comuna Bucov�� a fost parte din comuna Remetea Mare





Fig.3 Dinamica num�rului popula�iei Dac� popula�ia municipiului Timi�oara a sc�zut de la 308.765 locuitori la 303.224 locuitori, în mediul rural num�rul locuitorilor a crescut de la 49.102 la 49.790 locuitori. Sc�derea num�rului de locuitori din comunele Becicherecu Mic, Bucov�� i �ag se justific� prin faptul c� începând cu anul 2005 respectiv 2008, din acestea s-au desprins �i s-au format trei noi comune: Dude�tii Noi, Bucov�� i Par�a. Ca urmare a descre�terii popula�iei, densitatea este într-o u�oar� sc�dere, de la 309,57 loc./km² în anul 2002 la 305,45 loc./km² în anul 2006. Cea mai dens� zon� este, evident, municipiul Timi�oara – centrul urban al polului de cre�tere, cu o densitate de 2.345 loc./km2 în 2006 (în sc�dere de la 2.457 loc./km2 în 2002). Pentru comunele aflate în arealul de influen�� al municipiului Timi�oara densitatea popula�iei înregistreaz� o u�oar� cre�tere datorit� cre�terii num�rului de locuitori, ceea ce se poate traduce printr-o migra�ie a popula�iei spre zona rural� pentru locuire. Dac� în 2002 densitatea medie în arealul de influen�� al municipiului m�sura 48,50 locuitori/ km², în 2006 ea ajunge la 52,50 loc./km². Municipiul Timi�oara formeaz� totodat� �i cea mai dens� zon� locuit� din jude�ul Timi�, care are doar 75,8 locuitori/km2 �i una dintre cele mai populate la nivel na�ional unde densitatea medie este





de 91,4 locuitori/km2. Comunele Dumbr�vi�a �i Ghiroda (146, respectiv 140 loc./km2) sunt singurele a c�ror densitate este peste media na�ional�, iar în Giarmata, �ag �i Giroc (79 loc./km2) densitatea este peste media jude�ean�. La polul opus se situeaz� comunele Remetea Mare, Or�i�oara �i Pi�chia cu o densitate mult mai sc�zut� (22-29 locuitori/km2). 1.2.1.2. Structura popula�iei pe vârste �i sexe Conform datelor Institutului Na�ional de Statistic�, popula�ia României urmeaz� o tendin�� general� de îmb�trânire demografic�, specific� îns� ��rilor europene. Vârsta medie a popula�iei României este de 38 ani, în timp ce pentru municipiul Timi�oara ea este de 34,8 ani pentru masculin, 37,3 ani pentru feminin �i 36,1 ani per total.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

BE

CIC

HE

RE

CU

MIC

DU

MB

RA

VIT

A

GH

IRO

DA

GIA

RM

ATA

GIR

OC

MO

SN

ITA

NO

UA

OR

TIS

OA

RA

PIS

CH

IA

RE

ME

TEA

MA

RE

SA

CA

LAZ

SA

G

SA

NA

ND

RE

I

SA

NM

IHA

IU R

OM

AN

timis

oara

structura pe vârste

60-peste 8520-600-20

Fig.4. Structura popula�iei pe categorii de vârste 0-20-60 �i peste





Fig.5 Popula�ia pe categorii de vârst�





Analiza structurii pe vârste a popula�iei Polului de cre�tere Timi�oara în anul 2009 indic� faptul c� grupul majoritar se afl� în segmentul 20-64 ani, 69,6 %, urmat de segmentul sub 20 ani cu un procentaj de 18,3 %, iar ultimul segment peste 64 ani 12,1 %.

Tabelul nr.2 Structura pe grupe de vârst� �i sexe a popula�iei

Polului de cre�tere Timi�oara la 1 ianuarie 2009

Grupa de vârst� Masculin % Feminin % Total % Total 47,62 52,37 100 Tân�r� (0-19) 19,8 17 18,3 Adult� (20-64) 70,3 69 69,6 Vârstnic� < 65 9,9 14 12,1

Ponderea grupei de vârst� activ� (între 20 �i 64 de ani) în anul 2009 este de 70,5 % în centrul urban Timi�oara, în timp ce în arealul s�u de influen�� aceea�i grup� de vârst� de�ine o pondere de 64,8 %, având valori u�or mai ridicate în comunele Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc �i mai sc�zute în Pi�chia, Or�i�oara, Sânmihaiu Român �i Mo�ni�a Nou�.

Fig.6 Structura pe grupe de vârst� �i sexe a popula�iei

polului de cre�tere Timi�oara la 1 ianuarie 2009





Structura pe sexe a popula�iei este u�or favorabil� popula�iei de sex feminin, aproximativ 52% fa�� de 48% pentru popula�ia de sex masculin. Popula�ia masculin� num�r� 166.163 persoane (47,2% din total), iar cea feminin� 189.262 persoane (52,8%), raportul de masculinitate fiind de 889 persoane de sex masculin la 1.000 persoane de sex feminin în anul 2006.

Fig.7 Piramida structural� a popula�iei Timi�oarei la 1 ianuarie 2009





Fig.7 Piramida structural� a popula�iei comunelor din aria de influen�� a Timi�oarei la 1 ianuarie 2009

Fig.8 Piramida structural� a popula�iei la 1 ianuarie 2009





1.2.1.3. Bilan�ul demografic natural �i migratoriu

În România, ponderea popula�iei vârstnice e tot mai mare, în condi�iile în care mortalitatea e mai mare decât natalitatea. La aceast� sc�dere natural� se adaug� �i sc�derea generat� de num�rul mare de emigr�ri. La nivel de jude�, în perioada 2002-2006 popula�ia a sc�zut cu 3.291 de locuitori, adic� cu 0,49%, iar la nivel na�ional a sc�zut cu circa 200.000, adic� cu 0,92%, ajungând la 21.570.000 locuitori în 2006. �inând cont de faptul c� în 2003 au p�r�sit �ara circa 7.400 de persoane iar în 2004 circa 10.000 de persoane, se estimeaz� c� tendin�a românilor de a emigra se va men�ine pentru urm�torii ani. De�i începând cu 2002 mortalitatea a sc�zut, iar natalitatea a crescut, bilan�ul demografic natural r�mâne tot negativ, rezultând o diferen�� de circa – 2 ‰.

Componentele mi�c�rii naturale a popula�iei Polului de cre�tere Timi�oara au evolu�ii diferite. Dac� natalitatea pe teritoriul polului de cre�tere înregistreaz� o cre�tere de la 7,50 ‰ în 2002 la 9,40 ‰ în 2006, mortalitatea înregistreaz� o cre�tere mult mai mic�, de la 10,10 ‰ în 2002 la 10,20 ‰ în 2006, rezultând un spor natural cu valori negative în ambii ani: -2,5 ‰ respectiv -0,7 ‰, îns� în cre�tere.

Natalitatea în centrul urban înregistreaz� o cre�tere, 7,12‰ în 2002 �i 9,2‰ în 2006 dar din p�cate o tendin�� de cre�tere dar mai pu�in accentuat� o manifest� �i mortalitatea: 9,59‰ în 2002 �i 9,9‰ în 2006, rezultând un spor natural cu valori negative – 0,7‰ în anul 2006. În comunele din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara se remarc� tendin�e diferite în cadrul mi�c�rii naturale. Pe când natalitatea înregistreaz� o u�oar� cre�tere, de la 9,82 ‰ în 2002 la 10,75 ‰ în 2006, în cazul mortalit��ii se remarc� o sc�dere, de la 13,22 ‰ în 2002 la 12,00 ‰ în 2006, rezultând totu�i un spor natural cu valori negative în ambii ani: -3,40 ‰ respectiv -1,25 ‰, îns� în cre�tere.

Se remarc� o cre�tere mai accentuat� a natalit��ii în municipiul Timi�oara comparativ cu mediul rural precum �i o sc�dere a mortalit��ii în mediul rural astfel c� sporul natural, de�i continu� s� fie mai ridicat în municipiu, tinde s� se egalizeze în cele dou� medii – urban �i rural. La nivelul jude�ului sporul natural este �i mai redus (–2,0‰) iar la nivelul na�ional -1,8‰, pentru anul 2006.

Tabelul nr.3 Dinamica general� a popula�iei în anul 2006

Timi�oara Areal Polul de cre�tere Fenomenul demografic Nr. ‰ Nr. ‰ Nr. ‰

N�scu�i vii 2810 9,26 536 10,76 3346 9,47 Mor�i 3014 9,93 598 12,01 3612 10,23 Bilan� natural -204 -0,67 -58 -1,25 -262 -0,76 Stabiliri de domiciliu 5878 19,38 2284 45,87 8162 23,12 Plec�ri cu domiciliu 4388 14,47 783 15,72 5171 14,64 Bilan�ul schimb�rilor de domiciliu

1490 4,91 1501 30,15 3171 8,48

Imigr�ri 177 0,58 6 0,12 183 0,51 Emigr�ri 646 2,13 29 0,58 675 1,91 Bilan�ul mi�c�rii externe

-469 -1,55 -24 -0,46 -493 -1,4

Bilan�ul general 2,69 28,44 6,32





Fig.9 Bilan�ul demografic general al popula�iei în anul 2006 Vitalitatea popula�iei calculat� sub forma unui indice ce red� raportul dintre num�rul de n�scu�i vii �i num�rul de deceda�i are valori subunitare la nivel na�ional: 74,2% în 2002; 79,0% în 2003 �i 85,4% în 2004, cu valori în cre�tere pentru Polul de cre�tere Timi�oara: 74,24% în 2002 �i 92,64% în 2006, fa�� de jude� - 78,6%. Atât în centrul urban Timi�oara cât �i în mediul rural – în medie – vitalitatea popula�iei are valori subunitare, excep�ie f�când comunele Dumbr�vi�a, Giarmata, Giroc, �i S�c�laz. În centrul urban Timi�oara vitalitatea cre�te de la 74,5% în 2002 la 93,2% în 2006, aceea�i tendin�� observându-se �i în arealul de influen��, cu o cre�tere pân� la valori supraunitare în cazul comunelor amintite mai sus. În medie, în arealul de influen�� al municipiului vitalitatea are urm�toarele valori: 74,30% în 2002, respectiv 89,63% în 2006. Aceste valori subunitare ridic� numeroase semne de întrebare, reprezentând un pericol pentru evolu�ia ��rii, jude�ului, dar �i a polului.

Pe de alt� parte, mi�carea migratorie continu� s� înregistreze o rat� pozitiv�. În 2005 �i 2006 fluxul migrator al popula�iei Polului de cre�tere Timi�oara se bazeaz� în special pe cre�terea migratorie din Dumbr�vi�a, Giroc, Ghiroda, Mo�ni�a Nou� �i Sînmihaiu Român. Valorile înregistrate sunt: +19,2‰ pentru anul 2002 �i +29,3‰ pentru anul 2006. Trebuie men�ionat faptul c� Timi�oara a înregistrat o cre�tere migratorie constant� în ultimii ani: 7.279 persoane în 2002, 7.751 persoane în 2003, 8.895 persoane în 2004 �i 10.266 în 2006, bazat� pe deficitul înregistrat de alte zone. Cu toate acestea, bilan�ul migratoriu este unul negativ în ultimii ani, astfel ca dac� în 2002 el a fost de +1,0‰ în 2002, în 2006 are o valoare negativ�, fiind de -1,4‰. Aceste valori negative se datoreaz� în principal migra�iei transfrontaliere a popula�iei autohtone.





Bilan�ul demografic general reflect� o periculoas� tendin�� descresc�toare, înregistrându-se o trecere de la valori pozitive la valori negative. Astfel c� dac� în anul 2000 a ap�rut, pentru prima dat�, un bilan� demografic pozitiv datorat cre�terii ratei de migra�ie a popula�iei spre Timi�oara, în 2002 bilan�ul demografic general începe s� înregistreze iar��i valori negative: -1,05‰ în 2002 pân� la -2,15‰ în 2006. Dac� în municipiul Timi�oara bilan�ul demografic general este în sc�dere (de la -0,70‰ la -2,2‰), în arealul de influen�� bilan�ul demografic înregistreaz� o cre�tere de�i valorile r�mân subunitare: -3,40‰ în 2002 respectiv -1,71‰ în 2006.

1.2.1.4. Aspecte �i probleme sociale (structura etnic�, confesional�, profesional�, infrac�ionalitate, s�r�cie etc.)

Pe teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara coexist� pa�nic cet��eni grupa�i în 21 etnii �i 16 religii, aceste ultime dou� aspecte reflectând dou� tr�s�turi majore ale popula�iei din zon� (unde popula�ia se împarte în 27 etnii �i 16 religii) �i anume interculturalitatea �i gradul ridicat de toleran��. Ponderea diferitelor etnii în Polul de cre�tere Timi�oara este urm�toarea:

Structura popula�iei dup� etnii la recens�mântul din 18 martie 2002

Români85,5%

Maghiari7,7%

Germani2,3%

Sârbi2%

Rromi0,9%

Al�ii1,6%

Structura pe etnii la recens�mântul din 2002 pentru Polul de cre�tere Timi�oara a fost urm�toarea: 323.180 români, 27.698 maghiari, 7.844 germani, 6.714 sârbi, 3.693 rromi, 1.115 ucrainieni, 667 slovaci, 367 evrei, 98 aromâni, 81 turci, 57 ru�i, 30 bulgari, 26 �vabi, 18 lipoveni, 15 macedoromâni, 8 italieni, 6 sa�i, 4 secui, 4 t�tari, 4 sloveni, 4 macedoromâni. Structura confesional� a popula�iei la recens�mântul din 2002 pentru municipiu a fost urm�toarea: religie ortodox� (80,7%), romano-catolici (10,2%), penticostali (2,6%), reforma�i (1,9%), bapti�ti (1,5%), greco-catolici (1,2%), musulmani (0,3%), adventi�ti de ziua a �aptea (0,2%) �i alte religii (1,4%), iar pentru arealul de influen��: ortodoc�i (80,8%), penticostali (7,1%), romano-catolici (6,3%), reforma�i (1,8%), greco-catolici (1,3%), bapti�ti (1,08%), adventi�ti de ziua a �aptea (0,2%), evanghelici luterani sinodo-presbiterieni (0,01%), cre�tini �i evanghelici (0,009%), alte religii (0,60%). Infrac�ionalitatea constatat� atât în mediul urban (municipiul Timi�oara), cât �i în cel rural (arealul de influen�� al Timi�oarei) este în general de natur� judiciar�, urmat� strâns de cea de natur�





economic�, iar în ultima categorie a infrac�iunilor, cele de alt� natur�, se remarc� num�rul furturilor urmat de infrac�iunile înscrise în regimul circula�iei. În mediul rural se remarc� o tendin�� descresc�toare a infrac�iunilor între anii 1996-2006, pe când în mediul urban situa�ia se caracterizeaz� printr-o tendin�� de cre�tere a infrac�iunilor între anii 1996-2001 �i o sc�dere a num�rului infrac�iunilor înregistrate între anii 2001-2006. 1.2.2. Competitivitate economic� �i resurse umane Încadrarea jude�ului Timi� în economia na�ional� Este bine cunoscut faptul c� în ultimii nou� ani economia României a înregistrat ritmuri semnificative de cre�tere. În tabelul care urmeaz� este prezentat un clasament privind performan�ele economice ale Bucure�tiului �i ale jude�elor „ outsider”. Acest clasament con�ine date ob�inute exclusiv prin prelucrarea si�ua�iilor financiare (în principal bilan�uri �i conturi de profit �i pierdere) depuse de companiile �i institu�iile din �ara noastr� la Ministerul Finan�elor.

Evaluarea performan�elor la nivel na�ional. ( miliarde de lei ) Jude�e Capitalul

total Cifra de afaceri

Cheltuielile cu personalul

Profitul brut

Amortizarea activelor

Nr. salaria�ilor

Bucure�ti Timi� Cluj Ilfov

405,8 22,1 18,2 20,7

394,4 18,3 20,1 18

36,5 2,3 2,2 1,5

33,5 1,8 1,7 1,4

16 0,7 0,6 0,5

1357738 155963 156423 79925

Total economie

692,7 706,8 71,1 57,9 26,9 4269035

Sursa: Mihail Dimitriu, Economia real� a României în perioada 2003-2007, Editura Universit��ii de Vest, Timi�oara, pp. 27-31 În mod evident, datele precedente indic�, înainte de orice, grave disparit��i structurale. Pentru c� o economie în care într-o singur� localitate se concentreaz� 58,6 % din capitalul unei t�ri, 55,8 % din cifra de afaceri, 51,3 % din cheltuielile cu salariile, 57,8 % din profit, 59,5 % din amortizarea activelor �i 31,8 % din salaria�i este, incontestabil, o economie „ hidrocefal� ”. Din p�cate, aceast� anomalie structural� este accentuat� �i de modul arbitrar în care Ministerul de Finan�e prelucreaz� situa�iile financiare întocmite de companiile �i institu�iile din �ara noastr�. Astfel, companiile mari din tara noastr�, indiferent de locul în care î�i au sediul �i opereaz�, sunt obligate s� depun� situa�iile financiare doar la Bucure�ti �i nu la autorit��ile fiscale teritoriale, a�a cum ar fi normal. De asemenea, c�r�ile de munc� ale multor angaja�i din institu�iile publice sunt „p�strate ” la Bucuresti �i nu la sucursalele teritoriale ale acestor institu�ii, acolo unde de fapt ace�ti angajati î�i desf��oar� activitatea. În acest mod se poate explica de ce în Bucure�ti la sfir�itul anului 2007 existau ( evident „ pe hârtie ”) cu aproape 300000 de salaria�i mai mult decît popula�ia apt� de munc� a acestei localit��i.





Pe de alt� parte, datele din tabelul anterior reflect� starea de subdezvoltare �i ineficien�� flagrant� a economiei noastre în ansamblu. Astfel, marja brut� a profitului ( profitul brut/ cifra de afaceri) a fost de numai 8,2 % , iar ponderea produsului intern brut aferent� muncii salariate ( cheltuielile cu personalul plus profitul brut plus amortizarea activelor ) în totalul cifrei de afaceri a fost de numai 22% în 2007. În tabelul care urmeaz� este prezentat un clasament al jude�elor din Regiunea de Dezvoltare V.

Evaluarea performan�elor la nivelul regiunii Vest. ( miliarde de lei ) Jude�e Capitalul

total Cifra de afaceri

Cheltuielile cu personalul

Profitul brut

Amortizarea activelor

Num�rul salaria�ilor

Timi� Arad Hunedoara Cara�-Severin

22,1 9,1 5,5 1,5

18,3 9,2 7,2 3,2

2,3 1,1 0,9 0,4

1,8 0,7 0,5 0,3

0,7 0,3 0,2 0,2

155963 86625 123681 36201

Total economie

38,2 37,9 4,7 3,3 1,4 402470

Sursa: Mihail Dimitriu, Economia real� a României în perioada 2003-2007, editura Universit��ii de Vest, Timi�oara, pp.27-31

•••• activit��i conf. CAEN pe baza înregistr�rilor din Registrul Comer�ului

INDUSTRIA. CONSTRUC�IILE

Sectorul industrial reprezint� una din ramurile activit��ii economice cu o contribu�ie însemnat� la dezvoltarea economic� a Polului de cre�tere Timi�oara, realizând în perioada 2003-2006 un procent de 37% din cifra total� de afaceri. De�i num�rul companiilor active în industrie a crescut în anul 2006 fa�� de anul 2003 cu 65,5%, cifra de afaceri realizat� în anul 2006 în acest sector a sc�zut (în 2006 reprezenta doar 51% din cifra de afaceri de afaceri realizat� în anul 2003). De asemenea, num�rul salaria�ilor din industrie a înregistrat o sc�dere evident� (cu 17% mai pu�ini salaria�i în industrie în anul 2006 fa�� de anul 2003).

Cre�terea contribu�iei sectorului industrial din comunele din zona de influen�� a municipiului Timi�oara la formarea cifrei de afaceri a Polului de cre�tere, de la 5% în anul 2003 la cca. 16% în anul 2006, se datoreaz� în special sc�derii cifrei de afaceri realizate de municipiul Timi�oara.

În ultimele decenii, zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circula�ie rutiere sau feroviare majore, existând tendin�a grup�rii unit��ilor pe profile industriale. Din punct de vedere al dimensiunii spa�iale a activit��ii industriale, se constat� o dezvoltare a industriei preponderent în partea de sud �i sud-vest (în comunele Giroc, Sînmihaiu Român, �ag �i în zonele Freidorf, Torontalului, �agului din Timi�oara) �i spre est (comunele Ghiroda, Dumbr�vi�a �i cartierele Buzia�ului, UMT din Timi�oara). Noile activit��i industriale au fost localizate la limita spa�iului





urban, dar �i în comunele periurbane situate în imediata vecin�tate a municipiului Timi�oara, de-a lungul axelor principale de penetrare în ora�. Cre�teri spectaculoase ale sectorului industrial s-au înregistrat mai ales în comunele Giroc �i Ghiroda (55% din cifra de afaceri a sectorului industrial din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara, în anul 2006), dar �i în comunele Dumbr�vi�a, Sînmihaiu Român �i �ag (31% în acela�i an).

Zonele industriale centrale care afectau coeziunea structurii urbane, sunt în prezent în reconversie, aici dezvoltându-se în special spa�ii comerciale, de servicii �i spa�ii reziden�iale. Exist� unele unit��i industriale dispersate pe întreaga suprafa�� a municipiului Timi�oara, ceea ce permite circula�ia facil� a for�ei de munc�, dar determin� �i disfunc�ionalit��i urbane: incompatibilitatea activit��ii industriale cu habitatul din apropiere, schimbul de produse dintre unit��ile industriale pe infrastructura stradal� din interiorul ora�ului, aglomerarea c�ilor de acces. Au fost construite infrastructuri variate pentru a deservi unit��ile �i platformele industriale existente, dar în prezent acestea prezint� un grad avansat de degradare, unele sectoare fiind dezafectate. Principalele zone industriale în Timi�oara sunt :

• Zona industrial� Calea Buzia�ului (sud-est) care concentreaz� unit��i de industrie chimic�, electrotehnic� �i produc�ia de componente auto, în prezent primind unit��i noi cum ar fi Siemens �i Elpromplast ; • Zona industrial� Calea �agului (sud) cuprinde preponderent depozite �i materiale de construc�ii, o contribu�ie important� la dezvoltarea �i diversificarea profilului zonei având Parcul Industrial Calea �agului ; • Parcul Industrial Freidorf (sud-vest) constituie o important� zon� de atrac�ie a investi�iilor str�ine, de încurajare a dezvolt�rii întreprinderilor �i cre�rii de noi locuri de munc�, preponderent� fiind industria componentelor auto; • Zona industrial� UMT (nord-est) unde s-au localizat preponderent Continental Automotive Products, Prompt, Linde Gaz, Întreprinderea Mecanic� �i depozite; • Zona industrial� Calea Torontalului (nord-vest), zon� relativ nou�, cuprinzând industria de produse electronice �i alimentare (Solectron, Coca-Cola) �i Parcul Industrial Torontalului, destinat dezvolt�rii IMM-urilor ; • Zona Industrial� Calea Aradului, zon� nou� în care se dezvolt� mai ales servicii �i depozite; • Zona de industrie �i depozitare central� s-a dezvoltat în nordul c�ii ferate care traverseaz� ora�ul cu un profil diversificat ( construc�ii, confec�ii metalice), în prezent zona este în reconversie dezvoltându-se preponderent unit��i comerciale cum ar fi Iulius Mall, Kaufland, Fructus •Zonele industriale Gara de Nord �i Freidorf sunt ale dou� zone care în prezent sunt în restructurare, suportând în principal o reconversie din zone industriale în zone de locuin�e ; Dup� 1989 au avut loc schimb�ri majore în structura activit��ilor industriale din Timi�oara datorit� proceselor de restructurare �i retehnologizare, produc�ia industrial� incluzând în prezent atât subramuri cu tradi�ie cât �i unele noi, moderne �i dinamice. Zona Timi�oara dispune de o structur� industrial� diversificat�, iar procesul privatiz�rii, încheiat în anul 2000, a avut consecin�e pozitive directe asupra nivelului tehnologic �i a eficien�ei economice a produc�iei. Existen�a �i implementarea Conceptului de Dezvoltare Economic� �i Social� a Zonei Timi�oara a sporit încrederea investitorilor str�ini în mediul de afaceri local, volumul investi�iilor str�ine atrase în Timi�oara fiind mult mai mare decât media pe �ar�. Principalele ramuri industriale care au cunoscut o dezvoltare deosebit� în





ultimii ani pe teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara au fost telecomunica�iile, industria electronic� �i electrotehnic�, industria de ma�ini, echipamente �i a componentelor auto. Industria electronic� �i electrotehnic� este o ramur� de succes în industria ora�ului Timi�oara, mai ales datorit� investi�iilor marilor întreprinderi cu activit��i în produc�ia „high-tech”, de software sau telecomunica�ii (Alcatel, Solectron, ABB Rometrics, Siemens, Luxten Lighting, ELBA-Philips etc.), ceea ce a determinat �i o dezvoltare a societ��ilor autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora. La baza dezvolt�rii acestei industrii a stat for�a de munc� înalt calificat� existent� la nivelul zonei Timi�oara, num�rul ridicat de întreprinderi determinând o reducere a fenomenului de migra�ie a acesteia spre Europa de Vest sau spre continental american. Industria de ma�ini, echipamente �i industria componentelor auto a înregistrat o dezvoltare puternic� în ultimii ani, ca o consecin�� a necesit��ii dezvolt�rii tehnologice în cadrul unit��ilor industriale existente, în zona Timi�oarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu (Lisa Draxelmaier, Siemens Automotive, Delphi Packard, Kromberg & Schubert ).

Industria chimic� �i petrochimic�, tradi�ional� în municipiul Timi�oara, s-a dezvoltat în ultimii ani în special prin investi�iile efectuate de Continental Automotive, Procter & Gamble �i Azur.

Industria textil� �i a confec�iilor �i industria piel�riei �i înc�l��mintei concentreaz� un num�r mare de firme, mai ales întreprinderi mici, iar ritmul de dezvoltare al acestora a crescut în ultimul timp, investitorii str�ini din acest sector fiind interesa�i mai ales de costurile de produc�ie sc�zute oferite de România (cheltuieli de personal, costul materiilor prime �i cheltuieli de regie mai mici decât în ��rile de origine).

Principalele ramuri ale industriei, cu ponderi însemnate în formarea cifrei de afaceri din domeniul industriei din arealul Polului de cre�tere Timi�oara sunt:

� industria chimic� (fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice) (Giroc); � industria de echipamente pentru radio, televiziune �i comunica�ii, industria mijloacelor de

transport rutier, fabricarea hârtiei �i a cartonului (Ghiroda); � industria construc�iilor metalice (Ghiroda, Giroc); � fabricarea altor produse din minerale nemetalice (Sînmihaiu Român, �ag); � industria alimentar� �i a b�uturilor (Dumbr�vi�a, Sînmihaiu Român); � industria înc�l��mintei (Giroc, Mo�ni�a Nou�, �ag); � industria materialelor de construc�ii (Or�i�oara); � industria mobilei (Becicherecu Mic).

Atât în municipiul Timi�oara cât �i în comunele analizate, domeniul construc�iilor a cunoscut o dinamic� pozitiv�, realizând în anul 2006 o cifr� de afaceri cu 72,6% mai mare decât în anul 2003. Dac� în municipiul Timi�oara, cea mai mare cre�tere s-a înregistrat în anul 2007 comparativ cu anul 2006 (cu 63%), în comune, dezvoltarea puternic� a sectorului construc�iilor se observ� începând cu anul 2005 (cu 48%), respectiv în 2006 comparativ cu 2005 (cu 90%). O contribu�ie important� în acest domeniu revine comunei Ghiroda, cu o cifr� de afaceri de cca. 93.milioane lei în anul 2006 (50% din cifra de afaceri din sectorul construc�iilor realizat� în arealul de influen�� al municipiului Timi�oara în anul 2006), urmat� de comunele Giroc, Dumbr�vi�a �i Mo�ni�a Nou�. Un rol important în atragerea investi�iilor str�ine �i în crearea de noi locuri de munc� îl au parcurile industriale, �tiin�ifice �i tehnologice �i incubatoarele de afaceri. În zona Polului de Cre�tere





Timi�oara sunt opera�ionale mai multe parcuri industriale: ex. Parcul Industrial Freidorf (situat în partea de sud-vest a Timi�oarei), Parcul Industrial �i Tehnologic Timi�oara (situat în partea de nord-vest a ora�ului), Parcul Industrial Mo�ni�a Nou�, precum �i un Incubator de Afaceri �i Centru de Transfer Tehnologic în domeniul software. AGRICULTURA Condi�iile pedoclimatice favorabile �i fertilitatea ridicat� a solului din zon� determin� un poten�ial ridicat de produc�ie agricol�, caracteristic� specific� pe ansamblul Câmpiei Banatului. Înveli�ul de sol este de o mare diversitate, din clasele cernoziomuri cambice (38,39%), l�covi�ti �i soluri gleice (21,74%), soluri brune eumezobazice (15,45%), b�l�i �i gropi de împrumut – 4,60%, cernoziomuri (tipice, gleizate 3,8%). Capacitatea solurilor de sus�inere a produc�iei agricole este medie, datorit� ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate sc�zut� sau afectate de umezeal� în exces, compensat� îns� de prezen�a cernoziomurilor �i preluvisolurilor molice, soluri calitative pentru dezvoltarea agriculturii. Suprafa�a total� a Polului de cre�tere Timi�oara este de 108.031,87 ha, din care 91.082,84 ha (84,31%) sunt destinate agriculturii - reprezentând circa 11% din suprafa�a agricol� a jude�ului Timi�. Din suprafa�a agricol� total�, 74.515 ha (82%) sunt terenuri arabile, 11.769,34 ha p��uni, 3.137,25 ha fâne�e, 647,2 ha vii �i 1.014 ha livezi. Suprafe�e întinse de teren agricol de�in comunele Or�i�oara (15% din suprafa�a agricol� a Polului de cre�tere), Pi�chia (11%), Remetea Mare (10%) �i S�c�laz (12%), în timp ce municipiul Timi�oara de�ine cca. 8% din totalul suprafe�ei agricole a polului de cre�tere Timi�oara.

Mecanizarea agriculturii �i cre�terea semnificativ� a facilit��ilor acordate în acest domeniu joac� un rol deosebit în dezvoltarea sectorului agricol. Serviciile de mecanizare în agricultur� sunt asigurate de S.C. Agromec SA Timi�oara, Sta�iunea Didactic� Experimental� U.S.A.B �i de c�tre produc�torii particulari. Majoritatea societ��ilor comerciale �i societ��ilor agricole, cât �i asocia�iile familiale de�in propriile utilaje agricole, num�rul lor variind în func�ie de suprafa�a pe care o exploateaz�. În ceea ce prive�te forma de organizare, societ��ile comerciale de�in cea mai mare suprafa�� agricol� organizat�, aproximativ 80% din suprafa�a total� organizat�, persoanele fizice de�in 13%, restul de 7% apar�inând asocia�iilor agricole.

Cultivarea cerealelor pentru boabe (grâu �i secar�, orz, orzoaic�, porumb �i alte cereale) de�ine cea mai ridicat� pondere în sectorul agricol, reprezentând aproximativ 50% din cifra total� de afaceri în domeniul agriculturii. Un alt sector care a cunoscut un avans semnificativ în anul 2006 fa�� de anii anteriori este gr�din�ritul, cifra de afaceri ob�inut� în acest domeniu în anul 2006 reprezentând 13% din totalul cifrei de afaceri din sectorul agricol.

De�i s-a dezvoltat în raport cu anii preceden�i �i jude�ul dispune de un fond forestier important, sectorul silviculturii �i exploat�rii forestiere de�ine o pondere mic� – 1,15% - în cifra de afaceri a sectorului agricol. Sectorul silviculturii este dezvoltat în comuna S�c�laz dar �i în comunele Giroc, Ghiroda, Remetea Mare �i Giarmata îns� cu o cifr� de afaceri mult mai sc�zut�. Piscicultura - ca activitate economic� - este un sector slab dezvoltat, cifra de afaceri fiind nesemnificativ�. Totu�i, amenajarea zonelor piscicole (în localit��ile Remetea Mare, Pi�chia) ar putea genera beneficii pentru economia polului de cre�tere.





Cifra de afaceri realizat� de sectorul agricol a crescut în fiecare an, atât valoric (cu 63%) cât �i ca pondere (de la 2% la 3%) în totalul cifrei de afaceri. Contribu�ia sectorului agricol din arealul de influen�� raportat la polul de cre�tere a r�mas îns� relativ constant� în perioada 2003-2006, fiind de circa 10%. O contribu�ie semnificativ� la realizarea cifrei de afaceri în agricultura rural� a adus-o comuna S�c�laz (39%), urmat� de comunele Giroc (17%) �i Becicherecu Mic (11%). SERVICII Sectorul serviciilor a crescut fa�� de anii anteriori, ajungând ca în anul 2006 s� de�in� ponderea cea mai însemnat� (cca. 60%) în realizarea cifrei totale de afaceri a economiei locale în cadrul polului de cre�tere Timi�oara. Serviciile au cunoscut o dezvoltare remarcabil� �i în comunele periurbane, de�inând începând cu anul 2005, ponderea principal� în cadrul economiei acestora. Atât în municipiul Timi�oara, cât �i în comunele Polului de cre�tere Timi�oara, sectorul serviciilor a crescut anual cu aproximativ 10%, astfel c�, în anul 2006, cre�terea fa�� de anul 2003 a fost de 34%.

Comer� Cererea ridicat� de produse �i puterea de cump�rarea a popula�iei, peste media pe �ar�, au reprezentat factori importan�i în atragerea investi�iilor în comer�. Se confirm� polarizarea regional� a comer�ului pentru partea de vest a ��rii spre jude�ul Timi�, infrastructura facilitând transportul de m�rfuri înspre �i dinspre Timi�oara. Tradi�ia de târg comercial a municipiului Timi�oara este sus�inut� de proximitatea cu statele vecine, capacitatea mare de atrac�ie a investitorilor, puterea de cump�rare a popula�iei, num�rul mare de turi�ti etc.

Cifra de afaceri din comer� de�ine o pondere de 40,5% din volumul total al cifrei de afaceri la nivelul municipiului Timi�oara, sectorul serviciilor în ansamblu �i al comer�ului în special de�inând ponderea cea mai ridicat� la realizarea cifrei de afaceri totale. �i în comunele din arealul de influen��, ponderea cea mai însemnat� la realizarea cifrei de afaceri o de�ine comer�ul, aceasta dep��ind 50%. Între comunele din imediata vecin�tate a municipiului Timi�oara se deta�eaz� Giroc, Ghiroda �i Dumbr�vi�a.

Pe lâng� Billa, Profi, Metro, Praktiker �i Selgros care au o prezen�� mai veche pe pia�a de retail, în anul 2005 a mai intrat pe pia�a din Timi�oara grupul german Lidl & Schwarz (prin deschiderea a dou� supermarketuri Kaufland) �i, în prezent, se continu� lucr�rile de extindere la Iulius Mall. De asemenea, investitori români de succes au deschis magazine moderne, cu autoservire (Etti, Novatim, Almira Trade etc.).

Din punct de vedere al reparti�iei teritoriale, se observ� o mai bun� corelare a unit��ilor comerciale cu num�rul popula�iei �i volumul desfacerilor. Au ap�rut noi zone comerciale �i s-au deschis noi supermarketuri în preajma cartierelor �i zonelor de locuin�e. Pentru spa�iile comerciale situate în zona central� a ora�ului, precum �i pentru principalele artere comerciale au fost întocmite �i aprobate regulamente urbanistice, ce reglementeaz� func�ional activit��ile comerciale. Diversitatea m�rfurilor vândute �i calitatea acestora asigur� aprovizionarea diferitelor segmente de cump�r�tori, resim�indu-se influen�ele mediului concuren�ial creat prin intrarea pe pia�a local� a investitorilor str�ini strategici, reprezentan�i ai firmelor de renume. Amplasarea centrelor comerciale în zonele periferice ale municipiului faciliteaz� de asemenea accesul locuitorilor din comunele polului de





cre�tere spre acestea. Astfel, în zona de sud-vest, la limita cu comuna �ag �i în zona de nord, în vecin�tatea comunelor S�c�laz �i Or�i�oara, sunt localizate importante supermarketuri cum sunt ar fi: Real Hypermarket, Jysk, Praktiker, Metro, Selgros. Func�ionarea pie�elor agro-alimentare în municipiul Timi�oara este reglementat� �i controlat� de c�tre administra�ia local�, fapt care duce la practicarea unui comer� civilizat în spa�ii special amenajate. Construc�ia de pie�e en-gros �i agro-alimentare în Timi�oara (Pia�a de Gros, a c�rei amenajare a fost finalizat� în anul 2006 cu sprijinul guvernului german) este o m�rturie a intereselor comercian�ilor priva�i în aceast� direc�ie. Ponderea cea mai ridicat� (circa 50% la realizarea cifrei de afaceri în cadrul comer�ului cu am�nuntul) o de�in vânz�rile în magazine nespecializate, de m�rfuri diverse, în care predominante sunt cele alimentare, b�uturile �i produsele din tutun. Acest tip de activit��i se desf��oar� în general în magazine denumite “Magazine generale alimentare”, care au ca obiect principal de activitate vânzarea bunurilor alimentare, de b�c�nie, precum �i a altor tipuri de m�rfuri cum sunt: cosmetice, articole electrocasnice, îmbr�c�minte etc., acest fapt justificând �i ponderea redus� de�inut� de unit��ile specializate cu profil alimentar. Servicii Financiar - Bancare Sectorul financiar-bancar s-a dezvoltat în ultimii ani datorit� ac�iunii conjugate a mai multor factori, cum ar fi: dezvoltarea de noi instrumente de creditare �i economisire, sc�derea dobânzilor la credite în lei dar �i în valut�, respectiv sc�derea diferen�elor dintre acestea, cre�terea investi�iilor în sectorul bancar �i cre�terea înclina�iei spre investi�ii a agen�ilor economici etc. Volumul tranzac�iilor financiare a crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce denot� o cre�tere a încrederii popula�iei în sistemul bancar �i de asigur�ri, dar �i o mai bun� adaptare a sistemului la cerin�ele actuale ale pie�ei financiare �i o mai mare deschidere c�tre nevoile clien�ilor.

Volumul creditelor acordate a continuat s� creasc�, având o dinamic� relativ constant� (soldul creditelor fiind cu 66% mai mare la finele anului 2005 fa�� de 2004 �i cu 63% mai mare la finele anului 2006 fa�� de 2005). Volumul creditelor acordate la sfâr�itul anului 2007 a fost cu 77% mai mare decât la începutul anului, remarcându-se o înclina�ie a consumatorilor pentru creditele în valut�. Soldul creditelor în valut� la sfâr�itul anului 2007 este practic dublu fa�� de soldul creditelor la începutul aceluia�i an, de la 1.839.073,90 mii lei ajungând la 3.631.064,20 mii lei. Dac� în cazul popula�iei – persoane fizice - creditele acordate dep��esc cu 16% valoarea disponibilit��ilor p�strate în conturi la b�nci, în cazul agen�ilor economici diferen�� dintre volumul creditelor acordate �i volumul disponibilit��ilor bancare este mult mai mare, de 62%, situa�ie datorat� politicii b�ncilor de a facilita contractarea de credite de c�tre agen�ii economici în scopul dezvolt�rii economice. Se constat� o sc�dere a num�rului persoanelor fizice care solicit� credite în anul 2006 �i o cre�tere a num�rului de credite acordate c�tre agen�i economici, concretizate în sc�derea cu 7% a num�rului total al clien�ilor b�ncilor în jude�ul Timi�. De�i num�rul total al clien�ilor a sc�zut fa�� de anul precedent, valoarea total� a creditelor acordate a crescut sim�itor, în special datorit� cre�terii





volumului creditelor solicitate de c�tre agen�ii economici, num�rul clien�ilor agen�i economici fiind mai mare cu 16 % fa�� de anul 2005.

La finele anului 2006, în municipiul Timi�oara func�ionau un num�r de 29 entit��i bancare �i o cooperativ� de credit, fiind reprezentate printr-un num�r de 113 unit��i bancare iar cooperativa de credit prin dou� unit��i. În spa�iul periurban, b�ncile sunt prezente printr-un num�r redus de unit��i localizate în special în comunele din imediata vecin�tate a municipiului Timi�oara. Din cele 44 de societ��i de asigurare acreditate de Comisia de Supraveghere a Asigur�rilor, 27 de societ��i de asigurare �i 6 brokeri de asigur�ri activeaz� în municipiul Timi�oara printr-un num�r de 65 unit��i. Principalele societ��i de asigurare: Allianz �iriac, Asirom, Omniasig, ING Asigur�ri de Via��, BCR Asigur�ri, Asiban, Ardaf, Astra, Generali, AIG Life,etc., sunt prezente pe pia�a de asigur�ri în municipiul Timi�oara în propor�ie de peste 50%. În ceea ce prive�te repartizarea pe tipuri de asigur�ri, asigur�rile de via�� au fost în propor�ie de cca. 20%, 42% alte asigur�ri �i 38% activit��i auxiliare asigur�rilor. Serviciile bancare din municipiul Timi�oara contribuie cu aproximativ 90% la realizarea cifrei de afaceri în acest sector în Polul de cre�tere Timi�oara, comunele din arealul de influen�� contribuind cu 10%. Comparativ cu municipiul Timi�oara, în comunele periurbane, sectorul financiar-bancar este foarte slab dezvoltat, activit��ile derulate sunt cele auxiliare intermedierilor financiare �i ale caselor de asigur�ri. Acest sector este prezent în doar câteva comune: Dumbr�vi�a, Ghiroda, Dude�tii Noi �i Mo�ni�a Nou�. Sectorul Tehnologiei Informa�iei si Comunica�iilor Sectorul Tehnologiei Informa�iei �i Comunica�iilor (TI&C) este unul din sectoarele economice cele mai dinamice din Polul de cre�tere, înregistrând o cre�tere constant� �i substan�ial� în ultimii zece ani. Tradi�ia industrial�, calitatea educa�iei �i cercet�rii de specialitate din universit��ile Timi�oarei (�i în primul rând de la „Universitatea „Politehnica" din Timi�oara, locul unde a fost conceput primul computer din România) precum �i proximitatea fa�� de pie�ele mari din Europa Central� au constituit elemente importante pentru dezvoltarea acestui sector. Avantajele acestuia sunt, prin urmare, calificarea superioar� a resurselor umane �i poten�ialul de cercetare prin num�rul mare de absolven�i (în cazul Universit��ii Politehnica în jur de 15.000 de absolven�i). În momentul de fa�� pe plan regional �i local, sectorul este bine reprezentat �i divers, firmele de profil fiind angajate într-o gam� larg� de activit��i care merg de la distribu�ia de componente pân� la dezvoltarea de aplica�ii software foarte specializate. În perioada 2003-2006 cifra de afaceri a sectorului realizat� în cadrul Polului de cre�tere a cunoscut o evolu�ie cresc�toare ajungând în 2006 la cca 48,5 mil. Euro. De asemenea, se remarc� un grad mare de concentrare a firmelor în zona Timi�oara (98% din totalul firmelor din sectorul TI&C din cadrul Polului de cre�tere).





Tabelul nr.4 Reparti�ia firmele din sectorul TIC la nivelul Polului de cre�tere Timi�oara,

în anul 2006

Sursa: Direc�ia General� a Finan�elor Publice Timi�, 2006 (date prelucrate)

Plecând de la acest efect de concentrare spa�ial� a firmelor din sectorul TIC, de la existen�a altor condi�ii favorizante pentru un eventual proces de clusterizare a sectorului, sunt promovate mai multe ini�iative care vizeaz� consolidarea leg�turilor dintre actorii activi în acest sistem �i coagularea în viitor a unui cluster regional de profil, un prim pas fiind constituirea unui pol de excelen�� TIC în zona Timi�oara.

Alte activit��i de prest�ri servicii

Sectorul serviciilor prestate c�tre întreprinderi �i cel al serviciilor prestate c�tre popula�ie a cunoscut o amploare deosebit� în ultimii ani. Se remarc� o interven�ie masiv� pe pia�a intern� a firmelor interna�ionale cu renume în domeniul prest�rii de servicii, ceea ce a determinat o cre�tere semnificativ� a calit��ii produselor oferite, multe dintre aceste firme ac�ionând în special pentru a-�i proteja �i p�stra clien�ii – mari concerne interna�ionale – care investesc în zon�.

2006 CAEN TI&C

Denumire cod CAEN

Nr. salaria�i

Nr. societ��i Cifra de Afaceri Rezultat net

Timi�oara 72

Servicii de software �i activit��i conexe 2,447 686 151,640,394 19,230,240

642 Servicii de telecomunica�ii 624 117 45,655,244 3,887,749

Arealul de influen�� 72

Informatic� �i activit��i conexe 131 25 6,153,250 1,035,450

642 Servicii de telecomunica�ii 13 8 478,932 -3,687

Timi�oara Total / TIC: 3,071 803 197,295,638 23,117,989 Arealul de influen�� Total / TIC: 144 33 6,632,182 1,031,763

Total TI&C /Pol de cre�tere 3,215 836 203,927,820 24,149,752 Timi�oara Total Servicii 58,078 18,043 6,848,467,875 564,153,247 Arealul de influen�� Total Servicii 4,176 587 685,400,000 63,413,305

Total Servicii /Pol de cre�tere 62,254 18,630 7,533,867,875 627,566,552

% Servicii TI&C în Total Servicii 5.16% 4.41% 2.71% 3.85%





Sectorul serviciilor de cunoa�tere intensiv� - servicii care folosesc cuno�tin�e profesionale înalte (Knowledge Intensive Business Services, KIBS) este foarte bine dezvoltat, factorul principal de cre�tere fiind dat de dinamica mare a serviciilor c�tre întreprinderi, ce au o pondere de 45% în cifra de afaceri din domeniul serviciilor de pia��.

Tabelul nr.5 Reparti�ia firmele din sectorul serviciilor de cunoa�tere intensiv� (KIBS) la nivelul Polului de cre�tere Timi�oara, în anul 2006

2006 CAEN KIBS Denumire cod

CAEN Nr

salariati

Nr societat

i Cifra de Afaceri Rezultat net

Timisoara 72 Informatic� �i activit��i conexe 2,447 686 151,640,394 19,230,240

73 Cercetare-dezvoltare 312 35 30,881,400 3,493,520

74 (exceptie 747, 7481,

7482)

Alte activit��i de servicii prestate în principal întreprinderilor 10,480 3,832 655,454,001 201,132,265

Arealul de influen�� 72

Informatic� �i activit��i conexe 131 11 6,153,250 1,035,450

73 Cercetare-dezvoltare 0 0 0 0

74 (exceptie 747, 7481,

7482)

Alte activit��i de servicii prestate în principal întreprinderilor 465 148 24,332,071 7,650,553

Timi�oara Total KIBS 13,239 4,553 837,975,795 223,856,025 Arealul de influen�� Total KIBS 596 159 30,485,321 8,686,003

Total KIBS /Pol de cre�tere 13,835 4,712 868,461,116 232,542,028 Timi�oara Total Servicii 58,078 18,043 6,848,467,875 564,153,247 Arealul de influen�� Total Servicii 4,176 587 685,400,000 63,413,305

Total Servicii /Pol de cre�tere 62,254 18,630 7,533,867,875 627,566,552

% Servicii KIBS in Total Servicii 22.22% 25.29% 11.53% 37.05% Sursa: Direc�ia General� a Finan�elor Publice Timi�, 2006 (date prelucrate)

În cadrul serviciilor de cunoa�tere intensiv� (KIBS), o evolu�ie interesant� o are sectorul serviciilor de consultan�� c�tre întreprinderi (juridice, de contabilitate �i consultan�� fiscal�, servicii de sondaje, consultan�� fiscal�, managerial� �i tehnologic�, arhitectur� etc.). În acest domeniu serviciile sunt oferite atât de organiza�iile locale specializate (CCIAT, ADETIM), dar mai ales de c�tre firme na�ionale �i interna�ionale (Price Waterhouse Coopers, Ernst & Young, KPMG etc).





Serviciile de recrutare �i plasare a for�ei de munc� se deruleaz� prin Inspectoratul Teritorial al Muncii, Agen�ia de Ocupare a For�ei de Munc� (on-line pe internet prin site-urile specializate în acest domeniu), precum �i prin firme private specializate (Manpower, Adecco, Lugera&Makler, Trenkwalder etc.).

Domeniul serviciilor imobiliare de�ine o pondere de 18% din volumul total al cifrei de afaceri, fiind în cre�tere în ultimii ani, datorit� cre�terii tarifelor �i a pre�urilor pe pia�a imobiliar�. Dinamica dezvolt�rii imobiliare în ora� a determinat o cre�tere semnificativ� a sectorului imobiliar �i în comunele periurbane, datorit� op�iunii popula�iei urbane cu venituri ridicate pentru locuin�ele unifamiliale pozi�ionate în localit��ile periurbane. Astfel cifra de afaceri din sectorul imobiliar a crescut sim�itor de la an la an, ajungând în anul 2006 la 31 mil. lei fa�� de 25 mil. lei cât înregistra în anul 2005.

Ponderea serviciilor prestate c�tre popula�ie este destul de sc�zut�, 10% din totalul serviciilor de pia��, sectoarele principale fiind cel al s�n�t��ii �i cel al asisten�ei sociale, urmate de sectorul activit��ilor recreative, culturale �i sportive.

În Polul de cre�tere Timi�oara sunt localizate un num�r însemnat de societ��i de transport marf� �i persoane, de curierat, firme care ofer� servicii educa�ionale, sociale, de divertisment �i recreere, cre�terea volumului de afaceri în acest sector fiind dat� �i de extinderea sectorului turistic dar �i de orientarea tot mai mare a popula�ei c�tre produsele oferite de aceste firme. În comunele din aria de influen��, serviciile de transport marf� �i persoane au cunoscut o u�oar� cre�tere fa�� de anul 2005, înregistrând în anul 2006 o cifr� de afaceri de 154 mil. lei.

De asemenea, au început s� se dezvolte în zona de influen�� a Municipiului Timi�oara serviciile de telecomunica�ii �i activit��ile de curierat, cifra de afaceri dublându-se în anul 2006 raportat la anul precedent. Aceste servicii au înregistrat cea mai mare cifr� de afaceri în comunele Dumbr�vi�a, �ag si Sînmihaiu Român. EVOLU�IA CIFREI DE AFACERI A POLULUI DE CRE�TERE TIMI�OARA Cifra de afaceri realizat� de Polul de cre�tere Timi�oara a înregistrat o evolu�ie fluctuant�, conform graficului �i tabelului de mai jos. Dac� ramurile agriculturii �i construc�iilor au crescut în fiecare an în perioada 2003-2006 (agricultura cu o medie de 21% , iar construc�iile cu o medie de 24%), ramurile industriei �i serviciilor au o evolu�ie diferit�. Anul 2005 marcheaz� o sc�dere însemnat� a industriei în Municipiul Timi�oara, ceea ce duce la sc�derea cifrei de afaceri total� a polului. În anii 2003 �i 2004 industria a de�inut primul loc în realizarea cifrei de afaceri, urmând ca în anii 2005 �i 2006 sectorul serviciilor s� de�in� primul loc. Cu o cre�tere semnificativ� a cifrei de afaceri în valoare absolut�, de 2 mld. lei în anul 2006 fa�� de anul 2003 (cu un ritm mediu anual de cre�tere de cca.12% în perioada 2003-2006), sectorul serviciilor reprezint�, dup� construc�ii, (ritm mediu anual de cre�tere – 24%) cel mai dinamic sector de activitate. Astfel, cu o pondere care se situeaz� în jurul a 50 % din valoarea total� a cifrei de afaceri �i cu un ritm de cre�tere sus�inut, sectorul serviciilor contribuie în cea mai mare m�sur� la dezvoltarea economic� a zonei.





0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

2003 2004 2005 2006

Agricultura Industrie Constructii Servicii

Fig.9 Evolu�ia cifrei de afaceri pe ramuri de activitate5 - mii lei –

Sursa: Direc�ia General� a Finan�elor Publice Timi�, 2006 (date prelucrate)

5 Cifra de afaceri a fost calculata f�r� raport�rile firmelor mari care au obliga�ia depunerii bilan�ului contabil la DGFP Bucure�ti

Cifra de afaceri realizat� pe ramuri de activitate in perioada 2003-2006 (mii lei)

Ramura/AN 2003 2004 2005 2006 TOTAL / RAMUR�

Agricultura 229.991 289.647 318.679 375.723 1.214.039

Timi�oara 206.923 262.827 290.341 338.379 1.098.470

Arealul de influen�� 23.068 26.820 28.338 37.344 115.569

Industrie 6.002.799 6.882.647 3.091.054 3.072.000 19.048.500

Timi�oara 5.688.209 6.483.762 2.621.072 2.577.163 17.370.206

Arealul de influen�� 314.590 398.885 469.982 494.837 1.678.294

Construc�ii 944.484 1.246.541 1.375.856 1.630.488 5.197.369

Timi�oara 888.896 1.179.776 1.276.973 1.442.851 4.788.496

Arealul de influen�� 55.588 66.765 98.883 187.637 408.873

Servicii 5.502.961 6.446.507 6.321.810 7.533.868 25.805.146

Timi�oara 5.068.533 5.964.824 5.715.320 6.848.468 23.597.145

Arealul de influen�� 434.428 481.683 606.490 685.400 2.208.001

TOTAL/AN 12.680.234 14.865.342 11.107.399 12.612.079 51.265.054

Timi�oara 11.852.561 13.891.189 9.903.706 11.206.861 46.854.317

Arealul de influen�� 827.673 974.153 1.203.693 1.405.218 4.410.737





• sectorul IMM

În anul 2003 în Polul de cre�tere Timi�oara activau un num�r total de 11.578 de IMM-uri, 93% din acestea fiind situate în municipiul Timi�oara. În anul 2006 num�rul acestora a crescut la 18.219, ponderea cea mai ridicat� de IMM-uri fiind evident în municipiul Timi�oara (92%). Concentrare mai mare a IMM-urilor se observ� în localit��ile aflate în imediata vecin�tate a municipiului Timi�oara: Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giarmata, Giroc �i Mo�ni�a Nou� (66% din num�rul total al IMM-urilor active din localit��ile din zona de influen��). Comparativ cu anul 2003, în anul 2006 erau, în total, cu 57% mai multe IMM-uri active, cu 55% mai multe în municipiul Timi�oara �i cu 90% mai multe IMM-uri în localit��ile din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara. Num�rul de IMM-uri a crescut în 2006 fa�� de 2003 cu 61% în sectorul comer�ului �i serviciilor, cu 99% în construc�ii, cu 27% în industrie �i cu 57% în agricultur�. Cre�terea mai însemnat� înregistrat� în sectorul construc�iilor reflect� �i dezvoltarea sus�inut� a zonelor reziden�iale aflate în comunele limitrofe ale Timi�oarei.

Plan Integrat de Dezvoltare Polul de cre�tere Timi�oara (PCT)

Întocmit: Prim�ria Municipiului Timi�oara, Direc�ia Dezvoltare, Serviciul Dezvoltare Local� �i Integrare European� |

��

2003 2006 2003 2006 2003 2006 2003 2006 2003 2006

�� !��"��

#$��%��%��

��&��'�� (��

(��)��

��

��

��

��

��

��

� !��

�� !��

�� !��

�� "��

�� #��

�� $��

�� %��

��&'"��%��("� ��

�� &��)�*� ��

�� +�,� ��

� �� **+,-� *-�*.� ��.� �+.� *+�+� *./�� /�+� .�,� .�+.� */..*�

� 0 �� .�0 � .�0 � -�0 � -�0 � .*0 � -.0 � ./0 � .�0 � ./0 � .�0 � Sursa: Oficiul Registrului Comer�ului Timi�

Plan Integrat de Dezvoltare�Polul de cre�tere Timi�oara (PCT)


La nivelul municipiului Timi�oara, din totalul de 16.743 IMM-uri, 15.160 erau micro-întreprinderi (90%), 1.275 erau întreprinderi mici (8%) �i 308 întreprinderi mijlocii (2%). Aceste categorii de IMM-uri de�in aproximativ aceea�i pondere �i în localit��ile rurale din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara. În ceea ce prive�te structura IMM-urilor pe sectoare de activitate, IMM-urile din domeniul comer�ului �i serviciilor au ponderea cea mai mare 81% (83 % pentru Timi�oara �i 74% pentru localit��ile periurbane). Urmeaz� sectorul industriei cu 13% (10% pentru Timi�oara �i 18% pentru localit��ile aflate în arealul de influen��), sectorul construc�ii cu 4% (5% pentru Timi�oara �i 4% pentru localit��ile din arealul de influen��) �i cel al agriculturii, silviculturii �i pisciculturii cu 2% (2% pentru Timi�oara �i 4% pentru localit��ile arealului de influen��). Indicatorul care arat� nivelul de dezvoltare al mediului antreprenorial din punct de vedere calitativ îl reprezint� densitatea întreprinderilor. Densitatea medie a întreprinderilor în cadrul polului de cre�tere este de 51,5 la 1000 de locuitori, cu mult peste media na�ional� de 20,48 de întreprinderi la 1.000 locuitori, fapt ce relev� un mediu antreprenorial dinamic.

Tabelul nr.7 Densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori la nivelul Polului de cre�tere Timi�oara

Polul de cre�tere Timi�oara Densitate IMM-urilor la 1.000 locuitori

Timi�oara – centrul urban 55,21 Becicherecu Mic 30,0 Bucov�� - Dude�tii Noi 22,68 Ghiroda 60,86 Giarmata 42,42 Mo�ni�a Nou� 37,30 Or�i�oara 41,98 Pi�chia 41,47 Remetea Mare 18,04 S�c�laz 4,12 Sînmihaiu Român 11,05 �ag 33,90 Dumbr�vi�a 12,01

Arealul de influen��

Giroc 20,34 Sursa: Oficiul Registrului Comer�ului Timi�, date prelucrate De�i nivelul de dezvoltare al mediului antreprenorial al Polului de cre�tere - reflectat de indicatorul densitatea medie a IMM – urilor la 1000 de locuitori - este unul ridicat, se constat� diferen�ieri în sensul polariz�rii acestei dezvolt�ri în anumite zone. Se constat� astfel c� mai mult de dou� treimi din întreprinderile active din zona de influen�� sunt concentrate în jurul Municipiului Timi�oara. Prezen�a mult mai redus� a întreprinderilor în celelalte comune impune m�suri de încurajare a ini�iativei antreprenoriale în aceste zone.



• cercetare

Unit��ile de cercetare din regiunea de Vest �i jude�ul Timi� (institute, centre, sta�iuni, oficii, etc.) sunt concentrate în special în municipiul Timi�oara �i activeaz� în diverse domenii ale �tiin�ei: medicin�, s�n�tate public�, agricultur�, silvicultur�, ingineria �i protec�ia mediului, echipamente �i tehnologii de sudare �i încerc�ri de materiale, ecologie (inclusiv ecologie industrial�), chimie, electrochimie, agrochimie, informatic�, construc�ii �i materiale de construc�ii, pedologie etc. Din cele 52 de unit��i de cercetare din regiunea de vest, în Polul de cre�tere Timi�oara sunt active 30 unit��i de cercetare (24 de unit��i de cercetare-dezvoltare în �tiin�ele fizicii �i ale naturii �i alte 5 unit��i de cercetare-dezvoltare în �tiin�e socio-umane, localizate în Timi�oara �i o unitate în comuna Giroc), conform datelor furnizate de Direc�ia General� a Finan�elor Publice. Activitatea propriu-zis� de cercetare �tiin�ific� reprezint� doar o parte din sfera de activitate a unit��ilor de cercetare, deoarece gama de servicii oferite este mai larg�, cuprinzând servicii de consultan��, studii �i analize, asisten�� i expertiz� tehnic�, calificare personal, materializate în contracte de cercetare �i de prest�ri servicii încheiate cu ter�ii - societ��i comerciale, ONG-uri, autorit��i ale administra�iei publice locale. În unit��ile de cercetare din Timi�oara se desf��oar� atât activit��i de cercetare fundamental�, cât �i aplicativ�, orientat� spre nevoile industriei, pe baza unor proiecte finan�ate prin Programul de Cercetare de Excelen�� CEEX �i Planul Na�ional de Cercetare – Dezvoltare PNCDI 2. Dotarea unit��ilor de cercetare a început din 2006 s� se înnoiasc� masiv dup� ce programul CEEX a permis alocarea a 40% din bugetul proiectelor mari (de pân� la 1.500.000 lei) pentru achizi�ia de echipamente �i aparatur� de cercetare modern�. Majoritatea unit��ilor de cercetare sunt afiliate la Asocia�ia pentru Cercetare Multidisciplinar� din Zona de Vest a României (ACM-V). Având sediul în Timi�oara, ACM-V este o organiza�ie profesional� care concentreaz� principalele for�e de cercetare, dezvoltare �i inovare din jude�ele Arad, Cara�-Severin, Hunedoara �i Timi�. Fac parte din ACM-V cercet�tori �tiin�ifici persoane fizice, institute de cercetare �tiin�ific�, universit��i, centre de cercetare, catedre universitare, sta�iuni de cercetare. ACM-V a organizat în perioada 2002 - 2007 simpozioanele „Cercetare Multidisciplinar� regional�”, „Tinerii �i Cercetarea Multidisciplinar�”, a participat la un num�r mare de simpozioane interna�ionale organizate în str�in�tate �i a avut numeroase expuneri, cursuri �i conferin�e. ACM-V colaboreaz� pe baza unor conven�ii cu organiza�ii de cercetare �i universit��i din Novi Sad - Serbia �i Szeged - Ungaria. Cercetarea institu�ionalizat� se completeaz� cu cercetarea �tiin�ific� desf��urat� în universit��i. Cercetarea universitar� este desf��urat� de colective alc�tuite din cadre didactice, doctoranzi �i studen�i în ani terminali. În Timi�oara - unul dintre cele mai importante centre universitare din �ar� - cercetarea �tiin�ific� constituie un obiectiv de baz� al personalului academic din universit��i. Preocuparea universit��ilor pentru performan�� este sus�inut� de existen�a a numeroase centre de cercetare acreditate de CNCSIS (Consiliul Na�ional al Cercet�rii �tiin�ifice din Înv��mântul Superior) - multe dintre ele înfiin�ate începând cu anul 2001 - precum �i a centrelor de excelen��. În cadrul universit��ilor din Timi�oara exist� în prezent trei centre de excelen��, din care dou� în cadrul Universit��ii de �tiin�e Agricole �i unul în cadrul Universit��ii Politehnica.



Pentru dezvoltarea poten�ialului �tiin�ific, tehnologic �i economic la nivel regional, au fost realizate importante proiecte de parcuri �i centre de transfer tehnologic. Incubatorul de afaceri �i Centrul de Transfer Tehnologic în domeniul software Timi�oara este un proiect ini�iat de c�tre Prim�ria Municipiului Timi�oara în parteneriat cu Consiliul Jude�ean Timi�, Universitatea Politehnica �i IBD/GTZ Serviciul Integrat de Consultan�� pentru Economie al Germaniei în România, în vederea încuraj�rii cercet�rii aplicate, stimul�rii ini�iativelor tinerilor �i dezvolt�rii IMM-urilor în domeniul tehnologiilor de vârf �i software. De men�ionat c� ini�iativa a fost una de succes, întrucât de la înfiin�area incubatorului doar 3 firme s-au retras, iar tot în aceast� perioad� alte 3 firme au absolvit programul de incubare, nemaiavând nevoie de asisten��. În prezent în Incubator î�i desf��oar� activitatea 12 firme, alte cereri fiind în curs de evaluare. În parteneriat a fost implementat �i proiectul „Tim Science Park”. Parcul �tiin�ific �i Tehnologic TIM SCIENCE PARK Timi�oara s-a constituit prin asocierea în participa�iune între Institutul Na�ional de Cercetare - Dezvoltare în Electrochimie �i Materie Condensat� (INCEMC) - Timi�oara, Universitatea de Vest „Vasile Goldi�" din Arad, Funda�ia pentru Cultur� �i Înv��mânt „Ioan Slavici" din cadrul Universit��ii „Ioan Slavici” din Timi�oara, SC Centrul de Cercet�ri Tehnologice „NIDE" SRL, Camera de Comer�, Industrie �i Agricultur� Timi�oara, SC ELBA SA �.a., fiind inaugurat în anul 2006. Înfiin�area în Timi�oara a Parcului �tiintific �i Tehnologic a avut ca scop utilizarea rezultatelor activit��ii de cercetare �i aplicarea tehnologiilor avansate în economie, dar �i cre�terea particip�rii institu�iilor de înv��mânt superior �i a unit��ilor de cercetare-dezvoltare la procesul de dezvoltare economico-social�. Domeniile de activitate sunt: chimie, electrochimie, protec�ia mediului, fizic�, sudur�, calculatoare, conducerea automat� a sistemelor tehnologice, �tiin�e economice �i marketing, alte domenii în func�ie de eventuale necesit��i. ��

Obiectivele parcului sunt: - dezvoltarea poten�ialului �tiin�ific, tehnologic �i economic la nivel regional - transferul tehnologic de rezultate ale cercet�rii la agen�ii economici interesa�i - valorificarea pe pia�� a rezultatelor cercet�rii române�ti - stabilizarea speciali�tilor cu performan�e profesionale în domeniile cercet�rii �i

înv��mântului superior - crearea de noi locuri de munc� în domeniul tehnologiilor avansate - formarea tinerilor pentru activitatea de cercetare �i integrarea studen�ilor �i

absolven�ilor institu�iilor de înv��âmânt superior în mediul socio-economic - orientarea universit��ilor �i a unit��ilor de cercetare spre mediul economic �i social - atragerea companiilor str�ine pentru a investi în activit��i de transfer tehnologic.



• Investi�ii

În perioada 2003-2007 au fost înregistrate la Registrul Comer�ului Timi� 27.833 de firme, din care 19.001 firme (68%) pe teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara. Aportul de capital str�in atras în zona municipiului Timi�oara reprezint� 86,4% din capitalul str�in atras în jude�ul Timi� în aceea�i perioad�, majoritatea investi�iilor fiind concentrate în Timi�oara.

Tabelul nr. 8 Situa�ia societ��ilor comerciale cu participare str�in� la capital înmatriculate la

Registrul Comer�ului Timi� în perioada 2003-2007 (Comparativ Timi�-Polul de cre�tere Timi�oara)

- valori -

Nr. total de firme Nr. de firme cu participare

str�in� la capital

Total aport de capital str�in -EURO-

An

Timi� PC Timi�oara



2003 3.882 2.806 556 414 8.230.859 1.830.091 2004 5.567 3.850 885 635 77.260.752 73.111.573 2005 6.839 4.816 937 663 16.042.906 8.930.945 2006 5.641 3.727 832 694 55.881.462 52.145.586 2007 5.904 3.802 1033 811 7.754.502 6.716.503

2003-2007 27.833 19.001 4.243 3.217 165.170.481 142.734.698 Sursa: Oficiul Registrul Comer�ului Timi�, 2007 (date prelucrate)

- procente -

An

Total firme noi înmatriculate

PC Timi�oara / Timi�

Num�r firme cu participare

str�in� la capital PC Timi�oara /

Timi�

Num�r firme cu capital str�in /

Num�r total firme PC Timi�oara

Aport de capital str�in

PC Timi�oara / Timi�

2003 72% 75% 15% 22% 2004 69% 62% 16% 95% 2005 70% 71% 14% 56% 2006 66% 83% 19% 93% 2007 64% 79% 22% 87%

2003-2007 68% 76% 17% 86 % Se poate observa din datele prezentate mai sus c� Polul de cre�tere Timi�oara polarizeaz� investi�iile str�ine atrase în jude�ul Timi� – 76% din firmele cu participare str�in� la capital �i 86% din aportul de capital str�in – în perioada 2003-2007.

În prezent, la nivel na�ional, jude�ul Timi� se situeaz� pe locul doi, dup� Bucure�ti, în ceea ce prive�te num�rul societ��ilor cu capital mixt, de�inând o pondere de 6,4%. În ceea ce prive�te capitalul social total exprimat în valut�, Timi�ul se situeaz� pe locul 5 pe �ar�, dup� Bucure�ti �i jude�ele Ilfov, Arge�, Gala�i, iar ponderea sa reprezint� 4,08%. Dar aceast� pozi�ie frunta��, jude�ul Timi� o datoreaz� în mare parte capacit��ii mari de atrac�ie a municipiului Timi�oara. Timi�oara



reprezint� un important pol de atrac�ie pentru investitorii str�ini, atât în cadrul jude�ului Timi�, cât �i la nivel na�ional.

Tabelul nr. 9 Lista primelor 20 de societ��i cu capital str�in din jude�ul Timi� dup� volumul de capital investit în euro, în anul 2007

Nr. crt.

Firma Domeniu de activitate

Localitatea Aport de capital str�in

- euro - 1 Valeo Lighting injection SA Produc�ie industrial� Timi�oara 3.739.157 2 Andradi Com SRL Comert amanunt Timi�oara 811.957 3 Ferme d.Agro SRL Servicii Timi�oara 592.593 4 Telcomest SA Productie industrial� Timi�oara 456.848 5 Valeo Lighting Assembly Produc�ie industrial� Timi�oara 457.988 6 Central Park SA Servicii Timi�oara 283.349 7 Calinteg 2M2 SRL Comer� cu ridicata Timi�oara 269.727 8 TKI – Kantiere Ro SA Comer� cu ridicata Timi�oara 215.321 9 Biar BS SRL Servicii Timi�oara 164.189

10 Solitudine 2M SRL Servicii Timi�oara 144.053 11 Basalt Cariere SRL Produc�ie industriala Dumbravi�a 141.195 12 Proiect Design SRL Servicii Timi�oara 135.000 13 ITA.Cos.Bastante SRL Servicii Timi�oara 133.575 14 Customline Construct SRL Construc�ii Timi�oara 125.257 15 Bertschi România SRL Servicii Timi�oara 125.000 16 Catalana de Promocions SRL Servicii Timi�oara 110.323 17 Ardalan Real Estate SRL Servicii Timi�oara 101.339 18 StampTEC SRL Produc�ie industrial� N�drag 92.455 19 Basalt Cariere SRL Produc�ie industrial� Dumbr�vi�a 90.180 20 Michel Thierry România SRL Produc�ie industrial� Timi�oara 67.000

Sursa: Oficiul Registrul Comer�ului Timi�, 2007 Din primele 20 de firme cu participare str�in� la capital la nivelul jude�ului Timi�, 19 firme au sediul pe teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara (17 în Timi�oara, 2 în Dumbr�vi�a - Basalt Cariere SRL), iar clasamentul primelor 10 firme cu participare str�in� la capital la nivelul jude�ului Timi� este acela�i cu clasamentul la nivelul municipiului Timi�oara. Succesul Timi�oarei în atragerea investitorilor str�ini este rezultatul condi�iilor geo-politice favorabile, al infrastructurii tehnice �i de comunica�ii dezvoltate, a existen�ei for�ei de munc� bine calificate �i a mediului social coeziv, a rela�iilor inter-umane �i inter-etnice agreabile, al atractivit��ii mediului de afaceri �i nu în ultimul rând �i a deschiderii �i preocup�rii constante a autorit��ilor publice locale de a atrage investi�ii str�ine, de a încuraja afacerile. Volumul total al investi�iilor str�ine pe cap de locuitor atrase de Polul de cre�tere Timi�oara din 2003 pân� în prezent este de 735 euro/locuitor în Timi�oara, în vreme ce volumul total al investi�iilor str�ine pe cap de locuitor, atrase în jude�ul Timi� este de 450 euro/locuitor, cu 38% mai mic decât în Timi�oara. Primele 10 ��ri, dup� aportul de capital investit, sunt enumerate în tabelul urm�tor:



Tabelul nr.10 Clasamentul primelor 10 ��ri dup� valoarea capitalului str�in investit

în cadrul Polului de cre�tere Timi�oara, în anul 2007

-euro- Nr. crt.

�ara Nr. de firme

Total aport capital

str�in 1. Fran�a 35 4.339.082,4 2. Italia 420 2.021.740,35 3. Spania 30 1.214.414,68 4. Marea Britanie 13 841.636 5. Germania 188 743.746 6. Belgia 19 636.604 7. Austria 89 315.285 8. Ungaria 61 175.795 9. Elve�ia 7 128.599

10. Iran 3 102.371,51 Sursa: Oficiul Registrul Comer�ului Timi�, 2007

Din punct de vedere spa�ial, principalele investi�ii str�ine sunt reg�site în municipiul Timi�oara precum �i în comunele Dumbr�vi�a, Giroc �i Ghiroda, dar într-o mai mic� m�sur�. Localizarea prioritar� a investi�iilor în municipiul Timi�oara - atât cele str�ine cât �i cele autohtone - apare �i datorit� dezvolt�rii insuficiente a infrastructurii de afaceri în comunele din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara.

• for�� de munc� (popula�ie activ�, ocupat�, rata �omajului) Distribu�ia salaria�ilor �i productivitatea muncii pe ramuri de activitate la nivelul Polului de cre�tere Timi�oara

Oferta de locuri de munc� a crescut în intervalul 2003-2006 în cadrul polului de cre�tere, cu o medie anual� de 5,5%, astfel c� �i num�rul salaria�ilor a înregistrat o cre�tere de 16,24%, relevându-se o dinamic� sensibil mai accentuat� în zona de influen��: 18,8%, fa�� de 16,54%, în municipiu (tabel 11). Cele mai multe locuri de munc� au fost create în sectorul serviciilor, care a înregistrat o cre�tere de 45%, rata medie anual� fiind de 15% în intervalul analizat. Dinamismul din ultimii ani al construc�iilor a determinat o cre�tere însemnat� a num�rului angaja�ilor �i în acest sector, de 36%, cu o rat� medie anual� de 12%. Industria a înregistrat în perioada 2004-2006 o sc�dere de 16,9% a num�rului de salaria�i. Agricultura a înregistrat cre�tere de câteva procente a ponderii num�rului de salaria�i.



Tabelul nr.11 Evolu�ia num�rului de salaria�i �i a productivit��ii muncii,

pe ramuri de activitate, în Polul de cre�tere Timi�oara

RAMURA Num�r salaria�i

Productivitatea muncii (mii lei/om)

2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 Agricultur� 1697 2685 2278 4658 136 108 140 81 - Timi�oara 1180 2140 1777 4236 175 123 163 80 - zona periurban� 517 545 501 422 45 49 57 88 Industrie 53306 53562 39010 44277 113 128 79 69 - Timi�oara 48304 49101 33918 39564 118 132 77 65 - zona periurban� 5002 4461 5092 4713 63 89 92 105 Construc�ii 12490 13751 14323 16991 76 91 96 96 - Timi�oara 11863 12824 13275 15517 75 92 96 93 - zona periurban� 627 927 1048 1474 89 72 94 127 Servicii 42773 51940 52911 62254 129 124 119 121 - Timi�oara 39845 47191 48591 58078 127 126 118 118 - zona de influen�� 2928 4749 4320 4176 148 101 140 164 TOTAL 110266 121938 108522 128180 115 122 102 98 - Timi�oara 101192 111256 97561 117395 117 125 102 95 - zona de influen�� 9074 10682 10961 10785 91 91 110 130

Sursa: Direc�ia Regional� a Finan�elor Publice Timi�, date prelucrate

Astfel, în prezent, structura num�rului de salaria�i la nivelul Polului de cre�tere Timi�oara (fig. 10) este net dominat� de servicii care de�in 61% din total, valoare similar� ponderii înregistrate la nivel na�ional (62,09%) �i superioar� ponderii jude�ene (de 50,64%) �i celei regionale, de 48,26%. Industria concentreaz� 35% din num�rul de salaria�i, valoare comparabil� cu ponderea de la nivel na�ional, de 34,9%, dar inferioar� celor de la nivel jude�ean – de 38,1% - �i regional – de 41,5%. Construc�iile ocup� locul al treilea ca importan��, cu o pondere de 13,25%, valoare aproape dubl� în compara�ie cu cele de la nivel jude�ean (7,8%), regional (6,9%), respectiv na�ional (7,5%). Ponderea num�rului de salaria�i în agricultur� este modest�: 4%, superioar�, îns�, celei de la nivelele scalare superioare: 3,4% - la nivel jude�ean, 3,1% - la nivel regional si 2,9%, la nivel na�ional.



1.697

53.306

12.490

42.773

2.685

53.562

13.751

51.940

2.278

39.010

14.323

52.911

4.658

44.277

16.991

62.254

010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.00090.000

100.000110.000120.000130.000

2003 2004 2005 2006

Servicii

Construc�ii

Industrie

Agricultur�

Fig.10 Evolu�ia num�rului �i structurii salaria�ilor

pe ramuri de activitate în Polul de cre�tere Timi�oara în intervalul 2003-2006

Structura num�rului de salaria�i este diferen�iat� la nivelul Polului de cre�tere (fig. 11). Astfel, în anul 2006, municipiul Timi�oara se remarc� prin preponderen�a salaria�ilor din servicii (49,5%), în vreme ce zona de influen�� prezint� un profil dominat de industrie (43,7%).

Fig. 11. Ponderea salaria�ilor pe ramuri de activitate în Polul de cre�tere Timi�oara Productivitatea muncii a înregistrat valori fluctuante, sc�zând de la 115 mii lei/om în anul 2003 la 98 mii lei/om în anul 2006, acest� involu�ie se explic� în mare parte prin cre�terea num�rului de salaria�i; astfel, num�rul de salaria�i a crescut cu 13% iar productivitatea muncii a sc�zut cu 14%.

49.5

38.734

43.7

13 13.7

3.5 3.9

05

101520253035404550

servi

cii

industr

ie

%

Timi�oara

zona deinfluen��



Singurul domeniu care a înregistrat evolu�ii pozitive ale productivit��ii muncii a fost cel al construc�iilor (fig.13).

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2003 2004 2005 2006

agriculturaindustrieconstructiiservicii

Fig. 13 Evolu�ia productivit��ii muncii pe ramuri de activitate în perioada 2003-2006

De remarcat faptul c� în vreme ce în municipiul Timi�oara productivitatea muncii a sc�zut pentru toate ramurile în intervalul 2003-2006, zona de influen�� prezint� cre�teri ale productivit��ii muncii în intervalul analizat în toate sectoarele de activitate, precum �i valori mai mari ale acestui indicator (fig. 14).

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

1 2 0

1 4 0

1 6 0

1 8 0

serv

icii

indus

trie

serv

icii

indus

trie

m ii le i/o m

2 0 0 3

2 0 0 4

2 0 0 5

2 0 0 6

Fig. 14. Evolu�ia productivit��ii muncii, pe ramuri, în Polul de cre�tere Timi�oara în intervalul 2003-2006



Rata de activitate (definit� ca raport procentual între popula�ia în vârst� de 15-64 ani �i popula�ia total�) prezint� în anul 2006 valoarea de 74,26% la nivelul Polului de cre�tere Timi�oara (75,6% în municipiu �i 66,99% în zona de influen��), fiind aproape egal� celei jude�ene (de 75,8%) �i superioar� celei regionale (62,8%), respectiv celei na�ionale, de 63,7%. Rata oficial� a �omajului prezint� pentru intervalul de analiz� o tendin�� general� de descre�tere. Dac� în anul 2002 rata �omajului a fost de 3,9%, în anul 2007 a ajuns la 1,6%, fiind unul dintre cele mai sc�zute niveluri din România.

În municipiul Timi�oara, ponderea �omerilor în popula�ia stabil� de 18-62 de ani a fost pentru anii 2006 �i respectiv 2007 de aproximativ 1%, cu mult sub rata �omajului la nivel de jude� (2,3%), de regiune (4,1%) sau la nivel na�ional (5,2%). �omajul în zona de influen�� a Timi�oarei este mai sc�zut decât în municipiu; dac� în anul 2002 ponderea �omerilor fa�� de popula�ia activ� varia între 0,6% (Bucov��) �i 4,4% (Becicherecu Mic), în anul 2007 ponderea �omerilor nu dep��e�te 1,3% (�ag, Bucov��), cea mai sc�zut� pondere fiind în Dumbr�vi�a (0,4%) �i Or�i�oara (0,5%). Ponderea sc�zut� a �omerilor înregistra�i fa�� de totalul popula�iei active se datoreaz� atât dezvolt�rii economice care a dus la crearea de locuri de munc�, dar �i existen�ei unei grupe de popula�ie, în special în mediul rural, ne-înregistrat� ca fiind în c�utarea unui loc de munc�. Aceast� grup� de popula�ie poate constitui o rezerv� important� de for�� de munc� pentru polul de cre�tere Timi�oara.

Num�rul �omerilor înregistra�i în municipiul Timi�oara �i comunele situate în arealul de influen�� la 31.12.2007 a fost de 2.090, din care 1.795 în municipiu (1.101 femei) �i 295 în comune. Un procent de aproximativ 80% din totalul �omerilor înregistra�i la sfâr�itul anului 2007 reprezint� persoane cu studii medii �i doar 20% sunt persoane cu studii superioare. 1.2.3. Infrastructur� tehnic� �i transporturi

1.2.3.1. C�i de comunica�ii (rutiere, feroviare, aeriene, navale, echipamente specifice)

Drumuri. Transportul rutier

Polul de cre�tere Timi�oara dispune de o re�ea dens� de c�i rutiere. Teritoriul arealului de influen�� al municipiului Timi�oara este str�b�tut de 4 drumuri na�ionale: DN 69 pe rela�ia Timi�oara - Arad, DN 6 Timi�oara - Cenad, DN 59A Timi�oara - Jimbolia �i DN 59 Timi�oara – Moravi�a. Centrul urban al polului este un nod major în traficul de tranzit, g�sindu-se la intersec�ia dintre culoarul 4 european Hamburg – Istambul �i dublura culoarului european Barcelona - St. Petersburg. Traseul coridorului IV paneuropean, pe care este situat ora�ul, urmeaz� a fi dotat cu o infrastructur� modern� de transport rutier (autostrad�), fapt care va asigura leg�turi fluente cu spa�ii importante ale Uniunii Europene. Proiectul cel mai avansat de autostrad� vizeaza segmentul N�dlac – Arad – Timi�oara care va str�bate partea nordic� a zonei de influen�� a municipiului Timi�oara. Întrucât nu exist� o centur� ocolitoare, dou� drumuri europene str�bat municipiul Timi�oara: drumul european E70, care intr� în �ar� dinspre Serbia �i face leg�tura cu sudul ��rii �i cu capitala Bucure�ti �i drumul european E671, care str�bate vestul ��rii, de la nord la sud, trecând prin Timi�oara. Ambele introduc în traficul local inconfort �i aglomer�ri suplimentare prin traficul greu de tranzit. Pentru asigurarea integr�rii Polului de cre�tere Timi�oara într-o re�ea fluent� de axe de comunica�ie sunt necesare demersuri pentru modernizarea actualelor c�i de comunica�ie care fac leg�tura cu celelalte zone ale României, precum �i cu punctele de frontier� din imediata proximitate.



Intrarea României în Uniunea European� are efecte �i asupra circula�iei rutiere prin cre�terea volumului de trafic, atât pe arterele care converg spre frontiera cu Ungaria, cât �i cu cele care converg spre Serbia, ca urmare a ridic�rii obligativit��ii vizelor pentru cet��enii români. În acest sens au crescut �i valorile de trafic privind transporturile de persoane �i m�rfuri. De altfel, dintre drumurile de ie�ire din Timi�oara, care str�bat zona de influen�� a acestuia, cele mai mari valori ale traficului rutier se înregistreaz� pe DN 69 la ie�irea spre Arad (13.000 autovehicule media zilnic� anual� - MZA), pe DN 6, la ie�irea din Timi�oara spre Ghiroda (12.000 de autovehicule MZA), 6000 autovehicule MZA la ie�irea spre �ag �i 3500 MZA la ie�irea spre Jimbolia (dup� DJDP Timi�, 2005).

Din totalul drumurilor din jude�ul Timi�, cele na�ionale (1498,3 km) sunt modernizate aproape în totalitate, cele jude�ene (1144,8 km) în propor�ie de 96%, iar drumurile comunale (2480 km) în procent de 65,5%. Îmbr�c�mintea asfaltic�, îns�, este degradat� pe numeroase tronsoane necesitând în mod urgent reabilitare (de exemplu, tronsoanele Timi�oara-Lugoj, Timi�oara-Buzia�, Timi�oara-Lipova). Jude�ul Timi� se afl� în urma multor jude�e privind gradul de siguran�� rutier� (factorul „drum” fiind unul dintre cauzele generatoare de accidente rutiere). În acest sens exemplific�m :

- lipsa centurii de ocolire a municipiului Timi�oara face ca traficul greu care tranziteaz� ora�ul s� p�trund� pe arterele de circula�ie cu valori ridicate, creându-se uneori ambuteiaje în trafic;

- lipsa unui management al traficului rutier privind sistematizarea rutier� din Timi�oara face ca, la orele de vârf, pe principalele bulevarde �i în intersec�ii (V. Pârvan, Bdul Michelangelo, Continental, Puncte Cardinale, Pia�a M�r��ti, Calea Aradului) s� se circule bar� la bar�, neexistând posibilitatea desc�rc�rii traficului pe alte artere;

- starea carosabilului pe unele str�zi este degradat�, impunându-se lucr�ri de refacere total� a acestora, iar marcajele rutiere s� fie f�cute cu materiale rezistente;

- num�rul crescut al lucr�rilor de reabilitare a re�elelor de ap� �i canal din Timi�oara face ca traficul s� fie deviat pe str�zi laterale care nu pot prelua num�rul mare de autovehicule, fapt pentru care se impune l�rgirea acestora �i crearea de parc�ri laterale;

- lipsa parc�rilor pentru autovehicule face ca uneori traficul rutier s� se blocheze datorit� opririlor sau sta�ion�rilor neregulamentare;

- existen�a celor dou� bariere care separ� nordul de sudul ora�ului centru: calea ferat� �i canalul Bega (treceri la nivel cu calea ferat�, insuficiente poduri peste Bega), precum �i por�iuni de drum cu capacit��i de circula�ie neadecvate, unde circula�ia se face în coloan�, îngreunând traficul.

Reabilitarea re�elelor rutiere constituie una dintre priorit��ile majore ale administra�iei publice locale. În acest sens, Prim�ria Municipiului Timi�oara colaboreaz� cu speciali�ti germani de la Fraunhofer Institut für Produktionstechnik und Automatisierung IPA în vederea elabor�rii unui concept de trafic metropolitan integrat (intermodal), în vederea asigur�rii mobilit��ii traficului urban �i periurban. Principalele obiective avute în vedere sunt:

1. reducerea traficului în ora� prin realizarea centurii ocolitoare 2. completarea inelelor �i penetra�iilor (radiale) 3. realizarea unei re�ele eficiente de transport în comun; realizarea unor culoare separate de

transport pentru autobuze �i troleibuze 4. realizarea de sta�ii de schimb între transportul urban �i extraurban 5. realizarea zonelor reziden�iale cu viteza de circula�ie de 30 km/or� 6. realizarea de parcaje colective terane, supra �i subterane 7. realizarea pistelor pentru bicicli�ti



8. realizarea zonelor pietonale În prezent se efectueaz� lucr�ri de reabilitare �i echipare tehnic� a c�ilor de comunica�ie rutier� care str�bat teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara ceea ce va duce pe viitor la îmbun�t��irea accesibilit��ii în zon�.

C�i ferate. Transportul feroviar

Jude�ul Timi� are cea mai veche �i cea mai dens� re�ea de c�i ferate din România, având 91,9 km cale ferat�/1000 km2 de teritoriu (fa�� de 47,9 km/1000 km², media na�ional�), iar municipiul Timi�oara, cu cele 4 sta�ii feroviare Timi�oara Nord, Timi�oara Est, Timi�oara Sud �i Timi�oara Vest, este cel mai important nod de cale ferat� din partea de vest a ��rii. Cel mai important centru de formare a traficului feroviar este sta�ia Timi�oara Nord cu un trafic de 64 perechi de trenuri pe zi. Din municipiul Timi�oara se ramific� 9 linii de cale ferat�: magistrala 900 (Bucure�ti – Craiova – Timi�oara), linia principal� 310 (Timi�oara – Arad – Oradea) �i alte 7 direc�ii secundare. Leg�turile feroviare interna�ionale se asigur� prin tronsoanele: Timi�oara – Arad – Curtici (spre Budapesta – Ungaria), Timi�oara – Jimbolia (spre Kikinda – Serbia), Timi�oara – Stamora Moravi�a (spre Belgrad – Serbia). În prezent nu exist� o leg�tura direct� cu Ungaria de pe teritoriul jude�ului Timi�, acest lucru devenind posibil doar în cazul amenaj�rii suprastructurii �i infrastructurii c�ii ferate pe distan�a Dude�tii Noi – Lovrin - Sânnicolau Mare – Cenad �i dup� reconstruc�ia podului de cale ferat� peste Mure� de la Cenad.

Pe cuprinsul jude�ului Timi�, calea ferat� însumeaz� 1069 km de linie simpl� din care 795,231 reprezint� linie curent� (între sta�ii), iar pe 186 de km calea ferat� este electrificat�, respectiv pe linia 100 între Timi�oara �i grani�a cu jude�ul Cara�-Severin spre Caransebe� Km 496+765 �i pe linia 218 spre Arad la grani�a cu jude�ul Arad Km 28+744.

Intensitatea zilnic� a traficului de c�l�tori este de 79 perechi trenuri de persoane/zi, dup� cum urmeaz�:

*) pentru trenuri personale Sursa: CFR S.A., Mersul trenurilor de c�l�tori (valabil 14.12.08-12.12.09)

Traseul Lungimea (km)

Nr. perechi trenuri/zi

Viteza comercial�*

(km/h) Timi�oara – Arad 57 20 48,8 Timi�oara – Lugoj 59 17 44,3 Timi�oara – Stamora Moravi�a 47 10 32.0 Timi�oara – Buzia� 36 9 31,3 Timi�oara – Jimbolia 39 6 46,8 Timi�oara – Cenad 75 5 26,9 Timi�oara – Radna 68 5 30,6 Timi�oara – Periam – Ner�u 93 4 31,0 Timi�oara – Cruceni 49 3 30,3



Num�rul total de c�l�tori îmbarca�i în anul 2007 în sta�iile de cale ferat� care formeaz� Complexul Timi�oara au fost de 6.234.137. În ultimii ani, se constat� o continu� degradare a infrastructurii feroviare pe liniile secundare, iar drept consecin��, sc�derea continu� a traficului de marf� �i c�l�tori. Sunt puternic afectate �inele �i traversele, podurile �i pode�ele, fiind necesare lucr�ri urgente de modernizare pe unele trasee. De altfel, pe aceste rute se circul� cu viteze foarte mici (sub 40 km/h) �i cu garnituri de tren foarte vechi �i uzate. O posibil� solu�ie pentru liniile secundare, nerentabile în prezent, ar fi transformarea acestora în trasee pentru transportul suburban. Transportul feroviar de m�rfuri se desf��oar� în zona Timi�oara cu înc�rcarea/desc�rcarea vagoanelor în sta�iile Timi�oara Nord, Timi�oara Sud, Timi�oara Est, Timi�oara Vest, Timi�oara CET, Semenic �i compunerea de trenuri între aceste sta�ii �i Rona� Triaj. Între sta�iile Complexului Timi�oara �i Rona� Triaj circul� zilnic în medie 3 perechi trenuri de marf�. Men�ion�m ca aceast� activitate este sub posibilit��ile de transport pe care le ofer� calea ferat�, traficul fiind influen�at direct de c�tre solicit�rile de transport ale beneficiarilor. Traficul actual reprezint� 50% din capacitate. În ceea cüüe prive�te echiparea tehnic�, trebuie men�ionat c� începând cu luna iunie a anului 2004 au fost ini�iate lucr�rile de modernizare tehnic� în sta�ia Timi�oara Nord, conform normelor europene. Instala�iile feroviare sunt centralizate electronic (prin implementarea proiectului de automatizare feroviar� ALCATEL), fapt care a condus la îmbun�t��irea performan�elor conducerii circula�iei, execut�rii manevrelor �i a siguran�ei circula�iei. Datorit� costurilor mari �i a consumului ridicat de munc� vie, transportul feroviar de marf� nu este rentabil, activitatea de transport fiind legat� în mod direct de solicit�rile consumatorilor. C�i aeriene. Transportul aerian Aeroportul Timi�oara, situat pe teritoriul comunei Ghiroda, în vecin�tatea comunei Giarmata, a fost inaugurat în anul 1964 �i a fost destinat ini�ial traficului intern de pasageri �i de m�rfuri, din 1980 devenind opera�ional �i traficului interna�ional. Pozi�ia favorabil� �i condi�iile naturale deosebite confer� aeroportului un poten�ial ridicat de dezvoltare pe plan european, fiind prima rezerv� a aeroportului Bucure�ti – Otopeni �i a celui din Belgrad, Serbia, ceea ce presupune c� în cazul în care acestea se închid temporar, tot traficul acestora se va transfera pe Aeroportul Timi�oara. Pistele de aterizare/decolare sunt modernizate având dimensiuni de 3500x45m �i permit operarea tuturor tipurilor de aeronave, f�r� restric�ii. În prezent, companiile române�ti �i str�ine de transport aerian opereaz� pe Aeroportul Timi�oara �i asigur� atât curse regulate, cât �i curse charter de pasageri �i marf�, legând Timi�oara de unele ora�e din România (Bucure�ti, Ia�i, Constan�a) �i de alte importante ora�e ale lumii: München, Milano, Frankfurt, Düsseldorf, Viena, Paris, Verona, Treviso, Bergamo, Chi�in�u �i altele. Totodat� s-a dezvoltat traficul în regim “HAB”, atât pentru Compania Carpatair, cât �i pentru Compania TAROM. Traficul de pasageri a cunoscut o evolu�ie puternic ascendent� în ultimii ani, în strâns� leg�tur� cu accelerarea dezvolt�rii economice a Timi�oarei. În anul 2008 s-au înregistrat în medie 70-75 de zboruri pe zi �i o medie de 3.500 pasageri pe zi, fa�� de anul 2006 când se înregistrau în medie 45-50 zboruri/zi �i o medie de 2.000 de pasageri. Capacitatea de deservire aeronave a aeroportului este



ast�zi de 20/or�, �i urmeaz� s� ajung� în anul 2015 la 45/or�. Num�rul anual de pasageri (intr�ri - ie�iri) a evoluat de la 222.133 pasageri în anul 2000, la 957.764 pasageri în anul 2008, devenind, în acest fel, al doilea aeroport al României dup� cel de la Bucure�ti – Otopeni. Conducerea administrativ� a S.N. Aeroportul Interna�ional Timi�oara – S.A., acord� o aten�ie deosebit� alinierii standardelor aeroportului la standardele Vest-europene prin îmbun�t��irea continu� a serviciilor oferite pasagerilor, companiilor de transport aerian �i a societ��ilor comerciale care î�i desf��oar� activitatea aici. În prezent este în subordinea Ministerului Transporturilor, func�ionând ca societate pe ac�iuni de interes na�ional. În cursul anului 2000 au fost executate lucr�ri de repara�ie capital� a pistei, prin a�ternerea unui covor asfaltic pe toat� suprafa�a pistei. Sistemul de balizaj luminos al pistei �i mijloacele de radionaviga�ie au fost modernizate astfel încât în acest an se va trece la operarea aeronavelor în condi�ii de vizibilitate redus� la categoria III OACI(maximum posibil). Obiectivele majore ale Aeroportului Interna�ional Timi�oara sunt: extinderea platformei de sta�ionare aeronave; extinderea �i modernizarea aerog�rilor de pasageri; lucr�ri de asfaltare �i extinderea parc�rii auto; construirea unei c�i de rulare de degajare rapid�.

Fig.15Evolu�ia traficului de pasageri pe Aeroportul Interna�ional „Traian Vuia” din Timi�oara

Sursa: www.aerotim.ro C�i navigabile Teritoriul municipiului Timi�oara este str�b�tut de canalul Bega, construit �i utilizat în scopul gospod�ririi apelor �i pentru asigurarea transportului naval de m�rfuri. Începând cu anul 1958 circula�ia pe canalul Bega a fost oprit�, în prezent naviga�ia nefiind posibil� datorit� st�rii tehnice, de dotare �i organizatorice precare.

În prezent sunt demarate lucr�rile: „Punerea în siguran�� a Nodului Hidrotehnic de la Co�tei”, „Punerea în siguran�� a Nodului Hidrotehnic de la Sînmihaiu Român” �i „Ecologizarea canalului



navigabil Bega” - acestea vizând înl�turarea deficien�elor existente �i redeschiderea naviga�iei de m�rfuri pe Bega. Din p�cate recesiunea economic� a localit��ilor riverane canalului Bega, atât pe teritoriul românesc cât �i pe cel iugoslav, împiedic� o participare material� consistent� din partea acestora la demersurile de redeschidere a naviga�iei. 1.2.3.2. Transport public (capacit��i de transport, linii urbane �i inter-urbane, probleme specifice) Principalii operatori de transport inter-urban din Polul de cre�tere Timi�oara sunt Autotim �i BC Golf, care asigur� leg�tura centrului urban Timi�oara cu 14 comune din arealul de influen�� al municipiului. Pentru comunele situate în imediata vecin�tate a municipiului (Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc, Mo�ni�a Nou�, S�c�laz, Sânmihaiu Român, �ag) necesarul de transport public este acoperit în mare m�sur�, prin intermediul a cca. 20 curse regulate pe zi c�tre fiecare localitate. Celelalte comune situate în arealul de influen�� al municipiului Timi�oara sunt slab deservite din acest punct de vedere (8 curse/zi – Giarmata �i Remetea Mare, 1-2 curse/zi – Pi�chia, Or�i�oara �i Dude�tii Noi), iar Becicherecu Mic �i Bucov�� nu au leg�turi cu municipiul prin intermediul transportului public regulat. Transportul în comun deserve�te majoritatea popula�iei, transportul electric fiind majoritar în mod tradi�ional �i concentrat înspre centrul municipiului Timi�oara. Majoritatea liniilor de transport în comun fac leg�tura între cartierele Timi�oarei �i centrul ora�ului. Transportul în comun înspre zona de influen�� a municipiului Timi�oara se def��oar�, în prezent, exclusiv cu autobuze, îns�, se are în vedere extinderea liniilor de tramvai spre localit��ile învecinate, acolo unde este posibil. În ceea ce prive�te centrul urban al Polului de cre�tere Timi�oara, acesta de�ine o re�ea dezvoltat� de linii de transport în comun, municipiul dispunând de o densitate bun� de trasee care deservesc toate cartierele ora�ului. Parcul auto de transport public urban a fost modernizat în ultimii ani, înlocuindu-se vechile autobuze �i troleibuze. Unitatea prestatoare de servicii de transport public urban în Timi�oara este Regia Autonom� de Transport care asigur� transportul public de persoane pe un num�r total de 33 de linii de transport cu o lungime total� de 400,41 km deservind toate cartierele ora�ului.

Fig.16 Pasagerii transporta�i în cursul anului 2007 în municipiul Timi�oara (mii)



Exist� o re�ea extins� de linii de tramvai, a c�rei infrastructur� a fost par�ial modernizat� în ultimii ani, la standarde europene, în propor�ie de peste 50%, adic� 40,118 km linie cale simpl�, ceea ce adus la cre�terea vitezei de circula�ie cu tramvaiul. Asigurarea mobilit��ii for�ei de munc� �i a accesibilit��ii pe teritoriul polului de cre�tere presupune îns� finalizarea lucr�rilor de modernizare a liniei de tramvai precum �i extinderea traseelor c�tre localit��ile învecinate. Se impune, de asemenea, modernizarea parcului de tramvaie, format în prezent din unit��i second-hand, aduse din Germania, care nu mai corespund din punctul de vedere al confortului �i siguran�ei cal�torului.

1.2.3.3. Echipare tehnico-edilitar� (alimentarea cu ap�, canalizare, re�ele de alimentare cu gaze naturale, energie electric�, termoficare, telefonie, internet, consumatori etc.)

Alimentarea cu ap� �i canalizarea O propor�ie relativ mare a popula�iei Polului de cre�tere Timi�oara este alimentat� cu ap�, situa�ie datorat� faptului c� 84% din popula�ie locuie�te în municipiul Timi�oara unde serviciile de alimentare cu ap� potabil� sunt asigurate pentru mai mult de 96% din totalul popula�iei. Serviciul de alimentare cu ap� prin conducte este asigurat, în medie, pentru aproximativ 48% din totalul popula�iei comunelor. Unit��ile administrativ-teritoriale din arealul de influen�� al municipiului asigur� alimentarea cu ap� potabil� a locuitorilor satelor mai mari în propor�ie variabil�, între 15% �i 100%, în timp ce în satele mai mici acest serviciu nu este asigurat de c�tre nici una din comune. Comuna Remetea Mare este singura care nu alimenteaz� cu ap� m�car o parte a comunit��ii.

Serviciile de alimentare cu ap� potabil� sunt asigurate pentru peste 96% din totalul popula�iei Municipiului Timi�oara de c�tre SC „Aquatim”, printr-o re�ea inelar-radial� în lungime total� de 615,7 km, fiind utilizate surse de adâncime (33%) �i de suprafa�� (râul Bega – 67%). Re�eaua de distribu�ie a apei este realizat� îns� în mare propor�ie din materiale necorespunz�toare: o�el - 40,7%, font� - 24,8%, font� ductil� - 2,8%, PREMO - 14,8%, azbociment - 2,1%, PVC - 8,9%, PEHD- 5,1%, HOBAS - 0,8%, necesitând în viitor lucr�ri costisitoare de înlocuire. O alt� problem� a re�elei de distribu�ie este stadiul actual de uzur� prin coroziune, îndeosebi a tronsoanelor realizate din o�el, motivat de calitatea materialelor, a curen�ilor vagabonzi, a naturii izola�iei cât �i de coroziunea bacterian�. Extinderea re�elei de alimentare cu ap� �i efectuarea lucr�rilor de reabilitare a conductelor existente au dus la sc�derea pierderilor �i la îmbun�t��irea calit��ii apei datorat� uzurii conductelor. Principala surs� de ap� pentru comunele din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara o reprezint� apa subteran�. Apa este extras� din straturile acvifere inferioare nepoluate folosind pu�uri care au între 125-200 metri adâncime. Calitatea este în general bun� (exceptând con�inutul de fier �i mangan, în unele zone), îns� majoritatea pompelor subterane sunt vechi �i necesit� înlocuire. Re�eaua de alimentare cu ap� din mediul rural a fost extins� de la 86,6 km în anul 2002 la 256.6 km în anul 2006, crescând totodat� capacitatea de produc�ie a instala�iilor de ap� precum �i cantitatea de ap� potabil� distribuit� consumatorilor (1754 mii mc în anul 2006).



Serviciul de canalizare este asigurat pentru 94,5% din totalul popula�iei urbane, în timp ce în comune doar 2,3% din popula�ie (aferent� comunelor Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc) este racordat� �i apele uzate sunt deversate f�r� nici o form� de tratare. Re�eaua de canalizare pentru apele uzate menajere �i meteorice este insuficient dezvoltat� în zona periferic� a ora�ului, iar în zonele unde nu exist� re�ele subterane de canalizare, apele pluviale sunt colectate prin rigole �i �an�uri deschise. Astfel de zone sunt cartierele periferice ale Timi�oarei: Mehala, Freidorf, Ciarda Ro�ie, Plopi, cartier Ghiroda �i în comunele periurbane. Apele pluviale colectate de �an�uri �i rigole sunt conduse în sistemul de desecare aflate în exploatarea RAIF Timi�oara. Sistemul de canalizare al municipiului este de tip unitar, de�inând o re�ea de colectare �i de transport a apelor uzate �i meteorice ce însumeaz� 461,9 km lungime. Sistemul de canalizare are problemele caracteristice unui ora� de câmpie, respectiv pante mici de scurgere gravita�ional�, la care se adaug� existen�a unor evacu�ri de ape uzate industriale, înc� insuficient pre-epurate. Prin HCL 38/13.02.2007, Regia autonom� Ap�-Canal Aquatim Timi�oara s-a transformat în societate comercial� pe ac�iuni, iar în vederea înfiin��rii Operatorului Regional pentru serviciile publice de alimentare cu ap� �i de canalizare, municipiul Timi�oara s-a asociat cu jude�ul Timi�, ora�ul Deta, ora�ul Jimbolia �i alte 26 de localit��i de pe raza jude�ului Timi�, luând fiin�� în acest mod Asocia�ia de Dezvoltare Intercomunitar� Timi�. Aceast� asocia�ie a fost înfiin�at� în scopul realiz�rii proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu ap� �i canalizare. Alimentarea cu energie electric� Alimentarea cu energie electric� se face din sistemul energetic na�ional, prin sta�iile de sistem 220/110kV Timi�oara �i S�c�laz, teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara fiind acoperit în totalitate. În instala�iile de distribuire a energiei electrice de pe raza ace-stuia se utilizeaz� în prezent tehnologie nou� iar sistemul de citire a consumului de energie electric� a fost modernizat prin folosirea contoarelor electronice. Pentru echipamentele de medie tensiune este prev�zut� posibilitatea telecontrolului, urm�rindu-se pe viitor reducerea timpilor de realimentare dup� incidente �i deranjamente. Alimentarea cu energie termic� �i gaze naturale Serviciile de producere �i distribu�ie a energiei termice �i a apei calde menajere în sistem centralizat sunt asigurate, pentru municipiul Timi�oara, de c�tre S.C. Colterm S.A., companie local� de termoficare. Lungimea re�elei termice primare este de 73 km traseu, iar lungimea re�elei secundare este de 310 km. Gradul de uzur� al re�elei este destul de ridicat, cu o vechime între 10 �i 30 de ani, fiind realizat� înlocuirea acesteia, cca 25% la re�eaua primar�, �i cca 60% din re�eaua secundar�; au fost reabilitate complet peste 60% din punctele �i centralele termice de cartier, a fost automatizat� func�ionarea punctelor �i centralelor termice, ac�iune ce a condus la îmbun�t��irea calit��ii presta�iei �i la posibilitatea livr�rii apei calde menajere �i în timpul nop�ii.



Implementarea sistemului central de teledispecerizare permite speciali�tilor din �ar� �i din Europa, ca prin internet s� acceseze, vizualizeze �i chiar modifica parametrii din puncte �i centrale termice, precum �i indica�iile contoarelor. Totodat� se poate dubla cantitatea de energie electric� produs� în unit��ile de cogenerare montate în urma aplic�rii strategiei locale de dezvoltare �i modernizare a sistemului de termoficare al Municipiului Timi�oara. Alimentarea cu gaze naturale din sistemul de transport na�ional se face din conductele magistrale de transport din Bazinul Transilvan �i din Câmpia Banatului, prin conducte ce transport� gaze asociate de sond�. Din totalul celor 14 comune din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara, un num�r de 7 beneficiaz� de alimentare cu gaz (Ghiroda, Giarmata, Or�i�oara, Remetea Mare, �ag, Dumbr�vi�a, Giroc). Lungimea total� a conductelor de gaze naturale în cele �apte comune la sfâr�itul anului 2006 a fost de 149,7 km, dublându-se fa�� de anul 2002 (78 km). Din totalul de 9832 mii mc gaze naturale distribuite, un procent de cca. 80% au fost distribuite pentru uz casnic, condi�iile de locuire fiind îmbun�t��ite din acest punct de vedere comparativ cu anii preceden�i. Volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic în mediul rural s-a dublat fa�� de anul 2002, de la 3744 mii mc la 7738 mii mc. În aceea�i perioad� în Municipiul Timi�oara au fost realizate lucr�ri de investi�ii ce au vizat extinderea re�elei de distribu�ie a gazelor naturale, serviciile de alimentare cu gaze naturale fiind asigurate în prezent în majoritatea cartierelor. Principalele deficien�e ale aliment�rii cu gaze naturale în zon� sunt sc�derea presiunii gazelor pe perioada de iarn�, subdimensionarea re�elelor de reparti�ie �i distribu�ie datorit� racord�rii noilor consumatori, starea precar� a unor re�ele din cauza vechimii acestora.

Telecomunica�ii Telefonia fix� �i mobil�, comunica�iile prin internet �i serviciile conexe acestora au înregistrat în ultimii ani un avans indiscutabil, atât în jude�ul Timi� cât �i la nivel na�ional. În acest timp, re�eaua de cabluri în Timi�oara s-a modernizat �i cuprinde 1.074 km re�ea de cupru, 45 km fibr� optic� �i 12 km cablu coaxial. În vederea realiz�rii unei re�ele metropolitane în Municipiul Timi�oara �i comunele limitrofe, s-au instalat cabluri de fibr� optic� pentru interconectarea echipamentelor digitale de band� larg�. Pe segmentul telefoniei fixe, Romtelecom continu� s� de�in� prima pozi�ie, cu o cot� de pia�� de aproximativ 70%, urmat îndeaproape de RDS&RCS, apoi de operatori precum Atlas Telecom, UPC, Avolo Telecom, Telefonet, Axa Telecom sau World Telecom. Principalii operatori de telefonie mobil� pentru polul de cre�tere Timi�oara sunt Vodafone �i Orange c�rora li se adaug� Cosmote, cu un num�r mai mic de clien�i, îns� aflat� în ascensiune.



Timi�oara este printre primele 6 ora�e din �ar� în care au fost extinse serviciile 3G broadband (prin Vodafone Romania) �i primul ora� din România ai c�rui locuitori au beneficiat gratuit de Internet wireless, în folosul comunit��ii.

La nivelul Polului de cre�tere Timi�oara, dezavantajele r�mân în prezent incompleta asigurare a serviciilor de telefonie fix� în comunele periurbane. 1.2.3.4. Spa�ii publice urbane, spa�ii plantate (suprafe�e între�inute, stare etc.)

Component� important� a organismului urban, spa�iile verzi sunt constituite din suprafe�ele de teren ale c�ror fond dominant este constituit din vegeta�ie. Acestora le sunt asociate o serie de construc�ii specifice pentru satisfacerea func�iilor igienico-sanitare, socio-culturale �i estetice. Exista trei categorii de spa�ii verzi organizate: parcul (suprafa�a mai mare de 20,0 ha), gr�dina (suprafa�a de 3,0-20,0 ha) �i scuarul (suprafa�a de 0,20-3,0 ha). Sunt, totodat�, spa�ii verzi organizate în ansambluri expozi�ionale – Gr�dina Botanic�, Gr�dina Zoologic�, Parcul Copiilor, Muzeul Satului, precum �i în zonele de locuit, în aliniamente stradale, sau în perdele forestiere.

Suprafa�a de spa�ii verzi a municipiului Timi�oara este de 504,84 ha care include �i Perdeaua Forestier� de protec�ie în suprafa�� de 25 ha, înfiin�at� în partea de nord vest a municipiului Timi�oara, între �oseaua Timi�oara – Jimbolia �i Calea Aradului, ceea ce înseamn� 16,03 mp/locuitor, calculat� la o popula�ie de 315.000 locuitori, cu mult sub normele Uniunii Europene (26 mp/loc.). Pe categorii de spa�ii verzi situa�ia este urm�toarea:

Tabelul nr.12 Situa�ia spa�iilor verzi în Timi�oara

Tipuri Suprafa�� (ha) Mp/loc Parcuri 87,59 ha 2,78 Scuaruri 12,97 0,41 Spa�ii verzi zone stradale �i blocuri

328,58 10,30

Perdea forestier� 25,00 0,80 P�durea Verde 50,70 1,61 TOTAL 504,84 16,03 (315.000 loc)

În ceea prive�te vegeta�ia, sunt 0,56 arbori/locuitor �i o produc�ie de oxigen exprimat� la 8,8 kg O2/locuitor. Exist� numeroase zone verzi inclusiv între blocuri, precum �i în aliniamentele stradale. Suprafa�a total� a acestora este de 324,58 ha, din care 170,9 ha în aliniamente stradale �i 153,68 ha în cartierele de blocuri. Ponderea spa�iilor verzi din suprafa�a total� a cartierelor este prezentat� în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Cartierul Suprafa�� teren Suprafa��

spa�ii verzi Procent

1 CETATE 1.001.848 520.629 52% 2 FABRIC 1.829.186 827.754 45% 3 ELISABETIN 1.755.884 674.582 38% 4 IOSEFIN 725.412 256.455 35% 5 MEHALA 1.052.783 490.673 48%



6 FRATELIA 455.663 176.651 39% 7 FREIDORF 240.438 105.237 44% 8 PLOPI 143.834 52.882 37% 9 GHIRODA NOU� 145.880 46.600 32% 10 CIARDA RO�IE 219.028 94.305 43%

Se poate observa faptul c� spa�iile verzi cele mai întinse ca suprafa�� se g�sesc în cartierul Cetate, iar cele mai mici în Ghiroda Nou�. Acest fapt se datoreaz� inclusiv modului de dezvoltare istoric� a celor dou� cartiere. Primul reprezint� vechiul nucleu civic al ora�ului Timi�oara, pe când cel de al doilea a ap�rut ca urmare a cre�terii pe orizontal� a ora�ului �i înglob�rii localit��ilor limitrofe. În ceea ce prive�te spa�iile verzi aflate pe aliniamentele stradale, se remarc� o sc�dere a suprafe�ei acestora, datorit� extinderii parc�rilor �i zonelor destinate afacerilor. Au fost efectuate lucr�ri de extindere �i reamenajare a Gr�dinii Zoologice �i urmeaz� a fi demarate lucr�rile de construc�ie în vederea realiz�rii unor utilit��i pentru practicarea sportului în aer liber în zona P�durea Verde. În anul 2006 au fost puse bazele ariei protejate Gr�dina Botanic� prin adoptarea H.C.L. nr. 587/2007 �i a încheierii cu Agen�ia Regional� pentru Protec�ia Mediului a Conven�iei de Custodie nr. 4076/2006.

În 2006 s-a finalizat între Calea Jimboliei �i Calea Torontalului perdeaua forestier� de protec�ie în suprafa�� de 20 ha cu un num�r de 19.241 arbori din speciile stejar, ar�ar, salcâm, tei, nuc, pin, etc. Extinderea perdelei forestiere pân� la Calea Aradului, va aduce municipiului o nou� barier� împotriva polu�rii grosiere cu pulberi în suspensie �i pulberi sedimentabile purtate de vântul ce bate dinspre Câmpia Banatului. Prezen�a a 52 ha p�dure în apropierea ora�ului va influen�a pozitiv flora �i fauna �i va constitui o nou� oaz� de recreere.

Principalele puncte de atrac�ie pentru recreere �i agrement în Polul de cre�tere Timi�oara, pân� la distan�a de 25 km sunt urm�toarele :

Tabelul nr.13 Zone naturale pentru recreere �i agreement în arealul Polului de cre�tere Timi�oara

Nr. Crt. Denumirea obiectivului agrement

Distan�a fa�� de ora� (km)

Suprafa�a (ha)

Capacitate înc�rcare max. cu vizitatori

1. P�durea Verde 0 735 15.000 2. P�durea Pi�chia (acumulare Murani) 25 100 500 3. Acumularea Ianova 25 200 2.000 4. P�durea Bistra 10 250 700 5. Parc dendrologic Bazo� 20 60 1.000 6. Lunca Timi� Albina 15 50 1.000 7. Lunca Timi�ului Urseni-Giroc-�ag 14 300 3.000 8. P�durea Giroc 12 440 1.000 9. P�durea Lighed 23 1.600 2.000 10. B�ile Calacea 25 30 1.000 TOTAL 3.765 27.200



1.2.4. Infrastructura social� �i locuin�ele

• infrastructuri pentru s�n�tate, educa�ie, asisten�� social�, cultur� (unit��i, personal de specialitate etc.)

S�N�TATEA Municipiul Timi�oara concentreaz� cea mai important� parte a dot�rilor pentru s�n�tate �i asisten�� social� a Polului de Cre�tere Timi�oara �i a jude�ului (peste 50%) �i ofer� servicii foarte diversificate. În Timi�oara func�ioneaz� institu�ii de resort importante în gestionarea problemelor de s�n�tate ale polului de crestere cum sunt: Casa jude�ean� de Asigur�ri de S�n�tate, Institutul de S�n�tate Public� Timi�oara, Direc�ia de Munc�, Solidaritate Social� �i Familie, Autoritatea de S�n�tate Public�, precum �i un num�r mare de unit��i sanitare. Din cele 6 cabinete de expertiz� medical� �i recuperare a capacit��ii de munc� existente în Jude�ul Timi�, 5 sunt localizate în Municipiul Timi�oara. Exist�, de asemenea, unit��i sanitare ale re�elelor paralele – CFR, MapN – precum �i Institutul de Cardiologie. Din eviden�ele Autorit��ii de S�n�tate Public� Timi�, rezult� c� în Timi�oara func�ioneaz� la ora actual� 7 spitale, dintre care 6 spitale publice �i unul privat; Paleta larg� de specialit��i acoperite de cele 7 spitale – 6 puiblice �i 1 privat – (tabel 14) �i policlinici confer� Municipiul Timi�oara rolul de pol regional din perspectiva infrastructurii de s�n�tate.

Tabelul nr.14 Profilul spitalelor din Timi�oara

Spitalul Subordonare profil

Institutul de Boli Cardiovasculare Timi�oara Ministerul S�n�t��ii cardiologie

chirurgie cardio-vascular�

Spitalul clinic jude�ean de urgen�� Timi�oara D.S.P. Timi� general, de urgen��

Spitalul clinic municipal de urgen�� Timi�oara D.S.P. Timi� general, de urgen��

Spitalul clinic de urgenta pentru copii "Louis �urcanu" Timi�oara D.S.P. Timi� pediatrie, de urgen��

Spitalul clinic de boli infec�ioase �i pneumoftiziologie "Victor Babe�" Timi�oara

D.S.P. Timi� boli infec�ioase pneumoftiziologie

Spitalul clinic de obstetric�-ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timi�oara D.S.P. Timi� obstetric�-ginecologie

Sursa: Direc�ia de S�n�tate Public� a Jude�ului Timi� Toate spitalele din Timi�oara sunt spitale clinice �i au o dotare corespunz�toare pentru centrele speciale �i platourile tehnice aflate în structur�: laboratoare de analize medicale, anatomie patologic�, medicin� nuclear�, radiologie �i imagistic�, endoscopie, cardiologie interven�ional�,



centrul de transplant, centrele de dializ� (hemodializ� �i dializ� peritoneal�), centrul de energii înalte (radioterapie), laborator de fertilizare in vitro (cf. Direc�iei de S�n�tate Public� a Jude�ului Timi�). Spitalele func�ioneaz� pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prev�zute în contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum �i din sume ob�inute, în condi�iile legii, de la persoane fizice �i juridice �i î�i elaboreaz�, aprob� �i execut� bugetele proprii de venituri �i cheltuieli. Insuficien�a fondurilor pentru medicamente �i echipamente medicale pericliteaz� calitatea serviciilor medicale prestate în spitalele din România �i implicit în spitalele din Timi�oara. În Spitalul Municipal Timi�oara, calitatea actului medical desf��urat are cu atât mai mult de suferit cu cât sec�iile spitalului sunt dispersate în întreg ora�ul, iar unele sec�ii sunt amplasate în cl�diri vechi, deteriorate, improprii pentru prestarea activit��ilor medicale. Dealtfel, calitatea precar� a cl�dirilor �i instala�iilor reprezint� o problem� mai general� a spitalelor din municipiul Timi�oara.

Num�rul actual de paturi în spitale acoper� necesarul pentru popula�ia existent�, îns� calitatea serviciilor nu satisface înc� standardele europene. Rata de utilizare a paturilor de spital în Timi�oara este de 268 zile/an, inferioar� celei na�ionale – de 293 zile/an, în Timi�oara existând un num�r mare de paturi de spital (3.404 de paturi). Valoarea acestui indicator, inferioar� mediei na�ionale, poate fi explicat� �i prin faptul c� o parte a popula�iei municipiului Timi�oara �i a zonei de influen�� recurge la serviciile de s�n�tate din ora�ul maghiar Szeged, datorit� relativei apropieri �i condi�iilor de spitalizare net superioare. De asemenea, costurile zilei de spitalizare sunt dintre cele mai mari din �ar�. Pe raza municipiului Timi�oara mai func�ioneaz�, de asemenea: 5 ambulatorii de specialitate ale spitalelor; 1 serviciu de ambulan�� public �i 2 servicii de ambulan�� private; 36 dispensare, dintre care 22 dispensare �colare, 6 dispensare studen�e�ti �i 7 dispensare sportive; 418 cabinete stomatologice, dintre care 42 publice �i 376 private; 264 cabinete ale medicilor de familie; 326 cabinete medicale specializate; 126 farmacii dintre care 120 private �i 6 publice (în structura spitalelor). Cabinetele medicale de medicina de familie si de stomatologie sunt organizare dupa OUG 124 cu completarile ulterioare a caror dotare este sarcina exclusiva a reprezentantului legal in conformitate cu OMS nr. 153/2003 privind dotarea obligatorie a cabinetelor medicale. La nivelul zonei de influen�� a municipiului Timi�oara se observ� prezen�a doar a unei infrastructuri de s�n�tate minime în fiecare comun�, eviden�iindu-se un real deficit în acest domeniu (tabel 15).

Tabelul nr.15 Infrastructura de s�n�tate corespunz�toare zonei de influen�� a municipiului Timi�oara (2006)

Comuna Nr. �i tip cabinete Popula�ie

stabil� în 2006

Nr. medici la 1000

locuitori - 2 cabinete medicin� de familie 0,6 BECICHEREC

U MIC - 1 cabinet stomatologic 4812

0,2 BUCOV�� - 1 cabinet medicina de familie 1150 0,8

- 2 cabinete medicina de familie 0,8 DUDE�TII NOI - 1 cabinet stomatologic

2425 0,4

DUMBR�VI�A - 1 cabinet medicin� de familie - 1 sediu secundar cabinet

2915 0,,6



medicin� familie

GHIRODA

- 3 cabinete medicin� de familie - 3 sedii secundare cabinete

medicin� familie

4874 1,23

GIARMATA

- 3 cabinete medicin� de familie - 1 sediu secundar cabinet

medicin� familie

5705 0,7

- 3 cabinete medicin� de familie 0,6 GIROC - 1 cabinet stomatologic

4474 0,2

MO�NI�A NOU�

- 2 cabinete medicin� de familie 4021 0,4

- 3 cabinete medicin� de familie 0,7 - 2 cabinete stomatologice 0,5

OR�I�OARA - 1 cabinet recuperare

3978

0,25 - 2 cabinete medicin� de familie - 1 sediu secundar medicin� de

familie

1,08

PI�CHIA - 1 cabinet stomatologic

2773

0,3 REMETEA MARE

- 1 cabinet medicin� de familie 3159 0,3

- 2 cabinete medicin� de familie 0,3 S�C�LAZ - 1 cabinet stomatologic

6559 0,1

�AG - 2 cabinete medicin� de familie 2714 0,7 - 3 cabinete medicin� de familie 0,6 SÂNMIHAIU

ROMÂN - 1 cabinet stomatologic 4433

0,2 Sursa: Direc�ia de S�n�tate Public� �i Direc�ia Regional� de Statistic� Timi�, date prelucrate Urm�rind evolu�ia num�rului de medici �i cadre sanitare medii, se constat� o cre�tere a cadrelor medicale cu preg�tire superioar� de la 1.562 în 2006 la 1754 în 2007. Rezult�, pentru municipiul Timi�oara, o rat� de 5,78 medici la mia de locuitori, superioar� mediei pe �ar�, de 1,9 �i chiar mediei europene (de 3), situa�ie caracteristic�, dealtfel, tuturor ora�elor mari din România, care concentreaz� medicii afla�i în reziden�iat sau în curs de specializare.

Dintre ace�tia, 982 sunt medici de specialitate alta decât medicina de familie, 249 sunt medici de familie, iar 523 sunt medici stomatologi.

Tendin�a pozitiv� se semnaleaz� �i în cazul cadrelor medicale cu preg�tire medie, al c�ror num�r a crescut de la 2.386 în 2006 la 2550 în 2007.

De�i oferta de cadre medicale dep��e�te cererea existent�, iar medicii de familie sunt sprijini�i de autorit��ile locale, înv��mântul de management sanitar este slab dezvoltat în Timi�oara �i sunt insuficiente servicii de asisten�� comunitar�.

F�r� a avea date exacte despre num�rul medicilor din comunele din zona de influen�� a municipiului Timi�oara, pornind de la num�rul cabinetelor, se poate aprecia c� rata la mia de locuitori este mult inferioar� ratei na�ionale (de 1,9), ratei europene (de 3) �i ratei municipiului. Proximitatea municipiului Timi�oara, cu oferta sa excedentar� de cadre medicale, rezolv� par�ial aceast� situa�ie, îns�, comunele se afl� în situa�ii diverse de conexiune cu municipiul �i deci accesul popula�iei la consultul de specialitate este inegal �i r�mâne deficitar.



ASISTEN�A SOCIAL�

În municipiul Timi�oara num�rul persoanelor care au solicitat ajutor social lunar în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost în sc�dere: de la 482 cereri în 2001, la 456 cereri, în 2006 �i respectiv 288 cereri în 2007. Se poate aprecia, astfel, c� principale nevoi de asisten�� social� se concentreaz� în sfera persoanelor în vârst� �i a celor cu nevoi speciale/defavorizate.

Dup� 1989, în Timi�oara au luat fiin�� asocia�ii �i institu�ii de protec�ie social�, astfel încât la ora actual� pot beneficia de protec�ie social� toate categoriile de persoane, pornind de la minorii afla�i în dificultate, persoanele cu handicap, familiile care se confrunt� cu mari probleme materiale �i pân� la persoanele vârstnice. Legisla�ia din domeniul asisten�ei sociale este într-o continu� schimbare, ceea ce face ca �i structura organiza�iilor sau serviciile oferite de acestea s� se schimbe într-un ritm rapid. De remarcat este faptul c�, din anul 1992, în Timi�oara exist� la Facultatea de Sociologie �i Psihologie din cadrul Universit��ii de Vest, un departament specializat, care preg�te�te viitorii asisten�i sociali �i care desf��oar� anual programe de specializare a asisten�ilor sociali, prin cursuri aprofundate. Majoritatea absolven�ilor acestei sec�ii au reu�it s� se angajeze în Timi�oara, fie în servicii ale administra�iei publice locale sau în institu�ii guvernamentale, fie în cadrul asocia�iilor �i organiza�iilor neguvernamentale. Apari�ia legii privind subven�ionarea din bugetele locale sau de stat, a organiza�iilor neguvernamentale care ofer� servicii de asisten�� social�, nu a reu�it s� ofere solu�iile financiare necesare. De aceea, o mare parte a organiza�iilor neguvernamentale au fost sus�inute financiar de alte organiza�ii similare str�ine sau prin programe de finan�are, interne sau externe. Exist�, îns�, �i organiza�ii neguvernamentale (Funda�ia Pentru Voi, Societatea Român� Alzheimer, Societatea Român� Speran�a, Serviciul de Ajutor Maltez, Dieceza Timi�), care au ob�inut sprijinul financiar al Consiliului Local Timi�oara. În mediul rural nu sunt înregistrate societ��i sau institu�ii care asigur� servicii de asisten�� social�, întrucât toate institu�iile sociale î�i au sediul în municipiul Timi�oara. EDUCA�IE

Educa�ia se înscrie între serviciile bine reprezentate în arealul polului de cre�tere. Înv��mântul primar �i gimnazial este diversificat în privin�a limbilor de predare. Astfel, înv��mântul preuniversitar se desf��oar� în limba român� în propor�ie de 94,62%, în limba maghiar� în propor�ie de1,48%, în limba german� în propor�ie de 3,38% �i în limba sârb� în propor�ie de 0,52%. Municipiul Timi�oara dispune de 34 de unit��i pre�colare cu personalitate juridic� �i 24 de unit��i pre�colare structuri ale unit��ilor �colare. Spa�iile de înv��mânt corespund, ca num�r, atât necesit��ilor prezente – num�rul de copii înscri�i fiind inferior num�rului de locuri existente – cât �i a celor de perspectiv�. Indicatorul mediu privind num�rul de copii corespunz�tor unui cadru didactic este de 10,17, inferioar� mediei na�ionale, de 17,7 copii/cadru didactic. Situa�ia se men�ine favorabil� �i în cazul elevilor din înv��mântul primar, gimnazial �i liceal, cu un raport de 10,15 copii/cadru didactic (media na�ional� fiind de 12,8, în 2006).



În înv��mântul �colar de stat în municipiul Timi�oara exist� un num�r de 67 de unit��i dintre care: 23 de �coli cu clasele I-VIII, 34 de unit��i liceale, o �coal� cu clasele I-VIII de înv��mânt special, 3 Centre �colare de Educa�ie Incluziv�, un centru de Educa�ie Special�, un Liceu de Înv��mânt Special, o �coal� Profesional� Special�, dou� Cluburi Sportive �colare �i un Club al Copiilor.

În comunele din zona de influen��, indicatorul mediu al num�rului de copii corespunz�tor unui cadru didactic este de 19,04, fiind aproape dublu fa�� de municipiu. Aici num�rul unit��ilor de înv��mânt primar �i gimnazial se ridic� la 24, fiind înscri�i 4803 elevi.

Tabelul nr.15 Înv��mântul de stat în Polul de cre�tere Timi�oara (2006)

Sursa: Inspectoratul �colar Jude�ean Timi� Înv��mântul privat este modest reprezentat, concentrând doar 6% din totalul elevilor pre�colari, 0,7% din elevii înv��mântului primar, respectiv 4,08% din cel al liceenilor (tabel 16). Situa�ia este, �i în acest caz favorabil� în privin�a num�rului de elevi raportat la num�rul de cadre didactice.

Tabelul nr.16 Înv��mântul particular în Polul de cre�tere Timi�oara (2006)

Forma de înv��mânt Num�r de unit��i �colare Num�r elevi Num�r cadre didactice

Înv��mânt pre�colar particular 16 517 43 Înv��mânt primar particular 4 103 13 Înv��mânt gimnazial particular 0 0 0 Înv��mânt liceal particular 3 771 62 Total 23 1391 118

Sursa: Inspectoratul �colar Jude�ean Timi� Înv��mântul liceal în Polul de cre�tere Timi�oara este diversificat atât în privin�a profilelor, cât �i în privin�a limbilor de predare �i dispune de cadre didactice calificate cu ajutorul unui sistem de formare continu� a acestora, conform standardelor europene. Înv��mântul liceal timi�orean – care deserve�te �i comunele din arealul de influen�� al municipiului – �colarizeaz� 72,50% din num�rul total de liceeni ai jude�ului Timi�. Înv��mântul liceal de stat se desf��oar� în 34 de unit��i �i

Forma de înv��mânt

Num�r de unit��i �colare

Timi�oara

Num�r de

unit��i �colare comune

Num�r elevi

-Timi�oara-

Num�r cadre

didactice Timi�oara

Num�r elevi

- comune

Num�r cadre

didactice comune

Înv��mânt pre�colar de stat 57 3 6928 683 1619 91 Înv��mânt primar de stat 0 0 8710 541 4803 342 Înv��mânt gimnazial de stat 23 24 10624 1300 Înv��mânt liceal public 34 0 18879 1444 0 0 Înv��mânt post-liceal 0 0 140 84 0 0 Înv��mânt �coal� de Arte �i Meserii

0 1 3513 364 63 3

Înv��mânt special 7 0 1630 410 0 0 Total 121 27 50424 4826 6485 436



preg�te�te elevi pe filierele teoretic�, voca�ional� �i tehnologic�. Raportul elevi/cadru didactic este de 12,58 �i se situeaz� la nivelul mediei na�ionale.

28%

10%62%

teoretica

vocationala

tehnologica

Fig. 17. Structura liceenilor din municipiul Timi�oara,

dup� filierele educa�ionale (2006)

În centrul urban Timi�oara, Înv��mântul Profesional �i Tehnic (IPT) se deruleaz� în 16 unit��i �colare, pe toate nivelurile:

- Liceu, filiera tehnologic�, ruta direct�, cu profilurile: tehnic, servicii, resurse naturale �i protec�ia mediului; - Ruta progresiv� (�coala de arte �i meserii (IX, X) – an de completare (XI) – ciclul superior al liceului (XII, XIII).

În fundamentarea planului de �colarizare se �ine cont de documentele de planificare PRAI (Planul Regional de Ac�iune al Înv��mântului Profesional �i Tehnic), PLAI (Planul Local de Ac�iune al Înv��mântului Profesional �i Tehnic) �i recomand�rile CLDPSFP (Comitetul Local de Dezvoltare al Parteneriatului Social pentru Formare Profesional�). Se observ� o implicare mai mare a agen�ilor economici în desf��urarea procesului instructiv – educativ:

- încheierea a peste 250 de contracte de colaborare sau parteneriat între unit��ile �colare �i agen�ii economici;

- participarea la elaborarea proiectului planului de �colarizare la nivel de unitate �colar�, la elaborarea curriculum-ului în dezvoltarea local�;

- organizarea de activit��i de sprijin pentru îmbun�t��irea demersului didactic, materializate prin consiliere, sponsorizare cu materiale, utilaje �i echipamente specifice, angajare.

Practicarea alternativelor educa�ionale – Freinet, Step by Step, Waldorf, ilustreaz� respectarea pluralismului educa�ional promovat de legea înv��mântului. Alternativele educa�ionale se constituie într-o ofert� educa�ional� recunoscut� �i promovat� de Ministerul Educa�iei Cercet�rii �i Inov�rii. Percep�ia alternativelor educa�ionale la nivelul comunit��ii este pozitiv�, fapt demonstrat �i prin cererile unit��ilor �colare privind constituirea de grupe/clase. Înv��mântul universitar cuprinde 8 institu�ii în municipiul Timi�oara – dintre care 4 sunt de stat – Universitatea Politehnic�, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicin� �i Farmacie “Victor Babe�” �i Universitatea de Stiin�e Agricole �i Medicin� Veterinar�, iar alte 4 sunt private – Universitatea “Mihai Eminescu”, Universitatea “Tibiscus”, Facultatea de Management Turistic �i



Comercial “Dimitrie Cantemir” �i Universitatea „Ioan Slavici”. Timi�oara reprezint� unul din cele mai importante centre universitare din �ar�, fiind caracterizat prin marea diversitate a disciplinelor de studiu, cele opt universit��i având în structura lor 46 de facult��i, adic� 6,69% din num�rul total de facult��i existente la nivel na�ional – ce asigur� instruirea a 6% din totalul studen�ilor din înv��mântul superior românesc. Poten�ialul ridicat de preg�tire profesional� pe care îl ofer� acestea, datorit� calit��ii cadrelor didactice �i a colabor�rilor permanente cu alte institu�ii din �ar� �i din str�in�tate, determin� atragerea studen�ilor atât din Timi�oara �i de pe raza jude�ului Timi� cât �i din alte jude�e. În anul universitar 2007-2008 num�rul studen�ilor înscri�i la universit��ile timi�orene a crescut semnificativ, fiind de peste 50.000 studen�i. Ponderea cea mai mare o reprezint� înv��mântul universitar de stat – 81% din totalul studen�ilor, în institu�iile private de înv��mânt superior fiind înscri�i circa 19% din totalul studen�ilor. Se încearc� o racordare cât mai concret� a ofertelor educa�ionale la cerin�ele pie�ei de munc� �i ale avansului tehnologic în domeniile de studiu, se încearc� intensificarea cooper�rii cu poten�ialii beneficiari în vederea aplic�rii rezultatelor cercet�rilor universitare, de�i capacitatea de cercetare �tiin�ific� nu este înc� folosit� în ritmul necesar pentru evolu�ia societ��ii. Bazate pe folosirea noilor tehnologii �i pe valorile cunoa�terii, se constat� o cre�tere cantitativ� �i calitativ� a lucr�rilor de cercetare universitar� de�i cu o relativ slab� integrare a studen�ilor în acest tip de activitate. Dotarea cu tehnic� de vârf este înc� insuficient� (o medie de 16 studen�i/calculator), iar unele spa�ii de înv��mânt în universit��ile de stat prezint� o stare de degradare accentuat�, fondurile pentru extindere �i dezvoltare fiind insuficiente. Majoritatea c�minelor studen�e�ti au dot�ri tehnico-edilitare învechite �i spa�ii insuficiente pentru cazare. Este de remarcat diversitatea formelor de preg�tire universitar� oferite în Timi�oara: înv��mânt superior de zi, f�r� frecven��, la distan��, cursuri postuniversitare, masterat, doctorat.

• fondul de locuin�e �i calitatea locuirii Analiza principalelor aspecte sociale ale locuirii în zona Timi�oarei include evaluarea fondului locativ existent �i a caracteristicilor socio-demografice ale popula�iei. Num�rul locuin�elor în Polul de cre�tere Timi�oara în 2006 a fost de 145.648, cu o suprafa�� medie locuibil� de 41,8 m2/locuin�� i respectiv 17,25 m2/persoan�, superioar� mediei na�ionale (14,9 mp/loc). Gradul de ocupare este de 2,4 locuitori/locuin��. În municipiul Timi�oara din totalul de 127.313 locuin�e existente, 95,1% sunt proprietate privat�, 0,48% sunt proprietate de stat, iar 4,52% sunt locuin�e cu alte forme de proprietate. Din analiza modului de ocupare a unei locuin�e se poate constata c� raportul este de 2,3 locuitori/locuin��, iar num�rul de camere/locuin�� este de 2,3 (fa�� de media înregistrat� pe �ar� 2,47 camere / locuin��).



Tabelul nr.17 Indicatori sociali �i sociologici ai locuirii în municipiul Timi�oara (2007)

Nr. de locuin�e /1000 locuitori 415,09 Nr. de camere/1000 locuitori 978,46 Nr. de camere / locuin�� 2,36 Nr. de camere / locuin�� proprietate privat� 2,39 Nr. de camere / locuin�� proprietate public� 1,70 Nr. mediu de persoane / camer� 1,02 Supraf. medie locuibil� / locuin�� (mp) 40,43 Supraf. medie locuibil� / locuin�� prop. privat� 40,88 Supraf. medie locuibil� / locuin�� prop. public� 31,89 Supraf. medie locuibil� / persoan� (mp) 16,78

Sursa: Direc�ia Regional� de Statistic� Timi�

Situa�ia deficitar� semnalat� explic� dinamica accentuat� a construc�iei de locuin�e (tabelul 17), cu preponderen�� din fonduri private, ducând la o cre�tere a fondului locativ (tabelul 18).

Tabelul nr.18 Evolu�ia fondului locativ în municipiul Timi�oara în intervalul 2002-2006

Timi�oara 2002 2006

Locuin�e existente – total (la 31 XII) 126.804 127.313 - în proprietate public� 6074 6234 - din fondurile private 120730 121079 Locuin�e terminate - total 234 196 - din fondurile publice 21 - - din fondurile private 213 196 - din fondurile popula�iei 213 196 Suprafa�a locuibil� - total m² 5.068.702 5.117.402 - proprietate public� 194.306 198.925 - fonduri private 4.874.396 4.918.477

Sursa: Direc�ia Regioanal� de Statistic� Timi� În zona de influen�� a municipiului Timi�oara, situa�ia fondului locativ este mai favorabil� decât în Municipiu, suprafa�a locuibil� fiind de 19,4 mp/pers, superioar� mediei na�ionale, care era de 14,9 mp/loc, în 2006 (tabelul 19). Marea majoritate a locuin�elor din acest areal sunt proprietate privat�, ocuparea locuin�elor este îns� �i aici intens�: sunt în medie 2,7 locuitori/locuin�� (tabelul 20).



Tabelul nr.19 Indicatori sociali �i sociologici ai locuirii în zona periurban� a municipiului Timi�oara (2006)

Nr. de locuin�e / 1000 locuitori 368,25 Supr. medie locuibil� / locuin�� (mp) 47,07 Supr. medie locuibil� / locuin�� prop. privat� 53,40 Supr. medie locuibil� / locuin�� prop. public� 43,44 Supr. medie locuibil� / persoan� (mp) 19,44

Sursa: Direc�ia Regional� de Statistic� Timi� Zona de influen�� este principala beneficiar� a dinamicii reziden�iale recente, care determin� cre�teri accentuate ale fondului locativ. Este de remarcat cre�terea semnificativ� a num�rului de locuin�e terminate în anul 2006 în arealul de influen�� al municipiului Timi�oara fa�� de anul 2002. Dac� în anul 2002 au fost finalizate 80 locuin�e (din care 23 în Giroc, 17 în Sînmihaiu Român �i 11 în Ghiroda), în anul 2006 num�rul locuin�elor terminate construite din fonduri private a crescut la 515 (207 în Dumbr�vi�a, 77 în Ghiroda �i 73 în Sînmihaiu Român). În anul 2006 au fost eliberate 971 autoriza�ii de construc�ie pentru cl�diri reziden�iale cu o suprafa�� total� de 171.923 m², rezultând o cre�tere de 16,12% a fondului locativ pe urm�torii ani în mediul rural.

Tabelul nr.20 Evolu�ia spa�iului locativ în zona de influen�� a municipiului Timi�oara (2002-2006)

2002 2006 Zona de influen��

Nr. % Nr. % Locuin�e existente – total 17.831 100% 18.335 100% - în proprietate public� 861 4,83 % 830 4,53% - din fondurile private 16.970 95,17% 17.505 95,47% Locuin�e terminate – total 80 515 - din fondurile publice - - - din fondurile private 80 515 - din fondurile popula�iei 80 515 Suprafa�a locuibil� - total m² 875.278 970.747 - proprietate public� 36.912 36.055 - fonduri private 837.366 934.692

Sursa: Direc�ia Regional� de Statistic� Timi� Din perspectiva confortului locuirii, este de men�ionat faptul c� o mare parte din cl�diri prezint� o stare avansat� de uzur� (60% din fondul locuibil), necesitând lucr�ri de repara�ii, refunc�ionaliz�ri �i moderniz�ri. Locuin�ele colective din municipiu realizate pân� în 1989 necesit� lucr�ri de refacere a izola�iilor termice, fonice �i hidrofuge, lucr�ri de eliminare a condensului �i de refacere a fa�adelor, precum �i repara�ii capitale sau de înlocuire a instala�iilor tehnico-edilitare, interioare �i exterioare.



În ultima perioad� municipiul Timi�oara se confrunt� cu o criz� social� de locuin�e, atât din punct de vedere cantitativ cât �i calitativ. Aspectul cantitativ vizeaz� cererea social� de locuin�e (volumul acestei cereri), iar cel calitativ se refer� la modul de ocupare, dimensiunea, structura apartamentelor, condi�iile de locuit, dot�rile �i finisajele apartamentelor. Cererea crescut� de locuin�e se datoreaz� în principal urm�toarelor cauze:

a. starea de degradare a fondului de locuit; b. schimbarea destina�iei spa�iilor de locuit în spa�ii cu alt� destina�ie (sedii de firme, spa�ii

comerciale, cabinete medicale, stomatologice, spa�ii de depozitare etc.), determinând sc�derea fondului locuibil;

c. existen�a unui mare num�r de locuin�e permanente neocupate - 4,7% din totalul proprietarilor de locuin�e de�in dou� sau mai multe propriet��i;

d. num�rul mic de construc�ii de locuin�e realizate în ultimii ani; e. necesitatea evacu�rii unor locatari din locuin�ele de�inute în prezent, datorit� ac�iunilor de

retrocedare.

Dat� fiind criza de spa�ii locative din municipiu, popula�ia recurge în prezent la mansardarea, compartimentarea, extinderea �i func�ionalizarea podurilor cl�dirilor. Aceasta constituie o interven�ie ce necesit� un efort investi�ional relativ mic pentru proprietari �i permite amortizarea rapid� a cheltuielilor, prin exploatarea eficient� a spa�iului rezultat. În acela�i mod pot fi compartimentate �i func�ionalizate, dup� o asanare prealabil� �i dup� ac�iuni preg�titoare de combatere a igrasiei, subsolurile cl�dirilor.

Dup� anul 1990 �i pân� în prezent se constat� predilec�ia în construirea locuin�elor individuale, cu o arhitectur� încadrat� în ansamblul urban tradi�ional. Confortul asigurat de locuirea la cas� este preferat de o mare parte a popula�iei, în principal datorit� posibilit��ii imprim�rii din start asupra imobilului a unui stil mai original sau personalizat, datorit� înc�perilor mai spa�ioase, dar �i libert��ii �i intimit��ii conferite de existen�a unui spa�iu verde în jurul casei.

Pe de alt� parte, se manifest� tendin�a migr�rii, pentru locuire, spre zonele periurbane, prin construirea de c�tre cet��enii municipiului de case individuale cu regim de în�l�ime P+1, P+2 pe teritoriile localit��ilor din zona periurban� a municipiului, în special în Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc. Locuin�ele eliberate de c�tre ace�tia în blocuri de locuin�e colective sunt vândute/închiriate cet��enilor cu venituri mai mici sau tinerilor. Din studiile sociologice realizate reiese c� oamenii cu venituri reduse locuiesc în condi�ii de supra-ocupare, iar bugetul de care dispun nu le permite achizi�ionarea unui apartament. �

Un domeniu de interes pentru autorit��ile locale îl constituie cl�dirile istorice, cu atât mai mult cu cât în ultimii 50 de ani nu s-a întreprins aproape nimic pentru reabilitarea acestora. Rezultatele se pot observa în fiecare zi: cl�dirile vechi se afl�, cu pu�ine excep�ii, într-o stare avansat� de degradare sau chiar în pericol de a se pr�bu�i. Acest fapt este o piedic� pentru dezvoltarea economic� a ora�ului. �i, nu în ultimul rând, confortul locatarilor are de suferit.

1.2.5. Patrimoniul cultural �i natural �i turismul (echipamente culturale, rezerva�ii naturale, arii protejate, monumente istorice, infrastructur� �i servicii pentru turism, vizitatori etc.) Prin mo�tenirea cultural� �i prin diversitatea ofertei culturale actuale, Timi�oara a fost �i este cel mai puternic centru cultural din vestul României, fiind recunoscut� pe plan interna�ional pentru manifest�rile culturale de calitate pe care le ofer�. În anul 2004, în municipiul Timi�oara existau un



num�r de 8 teatre �i institu�ii muzicale �i 117 biblioteci (din care o singur� bibliotec� public�). Via�a cultural� deosebit de activ� a Timi�oarei poate fi apreciat� �i prin frecven�a organiz�rii de festivaluri �i manifest�ri, îns� majoritatea acestora sunt mediatizate �i recunoscute doar pe plan local. Pot fi amintite: Zilele Cet��ii, Timi�oara-Mica Vien�, Festivalul Inimilor, Ziua Timi�oarei, Ruga Timi�oarei, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Concertul din Pe�tera Române�ti etc. Ora�ul de�ine un fond arhitectural valoros, mai mult de 14.500 de cl�diri istorice, fiind cel mai amplu patrimoniu de monumente istorice din România. Majoritatea ansamblurilor arhitecturale dateaz� din secolele XVIII – XIX, identificându-se trei cartiere istorice importante: Cetate, Iosefin �i Fabric. Principala caracteristic� a acestor zone o reprezint� procentul ridicat al cl�dirilor istorice valoroase. Din p�cate îns�, un procent extrem de mic (mai pu�in de 10%) din construc�iile istorice sunt reabilitate, par�ial sau în întregime. Istoria Cet��ii Timi�oara (prima atestare istoric� documentar� dateaz� din anul 1266) se îmbin� cu oferta cultural� (în fiecare lun� în Timi�oara se organizeaz� cel pu�in un eveniment cultural major, exist� un num�r mare de muzee, teatre, s�li de cultur� �i galerii de art�) �i cu posibilit��ile de agrement (renumele de ora� al florilor �i al parcurilor vine de la num�rul mare de parcuri �i de la faptul c� ora�ul poate fi traversat trecând dintr-un parc în altul), la care se adaug� o serie de pionierate tehnice (în anul 1857 s-a introdus iluminatul public pe gaz, în 1884 Timi�oara a devenit primul ora� din Europa cu str�zile iluminate electric, în 1899 s-a pus în func�iune tramvaiul electric etc.). Municipiul Timi�oara de�ine un important element de patrimoniu imobil – Cetatea « Bastionul », structur� fortificat� medieval� – zidit� într-un spa�iu geografic semilacustru – unicat din acest punct de vedere, reprezentativ� la nivel na�ional �i interna�ional, al c�rui poten�ial este îns� subutilizat – Bastionul Terezia din Cetatea medieval� a Timi�oarei (singurul care s-a p�strat pân� ast�zi) se incadreaz� în fortifica�iile de tip Vauban. Pilonul central al activit��ilor culturale din comunele arealului de influen�� îl constituie C�minele Culturale, în cadrul c�rora activeaz� ansambluri de dansuri populare �i forma�ii corale. De asemenea, în aproape fiecare localitate din arealul de influen�� exist� o bibliotec�. În lista muzeelor din Polul de cre�tere se înscriu �i dou� muzee situate în arealul de influen��; e vorba de Muzeul „Dimitrie �ichindeal“ în Becicherecu Mic �i de Muzeul Etnografic al �vabilor în Giarmata. În comunele din arealul de influen��, un rol important în p�strarea tradi�iilor �i spiritualit��ii locurilor îl au bisericile �i m�n�stirile, în special cele ortodoxe. De exemplu în comuna Dumbr�vi�a, monumentele culturale reprezentative sunt:

• Monumentele comemorative închinate eroilor c�zu�i în primul �i în al doilea r�zboi mondial, situate în centrul comunei, în fa�a Bisericii Reformate;

• Biserica Catolic�; este un loca� reprezentativ în special prin arhitectura cl�dirii sale (în România exist� doar dou� biserici cu o astfel de arhitectur�);

• Biserica Reformat�; are 111 ani vechime, fiind prima biseric� construit� în localitatea Dumbr�vi�a, la 2 ani de la înfiin�are;

• Biserica Ortodox�, care în prezent se afl� în construc�ie.



Printre principalele manifest�ri culturale organizate anual în diverse comune din zona de influen�� se num�r�:

• �ez�tori pentru încondeierea ou�lor de Pa�ti, martie-aprilie; • Festivalul jude�ean al cântecului popular; • Balul Tradi�ional al Strugurilor, octombrie, Dumbr�vita ; • Festivalul interjude�ean de colinde, decembrie; • Spectacol tradi�ional de Cr�ciun, decembrie.

Referitor la rezerva�iile �i monumentele naturii, trebuie amintit în primul rând Parcul Dendrologic de la Bazo� (la cca. 15 km sud-est de Timi�oara, la 8 km sud de Remetea Mare), rezerva�ie forestier�, de mare importan�� tiin�ific�, pe o suprafat� de 60 hectare, constituit dintr-o p�dure de stejar amenajat� in stil peisajer. Parcul Dendrologic – Arboretumul de la Bazo� este în prezent singura baz� recreativ� amenajat� din zona periurban� a municipiului Timi�oara, reprezentând în acela�i timp un obiectiv na�ional de importan�� deosebit�, datorit� colec�iei sale de arbori �i arbu�ti din mai multe continente. Are statut de rezerva�ie �tiin�ific� din 1954 �i monument al naturii din 1988. Din 1994 este considerat arie protejat� pentru ocrotirea biodiversit��ii genofondului �i ecofondului.

Zona de turism alternativ �i de vân�toare Pi�chia-Ma�loc se situeaz� în zona de nord a jude�ului Timi�, cuprinzând comunele Or�i�oara, Ma�loc, Pi�chia �i Bogda. Poten�ialul zonei de turism alternativ de vân�toare Pi�chia-Ma�loc se sprijin� pe existen�a în zon� a dou� amenaj�ri turistice: B�ile Calacea �i Tab�ra pentru tineret Bogda.

Pe lâng� pescuitul sportiv posibil de practicat în zona descris�, în lacurile �i b�l�ile din zona Pi�chia-Ma�loc exist� �i un poten�ial cinegetic important. Din totalul de �apte zone cinegetice ale jude�ului Timi�, cu o suprafa�� de 9.814 ha, patru apar�in zonei (Pi�chia, Alio�, �arlota Mare, �arlota-Hodo�) �i totalizeaz� 6.649 ha, adic� 68% din totalul suprafe�ei fondului cinegetic.

De asemenea, poate fi men�ionat� comuna Ghiroda, str�b�tut� în partea de est de canalul Bega �i oferind doritorilor de divertisment diferite modalit��i de recreere, cum ar fi pescuitul, plimb�ri cu barca, înot sau plaj� cu nisip.

Pe raza comunei Sînmihaiu Român, unul dintre locurile care poate fi exploatat din punct de vedere turistic este �trandul termal din Sînmihaiul German. În prezent acesta este concesionat c�tre S.C. Radulov S.R.L. Modernizarea bazei materiale, inclusiv amenajarea unui bazin acoperit, care asigur� func�ionarea �i pe timp de iarn�, corelat� cu calit��ile deosebite ale apei, duc la ob�inerea unor rezultate bune, care ar putea constitui un punct de plecare în dezvoltarea acestui loc, ca un complex de agrement la standarde europene.

Municipiul Timi�oara dispune de o infrastructur� turistic� divers�. Exist� peste 90 de unit��i de cazare (din care 45 de hoteluri, 2 vile, 35 de pensiuni �i 1 camping interna�ional) însumând peste 4.000 de locuri de cazare, cu un grad de confort de la dou� �i trei stele în mediul rural pân� la hoteluri de patru stele în Timi�oara, îns� nu exist� nici o unitate de cazare care s� ofere condi�ii de cinci stele. Singurul hotel de 5 stele din jude� este localizat în comuna S�c�laz, iar în Dumbr�vi�a exist� o pensiune cotat� la 5 margarete. În comunele din arealul de influen�� turismul a cunoscut de asemenea o dezvoltare spectaculoas�. Acest sector este cel mai bine dezvoltat în comuna S�c�laz (42%), urmat� de comunele Ghiroda (18%), Dumbr�vi�a (11%) �i Giarmata (8%).



În ceea ce prive�te alte modalit��i de petrecere a timpului liber prin practicarea unor activit��i sportive, Timi�oara si zona de influen�� dispun de o infrastructur� mai putin dens� �i divers�, dezvoltat� în principal în municipiu.

În municipiul Timi�oara infrastructura pentru activit��i sportive se prezint� astfel: - 2 bazine de înot (Arena Aqua Sport, centrul SPA de la hotel Do-Stil); - 3 stadioane (Dan P�ltini�anu, CFR, UMT); - 6 s�li de sport (unde se pot practica sporturi precum: culturism, fitness, tae bo, aerobic, kick-

box , karate, autoap�rare, sistem pride etc.); - 6 baze sportive – cu terenuri de fotbal, tenis, paintball.

Consiliul Jude�ean Timi� si Prim�ria Municipiului Timi�oara au în proiect construirea unei baze sportive lâng� stadionul "Dan P�ltini�an", care va include un bazin olimpic �i o sal� polivalent�.

În arealul de influen��, infrastructura pentru activit��i sportive este destul de slab dezvoltat�, cu câteva excep�ii, existând doar terenuri de fotbal.

Comuna Nr. baze sportive

Comentarii

Giroc 2 Stadioane de fotbal – Giroc �i Chi�oda

Becicherecu Mic 1 Baza Sportiv� NUOVA MAMA MIA

Bucov�� 2 Terenuri de fotbal: Bucov�� i Bazo�u Nou

Ghiroda 3 2 terenuri de fotbal în Ghiroda �i Giarmata Vii; 1 Baza sportiv� „Codrea“ Ghiroda

Giarmata 2 Baze sportive: Giarmata �i Cerneteaz

Mo�ni�a Nou� 4 Terenuri de fotbal: Mo�ni�a Nou�, Mo�ni�a Veche, Urseni �i Albina

Pi�chia 3 Teren de fotbal la: Pi�chia, Bencecu de Sus �i Murani

S�c�laz 1 Baza Sportiv� S�c�laz �ag 1 Baza Sportiv� �ag Sînmihaiu Român 3 Asocia�ia Sportiv� Antarctica Sînmihaiu

Român – teren de fotbal; Club Sportiv Utvin - teren de fotbal; S.C. Radulov S.R.L. Sînmihaiu German – �trand cu ap� termal�

În comuna Dude�tii Noi se afl� unul din cele mai mari complexe de paintball din �ar� - SKY Paintball, complex care dispune de dou� terenuri. Din 2009, ambele terenuri vor dispune �i de nocturn�. În comuna Giroc, Complexul D.A.F. Junior dispune de un teren de fotbal �i o sal� de fitness. Bunele practici de pe continentul european au ar�tat c� turismul se dezvolt� mai accentuat acolo unde exist� urm�toarele condi�ii necesare:



- o loca�ie interesant� sau valoroas�, cu poten�ial de atractivitate turistic� �i cu un aspect îngrijit, care s� ofere experien�e pozitive;

- evenimente artistice �i culturale care s� anime loca�ia �i s� ofere vizitatorilor experien�e atractive;

- leg�turi de transport care s� permit� vizitatorilor accesul la loca�ie �i în interiorul loca�iei; - infrastructura necesar� pentru a sus�ine turismul; - infrastructra anex� de suport pentru a u�ura vizitarea �i a m�ri gradul de staisfac�ie al

vizitatorilor; - asisten�� specializat� din partea companiilor de turism care s� ofere serviciile specifice:

ghizi, rezerv�ri, informa�ii; - o promovare constant� atât a loca�iei cât �i a evenimentelor.

Datorit� amplas�rii geografice favorabile (situat la confluen�a dintre Orient �i Occident, la intersec�ia fluxurilor turistice, la distan�� redus� fa�� de principalele centre culturale �i destina�ii turistice), prin valorile sale naturale, istorice, culturale �i umane, �i nu în ultimul rând datorit� gradului ridicat de dezvoltare economic�, Timi�oara are o mare capacitate de atrac�ie a turi�tilor români �i str�ini. Oferta turistic� actual� nu re�ine îns� decât o mic� parte a acestor fluxuri turistice, resim�indu-se necesitatea dezvolt�rii unei strategii de promovare a turismului �i de extindere a ofertei turistice: tururi ale ora�ului sau ale cartierelor, amenajarea canalului Bega, amenajarea spa�iilor verzi pentru petrecerea timpului liber, crearea de evenimente de anvergur�, construirea unui parc de distrac�ii, a unei baze nautice �i pentru valorificarea apelor geotermale, de tip AquaPark; refacerea întregii zone de agrement de la �ag prin valorificarea malurilor Timi�ului, amenajarea mai multor locuri în zona de influen�� prin valorificarea „efectului de insul�”, „a efectului de margine” a p�durilor �i a malurilor apelor; amenajarea �i integrarea în circuite turistice tematice a vechilor unit��i industriale ale Timi�oarei, a ecluzei de pe Bega de la Sînmihaiu German, a centralei hidroelectrice; integrarea în circuitele turistice tematice ale patrimoniului de arhitectur�, transformarea municipiului �i a zonei de influen�� într-un pol al turismului ecumenic (datorit� multitudinii de confesiuni, biserici, catedrale, domuri, sinagogi, m�n�stiri etc.), prin organizarea anual� �i bianual� a unui eveniment de anvergur� ecumenic-religios la Timi�oara sau în împrejurimi (de ex. Timi�oara în „Drumuri spirituale”); organizarea Festivalului „Timi�oara medieval�”, în cadrul Programului de vecin�tate România-Serbia pentru dezvoltarea turismului transfrontalier. În arealul Polului de cre�tere Timi�oara exist� poten�ial pentru practicarea unor tipuri �i forme diverse de turism: de afaceri; tematic; cultural; agroturism – la ferme sau pe planta�ii; feroviar; nostalgic �i etnic; religios, ecumenic �i spiritual; de shopping; cazinouri �i jocuri de noroc; industrial; alternativ; de weekend; ludic (parcuri tematice); fluvial; urban; sportiv; cinegetic �i de pescuit sportiv; balnear si de agrement; ecoturism; vini-viticol (urval); �tiin�ific; cicloturism etc. 1.2.6. Calitatea mediului (poluarea, colectarea �i depozitarea de�eurilor, terenuri degradate, situri industriale abandonate, poluate etc.) Prin analizarea rezultatelor ob�inute în activitatea de monitorizare a calit��ii factorilor de mediu se constat� c� cele mai frecvente dep��iri ale valorilor s-au înregistrat la pulberile în suspensie �i la pulberile sedimentabile în perimetrul ora�ului Timi�oara. Valoarea mediei anuale pentru pulberile în suspensie PM10 m�surate în centrul ora�ului reprezint� 120,75% din valoarea limit� (care include �i marja de toleran�� corespunz�toarea anului 2006). Valoarea mediei anuale pentru pulberile în



suspensie m�surate în zona industrial� Stan Vidrighin reprezint� 115,22% din concentra�ia maxim� admisibil� conform STAS 12574-87. Pulberile sedimentabile m�surate în zona central� �i zonele industriale ale ora�ului au dep��it cantitatea maxim� admisibil� lunar�, reprezentând pân� la 210,12% din valoarea impus� conform STAS12574-87. Cea mai mare dep��ire a fost înregistrat� în localitatea �ag, aflat� în vecin�tatea centralei termice a ora�ului �i a deponeului de de�euri menajere a municipiului Timi�oara �i reprezint� 411,59% din concentra�ia maxim� admisibil� conform STAS 12574-87. În privin�a dioxidului de sulf �i de azot nu au fost dep��ite concentra�iile medii anuale, valorile limit� orare �i lunare, conform Ordinului MAPM nr. 592/2002. Monitorizarea concentra�iei în ozon în centrul ora�ului Timi�oara a semnalat în 83 de puncte, valori mai mari de 120 µg/m3 - ale valorii �int� cât �i ale obiectivului pe termen lung (valoarea maxim� zilnic� a mediilor pe 8 ore). Valorile cele mai mari s-au înregistrat în lunile de prim�var� – var�. Valoarea maxim� a mediilor pe 8 ore a fost înregistrat� în ziua de 29 iulie �i reprezint� 148,03% din valoarea �int� pentru ozon. Principalele surse locale de poluare a aerului sunt Centrala termic� a ora�ului SC Colterm- CET Sud, depozitul de de�euri menajere al ora�ului situat la Par�a, precum �i traficul rutier. Starea de calitate a apelor de suprafa�� din bazinul hidrografic Bega-Timi� s-a men�inut în parametrii ultimilor ani, de�i cantitatea precipita�iilor medii lunare a fost semnificativ crescut� fa�� de perioada 1999-2005. Se constat� o capacitate redus� de epurare la sta�iile care deservesc activit��ile din domeniul zootehniei, mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantit��i sporite de elemente poten�ial poluatoare. În anul 2006, calitatea apelor curg�toare de suprafa�� de pe teritoriul jude�ului Timi� s-a prezentat în felul urm�tor: dep��irile limitelor privind calitatea apei subterane conform Legii 311/2004 s-au înregistrat în cea mai mare parte datorit� complexelor zootehnice din B.H. BEGA-TIMI�, precum �i datorit� câmpurilor de aspersie a apelor fenolice de la S.C. Solventul - sector Margina, care de�i �i-a încetat activitatea, în prezent continu� s� influen�eze calitatea apelor subterane. Modific�rile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

• lipsa sau insuficien�a re�elei de canalizare menajer� a localit��ilor aflate în spa�iul bazinului hidrografic;

• evacu�rile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localit��ile arondate bazinului hidrografic;

• infiltra�iile din canalele de desecare, canale folosite în mod accidental sau temporar pentru desc�rcarea apelor uzate de la vechile bataluri ale unit��ilor zootehnice;

• depozitarea �i împr��tierea pe terenurile agricole a îngr��mintelor chimice �i a pesticidelor f�r� a �ine cont de perioadele optime de administrare a acestora;

• impurific�rii remanente datorat� fostelor evacu�ri de dejec�ii provenite de la complexele de cre�tere a suinelor precum �i a celor de cre�tere a p�s�rilor;

• depozit�ri de n�moluri �i gunoi menajer pe suprafe�e neamenajate; • infiltra�ii din câmpurile vechi de aspersie pentru apele fenolice de la S.C. SOLVENTUL

sector Margina.



La nivelul anului 2006 au fost efectuate un num�r de 23 controale în teren de c�tre personalul Compartimentului Protec�ia Naturii Protec�ie Sol / Protec�ie Subsol din cadrul Agen�iei de Protec�ie a Mediului Timi�, constatându-se urm�toarele presiuni asupra siturilor protejate:

• rezerva�iile ornitologice amenin�ate de activit��ile antropice (pescuit, acces cu b�rci, construc�ii de locuin�e de vacan��, turism neorganizat, amenaj�ri hidrotehnice, vân�toare, braconaj, colect�ri de material biologic, recolt�ri stuf, t�ieri ilegale de vegeta�ie lemnoas�, cosit, incendieri);

• rezerva�iile forestiere amenin�ate datorit� lipsei amenaj�rilor necesare, pierderi cauzate de boli �i d�un�tori, turism neorganizat, depozitare necontrolat� de de�euri;

• rezerva�iile botanice amenin�ate de p��unatul excesiv, recoltarea speciilor protejate din flora �i fauna s�lbatic�, depozitare necontrolat� de de�euri;

• rezerva�iile pedologice amenin�ate de p��unatul excesiv, eroziunea solului, depozitare necontrolat� de de�euri;

• rezerva�ie paleontologic� amenin�at� de eroziunea solului datorat� intensific�rii proceselor de levigare.

Acumularea Murani - Pi�chia (Mla�tinile), situat� la contactul compartimentului central al Câmpiei înalte Vinga cu Câmpia joas� a Timi�oarei, acumularea a fost conceput� pentru a atenua undele de viitur� din amonte. Factorii perturbatori sunt reprezenta�i de activitatea de p��unat din zon� precum �i de activit��ile de agrement �i pescuit ce se desf��oar� în zona acestei acumul�ri. În padurea Pi�chia, datorit� pozi�ion�rii Pi�chiei pe linia de faliere Est-Vest, care desparte Masivul Poiana Rusc� de dealurile Lipovei, se g�sesc vulcani noroio�i �i ape mineralizate. Terenuri degradate prin ocuparea cu de�euri menajere sunt pe raza urm�toarelor localit��i:

• Mo�nita Nou� - groapa de gunoi pe o suprafa�� de 8000 m2, Urseni - 6000 m2 �i Mo�nita Veche - 9000 m2;

• S�c�laz - deponeu de de�euri menajere în localitatea Beregs�u Mare, aflat� în administrarea Prim�riei S�c�laz;

• �ag - deponeu de de�euri solide; • Dude�tii Noi - groapa de gunoi (resturi alimentare, carton, hârtie, mase plastice, metal etc.)

pe o suprafa�� de aprox. 8 ha.



Capitolul 1.3. Auditul administrativ

Administra�ia public� în unit��ile administrativ-teritoriale din PC se organizeaz� �i func�ioneaz� în temeiul principiilor autonomiei locale, descentraliz�rii serviciilor publice, eligibilit��ii autorit��ilor administra�iei publice locale, legalit��ii �i al consult�rii cet��enilor în solu�ionarea problemelor locale de interes deosebit. Structura organizatoric� a administra�iilor publice locale reprezint� formalizarea �i repartizarea misiunilor �i func�iilor între diferite subansamble (Direc�ii, Departamente, Servicii, Birouri, etc.) definite cu aceast� ocazie, precum �i rela�iile stabilite între subansamblele în cauz�. Organigrama este reprezentarea vizual� a structurii organizatorice.

Primarul, viceprimarul (viceprimarii), secretarul împreun� cu aparatul de specialitate al primarului, constituie o structur� func�ional� cu activitate permanent�, denumit� Prim�ria, care duce la îndeplinire hot�rârile Consiliului Local �i dispozi�iile primarului, solu�ionând problemele curente ale colectivit��ii locale. Misiunea sau scopul Prim�riei rezid� deci în solu�ionarea �i gestionarea, în numele �i în interesul colectivit��ii locale pe care o reprezint�, a treburilor publice, în condi�iile legii.

În administra�ia public� local� primarul îndepline�te o func�ie de autoritate public�. El este �eful administra�iei publice locale �i al aparatului de specialitate al autorit��ii administra�iei publice locale, pe care îl conduce �i îl controleaz�. Primarul r�spunde de buna func�ionare a administra�iei publice locale, în condi�iile legii �i reprezint� unitatea administrativ-teritorial� în rela�iile cu alte autorit��i publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau str�ine, precum �i în justi�ie. În exercitarea atribu�iilor sale, primarul emite dispozi�ii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dup� ce sunt aduse la cuno�tin�a public� sau dup� ce au fost comunicate persoanelor interesate, dup� caz. În calitate de reprezentant al statului, primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condi�iile legii, sprijinul conduc�torilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor �i ale celorlaltor organe de specialitate ale administra�iei publice centrale, dac� sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Primarul este r�spunz�tor de asigurarea ordinii publice �i lini�tii locuitorilor, prin intermediul poli�iei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor �i unit��ilor de protec�ie civil�, care au obliga�ia s� r�spund� solicit�rilor sale, în condi�iile legii. În acest sens, el va lua m�suri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezenta�iilor sau a altor manifest�ri publice care contravin ordinii de drept ori atenteaz� la bunele moravuri, la ordinea �i lini�tea public�. În municipiul Timi�oara, administra�ia public� este organizat� �i func�ioneaz� potrivit prevederilor Legii administra�iei publice locale nr. 215/2001 �i în conformitate cu hot�rârile Consiliului Local al Municipiului Timi�oara privind aprobarea organigramei �i num�rului de posturi ale aparatului propriu de specialitate. Municipiul Timi�oara are un primar �i 2 viceprimari, ale�i în condi�iile legii pe o perioad� de 4 ani. Structura organizatoric� a Prim�riei Municipiului Timi�oara cuprinde direc�ii, servicii, birouri �i compartimente, constituite în conformitate cu organigrama, anex� la regulamentul de organizare �i func�ionare. Direc�iile, serviciile, birourile �i compartimentele care intr� în alc�tuirea aparatului de



specialitate al Primarului Municipiului Timi�oara sunt urm�toarele: Direc�ia Edilitar� cu: Biroul Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilit��i Publice, Serviciul Energetic, Biroul Planificare Avizare Corelare Lucr�ri Publice, Biroul Iluminat Public, Biroul Reabilitare Termic� Cl�diri, Biroul Hidrotehnic, Biroul Asocia�ii de Proprietari, Serviciul Salubritate, Biroul Gestiune De�euri; Direc�ia Drumuri �i Transporturi cu: Serviciul Drumuri �i Poduri, Biroul Infrastructur� în Transport, Biroul Promovare Lucr�ri, Serviciul Reglement�ri Transporturi Urbane, Biroul Transport, Biroul Siguran�a Circula�iei; Direc�ia Economic� cu: Serviciul Buget, Biroul Contabilitate Venituri, Biroul Contabilitatea Cheltuielilor; Direc�ia Comunicare cu: Centrul de Consiliere Cet��eni, Biroul Comunicare, Biroul Rela�ii Publice, Înv��mânt, Sport, Cultur�, Compartimentul Pres�, Biroul e-Comunicare, Compartimentul Rromi; Direc�ia Dezvoltare cu: Serviciul Dezvoltare Local� �i Integrare European�, Biroul Cooperare Intern� �i Interna�ional�, Biroul Programe Europene, Serviciul Investi�ii, Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice GTZ, Biroul Infocentrul Turistic; Direc�ia de Mediu cu: Serviciul Administrare Mediu, Biroul Ecologie Urban�, Serviciul Spa�ii Verzi, Biroul Mobilier Urban si Dezvoltare Spa�ii Verzi, Serviciul Protec�ia Mediului, Biroul Avize si Control Poluare; Direc�ia Patrimoniu cu: Serviciul Publicitate �i Comer�, Biroul Control Comercial, Serviciul Tehnic – Edilitate, Serviciul Achizi�ii Publice, Biroul Licita�ii – Contracte, Biroul Urm�rire Venituri, Compartiment Carte Funciar�, Serviciul Administrare Imobile, Biroul Spa�ii – Terenuri, Compartiment Execut�ri Silite, Serviciul Informatizare; Direc�ia Urbanism cu: Serviciul Autorizare �i Control Construc�ii, Biroul Autoriz�ri Domeniul Public, Biroul Autoriz�ri Nord, Biroul Autoriz�ri Sud, Biroul Statistic� Control, Biroul Acord Unic, Serviciul Planificare Spa�ial�, Biroul Dezvoltare Urban� Metropolitana, Biroul Atelier de Urbanism, Serviciul Banca de Date Urbane, Biroul Cadastru, Avizare Documenta�ii si Întabul�ri, Serviciul Administrare Fond Funciar, Serviciul Juridic, Biroul Contencios, Serviciul Autoritate Tutelar�, Serviciul Administra�ie Local�, Biroul Analiz� �i Elaborare Documente, Compartimentul Arhiv�, Serviciul Resurse Umane, Serviciul Audit Public Intern, Biroul Control Intern �i Managementul Calit��ii. Pe lâng� aceste compartimente, sub autoritatea Primarului Municipiului Timi�oara, î�i desf��oar� activitatea în conformitate cu Regulamentul de organizare si func�ionare, �i alte servicii publice cu personalitate juridic�: Direc�ia Fiscal�, Direc�ia de Asisten�� Social� Comunitar�, Direc�ia Poli�ia Comunitar�, Direc�ia de Eviden�� a Persoanelor, Serviciul Administrare Locuin�e �i Utilit��i, Serviciul Voluntar pentru Situa�ii de Urgen��, Casa de Cultur� a Municipiului Timi�oara, Cantina de Ajutor Social, Gr�dina Zoologic� �i Botanic�. Structura organizatoric� a administra�iei publice în comunele din arealul de influen�� nu este atât de complex� având în vedere num�rul mult mai mic al locuitorilor precum �i slaba dezvoltare a unor utilit��i. Astfel înfiin�area unor direc�ii nu este necesar�, iar în unele cazuri serviciile oferite de acestea sunt înlocuite de o singur� persoan� (de exemplu, Direc�ia Dezvoltare este înlocuit� de un promotor local, Direc�ia Comunicare de un purt�tor de cuvânt, serviciile de transport public local sau de furnizare a energiei termice nu exist� etc.) Principalele domenii aflate sub administrarea autorit��ilor publice locale sunt:

a. planificarea urban� �i gestionarea spa�iilor verzi de interes local;



b. colectarea �i gestionarea de�eurilor menajere, inclusiv salubrizarea �i între�inerea terenurilor pentru depozitarea acestora;

c. distribuirea apei potabile, construirea �i între�inerea sistemelor de canalizare �i de epurare a apelor uzate �i pluviale;

d. construc�ia, între�inerea �i iluminarea str�zilor �i drumurilor publice locale; e. transportul public local; f. amenajarea �i între�inerea cimitirelor; g. administrarea bunurilor din domeniile public �i privat locale; h. construc�ia, gestionarea, între�inerea �i echiparea institu�iilor pre�colare �i extra�colare

(cre�e, gr�dini�e de copii, �coli de art�, de muzic�); i. dezvoltarea �i gestionarea re�elelor urbane de distribuire a gazelor �i energiei termice; j. activit��i culturale, sportive, de recreere �i pentru tineret, precum �i planificarea, dezvoltarea �i gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activit��i;

k. amenajarea pie�elor agricole, a spa�iilor comerciale, realizarea oric�ror alte m�suri necesare pentru dezvoltarea economic� a unit��ii administrativ-teritoriale;

l. instituirea �i gestionarea întreprinderilor municipale �i organizarea oric�rei alte activit��i necesare dezvolt�rii economice a unit��ii administrativ-teritoriale;

m. construc�ia de locuin�e �i acordarea altor tipuri de facilit��i pentru p�turile social vulnerabile, precum �i pentru alte categorii ale popula�iei;

n. organizarea serviciilor antiincendiu. Descentralizarea �i autonomia local� reprezint� elemente constitutive ale oric�rui stat democratic. Prin împ�r�irea puterii în stat între autorit��ile centrale �i cele locale devine posibil� respectarea specificului �i a intereselor particulare ale jude�elor, ora�elor �i comunelor, iar cet��enilor li se acord� posibilit��i sporite de a se manifesta pe plan politic, economic �i social. Administra�ia local�, prin caracterul s�u descentralizat, trebuie s�-�i delimiteze �i s�-�i asume competen�ele exercitate pe proprie r�spundere, în favoarea �i la dispozi�ia popula�iei. Descentralizarea administrativ� �i a serviciilor publice reprezint� singura form� acceptabil� pentru asigurarea particip�rii comunit��ilor locale la via�a politic�, economic� �i social� a ��rii reprezentând un proces continuu, progresiv, care evolueaz� odat� cu extinderea capacit��ii administrative a unit��ilor administrativ-teritoriale, în vederea gestion�rii eficiente a serviciilor publice aflate în responsabilitatea acestora. Prin descentralizare, administra�ia public� devine mai eficient� �i mai operativ�, problemele care intereseaz� popula�ia se solu�ioneaz� la nivele inferioare, în condi�ii de oportunitate si de operativitate sporit�. Necesitatea realiz�rii unor servicii de interes local, precum �i necesitatea dezvolt�rii economice locale au condus autorit��ile locale c�tre o colaborare cu o serie de institu�ii locale, regionale, na�ionale. Astfel sub controlul autorit��ilor locale, anumite servicii, prin crearea cadrului legislativ necesar, sunt prestate de c�tre regii autonome sau societ��i comerciale. De exemplu, începând cu anul 2004, serviciile de producere �i distribu�ie a energiei termice �i a apei calde menajere în sistem centralizat sunt asigurate, pentru municipiul Timi�oara, de c�tre S.C. Colterm S.A., companie local� de termoficare, care a luat na�tere din fuziunea produc�torului de energie termic� S.C. Termocet 2002 S.A. �i distribuitorul de energie termic� R.A. Termoficare Calor. Alimentarea cu energie termic� a municipiului Timi�oara se realizeaz� în cea mai mare parte



prin SACET, prin intermediul celor dou� centrale termice (CET Centru �i CT Sud) �i 18 centrale termice de cartier, care alimenteaz� 134 puncte termice urbane. Din SACET sunt alimentate un num�r de aproximativ 90.000 de apartamente, având un num�r de aproximativ 220.000 beneficiari ai serviciului de alimentare cu c�ldur� �i ap� cald� de consum.

În luna septembrie 2005 serviciul de iluminat public a fost deasemenea concesionat pe o durat� de 10 ani. În conformitate cu contractele de concesiune aflate în derulare, serviciile de între�inere, modernizare �i extindere iluminat public în municipiul Timi�oara sunt prestate de compania Luxten - la sud de Canalul Bega �i de compania ELBA la nord de canalul Bega. De asemenea serviciile de transport public urban în Timi�oara sunt asigurate de Regia Autonom� de Transport Timi�oara. Serviciile de alimentare cu ap� �i de canalizare necesare Polului de cre�tere Timi�oara sunt asigurate de S.C. Aquatim S.A.. S.C. Aquatim S.A. asigur� alimentarea cu ap� a peste 23.000 de clien�i, acoperind în prezent atât necesarul debitelor cât �i al presiunilor la utilizator pentru majoritatea consumatorilor, fiind posibil� livrarea suplimentar� de ap� potabil� din re�eaua municipiului Timi�oara �i c�tre localit��ile periurbane. În prezent, S.C. Aquatim S.A. este operator regional pentru servicii de ap� �i canalizare, acoperind o mare parte a jude�ului Timi�. S.C. E.ON Gaz România S.A. este o societate comercial� cu capital majoritar privat, rezultat� prin privatizarea fostei societ��i S.C. DISTRIGAZ NORD S.A., care asigur� serviciile de distribu�ie a gazelor naturale. Centrul Opera�ional Timi�oara are reprezentan�i permanen�i care asigur� interven�iile de urgen�� i alte activit��i specifice distribu�iei gazelor naturale. Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Timi�oara se face printr-o re�ea de reparti�ie de medie presiune, conectat� la trei sta�ii de reglare-m�surare-predare, amplasate pe Calea Mo�ni�ei, pe Calea Lipovei �i la Fabrica de Zah�r. De la re�eaua de reparti�ie de medie presiune sunt alimentate sta�iile de reglare-m�surare ale marilor consumatori �i sta�iile de reglare-m�surare de sector. În prezent, în municipiul Timi�oara, func�ioneaz� cca. 70 sta�ii de reglare-m�surare (industriale �i de sector). Administra�ia public� local� ofer� infrastructura fizic� �i politic� care sprijin� eforturile comunit��ii �i cet��enilor în domeniul economic, politic, social �i cultural. Rolul administra�iei publice locale se schimb� �i va continua s� se schimbe pe m�sura ce problemele economice �i sociale pe care le întâmpin� continu� s� creasc�.



Capitolul 1.4. Diagnostic �i analiz� SWOT 1.4.1. Diagnostic Fundamentarea Polului de cre�tere Timi�oara Crearea Polului de cre�tere Timi�oara a fost gândit� în baza unui set de principii relevante pentru dezvoltarea regional� �i amenajarea teritoriului, �i anume principiile subsidiarit��ii, procesualit��ii �i sustenabilit��ii deciziilor de amenajare a teritoriului. Configura�ia �i structura polului se bazeaz� pe aplicarea criteriilor �tiin�ifice de delimitare a zonelor de influen�� (prin studiul realizat de un colectiv de la Departamentul de Geografie al Universit��ii de Vest), între care s-au avut în vedere:

- distan�a-timp fa�� de centrul aglomera�iei urbane (20-30 min.); - evolu�ia popula�iei (pozitiv�); - mi�carea migratorie a popula�iei, îndeosebi navetismul; - structura �i dinamica produc�iei agricole (reprezentarea semnificativ� a legumiculturii); - prezen�a func�iei industriale; - amplificarea activit��ilor de servicii; - principalele direc�ii de deplasare ale popula�iei; - dezvoltarea transporturilor (incluzând infrastructur� �i servicii); - reprezentarea func�iei de recreere �i agrement; - evolu�ia construc�iilor de locuin�e (cre�tere semnificativ�); - dotarea cu utilit��i tehnico-edilitare - etc.

În urma prelucr�rii datelor din toate aceste domenii, s-a ajuns la urm�toarele concluzii:

- Timi�oara are puterea de a structura o zon� de influen�� coerent� �i viabil�, date fiind câteva elemente: talia demografic�, indicatorii demografici favorabili, comportamentul economic tipic de metropol�, concretizat prin evolu�iile din sectorul ter�iar �i accentuarea ter�iarului superior;

- Difuzia actual� a caracterelor urbane, rela�iile destul de modeste dintre Polul de cre�tere �i

localit��ile din zona sa de influen��, precum �i costurile mari necesare pentru urbanizarea acestora, justific� op�iunea de a contura o zon� de influen�� mai pu�in extins�, ca prim pas înspre o structur� teritorial� viitoare de tip metropolitan, mai potrivit� rolului pe care trebuie s�-l joace Polul de cre�tere Timi�oara în partea de vest a ��rii.

Delimitarea zonei de influen�� a Polului Na�ional de Cre�tere Timi�oara a fost aprobat� prin HCL nr. 387/2008. Constituirea Polului de cre�tere Timi�oara Rezultatele demersului �tiin�ific au fost supuse aten�iei autorit��ilor din Timi�oara �i din comunele cu poten�ial de a deveni membre ale polului de cre�tere. Ca urmare a reticen�ei manifestate de



reprezentan�ii comunei Sânandrei, structura convenit� prin încheierea Acordului de asociere difer� fa�� de cea rezultat� din cercetare. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Polul de cre�tere Timi�oara cuprinde un centru urban (municipiul Timi�oara) �i arealul s�u de influen��, respectiv 14 unit��i administrativ-teritoriale rurale (Becicherecu Mic, Bucov��, Dude�tii Noi, Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Mo�ni�a Nou�, Or�i�oara, Pi�chia, Remetea Mare, S�c�laz, Sînmihaiu Român, �ag), având în componen�a lor 35 de sate, din care 14 re�edin�� de comun�, cu o medie de 2,5 sate pe comun�. Suprafa�a total� pe care se întinde Polul de cre�tere Timi�oara este de aproximativ 108.031 ha. - din care 13.003,87 ha, adic� 12% din total suprafa��, reprezint� teritoriul administrativ al municipiului Timi�oara, iar 95.027,13 ha, respectiv 88%, arealul de influen�� al municipiului. Polul de cre�tere Timi�oara ocup� aproximativ 3,5% din Regiunea de Dezvoltare Vest �i 11 % din suprafa�a total� a jude�ului Timi�. Popula�ia stabil� a Polului de cre�tere Timi�oara, la recens�mântul din anul 2002, a fost de 369.854 locuitori, reprezentând 18,8 % din popula�ia Regiunii de Dezvoltare Vest �i, respectiv, 54,2% din popula�ia total� a jude�ului Timi�. Prin func�iile sale complexe, centrul urban Timi�oara polarizeaz�, îns�, un teritoriu mult mai întins, fiind, totodat�, �i cel mai mare centru economic �i cultural-�tiin�ific al “Regiunii de Dezvoltare Vest” a României. În rela�ie cu aceasta, aici se concentreaz� peste 30% din produc�ia industrial� regional�, circa 35% din activit��ile comerciale �i numeroase institu�ii de înv��mânt superior, grupând aproape 60% din studen�ii regiunii. Structura asociativ� Asocia�ia de Dezvoltare Intercomunitar� „Polul de cre�tere Timi�oara” a fost constituit� pe baza Legii 215/2001, privind administra�ia public� local�, a Ordonan�ei Guvernamentale nr. 26/2000, cu privire la asocia�ii �i funda�ii �i a HCL nr. 387/2008, privind aprobarea delimit�rii zonei de influen�� a Polului Na�ional de Cre�tere Timi�oara �i a fost aprobat� prin hot�râri ale consiliilor locale ale unit��ilor administrativ-teritoriale componente. Asocia�ia s-a constituit prin aderarea liber consim�it� a 16 unit��i administrative: Municipiul Timi�oara, 14 comune din apropiere – Becicherecu Mic, Bucov��, Dude�tii Noi, Dumbr�vi�a, Giarmata, Ghiroda, Giroc, Mo�ni�a Nou�, Or�i�oara, Pi�chia, Remetea Mare, S�c�laz, Sînmihaiu Român �i �ag, precum �i Consiliul Jude�ean Timi�. Conducerea asocia�iei revine pre�edintelui – Primarul Timi�oarei – �i Consiliului Director, constituit din doi reprezentan�i ai unit��ilor administrativ-teritoriale, ale�i pe o perioada de doi ani. Structura asociativ� a Polului de cre�tere Timi�oara are o componen�� echilibrat�, Asocia�ia fiind astfel suficient de puternic� pentru a elabora proiecte de dezvoltare de mare anvergur�, în m�sur� s� conduc� la cre�terea competitivit��ii interna�ionale a polului �i la îmbun�t��irea calit��ii vie�ii comunit��ilor locale. Fundamentarea �tiin�ific� a zonei de influen�� a municipiului Timi�oara, cu poten�ial de extindere în viitor, permite proiectarea unei structuri flexibile, adaptabil� la muta�iile social-economice.



Localizare �i încadrare în teritoriu Polul de cre�tere Timi�oara este localizat în partea de Sud-Est a Europei Centrale, în Regiunea de Dezvoltare Vest a României. Nucleul s�u, municipiul Timi�oara, s-a impus drept capital� tradi�ional� a provinciei istorice Banat �i re�edin�� a jude�ului Timi�. Polul de cre�tere Timi�oara este format din 15 unit��i administrativ-teritoriale, dintre care un municipiu re�edin�� de jude� (Timi�oara) �i 14 comune rurale. Pozi�ia geografic� la mai pu�in de 700 km distan�� de 15 capitale europene poate stimula dezvoltarea social-economic� a polului de cre�tere, prin interac�iunea cu acestea, cu condi�ia amelior�rii infrastructurilor de transport �i a cre�terii performan�elor serviciilor de comunica�ii. Localizat în partea de sud-est a Bazinului Panonic, într-o pozi�ie de convergen�� i penetra�ie european�, Polul de cre�tere Timi�oara este traversat de dou� drumuri de importan�� european�, E 70 (de la Atlantic la Marea Neagr�) �i E 671 (Timi�oara - Oradea - Debrecen) �i de o re�ea dens� de c�i ferate locale �i magistrale. Polul dispune de al doilea mare aeroport al României (0,9 mil. pasageri în 2008), prin care �i-a afirmat rolul de nod aerian (hub) regional pentru leg�turile marilor ora�e ale României cu Europa de Sud, Europa Central� �i Europa de Est. Situat pe traseul coridorului european nr. 4, polul urmeaz� s� aib� acces �i la coridorul european nr. 7 (fluviul Dun�rea), în condi�iile relu�rii naviga�iei pe Canalul Bega, dup� efectuarea lucr�rilor de reabilitare a acestuia. Dublul acces al Polului de cre�tere Timi�oara la viitoarea autostrad� a coridorului nr. 4, care asigur� leg�tura între Europa de Vest �i Orientul Mijlociu, precum �i la autostrada care urmeaz� s� fac� leg�tura între sudul �i nordul Europei, prin Serbia �i vestul României, reprezint� un important factor de poten�ial pentru dezvoltarea sa durabil�. Totodat�, polul de cre�tere are acces direct spre Europa Central� �i spre sudul Europei prin trei puncte de frontier� (Cenad–Kiszombor cu Ungaria, respectiv Stamora–Moravi�a �i Jimbolia cu Serbia). O necesitate pentru dezvoltarea durabil� a Polului Timi�oara este mai buna racordare a acestuia la spa�iul na�ional �i european. În acest sens, sunt vitale: încheierea rapid� a lucr�rilor de l�rgire �i modernizare a drumului european E70 (Timi�oara – Caransebe� – Or�ova), realizarea �oselei de centur� pentru fluidizarea traficului în tranzit �i ameliorarea circula�iei în zona de influen�� a Polului, amenajarea DN 6 pe sectorul Timi�oara – Cenad – frontiera cu Ungaria ca drum rapid (cea mai scurt� leg�tur� cu Europa Central�), cre�terea capacit��ii infrastructurilor Aeroportului Interna�ional Timi�oara, promovarea sectoarelor regionale ale sistemului na�ional de autostr�zi, deschiderea de noi puncte de frontier� cu Serbia �i amenajarea infrastructurilor de acces la acestea. Prin lucr�rile propuse, vor fi astfel consolidate principalele direc�ii spre care Polul de cre�tere Timi�oara are deschidere spa�ial�: spre est (Lugoj – Craiova – Bucure�ti / Sibiu – Bra�ov), spre vest (Szeged – Budapesta – Viena), spre sud �i sud-vest (Belgrad – Mediteran�) �i spre nord (Arad – Oradea – regiunea Balticii). Situarea Polului de cre�tere Timi�oara în partea de vest a României, în apropierea grani�elor cu Serbia �i Ungaria, i-a conferit în permanen�� rolul de punte de leg�tur� intercultural� �i economic�



între cele trei ��ri vecine. Perspectivele acestei func�ii s-au amplificat odat� cu instituirea, în anul 1994, a Euroregiunii Dun�re – Cri� – Mure� – Tisa (DCMT), regiune transfrontalier� care se întinde pe 71.867 km2 �i include o popula�ie de 5,28 milioane de locuitori (2007). Prin pozi�ionarea central� în cadrul euroregiunii DKMT, municipiul Timi�oara, nucleul urban al Polului, este cel mai mare centru economic din cuprinsul acesteia, ora� universitar �i multicultural renumit, bine deservit sub raportul infrastructurilor tehnico-edilitare, de comunicare �i circula�ie, cu perspective certe de afirmare drept centru polarizator euroregional. Constituirea Polului de cre�tere Timi�oara, prin extensia dezvolt�rii urbane pe care o presupune în zona sa de influen��, va consolida �i mai mult aceast� pozi�ie. Poten�ialul cadrului natural Arealul polului de cre�tere este centrat pe Timi�oara, ora� a�ezat în sud-estul Câmpiei Tisei, în zona de divagare a râurilor Timi� �i Bega, într-unul din pu�inele locuri favorabile travers�rii întinselor mla�tini pe care le formau pân� acum dou� secole apele întrep�trunse ale celor dou� râuri. Relieful predominant este de câmpie joas� (87-110m) neîntrerupt� decât de albia slab adâncit� a râului Bega (realizat� artificial, prin canalizare). Numai partea de nord-est a zonei de influen��, care p�trunde în Câmpia Ving�i, este mai înalt� (pân� la 150 m), mai fragmentat� (5-35m) �i mai bine împ�durit�, la contactul cu Dealurile Lipovei (pe teritoriile comunelor Giarmata, Pi�chia �i Or�i�oara). Acest tip de relief permite extinderea spa�iului urban �i a leg�turilor sale regionale în toate direc�iile, cu cheltuieli de investi�ii mult mai reduse decât în alte condi�ii geomorfologice. Tectonica înscrie arealul polului într-o zon� cu un grad mediu de seismicitate (cutremurele cu epicentrul în zona Timi�oara nu dep��esc de regul� magnitudinea 6 pe scara Richter), fapt care trebuie avut în vedere la proiectarea cl�dirilor. Tot ca urmare a tectonicii, pe liniile de falie din Câmpia Timi�ului apar izvoare naturale termo-minerale, la Timi�oara, Calacea �i Buzia�-Ivanda, cu posibilitatea de a fi folosite pentru amenajarea unor complexe recreative �i de tratament. Climatul este temperat continental moderat, cu unele influen�e submediteraneene (varianta adriatic�); iarna, acestea genereaz� dezghe� complet, iar vara impun perioade de c�ldur� în�bu�itoare. Temperatura medie multianual� este de 10,6ºC, iar precipita�iile, mai bogate în lunile mai-iulie �i noiembrie-decembrie, ating o medie de 592mm/an, favorabil� culturii plantelor de câmp. Re�eaua hidrografic� este format� în principal din râurile Timi�, Bega �i Bega Veche, mici lacuri (Giroc, P�durea Verde, Fratelia, Freidorf, Mo�ni�a, Pi�chia etc.) �i mla�tini. Canalizarea Beg�i (1728 - 1760, recalibrat� mai târziu) �i realizarea nodurilor hidrotehnice de la Co�tei �i Topolov�� au permis regularizarea debitelor în sec�iunea polului, astfel încât s� fie diminuat riscul de inunda�ii. Vegeta�ia specific� este cea de silvostep� antropogen�. Peisajul este diversificat de câteva areale împ�durite cu cer �i gârni�� (P�durea Verde, P�durea Giroc, P�durea �ag-Unip), de vegeta�ia de lunc� din lungul râurilor, precum �i de p�durile de stejar din partea de nord-est a comunei Pi�chia. Se remarc� prezen�a câtorva rezerva�ii naturale, între care Arboretumul de la Bazo�, Mla�tinile Murani �i P�durea Bistra. Aflate la distan�e de 10-20 km de Timi�oara, acestea pot constitui nuclee în jurul c�rora s� se dezvolte amenaj�ri pentru destindere �i recreere.



Solurile au capacitate medie de su�inere a produc�iei agricole, ca urmare a ponderii ridicate a solurilor cu fertilitate redus� sau afectate de umezeal� în exces în p�r�ile cele mai joase ale câmpiei de divagare. Prezen�a cernoziomurilor �i a solurilor brun-ro�cate de p�dure compenseaz� acest deficit, mai ales pe teritoriul comunelor Or�i�oara, S�c�laz, Dumbr�vi�a, Sînmihaiu Român �i Pi�chia, unde de�in o pondere mai mare.

Resursele de subsol se rezum� la exploatarea �i valorificarea materialelor de construc�ie (argile pentru ceramic�, materiale de balastier�, nisip cuar�os etc.) �i a apelor subterane termo-minerale de la Timi�oara �i împrejurimi (Sânmihaiu German, Calacea, Ivanda etc.). Lipsa unor resurse de subsol cu mare for�� de profilare a industriei a obligat Timi�oara s� î�i dezvolte de timpuriu activit��i economice diversificate, în cadrul c�rora industriile au fost concurate de sectorul serviciilor, ast�zi dominant.

Afirmarea social-economic� a Polului de cre�tere Timi�oara, capacitatea acestuia de a re�ine for�a de munc� de înalt� calificare �i de a atrage investi�ii în activit��i cu valoare ad�ugat� mare depind �i de calitatea mediului. O preocupare constant� a responsabililor din cadrul polului trebuie s� fie realizarea de proiecte viabile pentru reducerea focarelor de poluare �i ecologizarea mediului, crearea de perdele forestiere, diminuarea riscurilor de inunda�ie, gestionarea durabil� a resurselor de mediu �i amenajarea peisagistic� a arealelor cu poten�ial pentru destindere �i recreere. Popula�ia Popula�ia Polului de cre�tere Timi�oara se înscrie în tendin�a general� a ultimelor dou� decenii, de la nivel na�ional �i nu numai, de declin demografic sub toate aspectele, dar mai ales dinamic �i structural.

Cu toate acestea în ultimii cinci ani, începând cu 2005, se înregistreaz� o revigorare a dinamicii demografice manifestat� la 1 ianuarie 2009 printr-un bilan� general pozitiv de 6,32‰ datorit� în special migra�iei interne de 8,48‰, în condi�iile în care bilan�ul natural înregistreaz� un deficit de -0,76‰, iar cel al migra�iei externe de -1,4‰.

Astfel, datorit� migra�iei destul de ridicate, popula�ia este relativ tân�r�, înregistrând o vârst� medie de 36,1 ani (34,8 ani pentru b�rba�i �i 37,3 ani pentru femei) mai mic� decât cea la nivel na�ional, care este de 38 de ani. Popula�ia adult� (20-64 ani), principalul rezervor de for�� de munc�, de�ine o pondere de 69,6% (70,3% pentru masculin �i 69% pentru feminin).

Toate aceste caracteristici demografice favorabile fac ca poten�ialul demografic al Polului de cre�tere Timi�oara s� fie unul deosebit de ridicat, insuficient valorificat, dar care poate s� ofere premisele unei cre�teri economice deosebite �i implicit îmbun�t��irea calit��ii vie�ii. Economie Nivelul de dezvoltare economic� a Polului de cre�tere Timi�oara este unul ridicat, fapt eviden�iat de valoarea ridicat� a PIB/locuitor (7.553 euro), jude�ul Timi� ocupând locul al doilea la nivel na�ional, dup� municipiul Bucure�ti. În cadrul jude�ului, peste 80% din rezultatul economic net este ob�inut în Timi�oara.



Din volumul total al cifrei de afaceri realizat de Polul de cre�tere (12.612.079 mii lei), contribu�ia municipiului Timi�oara este de 88,77%, restul, respectiv 11,23%, revenind comunelor din arealul de influen��. Aportul fiec�reia dintre acestea este urm�torul: Giroc 3,62%, Ghiroda 2,5%, Dumbr�vi�a 1,52%, Sînmihaiu Român 0,71%, �ag 0,67%, Mo�ni�a Nou� 0,65%, S�c�laz 0,48%, Or�i�oara 0,35%, Giarmata 0,25%, Becicherecu Mic 0,15%, Remetea Mare 0,15%, Dude�tii Noi 0,09%, Pi�chia 0,06%, �i Bucov�� 0,03%. Structura economic� este diversificat�, cu o dezvoltare accentuat� a serviciilor (63% din rezultatul economic net) �i în special a activit��ilor din domeniul electronic�, electrotehnic�, software �i IT, majoritatea acestora fiind concentrate în municipiul Timi�oara. Sectorul serviciilor a înregistrat cea mai important� cre�tere în ultimii ani (de peste 34,5% între anii 2003 – 2006), contribuind cu 60% la realizarea cifrei de afaceri din cadrul polului de cre�tere. Aceast� dinamic� pozitiv� se observ� nu numai la nivelul municipiului Timi�oara, care concentreaz� cea mai mare parte din servicii, ci �i la nivelul comunelor din arealul de influen��. Al�turi de comer�, care de�ine ponderea principal�, se remarc� o dezvoltare puternic� a serviciilor financiar-bancare �i a celor prestate c�tre întreprinderi, cât �i o diversificare a serviciilor pentru popula�ie. Se constat� apari�ia �i dezvoltarea serviciilor de cunoa�tere intensiv� (respectiv servicii de consultan��, comunica�ii, management, asisten��, high tech, software), servicii cu grad ridicat de rentabilitate �i care folosesc for�� de munc� cu preg�tire profesional� superioar� – specific� Polului de cre�tere Timi�oara. În cazul acestor categorii de servicii este important� cre�terea flexibilit��ii organizatorice, care s� permit� o mobilitate mai ridicat� a angaja�ilor. De�i a fost devansat de c�tre servicii, sectorul industrial continu� s� aib� o influen�� semnificativ� în dezvoltarea economic� a Polului de cre�tere Timi�oara, contribuind cu 25% la formarea cifrei de afaceri. Pe lâng� activit��ile industriale cu tradi�ie (industria textil�, industria înc�l��mintei, industria alimentar�, industria construc�iilor de ma�ini), în ultimul timp se constat� o dezvoltare puternic� a unor ramuri industriale noi, moderne �i dinamice: electronic�, electrotehnic�, IT, software, automotive. Dinamica acestor întreprinderi se datoreaz� în principal marilor investitori str�ini care s-au localizat în Timi�oara �i în zonele învecinate ora�ului �i ea a fost încurajat� prin politici locale de dezvoltare (Strategia de dezvoltare economico-social� a zonei Timi�oara 2000 – 2010). În ceea ce prive�te reparti�ia spa�ial� a industriei la nivelul polului, municipiul Timi�oara concentreaz� cea mai mare parte din activit��ile industriale, acestea fiind amplasate în cadrul unor zone speciale, cu destina�ie industrial�, delimitate prin PUG. Productivitatea industrial� este înc� sc�zut�, raportat� la cea din Uniunea European�, îns� prin utilizarea în viitor, pe scar� larg�, a tehnologiilor avansate se va putea ob�ine o cre�tere substan�ial� a acesteia. Un aspect negativ constatat ar fi num�rul mare al activit��ilor de produc�ie în sistem lohn, în special în industria textil� �i a înc�l��mintei, acestea fiind susceptibile de a migra în orice moment c�tre alte loca�ii cu costuri mai reduse. Construc�iile reprezint� un domeniu important în economia Polului de cre�tere Timi�oara, contribu�ia acestuia la formarea cifrei totale de afaceri fiind de 10,1%. �i în cazul acestui sector, aportul Timi�oarei la formarea cifrei de afaceri (92,1%) este net superior celui al comunelor din arealul de influen�� (7,9%). Extinderea în ultimii ani a infrastructurii urbane �i reziden�iale ca urmare a dezvolt�rii sectorului imobiliar, proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere,



cre�terea num�rului de construc�ii industriale, comerciale (lan�uri de magazine) �i socio-culturale au determinat o dinamic� accentuat� a acestui sector, eviden�iat� de cre�terea cifrei de afaceri cu 72,6% în anul 2006, fa�� de anul 2003.

Ponderea ridicat� a suprafe�ei agricole (84,3% din suprafa�a total� a Polului de cre�tere), calitatea superioar� a solurilor �i existen�a unei mari pie�e de desfacere urbane în apropiere au sus�inut dezvoltarea agriculturii în cadrul zonei rurale a Polului de cre�tere, contribu�ia acesteia la volumul cifrei de afaceri fiind de 3%. Cultivarea cerealelor �i a legumelor de�ine cea mai ridicat� pondere în sectorul agricol, reprezentând peste 65% din totalul cifrei de afaceri realizate în agricultur�. Productivitatea în agricultur� se men�ine la valori sc�zute în compara�ie cu poten�ialul agricol ridicat al zonei, datorit� stadiului actual nesatisf�c�tor de modernizare al agriculturii �i gradului redus de asociere în vederea exploat�rii terenurilor agricole. În vederea rentabiliz�rii agriculturii este nevoie de dezvoltarea la nivelul comunelor din cadrul polului a unor lan�uri complete de produc�ie, care s� implice atât colectarea produselor agricole (centre de colectare), cât �i procesarea lor (mici activit��i industriale). De asemenea, dezvoltarea unor servicii pentru încurajarea �i sus�inerea agriculturii, cât �i cre�terea nivelului de asociere a produc�torilor agricoli reprezint� factori determinan�i în cre�terea productivit��ii sectorului agricol. Sectorul IMM-uri are o contribu�ie important� în dezvoltarea economic� a Polului de cre�tere, 70% din totalul societ��ilor comerciale fiind IMM-uri. Prin caracteristicile lor: inova�ie, flexibilitate, leg�turi strânse cu comunitatea, dinamic� ridicat�, valorificarea optim� a resurselor locale, crearea de locuri de munc�, întreprinderile mici �i mijlocii au rol deosebit în dezvoltarea economic� a Polului. De altfel, dimensiunea �i dinamica ini�iativei antreprenoriale constituie unul din indicatorii care subliniaz� perspectivele de dezvoltare la nivel local �i regional. Dezvoltarea IMM-urilor din cadrul polului a fost poten�at� de stabilirea în zon� a unor firme interna�ionale de renume. Multe din IMM-uri s-au dezvoltat ca principali furnizori ai marilor firme na�ionale �i interna�ionale (Siemens, Continental, Alcatel etc). Altele, mai ales cele cu capital str�in, lucreaz� în sistem de produc�ie lohn, utilizând for�a de munc� existent� �i contribuind la cre�terea valorii activit��ilor de import-export. Cele mai numeroase sunt cele cu capital autohton, acestea încercând s� valorifice ni�e sau oportunit��i ale pie�ei neaccesate de firmele mari. În aceast� ultim� categorie, microîntreprinderile de�in cea mai ridicat� pondere, mai ales cele în domeniul comer�ului, unde e nevoie de resurse financiare reduse �i unde riscurile sunt mai mici. De�i nivelul de dezvoltare al mediului antreprenorial al Polului de cre�tere (reflectat de densitatea medie a IMM – urilor la 1000 de locuitori) este ridicat (51,5 întreprinderi la 1000 de locuitori, cu mult peste media na�ional� de 20,48 de întreprinderi la 1.000 locuitori), se constat� diferen�ieri în sensul polariz�rii acestei dezvolt�ri în anumite zone. Cea mai mare parte din IMM-uri sunt concentrate în Timi�oara (93%), iar la nivelul arealului de influen��, peste dou� treimi din acestea sunt localizate în comunele din jurul centrului urban (Dumbr�vi�a, Ghiroda, Giroc). Prezen�a mult mai redus� a întreprinderilor în celelalte comune impune m�suri de încurajare a ini�iativei antreprenoriale. Pentru ca IMM-urile s� devin� un factor real în dezvoltarea economic� a polului, acestea trebuie s� fie integrate într-o re�ea coerent�, verigi produc�toare, rela�ii, schimburi între acestea �i al�i agen�i economici cum sunt: b�ncile, institu�iile de cercetare, firmele de consultan��, administra�iile publice



locale. Trebuie încurajat� cooperarea între IMM-uri �i lansat� ideea de parteneriat între firme. În acest context, crearea unor clustere va oferi �anse mult mai mari de impunere a IMM-urilor pe pie�e de desfacere importante. În ceea ce prive�te investi�iile str�ine, pe teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara sunt concentrate 68% din num�rul de firme cu capital str�in din jude�ul Timi� �i 86% din volumul total al investi�iilor la nivelul jude�ului, municipiul Timi�oara reprezentând principalul spa�iu investi�ional (din cele 3.802 firme str�ine localizate în polul de cre�tere, 2.634 de firme sunt pe teritoriul Timi�oarei). Localizarea prioritar� a investi�iilor str�ine în municipiul Timi�oara a fost determinat� de dezvoltarea insuficient� a infrastructurii de afaceri în comunele din arealul de influen�� al municipiului Timi�oara. Volumul total al investi�iilor str�ine pe cap de locuitor atrase de Polul de cre�tere Timi�oara din 2003 pân� în prezent este de 735 euro/locuitor în Timi�oara (valoarea înregistrat� de jude�ul Timi� este de 450 euro/locuitor). În vederea sus�inerii activit��ii economice, la nivelul polului au fost amenajate infrastructuri de tipul parcurilor industriale, �tiin�ifice �i tehnologice �i incubatoarelor de afaceri. Rolul acestora, în special al parcurilor tehnologice, este acela de a dezvolta poten�ialul �tiin�ific, tehnic �i economic la nivel de pol, de a atrage companii str�ine pentru a investi în activit��i de cercetare, transfer tehnologic �i de produc�ie, de a stimula cooperarea între mediul de afaceri �i cercetare �i, nu în ultimul rând, de a crea noi locuri de munc� în sectorul tehnologiilor avansate. Al�turi de aceste infrastructuri este necesar� �i amenajarea unor centre expozi�ionale care s� permit� firmelor s�-�i promoveze produsele. Analiza rezultatului net real �i a ratei rentabilit��ii pe ramuri de activitate în perioada 2003-2006 eviden�iaz� faptul c� sectorul serviciilor �i sectorul construc�iilor au înregistrat cre�teri importante ale rezultatului net în fiecare an al acestei perioade. Rezultatul net ob�inut în sectorul serviciilor în anul 2006 a crescut de 2 ori fa�� de rezultatul anului 2003, iar cel ob�inut de sectorul construc�iilor de 4,6 ori. În schimb, industria �i agricultura au înregistrat evolu�ii fluctuante. Valorile ratei rentabilit��ii înregistrate în toate ramurile au determinat o cre�tere a rentabilit��ii economiei polului, de la 3,18% în anul 2003 la 7,59% în anul 2006. Analiza evolu�iei unor indicatori importan�i ai profitabilit��ii, precum ROE-Return of Equity (Profit net/capital propriu*100) �i ROA- Retur non Total Assets (Profit net/Total active*100), realizat� la nivelul municipiului Timi�oara în perioada 2003-2006, eviden�iaz� faptul c� rentabilitatea sectorului industrial, al construc�iilor �i mai ales al serviciilor este peste media pe economia na�ional�, fiind în continu� cre�tere. În acest context, în vederea dezvolt�rii economice durabile a Polului de cre�tere Timi�oara este necesar�, în primul rând, consolidarea sectorului ter�iar, cu accent pe dezvoltarea serviciilor inteligente cu valoare ad�ugat� ridicat� �i, în al doilea rând, men�inerea activit��ilor în domeniul industriei de vârf, care aduc plus de valoare. For�a de munc� Resursele de munc� importante sunt un atu incontestabil al dezvolt�rii viitoare a polului, popula�ia de 15-65 ani reprezentând cca 74,26% din totalul popula�iei, pondere superioar� celei na�ionale



(63,7%), regionale (62,8%) �i apropiat� de media jude�ean� (75,8%). Municipiul Timi�oara î�i afirm� �i din aceast� perspectiv� caracterul de pol atractiv tradi�ional �i principal rezervor de for�� de munc�, având o rat� de activitate de 75,62% �i concentrând 86% din resursele de munc� ale polului de cre�tere. Comunele periurbane au un profil mai degrab� rural, rata de activitate fiind de doar 66%. Profilul func�ional tradi�ional complex al polului de cre�tere, sus�inut de structura diversificat� a înv��mântului a perpetuat calificarea diversificat� a resurselor de munc� �i deci a locurilor de munc�: 48,56% în servicii, 48,7% în sectorul secundar �i 3,6% în sectorul primar. Evolu�ia recent� eviden�iaz�, îns�, foarte clar tendin�a de concentrare a locurilor de munc� în sectorul ter�iar, care a cunoscut o cre�tere cu 45% a num�rului locurilor de munc� în intervalul 2003-2006 �i o rat� anual� de 15%. Municipiul Timi�oara concentreaz� peste 90% din num�rul locurilor de munc�, în virtutea rolului s�u de polarizare complex� a unei mai vaste arii regionale �i se remarc� prin preponderen�a locurilor de munc� din sectorul ter�iar (49,5% din total). Zona de influen�� prezint�, similar hinterlandurilor marilor ora�e, beneficiare ale exurbaniz�rii industriei, un profil dominat de sector secundar, care concentreaz� 43,7% din locurile de munc�. Ponderea modest� a zonei de influen�� în num�rul de locuri de munc� al polului de cre�tere (cca 10%), corelat cu num�rul mic de locuri de munc� din agricultur� (cca 4%), în pofida unui poten�ial agricol bun �i cu proximitatea cererii pentru produse agricole �i agroalimentare, eviden�iaz� drept oportun� dezvoltarea în direc�ia serviciilor pentru sus�inerea produc�iei agricole. Structura pe nivele de instruire a resurselor de munc� reprezint� o premis� la fel de favorabil�. Corelate cu tradi�ia Timi�oarei de centru universitar �i de cercetare, toate acestea constituie premise importante pentru previzionarea dezvolt�rii economice viitoare în arealul polului de cre�tere: o dezvoltare durabil� intensiv� a sectoarelor productive de vârf, care utilizeaz� tehnologii înalte �i a sectorului ter�iar, ambele necesitând resurse umane cu calificare profesional� superioar�. Totodat�, pentru re�inerea în zon� a for�ei de munc� înalt calificate, sunt necesare politici vizând:

- cre�terea calit��ii vie�ii �i a ofertei de servicii sociale de calitate - facilit��ile de natur� logistic� (infrastructur� de comunicare rapid�) - oportunit��ile de formare �i de angajare în aceste sectoare economice (dezvoltarea centrelor

de CD existente, poli �tiin�ifici �i tehnologici, parc �tiin�ific �i tehnologic, tehnopol) - flexibilizarea organiz�rii activit��ilor CD (încurajarea muncii la domiciliu).

Datorit� ini�ierii precoce dup� evenimentele din 1989 a tranzi�iei economice �i a promov�rii economiei de pia��, precum �i datorit� profilului func�ional complex �i a competitivit��ii tradi�ionale, arealul polului de cre�tere a cunoscut o evolu�ie favorabil�, descendent�, a ratei �omajului. În ultimii ani, a sc�zut de la 3,9% în 2002, la cca 1%, în 2007, fiind inferioar� indicatorului na�ional (4%), regional (3,3%) �i jude�ean (1,6%). �omajul în zona de influen�� a Timi�oarei este mai sc�zut decât în municipiu, înregistrând valori de 0,4% (Dumbr�vi�a) �i 0,5% (Or�i�oara). Ponderea sc�zut� a �omerilor înregistra�i din totalul popula�iei active în comunele periurbane eviden�iaz� înc� o dat� faptul c� zona periurban� r�spunde nevoii de for�� de munc� a ora�ului, se datoreaz� �i dezvolt�rii economice care a dus la crearea de



locuri de munc�, dar �i existen�ei unei grupe de popula�ie, în special în mediul rural, neînregistrat� ca fiind în c�utarea unui loc de munc�. Aceast� grup� de popula�ie poate constitui o rezerv� important� de for�� de munc� pentru Polul de cre�tere Timi�oara. Din octombrie 2008, rata �omajului cre�te constant, ca efect al crizei economice mondiale, resim�it �i în economia local�. Faptul este îns� unul considerat pozitiv, în m�sura în care o rat� a �omajului de cca 4% este un nivel considerat s�n�tos pentru economia de pia�� (valori inferioare descurajeaz� instalarea de noi investitori). Dac� avem în vedere faptul c� 70% dintre cei care �i-au pierdut locul de munc� au studii profesionale, 20%, studii medii �i doar 10% studii superioare, reiese înc� o dat� durabilitatea dezvolt�rii serviciilor înalt calificate, ce ofer� o mare stabilitate socio-prefesional�. Infrastructura tehnic� �i transporturile Rolul c�ilor de comunica�ie în evolu�ia �i dezvoltarea ora�ului Timi�oara este unul bine cunoscut. Aflat la o important� intersec�ie de drumuri ce fac leg�tura dintre spa�iul românesc, centrul �i sud-vestul Europei, pe de o parte, iar pe de alt� parte între Banatul Montan �i Cri�ana, ora�ul a �tiut s� valorifice din plin aceast� pozi�ie dezvoltându-�i un sistem coerent de transport, cu numeroase debu�ee spre exterior. De altfel, intensitatea echip�rii cu infrastructur� de transport, diversitatea acesteia constituie, la fel cu varietatea �i complementaritatea serviciilor oferite, elemente extrem de importante ale complexului social-economic �i asigur� premise favorabile pentru dezvoltarea viitoare a ora�ului. În ceea ce prive�te transportul rutier, Timi�oara se afl� la intersec�ia unor importante c�i de comunica�ie (E 70 �i E 671), ce asigur� leg�turi cu Europa Central� �i de sud-est. Un poten�ial deosebit îl are drumul spre vama Cenad, care asigura leg�tura direct� dintre Timi�oara �i Ungaria �i mai departe spre Europa Central�, constituind o alternativ� la traseul ce se direc�ioneaz� spre vama N�dlac (prin Arad) în condi�iile transform�rii acestuia într-un drum rapid (de tip expres). În ceea ce prive�te calitatea infrastructurii rutiere de care beneficiaz� în prezent Timi�oara �i zona sa de influen��, aceasta se afl� într-un proces prea lent de reabilitare, în urma altor zone ale României. Jude�ul Timi� beneficiaz� de cel mai mare grad de motorizare din �ar� (dup� Bucure�ti), dar starea tehnic� necorespunz�toare a drumurilor face imposibil� derularea în condi�ii corespunz�toare a traficului auto. Lipsa centurii ocolitoare �i a autostr�zii (tronsonul Timi�oara – Arad se afl� într-un stadiu incipient de execu�ie) adaug� alte dificult��i desf��ur�rii circula�iei rutiere datorit� tranzitului traficului greu prin centrul ora�ului. În privin�a autostr�zii se pune problema desc�rc�rii traficului prin localitatea Dumbr�vi�a, mai oportun� fiind o variant� direct�, spre Calea Aradului. În aria de influen�� a municipiului Timi�oara, slaba interconectare a localit��ilor poate pune probleme coeren�ei sistemului rutier, în condi�iile unui sistem precar de management al traficului. O viitoare autostrad� spre Serbia ar asigura o a doua leg�tur� interna�ional� direct� spre Belgrad, m�rind gradul de conexiune cu spa�iile europene.

Polul de cre�tere Timi�oara beneficiaz� de cea mai dens� re�ea feroviar� din România (91,9 km/1000 km² fa�� de 47,9 km/1000 km² media na�ional�) �i de al doilea nod feroviar al ��rii (9 direc�ii). Dintre liniile feroviare ce se intersecteaz� la Timi�oara, îns�, majoritatea sunt linii



secundare; cele mai importante sunt magistrala 100 (900) dinspre Bucure�ti (prin Craiova), cu leg�turi interna�ionale spre Serbia (prin Jimbolia �i Stamora Moravi�a) �i linia principal� Timi�oara – Arad – Oradea, prin care se asigur� leg�tura cu magistrala 200 (Bra�ov – Sibiu – Arad – Curtici) �i, implicit, cu Ungaria prin punctul de frontier� Curtici. De�i dens�, asigurând, practic, leg�turi cu toate localit��ile din zona de influen��, re�eua feroviar� actual� este incapabil� s� asigure siguran�a, confortul �i viteza necesar� unui transport modern. Lipsa unei centuri feroviare este un alt obstacol în derularea unui trafic feroviar coerent. În limitele polului de cre�tere, actualele trasee secundare ar putea fi transformate în linii de transport suburban, în paralel cu modernizarea �i cre�terea vitezei pe liniile principale.

Transportul aerian este asigurat de aeroportul interna�ional „Traian Vuia”, al doilea din România ca trafic (aproximativ 1 milion de pasageri în anul 2008). Aeroportul din Timi�oara beneficiaz� de condi�ii meteorologice favorabile care asigur� desf��urarea optim� a traficului în tot cursul anului. Infrastructura aeroportuar� actual�, de�i permite operarea tuturor tipurilor de nave, f�r� restric�ii, este insuficient� pentru dinamica actual�, necesitând lucr�ri de extindere �i modernizare. Este necesar�, de asemenea, conectarea aeroportului cu celelalte moduri de transport (drum rapid, leg�tur� feroviar� direct� cu gara principal� a ora�ului).

Transportul public, dens �i diversificat în interiorul Timi�oarei este insuficient extins spre zona de influen��. Acest aspect poate fi atenuat prin proiectele de extindere a transportului public urban pe întreg teritoriul Polului de cre�tere Timi�oara. În interiorul ora�ului, transformarea actualei c�i ferate, care traverseaz� ora�ul pe direc�ie est – vest, într-o linie de transport rapid metropolitan (între Gara de Nord �i aeroport) ar putea m�ri capacitatea de transport �i viteza între dou� puncte esen�iale ale spa�iului urban. Traseul canalului Bega ar putea fi �i el transformat într-o linie de transport public de agrement, dublat de spa�ii verzi �i, eventual, piste pentru bicicli�ti. În ceeea ce prive�te echiparea tehnico-edilitar�, frapeaz� decalajul dintre ora�ul Timi�oara (cu sisteme func�ionale �i extinse de alimentare cu energie, ap�, gaze, canalizare) �i zona de influen�� a ora�ului, marcat� de acces redus la aceste utilit��i. Atenuarea acestui decalaj în perioada urmatoare va fi un indiciu important al capacit��ii ora�ului de a difuza dezvoltare în teritoriu.

Suprafa�a spa�iilor verzi de care dispun în prezent locuitorii ora�ului este sub media european� (16,8 m²/loc. în municipiul Timi�oara, fa�� de 26 m²/loc. media Uniunii Europene); în comunele suburbane situa�ia nu este cunoscut� din punct de vedere statistic. Spa�iile verzi, înc� insuficiente în interiorul ora�ului, pot fi suplinite în zona periurban� de importante rezerve (p�duri, parcuri naturale), dac� vor fi g�site �i solu�iile adecvate pentru amenajarea lor recreativ� (parcuri de distac�ie, zone de agrement etc.).

S�n�tatea Polul de cre�tere beneficiaz� de infrastructuri de s�n�tate diversificate. Serviciile pentru s�n�tate reprezint� o component� definitorie a capacit��ii de polarizare a Polului de cre�tere Timi�oara, care beneficiaz� de infrastructuri de s�n�tate diversificate: 7 spitale, 5 ambulatorii de specialitate ale spitalelor; 1 serviciu de ambulan�� public �i 2 servicii de ambulan�� private; 36 dispensare, 418 cabinete stomatologice, 264 cabinete ale medicilor de familie; 326 cabinete medicale specializate; 126 farmacii.



Municipiul Timi�oara concentreaz� 50 % din infrastructura pentru s�n�tate a jude�ului �i 90% din cea a polului de cre�tere. Spitalele sunt concentrate în totalitate în municipiu �i ofer� specializ�ri variate. Deservirea popula�iei polului de cre�tere are de suferit întrucât sec�iile Spitalului Municipal sunt dispersate la nivelul ora�ului, unele fiind amplasate în cl�diri vechi, deteriorate, improprii pentru prestarea serviciilor medicale. Reunirea într-o singur� loca�ie a sec�iilor Spitalului Municipal, echipate corespunz�tor, reprezint� astfel o prioritate. Analiza evolu�iei recente a morbidi��ii �i a cauzelor de deces la nivel local, jude�ean �i regional eviden�iaz�, îns�, cre�terea inciden�ei tumorilor maligne, ceea ce impune ca prioritate construirea unui Spital Oncologic. Inexisten�a unui spital oncologic, ca �i a Spitalului Municipal oblig� o mare parte din bolnavi s� apeleze la servicii de s�n�tate din �ar� (Bucure�ti, Cluj Napoca) sau str�in�tate (Szeged). Astfel se explic� �i o rat� de utilizare a paturilor din spital inferioar� celei na�ionale (268 zile/an, fa�� de 293 zile/an). Num�rul de paturi în spitale acoper� necesarul popula�iei existente. Acesta este de 9,3 paturi la 100 de locuitori, raportat la popula�ia polului de cre�tere, respectiv 5,1 la 1000 de locuitori (luând în considerare popula�ia jude�ului), fiind superior �intei de 4 la 1000 de locuitori, care reprezint� echivalentul mediei UE 15, pe care �i-a propus-o România. Costurile zilei de spitalizare sunt dintre cele mai mari din �ar�. Pentru îmbun�t��irea st�rii de s�n�tate a popula�iei �i a accesului popula�iei la consult de specialitate, este necesar�, a�adar, crearea de noi ambulatorii integrate spitalelor. Num�rul unit��ilor sanitare private, care ofer� servicii de calitate superioar� �i echipamente performante, este în cre�tere în municipiul Timi�oara, ceea ce constituie un punct forte în accentuarea capacit��ii de atragere a resurselor de munc� înalt calificate. Aceste clinici private pot suplini serviciile medicale publice doar pentru o parte a popula�iei, care î�i permite acoperirea costurilor, rezolvând, totodat�, problema migra�iei personalului medical cu studii superioare �i medii. Existen�a Facult��ii de Medicin� �i Farmacie Victor Babe� din Timi�oara asigur� num�rul necesar de cadre medicale cu preg�tire superioar�. Muncipiul Timi�oara prezint� o medie de 5,78 medici/100 de locuitori, superioar� mediei pe �ar� de 1,9, �i chiar mediei europene de 3 medici/1000 de locuitori. Insuficien�a fondurilor pentru medicamente �i echipamente medicale, dar �i sistemul ineficient de salarizare a cadrelor medicale, determin� sc�derea num�rului de cadre medicale cu studii medii, precum �i migra�ia celor cu studii superioare în alte state europene. Îmbun�t��irile vizând condi�iile edilitare �i de echipare ale spitalelor, cre�terea num�rului de locuri în ambulatorii, precum �i m�surile pentru accentuarea cercet�rii �i a transferului de know-how în domeniul medical, în infrastructuri de cercetare specifice, de excelen��, ar accentua stabilizarea pe termen lung a personalului medical cu studii superioare �i ar spori atractivitatea polului de cre�tere din perspectiva for�ei de munc� din sectorul cuaternar.



Zona de influen�� este modest echipat� din punct de vedere al infrastructurii medicale �i prezint� în medie mai pu�in de 1 medic la 1000 de locuitori, mult inferioar� ratei na�ionale (de 1,9), ratei europene (de 3) �i ratei municipiului. Proximitatea municipiului Timi�oara, cu oferta sa excedentar� de cadre medicale, rezolv� par�ial aceast� situa�ie, îns� comunele se afl� în situa�ii diverse de conexiune cu municipiul �i deci accesul popula�iei la consultul de specialitate este inegal �i r�mâne deficitar. Datorit� rezervei funciare �i a calit��ii mediului din zona de influen��, aceasta poate oferi loca�ii pentru spitale �i centre medicale. Domeniul asisten�ei sociale este bine dezvoltat pe teritoriul polului de cre�tere, ceea ce reprezint� o premis� favorabil� perpetu�rii unui mediu socio-economic stabil �i favorabil progresului. Municipiul Timi�oara concentreaz� practic toate institu�iile de profil, acestea deservind �i zona de influen��. Principala structur� de asisten�� social� din cadrul polului de cre�tere este Direc�ia de Asisten�� Social� Comunitar� a Municipiului Timi�oara. Aceasta colaboreaz� cu diverse institu�ii publice care au tangen�� cu problematica social� (medicale, educa�ionale, etc.), dar �i cu organiza�ii neguvernamentale. În prezent, zona Polului de cre�tere Timi�oara este una dintre zonele cele mai dezvoltate din România – cu o rat� foarte mic� a �omajului (1,6%), venit mare pe cap de locuitor, putere de cump�rare ridicat�, nivel cultural ridicat (rata de alfabetizare 99,5%) –; în Timi�oara pe listele de ajutor social pentru persoane f�r� venit sau cu venituri mici se afl� un num�r mic de persoane (288 solicit�ri în anul 2007). Cre�terea calit��ii vie�ii �i a speran�ei de via�� la na�tere, în paralel cu sc�derea solidarit��ii intergenera�ionale, specifice modelului social al ora�elor/societ��ilor dezvoltate, eviden�iaz� ca necesare serviciile destinate persoanelor vârstnice. Asumarea ca obiectiv a asigur�rii unui mediu social stabil, participativ, moral �i coeziv trebuie s� se concretizeze în servicii sociale pentru îmbun�t��irea vie�ii persoanelor cu dizabilit��i. În contextul crizei economice mondiale, exist� riscul accentu�rii polariz�rii sociale �i apari�iei unor grupuri defavorizate de popula�ie. Trebuie sus�inute serviciile sociale care se adreseaz� rromilor, copiilor abandona�i, familiilor monoparentale. Oportune în acest context sunt: sus�inerea logistic� a ONG-urilor care implementeaz� proiecte vizând crearea de servicii sociale alternative; înfiin�area de Centre de Zi pentru diferite categorii de persoane defavorizate; înfiin�area unei re�ele de servicii de sprijin, asisten�� la domiciliu, teleasisten��, informare, consultan��, transport la domiciliu, servicii de îngrijire comunitar�, hot-line �i interven�ie de urgen��, accentuarea programelor educa�ionale cu con�inut civic, inclusiv încurajarea voluntariatului �i a ini�iativelor asociative. Pentru asigurarea func�ion�rii lor sunt necesare atât elaborarea �i implementarea de politici locale adecvate, cât �i realizarea de parteneriate între Consiliile Locale �i organiza�ii nonguvernamentale din domeniul social. Astfel se are în vederea sus�inerea proiectelor privind asigurarea locuin�elor sociale pentru persoanele defavorizate, în mediul urban �i în cel rural, cât �i identificarea,



amenajarea �i echiparea infrastructurii edilitare aferente. Zona de influen�� ofer� un însemnat poten�ial în ce prive�te localizarea unor astfel de structuri. Locuirea Suprafa�a medie locuibil� în Polul de cre�tere Timi�oara (17,25 mp/locuitor) este superioar� mediei na�ionale (14,9 mp/locuitor). Suprafa�a locuibil� difer� de la ora� la sat, fiind de 16,88 mp/locuitor în Timi�oara �i de 19,4 mp/locuitor în zona rural�. Aceast� medie este, îns�, inferioar� mediei UE 25, care este de 36 mp/loc, ceea ce, coroborat cu noile prevederi ale Legii locuin�ei eviden�iaz� necesitatea interven�iei în acest domeniu �i importan�a rezervei de spa�iu locuibil existent� în zona de influen��. Conectarea la sistemul energetic na�ional, sistemele de telecomunica�ii, inclusiv accesul la internet, asigurate pentru toate localit��ile apar�in�toare polului, reprezin� un atu în acest sens. Din punct de vedere al tipologiei �i calit��ii locuirii exist� diferen�e majore între spa�iul urban �i cel rural. Tipologia locuirii în Timi�oara este diversificat�, identificându-se:

- locuin�e colective construite în perioada comunist�, cu suprafa�� locuibil� redus�, confort redus �i care necesit� lucr�ri de izolare termic� �i fonic�; reabilitarea numeroaselor unit��i de habitat colectiv, care prezint� actualmente o calitate slab� a locuirii, ar rezolva în parte �i problema locuin�elor pentru tineri �i a celor sociale;

- locuin�e individuale construite în marea lor majoritate în perioada antebelic�, cu spa�ii mai mari �i de bun� calitate, situate în zona istoric� �i care au fost îns� total neglijate o lung� perioad� de timp, ele necesitând urgent lucr�ri de reabilitare; acestea ar putea deveni foarte atractive pentru tinerii cu profesii liberale (care prefer� s� locuiasc� în zona central�) sau ca sedii de firme;

- zone de locuin�e construite în ultimii 20 de ani – atât colective cât �i individuale, caracterizate printr-un grad sporit de confort �i care asigur� o calitate a locuirii corespunz�toare.

Atât în zonele noi de locuin�e cât �i în cele vechi se observ� calitatea sc�zut� a spa�iului public urban – pie�e publice necorespunz�tor amenajate, spa�ii verzi, spa�ii de joac�, servicii insuficiente, mobilier urban insuficient �i de proast� calitate etc. Se impune prin urmare executarea de lucr�ri pentru îmbun�t��irea calit��ii spa�iului public urban, element important pentru men�inerea �i accentuarea atractivit��ii al polului de cre�tere din perspectiva calit��ii vie�ii.

În zona rural� predomin� locuin�ele individuale, cu parcele de dimensiuni mai mari, care includ spa�ii verzi interioare �i asigur� un confort sporit din acest punct de vedere. Vechile case de tip rural, din chirpici, coexist� cu noile locuin�e individuale din zonele reziden�iale, construite în ultimii 20 de ani.

Zonele reziden�iale nou ap�rute la limita dintre urban �i rural nu au avut caracter planificat, ceea ce a dus la dezvoltarea defectuoas� a lor, în absen�a re�elelor edilitare �i stradale, �i la un caracter haotic din perspectiva peisajului urban. Este necesar� asigurarea coeren�ei morfo-func�ionale a acestora pe baza unei viziuni comune în cadrul polului de cre�tere.



Principala problem� în mediul rural o constituie utilit��ile tehnico-edilitare (alimentarea cu ap� potabil�, canalizarea, sistemele centralizate de înc�lzire sau alimentarea cu gaze naturale), precum �i accesibilitatea deficitar�, datorit� infrastructurii rutiere de proast� calitate �i a lipsei serviciilor de transport în comun. De asemenea, din noile cartiere reziden�iale lipsesc zonele de servicii, acestea fiind doar „zone dormitor”. Localizarea unor institu�ii publice (administrative, sanitare, culturale) în proximitatea acestor zone reziden�iale poate stimula integrarea lor în spa�iul rela�ional al polului de cre�tere.

Serviciile educa�ionale, culturale, sanitare �i sociale sunt dezvoltate cu prec�dere în municipiul Timi�oara, deservind popula�ia întregului pol de cre�tere. Reinvestirea cl�dirilor abandonate (industriale sau/�i militare) cu func�ii sociale (�coli, gr�dini�e, biblioteci, centre de cultur�) ar îmbun�t��i deservirea din aceast� perspectiv� a popula�iei localizat� în noile zone reziden�iale (create spontan). Turismul Timi�oara se prezint� neîndoios ca un punct central �i semnificativ atât cultural, cât �i arhitectural în vestul ��rii. Se remarc� prin for�a tinerilor arti�ti care o reprezint�, precum �i, de curând, prin politicile culturale concretizate prin ambi�ioase proiecte de natur� cultural�. Astfel, putem vorbi despre evenimente de semnifica�ie cultural-artistic� na�ional�, dintre care putem puncta “Timi�oara, Mica Vien�”, “Festivalul Dramaturgiei Române�ti” sau mai nou, “Street Delivery”. De asemenea, galeriile de art�, institu�iile culturale în num�r de 12, precum �i cele 8 muzee sunt emblematice atât pentru Timi�oara, cât pentru Banat. Din nefericire, problematica promov�rii este înc� acut�, ceea ce contrasteaz� cu anvergura pe care �i-o propun evenimentele de natur� artistic�. Lipsa de implicare atât a cet��enilor, cât �i a institu�iilor cu prestan�� în ceea ce prive�te mediatizarea, precum �i finan��rile cvasi-consistente nu pot decât reduce caracterul �i poten�ialul culturalit��ii timi�orene.

Arealul de influen�� al Timi�oarei nu are îns� o via�� cultural� atât de intens�, aceasta limitându-se la evenimente de tipul rugilor, tipice fiec�rei comune, biblioteci comunale �i c�mine culturale mai mult sau mai pu�in active din punct de vedere cultural-artistic. În cadrul acestora se desf��oar� ansambluri de dansuri populare cu ocazia diverselor s�rb�tori specifice. De asemenea, exist� 2 muzee la Becicherecu Mic �i Giarmata �i biserici cu vechime, ce p�streaz� ritualuri religioase �i care se înscriu în via�a cultural� rural�.

Chintesen�a arhitectural�, istoric� �i cultural� a municipiului Timi�oara este sintetizat� de cele 3 cartiere istorice, Cetate, Iosefin �i Fabric. Ansamblurile arhitecturale, în num�r de 34 în Cartierul Cetate, 12 în Cartierul Fabric �i 15 în Cartierul Iosefin, acrediteaz� un trecut istoric amplu. Este nevoie, din acest punct de vedere, de o con�tientizare puternic� asupra necesit��ii reabilit�rii acestor monumente reprezentative istoric a c�ror stare este în continu� degradare. Realizarea reabilit�rii este încetinit� de un proces birocratic, mai pu�in de 10% din cl�diri fiind renovate.

Polul de Cre�tere de�ine totodat� importante resurse turistice naturale specifice zonei de câmpie a Banatului. Dintre cele mai valoroase resurse turistice ale cadrului natural constituite în poten�ial turistic dar insuficient valorificate sunt resursele geotermale �i termo-minerale. Men�ion�m doar acele localit��i care se afl� în arealul Polului de cre�tere �i în imediata apropiere: Timi�oara (cele dou� �tranduri termale, Izvorul din Pia�a Unirii, cartierul Blascovici, Aleea Sportivilor, Parcul



Copiilor, Izvorul Tarzan din Cartierul Friedorf) Calacea, Pi�chia, Sînmihaiu German, Buzia� - gaze terapeutice - Pi�chia, Buzia�. Concluzii În anul 2000 Timisoara a elaborat primul Concept Strategic de Dezvoltare Economic� �i Social� a Zonei Timi�oara, care includea Municipiul Timi�oara �i 6 comune periurbane Dumbravi�a, Ghiroda, Giroc, Mo�ni�a Nou�, S�c�laz, Sânmihaiu Român. Conceptul a fost implementat în perioada 2000 - 2007 , iar evaluarea realizat� în 2008 arat� o un grad de implementare de 80%. Rezultatele ob�inute demonstreaz� succesul datorat unei dezvolt�rii bine planificate. Conform rezultatelor sale economice, Timi�oara se situeaz�, în prezent, pe locul al doilea, dup� Bucure�ti, fiind un puternic centru polarizator pentru întreaga regiune de vest a României, întrucât concentreaz� peste 30% din economia regiunii �i peste 80% din cea a jude�ului. Caracterul s�u socio-cultural deschis, tolerant, multicultural îi confer� de asemeni avantaje importante în competi�ia interna�ional�. Dinamismul dezvolt�rii sale economice se datoreaz� în special în special investi�iilor str�ine atrase de for�a de munc� disciplinat�, de calitate �i ieftin� existent� în zon� �i care au determinat o dezvoltare economic� extensiv�, ce pune accentul pe crearea cantitativ� de locuri de munc�. Ca rezultat, în prezent rata ocup�rii for�ei de munc� locale este una de excep�ie. În anul 2008 a fost demarat procesul de realizare a celei de-a doua strategii de dezvoltare a zonei Timi�oara. Zona luat� în considerare cuprinde Municipiul Timi�oara �i a 14 comune situate în zona sa de influen�� direct�: Becicherecul Mic, Bucov��, Dude�tii Noi, Dumbravi�a, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Mo�ni�a Nou�, Or�i�oara, Pi�chia, Remetea Mare, S�c�laz, �ag, Sînmihaiu Român, în total 36 localit��i, care împreun� constituie Polul de Cre�tere Timi�oara. Analiza Polului de cre�tere demonstreaz� capacitatea polarizatoare a Timi�oarei în toate domeniile de activitate, puterea de atrac�ie a ora�ului dep��ind arealul s�u de influen��, fiind un centru polarizator transfrontalier recunoscut în studiile de dezvoltare regional� ale Uniunii Europene. Asupra localit��ilor din zona sa de influen��, ora�ul are o influen�� puternic�, gradul dezvoltare a acestora fiind în strâns� leg�tur� cu distan�a lor fa�� de municipiu. Chiar dac� la o scar� mult mai mic�, rezultatele economice ale localit��ilor din zona de influen�� demonstreaz� tendin�e de dezvoltare asem�n�toare cu ale centrului urban. Polul de cre�tere Timi�oara s-a conturat ca a doua mare aglomera�ie urban� a României din punct de vedere al performan�elor social-economice înregistrate în ultimele dou� decenii. Aceast� performan�� decurge din devenirea sa istoric� �i din capacitatea actual� a Timi�oarei de a-�i mobiliza resursele de localizare, pentru a proiecta o dezvoltare social-economic� de succes, într-un context na�ional �i interna�ional din ce în ce mai competitiv. Analiza diagnostic a polului de cre�tere Timi�oara reliefeaz� faptul c� dinamica socio-economic� actual� a Polului de cre�tere Timi�oara este datorat� unui set evident de avantaje:

• Localizarea în apropierea grani�elor occidentale ale României, având puncte de grani�� atât cu Ungaria (Cenad) cât �i cu Serbia (Jumbolia, Stamora Moravi�a), punct de leg�tur� între România �i Europa;

• Prestigiul de care se bucur� polul, drept cea mai occidental�, mai dezvoltat� �i mai civilizat� aglomera�ie urban� a României;



• Mo�tenirea unui patrimoniu multicultural de mare valoare, cu poten�ial ridicat de atragere a promotorilor dezvolt�rii;

• Deschiderea intercultural� a timi�orenilor �i perpetuarea modelului b�n��ean de competi�ie pentru reu�ita economic�;

• Statutul de cel mai mare �i prestigios centru universitar �i medical din vestul României, cu mare capacitate de atragere a for�elor creative �i inovatoare din aceast� parte a ��rii;

• Profilul economic diversificat �i competitiv, aflat tradi�ional peste media na�ional�; • Comportamentul de pionierat în tranzi�ia post-comunist� �i promovarea economiei libere, de

pia�� (modelul Timi�oara); • Atragerea unui num�r mare de investitori str�ini �i români, îndeosebi în ramurile cu poten�ial

de antrenare economic�; • Consolidarea statutului Timi�oarei de centru de polarizare transfrontalier�, remarcabil

bastion al culturii �i civiliza�iei române�ti, într-un spa�iu multicultural tolerant �i competitiv.

Aceste avantaje comparative �i de competitivitate ale polului de cre�tere Timi�oara pot fi poten�ate, în evolu�ia lor viitoare, de urm�toarele oportunit��i :

• Accelerarea procesului de descentralizare la nivel na�ional �i cre�terea competen�elor autorit��ilor locale �i regionale;

• Includerea Polului de cre�tere Timi�oara �i a regiunii sale drept importante centre motoare în strategiile sectoriale de dezvoltare social-economic� �i amenajare a teritoriului la nivel na�ional �i european;

• Dezvoltarea de infrastructuri performante de leg�tur� cu vecin�t��ile regionale, na�ionale �i europene, centrate pe polii de cre�tere �i ierarhizate coerent (autostr�zi, drumuri rapide, dezvoltare aeroportuar� etc.).

• Liberalizarea circula�iei transfrontaliere în Europa de Sud-Est (inclusiv prin integrarea Serbiei în UE) �i consolidarea cooper�rii regionale în cadrul Euroregiunii DKMT.

Toate acestea conduc la necesitatea definirii unui profil social-economic competitiv al Polului de cre�tere Timi�oara, axat pe valorificarea sustenabil� a patrimoniului local, a resurselor sale regionale într-un contextul na�ional �i european/interna�ional existent.



Întocmit: Prim�ria Municipiului Timi�oara, Direc�ia Dezvoltare, Serviciul Dezvoltare Local� �i Integrare European�|

1.4.2. ANALIZA SWOT PENTRU POLUL DE CRE�TERE TIMI�OARA 1.1 Pozi�ia geopolitic� �i contextul socio-economic general Structura asociativ� Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- caracterul deschis al componen�ei polului de cre�tere.

- fundamentarea �tiin�ific� a perspectivelor de dezvoltare ale polului de cre�tere.

- componen�a suficient de puternic� a polului pentru a putea accesa fonduri europene prin proiecte de dezvoltare de mare anvergur�.

- insuficienta concordan�� între aria de influen�� direct� a Timi�oarei �i configura�ia polului de cre�tere.

- lipsa garan�iilor în angajamenul real al membrilor asocia�iei pentru func�ionarea coerent� a polului de cre�tere.

- lipsa viziunii unitare asupra unui portofoliu comun de proiecte de dezvoltare.

- crearea unui cadru legislativ mai normativ pentru constituirea �i func�ionarea polilor de cre�tere.

- extinderea în viitor a polului de cre�tere, prin aderarea �i a altor comune/ora�e din zona de influen��.

- afirmarea spiritului co-participativ în realizarea proiectelor de dezvoltare ale polului.

- instabilitatea legislativ� �i posibilitatea modific�rii strategiei na�ionale în desemnarea polilor de cre�tere.

- func�ionarea deficitar� a polului ca urmare a lipsei de deschidere pentru realizarea de proiecte comune.

- posibilitatea desprinderii din asocia�ie a unor comune, din ra�iuni politice.

Încadrare în teritoriu (poten�ial de pozi�ie) Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - pozi�ia în vestul ��rii, pe direc�ia

preferen�ial� de leg�tur� a României cu regiunile centrale ale UE.

- situarea la mai pu�in de 700 km de 15 capitale europene, cu rol antrenant pentru dezvoltarea social-economic� a polului de cre�tere.

- pozi�ia într-o regiune (Regiunea

- pozi�ia marginal� la nivel na�ional, într-o regiune cu densitate demografic� redus�.

- distan�a-timp mare fa�� de Capital� �i de ceilal�i poli de cre�tere din România.

- distan�a mare fa�� de arealele montane �i cele litorale cu poten�ial peisager divers �i atractiv .

- cre�terea capacit��ii polului de a atrage �i re�ine popula�ie în rela�ia cu alte regiuni.

- promovarea unor politici coerente de dezvoltare durabil�, orientate spre consolidarea patrimoniului natural �i limitarea factorilor de risc (inunda�ii etc.).

- accentuarea marginaliz�rii polului prin strategii na�ionale �i europene de dezvoltare care s� evite deservirea acestuia.

- continuarea exploat�rii agresive a resurselor locale, degradarea calit��ii mediului �i




Vest) cu structur� natural� complex�, cu mare poten�ial pentru sus�inerea dezvolt�rii de activit��i economice diverse.

- func�ia de principal loc central din Regiunea Vest a României �i din Euroregiunea DKMT. Statutul de unic pol de cre�tere în Regiunea Vest.

- rolul de hub aerian regional pentru leg�turile marilor ora�e ale României cu Europa de Sud, Europa Central� �i Europa de Est.

- existen�a infrastructurilor �i a punctelor de trecere a frontierei cu Ungaria �i Serbia.

- precaritatea infrastructurilor terestre de leg�tur� cu vecin�t��ile, din �ar� �i din afara ��rii.

- slaba valorificare a poten�ialului de vecin�tate cu Serbia, ca urmare a conflictelor din fosta Iugoslavie �i a întârzierii integr�rii Serbiei în UE.

- dezvoltarea de infrastructuri de leg�tur� cu vecin�t��ile na�ionale �i europene, performante �i ierarhizate coerent.

- integrarea Serbiei în UE �i liberalizarea circula�iei transfrontaliere în Europa de Sud-Est.

- consolidarea cooper�rii regionale în cadrul Euroregiunii DKMT.

reducerea capacit��ii acestuia de a sus�ine dezvoltarea.

- întârzierea procesului de integrare european� a Serbiei.

- accentuarea tendin�ei regiunilor membre ale Euroregiunii DKMT de a colabora cu regiuni din Europa de Vest �i de a neglija colaborarea cu vecin�t��ile.

Context social-economic �i cultural general Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- prestigiul de care se bucur� polul, drept cea mai occidental�, mai dezvoltat� �i mai civilizat� aglomera�ie urban� a României.

- mo�tenirea unui patrimoniu multicultural de mare valoare �i cu poten�ial ridicat de atragere a promotorilor dezvolt�rii.

- deschiderea intercultural� a localnicilor �i perpetuarea modelului b�n��ean de competi�ie pentru reu�ita economic�.

- profilul economic diversificat �i competitiv, aflat tradi�ional peste media na�ional�.

- gradul avansat de degradare a patrimoniului material din cadrul polului de cre�tere.

- rela�ii interculturale diminuate, datorit� diminu�rii unor grupuri etnice, situa�ie asociat� cu sl�birea spiritului civic �i antreprenorial local.

- insuficienta orientare a dezvolt�rii spre activit��ile care valorific� superior poten�ialul social-economic local.

- ponderea redus� a activit��ilor industriale �i de servicii cu valoare ad�ugat� mare.

- inexisten�a unui brand

- consolidarea modelului social-economic b�n��ean, de tip central european, �i mai buna sa integrare în spa�iul românesc.

- accelerarea procesului de descentralizare la nivel na�ional �i cre�terea competen�elor autorit��ilor regionale.

- definirea unui profil economic competitiv, axat pe valorificarea sustenabil� a resurselor locale �i regionale.

- includerea polului �i a regiunii sale drept centre

- accentuarea procesului de uniformizare etno-cultural�, de pierdere a identit��ii regionale �i a specificului economic local.

- blocarea procesului de descentralizare la nivel na�ional.

- neincluderea polului �i a regiunii sale ca elemente de referin�� în strategiile sectoriale de dezvoltare social-economic� la nivel na�ional �i european.




- comportamentul de pionierat în tranzi�ia post-comunist� �i promovarea economiei libere, de pia�� (modelul Timi�oara).

- atragerea unui num�r mare de investitori str�ini �i români, îndeosebi în ramurile cu poten�ial de antrenare economic�.

definitoriu pentru profilul social-economic �i cultural al polului.

- slaba sinergie dintre investitorii str�ini, investitorii români �i comunit��ile locale.

motoare în strategiile sectoriale de dezvoltare social-economic� la nivel na�ional �i european.

- destabilizarea politic� �i social-economic� a vecin�t��ilor polului �i regiunii sale, îndeosebi în spa�iul balcanic.




1.2. Competitivitate economic� �i resurse umane Pozi�ia economic� a Polului de cre�tere Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - indice de dezvoltare ridicat al

întregii regiuni. În 2008, jude�ul Timi� ocupa locul al 2-lea la nivel na�ional în func�ie de contribu�ia la PIB-ul na�ional (17,5 mld lei).

- structura economic� diversificat�, cu dezvoltarea accentuat� a serviciilor în municipiul Timi�oara (financiar-bancare, imobiliare, comer�, consultan��, IT).

- existen�a unei infrastructuri de sus�inere a activit��ii economice (parcuri industriale, incubator de afaceri, centru regional de afaceri etc.).

- existen�a unor asocia�ii patronale �i ONG-uri capabile s� ofere servicii de consultan�� i asisten��.

- deschiderea administra�iei fa�� de investitori.

- pia�a de consum mare – cca 360.000 locuitori (potrivit informa�iilor INSSE).

- existen�a unei clase de mijloc cu pondere însemnat� în popula�ia total�.

- disparit��i puternice între nivelul de dezvoltare economic� al municipiului TM fa�� de arealul de influen��.

- baza restrâns� a activit��ilor economice alternative în arealul de influen��.

- insuficienta promovare a produselor �i serviciilor locale pe plan na�ional �i interna�ional.

- lipsa unor produse de marc� (brand) recunoscute interna�ional.

- insuficienta valorificare a parteneriatului public-privat.

- activitatea redus� a asocia�ilor �i organiza�iilor patronale �i profesionale.

- lipsa unei strategii de marketing a polului de cre�tere.

- lipsa unui sistem informa�ional adecvat sus�inerii activit��ilor din toate ramurile economiei, în vederea diversific�rii gamei serviciilor �i activit��ilor productive.

- utilizarea pe o scar� relativ mic� a tehnologiilor avansate.

- lipsa investi�iilor în vederea diversific�rii economiei rurale.

- resursele bugetare ale municipalit��ii �i comunelor din aria de influen��, alocate dezvolt�rii economice locale,

- accesul la noi surse de investi�ii (Fondurile structurale �i de Coeziune).

- mediatizarea oportunit��ilor de afaceri din regiune.

- dezvoltarea structurilor asociative reprezentative pentru mediul de afaceri.

- cre�terea ponderii tehnologiilor înalte în activitatea economic� a polului.

- cre�terea costurilor de acces la resursele energetice.

- criza economic� global�, care a afectat toate sectoarele economiei,cre�terea concuren�ei pe o pia�� european� integrat�

invadarea pie�ei cu produse din import.

- incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice �i de promovare a poten�ialului endogen al teritoriilor.

- lipsa resurselor financiare necesare investi�iilor �i cofinan��rii proiectelor.




nu acoper� nevoile existente ale polului de cre�tere.

Industrie Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- structur� industrial� concentrat� �i diversificat�.

- concentrare mare a întreprinderilor active în sectorul telecomunica�ii, IT, electronic�, electrotehnic�.

- tradi�ia industrial�, în special în domeniul industriei construc�iilor de ma�ini, industriei textile, înc�l��mintei �i industriei alimentare.

- existen�a unei infrastructuri de sus�inere a activit��ilor industriale, de tipul parcurilor industriale.

- structuri industriale diversificate care faciliteaz� cooperarea inter �i intra-ramuri economice.

- localizarea în regiune a unor importante firme multina�ionale din domeniile IT �i automotive.

- existen�a unor zone speciale cu destina�ie industrial� delimitate prin PUG.

- reconversia func�ional� a zonelor industriale din centrul ora�ului (institu�ii, servicii, dar �i locuin�e).

- productivitatea industrial� este înc� sc�zut�, raportat la cea din Uniunea European�.

- diminuarea ponderii industriei în economia polului de cre�tere.

- slab� con�tientizare a beneficiilor clusterelor �i a networking-ului.

- tehnologii învechite, costuri mari de produc�ie.

- insuficien�a utilit��ilor necesare realiz�rii unor parcuri industriale în mediul rural.

- lipsa unor spa�ii pentru desf��urarea unor târguri �i expozi�ii care s� promoveze firmele din zon�.

- dezvoltarea slab� a activit��ilor industriale în mediul rural.

- existen�a unor suprafe�e industriale de mari dimensiuni, învechite �i dep��ite din punct de vedere fizic �i moral.

- existen�a unor industrii poluante, mari consumatoare de energie.

- ponderea mare a activit��ilor în sistem lohn, în special în industria textil� �i a înc�l��mintei.

- nivel slab al cooper�rii între C&D �i industrie.

- realizarea unui târg/centru expozi�ional care s� ofere agen�ilor economici posibilitatea de a-�i prezenta ofertele.

- definirea unor clustere economice prioritare pentru dezvoltarea sectorial� a industriei.

- cre�terea productivit��ii �i a poten�ialului de inovare în rândul companiilor locale.

- programele de finan�are a Parcurilor Industriale �i a Parcurilor Tehnologice.

- existen�a unor spa�ii de produc�ie �i capacit��i de produc�ie nefolosite.

- dezvoltarea activit��ilor productive în mediul rural, prin valorificarea materiilor prime locale.

- reconversia �i ecologizarea zonelor industriale dezafectate.

- falimentarea unui num�r mare de firme locale care nu vor face fa�� competi�iei în perioada de criz� economic� �i financiar�.

- cre�terea polu�rii ca urmare a incapacit��ii de a ecologiza zonele industriale dezafectate.

- accentuarea activit��ii în sistem lohn.

- migra�ia unor activit��i industriale c�tre loca�ii externe cu costuri mai reduse.




Servicii Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- ponderea ridicat� a serviciilor în economia local� (aprox.60% la nivelul polului de cre�tere).

- dezvoltarea puternic� a sectorului privat în comer� �i servicii.

- existen�a unui mare num�r de investitori str�ini în domeniul serviciilor �i comer�ului.

- servicii financiar-bancare diversificate.

- prezen�a unor lan�uri importante de supermarketuri �i hipermarketuri

- existen�a unui num�r însemnat de pie�e agroalimentare.

- existen�a pie�ei de gros.

- sectorul serviciilor este foarte slab dezvoltat în arealul de influen��.

- slaba func�ionare a sistemului financiar-bancar în spa�iul rural, în special pentru exploata�iile mici �i IMM-uri.

- condi�iile de creditare ale b�ncilor sunt aspre.

- incoeren�a legislativ� în ceea ce prive�te procesul descentraliz�rii, mai ales cu referire la descentralizarea fiscal�.

- dezvoltarea cu preponderen�� a serviciilor comerciale, atât in municipiul Timi�oara, cât �i în localit��ile din zona sa de influen��, în compara�ie cu alte categorii de servicii.

- dezvoltarea sectorului ter�iar, al serviciilor cu valoare ad�ugat� mare.

- dezvoltarea comer�ului electronic.

- posibilitatea extinderii re�elei de supermarketuri prin atragerea de noi investitori (Auchan, Cora)

- deschiderea de noi pie�e agroalimentare �i amenajarea celor existente.

- înt�rirea/specializarea institu�iilor care ofer� servicii de consultan��.

- competi�ia neloial� datorat� pie�ei negre.

- stabilirea arbitrar� a pre�urilor / tarifelor serviciilor publice datorit� pozi�iei de monopol.

Agricultura Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - calitatea superioar� a solurilor. - tradi�ie în practicarea agriculturii. - ponderea mare a suprafe�ei

agricole ce revine pe locuitor în comunele din zona de influen��.

- locuitorii din arealul de influen�� asigur� o parte însemnat� din necesarul de legume al zonei (gr�din�ritul reprezint� o pondere de 13 % din cifra de afaceri in agricultur�).

- sectorul cultiv�rii cerealelor pentru boabe (grâu �i secar�, orz,

- productivitate redus�, cauzat� de f�râmi�area terenurilor aflate în proprietate privat�.

- dotare tehnic� sc�zut� �i de slab� calitate în exploata�iile mai mici.

- nivelul sc�zut al mecaniz�rii agriculturii.

- uzura fizic� �i moral� a utilajelor agricole, pre�uri ridicate pentru achizi�ionarea utilajelor noi.

- infrastructura agricol� inadecvat�, inclusiv structuri de iriga�ii ineficiente.

- cre�terea rentabilit��ii agriculturii.

- programe de sprijinire a înfiin��rii grupurilor de produc�tori agricoli.

- promovarea �i stimularea asocia�iilor agricole în scopul exploat�rii intensive a terenurilor.

- dezvoltarea de pie�e agroalimentare.

- cre�terea cererii pentru produse ecologice.

- accentuarea efectelor schimb�rilor climatice globale.

- p�strarea unor metode tradi�ionale de cultivare a terenurilor agricole.

- lipsa unei re�ele informa�ionale în agricultur�.

- slaba informare a agricultorilor cu privire la normele




orzoaic�, porumb �i alte cereale ) este bine dezvoltat - reprezint� aproximativ 50% din cifra total� de afaceri în domeniul agriculturii.

- existen�a Universit��ii Agronomice din Timi�oara, care preg�te�te speciali�tii în agricultur�.

- grad redus de asociere a terenurilor agricole.

- dotare tehnic� sc�zut� �i de slab� calitate în exploata�iile mai mici.

- slaba diversificare a culturilor (dependen�a de cereale).

- lipsa filierelor de depozitare –valorificare.

- existen�a unor suprafe�e agricole necultivate �i nevalorificate aflate în proprietate privat� �i de stat.

- promovarea produselor agroalimentare tradi�ionale �i ecologice.

- coordonarea verticala între procesatorii de produse agricole, lan�urile de supermarketuri �i agricultori.

europene. - valorificarea

necorespunz�toare a produc�iei agricole.

IMM-uri Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - spirit de ini�iativ� ridicat al

popula�iei . - num�r ridicat de IMM-uri la

1000 de locuitori, peste media pe �ar�.

- ponderea important� a capitalului privat, în special în cadrul firmelor mici �i mijlocii, considerate motorul dezvolt�rii economice în cadrul UE.

- existen�a Centrului Regional de Afaceri Timisoara - promotor al mecanismelor economiei de pia�� i de sprijinire a IMM-urilor.

- dezvoltarea insuficient� a IMM-urilor, mai ales în arealul de influen�� al municipiului Timi�oara.

- cultura managerial� slab�, absen�a centrelor de excelente.

- puterea micilor întreprinz�tori este redus�, iar în rândul acestora nu exist� un spirit antreprenorial.

- dimensiunea medie mai mic� a întreprinderilor fa�� de media UE.

- gradul redus de competitivitate a IMM-urilor locale pe plan extern.

- utilizarea redus� a inova�iilor în rândul IMM-urilor .

- accesul dificil al IMM-urilor la finan�are �i la informa�ie în domeniul afacerilor .

- lipsa parteneriatelor de afaceri. - poten�ial sc�zut al pie�ei de desfacere,

al promov�rii produselor. - resurse limitate, financiare �i umane

- facilit��i legislative pentru IMM-uri.

- dezvoltarea întreprinderilor locale, mai ales în domeniile care aduc plus valoare.

- cre�terea cererii de produse pe pia�a intern�.

- cre�terea accesului IMM la informa�ii �i servicii de consultan�� de înalt� calitate.

- accesul la Fondurile Structurale �i de Coeziune.

- lipsa accesului la finan��ri pe termen mediu �i lung.

- concuren�a puternic� la nivel interna�ional.

- politica fiscal� în continu� schimbare.




pentru inovare în cadrul IMM-urilor regionale.

Cercetare-dezvoltare-inovare Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- mediu universitar �i de cercetare dezvoltat.

- experien�� îndelungat� în cercetare a personalului din institute �i universit��i

- structuri de sprijinire a activit��ilor de cercetare (Tim Science Park, Centru de Transfer Tehnologic).

- existen�a �i extinderea Parcului Industrial �i Tehnologic Timi�oara �i a Incubatorului de Afaceri �i Transfer Tehnologic, cu rol în atragerea de investitori români �i str�ini, care desf��oar� activit��i de produc�ie cu un grad înalt de tehnologizare.

- cooperare redus� între universit��i �i sectorul privat.

- num�r redus de parcuri tehnologice �i incubatoare de afaceri.

- rezultate modeste în atragerea de investitori în parcurile tehnologice.

- dot�ri dep��ite fizic �i moral ale centrelor de cercetare.

- implicarea ineficient� a universit��ilor în activit��ile de cercetare – inovare, f�r� rezultate concrete pentru mediul de afaceri.

- activitatea unor centre de cercetare nu e adaptat� la nevoile actuale ale economiei.

- slaba colaborare a autorit��ilor administrative cu structurile CDI.

- îmbun�t��irea cooper�rii dintre mediul de afaceri �i cercetare.

- înnoirea dot�rilor unit��ilor de cercetare prin programul CEEX.

- dezvoltarea cercet�rii aplicative.

- posibilitatea de finan�are a activit��ilor din cercetare prin Programul Cadru 7 al UE.

- stimularea speciali�tilor cu performan�e profesionale pentru a r�mâne în domeniile înv��mântului �i cercet�rii (ex. burse pentru tineri).

- implicarea marilor investitori str�ini în activit��i de inovare tehnologic� sau chiar de înfiin�are a centrelor de inovare în cadrul unit��ilor economice din cadrul polului de cre�tere

- orientarea puternic� a politicilor europene c�tre sprijinirea CDI, a clusterelor �i a transferului

- migrarea cercet�torilor din institutele de cercetare c�tre mediul de afaceri din �ar� sau str�in�tate.

- lipsa unei politici pentru dotarea cu aparatur� nou� a institutelor de cercetare risc� s� le scoat� în afara competi�iei na�ionale �i interna�ionale.




tehnologic. - politici na�ionale recent

adoptate referitoare la sprijinirea CDI.

Investi�ii str�ine Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - nivelul ridicat al investi�iilor la

nivelul polului de cre�tere - locul 2 ocupat de jude�ul Timi� la nivel na�ional la num�rul societ��ilor cu capital mixt, locul 5 în func�ie de capitalul str�in (peste 8.000 de societ��i din 82 ��ri diferite).

- existen�a unei infrastructuri de sus�inere a activit��ii economice, cu rol important în atragerea investitorilor str�ini.

- deschiderea �i preocuparea constant� a autorit��ilor publice locale pentru atragerea investitorilor str�ini.

- investi�ii reduse în arealul de influen��, comparativ cu poten�ialul de care dispune acesta.

- predominarea întreprinderilor cu capital str�in, ce func�ioneaz� în sistem lohn.

- atragerea de investitori str�ini, care aduc tehnologii avansate.

- cre�terea investi�iilor de capital.

�-��.��/)�0��/��)��1��"�.��/�"��'"��1��"��.��)��"��"��.��"�2�

- migrarea investitorilor str�ini spre regiuni mai atractive din punct de vedere al costurilor de produc�ie.

- diminuarea atractivit��ii polului de cre�tere pentru investitori str�ini.

For�a de munc�/oferta de locuri de munc� Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - resurse umane bine reprezentate,

datorit� caracterului de arie endogen� a polului de cre�tere: pondere ridicat� a grupei de vârst� adult�, apt� de munc�, în totalul popula�iei, aproximativ 74,26%;

- vârsta medie de 36 ani; - resurse umane divers calificate; - resurse umane înalt calificate,

- nivelul mic al salariilor în compara�ie cu costul vie�ii;

- o mare parte din locurile de munc� necesit� un nivel sc�zut de calificare;

- calitatea vie�ii �i nivelul de salarizare nu sunt la nivelul dorit de for�a de munc� înalt calificat�;

- sc�derea productivit��ii muncii în municipiul Timi�oara;

- cre�terea substan�ial� în ultimii ani a

- poten�ial de cre�tere a popula�iei, în special cu pregatire superioar�;

- realizarea unui parc industrial de mai mari dimensiuni poate asigura utilizarea mai judicioas� a for�ei de munc� ce are diverse grade de calificare;

- dirijarea fluxurilor demografice înspre poli urbani de m�rime �i func�ionalitate comparabil�, în contextul costului ridicat al vie�ii �i situa�iei critice a spa�iului locativ;




datorit� caracterului municipiului de centru universitar;

- cre�tere constant� a num�rului de locuri de munc�, în municipiul Timi�oara �i în zona sa de influen��;

- cre�terea productivit��ii muncii în zona de influen�� a municipiului Timi�oara;

- cre�terea num�rului de locuri de munc� din servicii;

- nivel mic al ratei �omajului va accentua caracterul atractiv al arealului polului de cre�tere;

- pluralitate etnic� �i confesional�, grad ridicat de toleran�� social� (17 etnii �i 16 religii).

num�rului de absolven�i, ceea ce conduce la suprasaturarea pie�ei for�ei de munc� în anumite domenii;

- oferta de locuri de munca în scadere, ca efect al crizei financiare �i economice mondiale;

- oportunit��i reduse de angajare în mediul rural;

- condi�ii insuficiente pentru integrarea grupurilor dezavantajate.

- realizarea unei zone reziden�iale în zona de nord a polului de cre�tere, care se va bucura de cea mai bun� calitate a factorilor de mediu, spa�iu disponibil, bun� conectare cu autostrada, dar �i cu aeroportul, prin axa rapid� �i centura ora�ului, precum �i de proximitatea zonei de recreere preconizate;

- folosirea finan��rilor europene pentru transfer tehnologic, pentru cre�terea productivit��ii �i deci a nivelului de salarizare

- existen�a programelor de formare �i reconversie profesional�, existen�a programelor de formare continu� �i înv��mânt la distan��.

- tendin�a de sc�dere a popula�iei la nivel na�ional �i regional;

- incapacitatea re�inerii în zon� a for�ei de munc� înalt calificate, aceasta preferând s� plece în str�in�tate;

- nivelul mic al ratei �omajului poate descuraja instalarea investitorilor sau deschiderea de noi capacit��i de produc�ie.




1.3. Infrastructur� tehnic� �i transporturi Transport rutier Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- re�ea de transport rutier extins� �i dens�;

- nod major de trafic (convergen�a a dou� drumuri europene);

- amplasarea pe culoarul IV paneuropean;

- construc�ia viitoarei autostr�zi N�dlac – Arad – Timi�oara – Deva – Sibiu – Bucure�ti;

- leg�tur� direct� cu punctul de trecere a frontierei de la Cenad (grani�a cu Ungaria) �i Stamora Moravi�a (grani�a cu Serbia);

- concep�ie flexibil� a arterelor de penetra�ie în interiorul polului: re�ea radiar-concentric�;

- morfostructura polinuclear� a ora�ului care permite decongestionarea centrului urban;

- realiz�ri în domeniul managementului traficului: monitorizarea traficului rutier, studii pentru unda verde, semaforiz�ri, sensuri unice;

- cost redus al moderniz�rii infrastructurii rutiere datorit� reliefului neted �i cu altitudine redus�;

- starea general� slab� a calit��ii drumurilor, infrastructur� deteriorat�;

- existen�a unei p�r�i importante de drumuri nemodernizate în municipiul Timi�oara �i în aria de influen��;

- necorelare între re�eaua rutier� urban� �i cea periurban�;

- marcarea �i iluminarea drumurilor necorespunz�toare în comunele din zona de influen��;

- centrul urban al Timi�oarei penetrat de c�tre traficul greu;

- existen�a unor intersec�ii amenajate necorespunz�tor;

- lipsa centurii de ocolire a ora�ului �i a unei autostr�zi;

- frecvente ambuteiaje în centrul ora�ului datorit� intensific�rii traficului de tranzit;

- spa�ii de parcare insuficiente; - pu�ine leg�turi rutiere între partea

de nord �i de sud a ora�ului; - ora�ul este str�b�tut de calea ferat� �i canalul Bega – aglomer�ri în punctele de conflict;

- lipsa pasajelor denivelate la trecerea peste calea ferat�;

- nivel relativ ridicat de dezvoltare al comunelor din zona de influen�� care poate stimula dezvoltarea infrastructurilor de transport;

- demararea lucr�rilor la centura ocolitoare a municipiului Timi�oara;

- construc�ia autostr�zii �i a drumului rapid c�tre Cenad;

- perspectiva apropiat� a amenaj�rii cu infrastructuri rutiere moderne a coridorului IV paneuropean;

- construirea podului de la Vidin �i cre�terea traficului rutier dinspre Europa Central� spre Europa de Sud-Est;

- lucr�rile de modernizare a tronsonului rutier Drobeta Turnu-Severin – Caransebe� – Lugoj – Timi�oara;

- existen�a în comunele din zona de influen�� a municipiului Timi�oara a unei re�ele stradale coerente (în sistem rectangular);

- lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii majore de circula�ie;

- conflicte de interese între diferitele nivele decizionale (local, jude�ean, na�ional) în ceea ce prive�te modernizarea infrastructurii de transport;

- cre�terea volumului traficului greu de tranzit mai repede decât volumul investi�iilor în infrastructur�;

- cre�terea frecven�ei blocajelor în trafic �i reducerea vitezei de deplasare;

- apari�ia unor decalaje între calitatea infrastructurii rutiere din interiorul municipiului �i aria sa de influen��;

- realizarea unor puncte insuficiente




de desc�rcare a traficului dinspre autostrad�;

- cre�terea num�rului de autovehicule cu mult peste capacitatea spa�iilor de parcare;

- apari�ia unor blocaje în zona de influen�� a municipiului Timi�oara în punctele de traversare a c�ilor ferate

Transport feroviar - zona cu cea mai mare densitate a

c�ilor ferate din �ar� (91,9 km/100 km²);

- Timi�oara, important nod feroviar (9 direc�ii), asigur� transportul feroviar al persoanelor �i m�rfurilor în toate direc�iile de deplasare;

- liniile feroviare asigur� leg�tura dintre Timi�oara �i aproape toate comunele din zona de influen��;

- leg�turi feroviare cu Ungaria (prin Arad-Curtici) �i Serbia (prin Stamora Moravi�a) situate la distan�e mici de municipiul Timi�oara;

- infrastructura feroviar� nemodernizat�;

- trecerile la nivel cu calea ferat� au o stare tehnic� deficitar�;

- vitez� de circula�ie redus� a trenurilor de c�l�tori;

- parc de vagoane cu grad ridicat de uzur� pentru trenurile de rang inferior;

- lipsa unei leg�turi feroviare directe cu Ungaria;

- trafic feroviar în interiorul centrului urban;

- stagnarea lucr�rilor de modernizare la principala sta�ie feroviar� din municipiul Timi�oara (Gara de Nord);

- perspectiva realiz�rii unei linii feroviare de mare vitez� între Budapesta �i Bucure�ti (prin Timi�oara);

- existen�a proiectului de modernizare a G�rii de Nord;

- posibilitatea realiz�rii unei leg�turi feroviare directe cu Ungaria cu condi�ia refacerii podului de la Cenad, peste râul Mure�;

- posibilitatea transform�rii c�ilor ferate secundare în linii de transport suburban;

- calea ferat� care str�bate municipiul Timi�oara poate fi transformat� într-o linie de transport urban rapid;

- sc�derea accentuat� a traficului de m�rfuri �i c�l�tori �i iminen�a închiderii unor linii nerentabile;

- apari�ia unor strangul�ri ale circula�iei rutiere datorit� st�rii precare a trecerilor la nivel cu calea ferat�;

- preluarea traficului de c�l�tori de pe liniile secundare feroviare de c�tre transportul rutier datorit� confortului




redus pe care îl ofer� trenurile de c�l�tori;

- cre�terea traficului auto greu în interiorul polului de cre�tere din cauza reducerii traficului feroviar de m�rfuri;

Transport aerian - al doilea aeroport interna�ional al

României, de importan�� strategic� pentru aeroportul Bucure�ti-Otopeni;

- dotare tehnic� modern� (acces pentru orice tip de aeronave);

- curse aeriene regulate interne �i interna�ionale;

- condi�ii meteorologice favorabile pentru desf��urarea bun� a activit��ii aeroportuare;

- principala poart� aerian� din zona de vest a României;

- lipsa unei leg�turi rutiere moderne între aeroport �i ora�;

- inexisten�a unui mijloc rapid de transport în comun între municipiul Timi�oara �i aeroport;

- lipsa unei leg�turi directe gar� – aeroport;

- cre�terea num�rului de companii aeriene care opereaz� pe aeroportul „Traian Vuia” din Timi�oara;

- numeroase conexiuni aeriene cu ora�e importante din Europa;

- un important trafic de m�rfuri; - distan�a mic� între ora� �i

aeroport (12 km) �i timpul scurt de conexiune cu alte moduri de transport;

- concuren�a neloial� dintre aeroporturile din Arad �i Timi�oara;

- cre�terea traficului pe drumul spre aeroport �i apari�ia unor blocaje rutiere;

- transfer dificil cu alte moduri de transport (feroviar, auto);

- situarea aeroportului la distan�� mic� de ora� poate stânjeni în viitor dezvoltarea teritorial� a zonei;

Transport naval (fluvial) - existen�a canalului Bega

- lipsa condi�iilor de navigare datorit�

colmat�rii; - lipsa lucr�rilor de

dragare/ecologizare

- existen�a unor sisteme de reglaj a debitelor canalului Bega;

- existen�a unor trasee turistice de-a lungul canalului Bega;

- sc�derea traficului fluvial la nivelul continentului european;

- inexisten�a coordon�rii lucr�rilor de reabilitare cu partea sârb�;

Transport public - transport public urban diversificat �i extins;

- transportul public urban nu este suficient extins spre comunele

- acoperire teritorial� bun� cu re�ea de transport în comun;

- sc�derea num�rului de utilizatori în favoarea




- re�ea dezvoltat� de transport în comun (33 de linii de transport cu o lungime de 397,28 km) în municipiul Timi�oara;

- parc reînnoit de autobuze �i troleibuze;

periurbane; - nu exist� band� special� pentru

transportul în comun; - vitez� de circula�ie redus� datorit�

blocajelor din centrul ora�ului; - parc de tramvaie învechit;

- frecven�a bun� a mijloacelor de transport în comun;

- existen�a unor sisteme de monitorizare în interiorul mijloacelor de transport în comun;

- existen�a proiectelor de prelungire a transportului public urban spre unele din comunele suburbane;

transportului individual;

- reducerea vitezei de circula�ie din cauza cre�terii traficului rutier;

- costul ridicat al reînnoirii parcului de tramvaie;

- imposibilitatea actualelor autobuze �i troleibuze (nearticulate) de a face fa�� unei cre�teri a num�rului de utilizatori;

Re�ele tehnico-edilitare, energetice �i de telecomunica�ii • infrastructur� tehnic� de

alimentare cu ap�, canal, de ap�rare contra inunda�iilor, lucr�ri hidroameliorative, alimentare cu energie electric�, gaze naturale �i termic� relativ bine dezvoltat�;

• alimentare cu energie termic� din dou� surse importante (Por�ile de Fier, Mintia);

• existen�a unor surse de gaze naturale de proximitate (Câmpia Banatului);

• sistem centralizat de termoficare capabil s� asigure mai mult decat necesarul actual, în regim automatizat de func�ionare non-stop în propor�ie de 75%;

• slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice în comunele suburbane;

• stadiu avansat de uzur� a re�elei de distribu�ie a apei potabile;

• sta�ie de epurare cu capacitate insuficient� de epurare a apelor uzate �i tehnologii dep��ite;

• Timi�oara - cap�t de re�ea de distribu�ie a gazelor naturale (presiune sc�zut� iarna);

• re�ele subdimensionate cu grad de uzur� ridicat;

• echipamente �i tehnologii par�ial dep��ite fizic �i moral;

• slab� asigurare a serviciilor de telefonie fix� în comunele suburbane;

• existen�a master planului la nivel regional;

• programul ISPA de reabilitare �i modernizare a aliment�rii cu ap�;

• programe de investi�ii pentru continuarea moderniz�rii �i reabilit�rii �i extinderii re�elelor de distribu�ie a apei;

• reducerea pierderilor de ap�; • programe de investi�ii pentru

modernizarea sta�iilor de epurare �i a re�elei de canalizare în municipiul Timi�oara �i în comunele suburbane;

• existen�a unei strategii de

• cre�terea pre�ului apei;

• cre�terea frecven�ei secetelor �i apari�ia dificult��ilor în alimentarea cu ap�;

• afectarea mediului de c�tre sistemul învechit de canalizare cu efecte �i asupra pânzei freatice;

• poluarea general� a apelor de suprafa��;

• imposibilitatea asigur�rii necesarului de gaze naturale în




• principalul traseu de fibr� optic� de telecomunica�ie; re�ea de telecomunica�ii extins�;

• acoperire integral� cu re�ele de telefonie mobile;

• cl�dirile publice de interes turistic �i cultural nu beneficiaz� de iluminare profesional�, ornamental�;

termoficare a ora�ului Timi�oara;

• reabilitarea a 60% din punctele termice ale municipiului Timi�oara;

• re�ea de telecomunica�ii modernizat� în propor�ie de 70%;

• num�r important de utilizatori de telefonie mobil�;

perioada rece a anului datorit� sc�derii presiunii;

• cre�terea pre�ului la gazele naturale;

• costul ridicat al extinderii re�elelor tehnico-edilitare în aria de influen�� a polului de cre�tere;

• apari�ia unor dezechilibre între cererea de utilit��i tehnico-edilitare �i capacitatea sistemelor de distribu�ie a acestora;




1.4. Infrastructura social� �i locuin�ele Inv��mânt Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- mediu universitar de calitate, foarte bine dezvoltat (8 universit��i, 46 facult��i, discipline de studiu diverse), programe masterale �i doctorale diverse;

- burse de mobilitate pentru studen�ii, masteranzi �i doctoranzi;

- înv��mânt diversificat, numeroase domenii de specializare;

- existen�a a numeroase institu�ii de înv��mânt (scoli, licee), pluralism educa�ional (înv��mânt clasic / alternativ, în limbile român�, german�, maghiar�, sârb�, englez�, francez�);

- alternative educa�ionale Freinet, Step by Step etc, - dezvoltarea sectorului de înv��mânt particular;

- grad de alfabetizare ridicat (98,5%); nivel ridicat de cunoa�tere a limbilor str�ine,

- programe de perfec�ionare a cadrelor didactice în metodele de înv��are activ�.

- motivare insuficient� pentru atragerea tinerilor în înv��mânt;

- insuficiente spa�ii de cazare; - migrarea profesorilor spre alte

domenii de activitate; - absen�a materialului didactic-

suport în cele mai multe lec�ii confer� un caracter stereotip-expozitiv, conducând la prezen�a pasiv� în clas� a elevilor �i la ineficien�a demersului didactic;

- dotare insuficient� a unit��ilor de înv��mânt cu echipamente �i tehnic� de vârf, inclusiv cea necesar� competen�elor aplicative;

- insuficient� racordare la pia�a muncii ;

- cl�diri insuficiente destinate înv��mântului, necesitatea efectu�rii orelor de dup� amiaza;

- num�rul de locuri în unit��ile de înv��mânt din zona de influen�� nu acoper� necesarul zonei;

- lipsa liceelor în arealul de influen��;

- instabilitatea legislativ� în

- popularizarea elitelor din rândul studen�ilor �i tinerilor cercet�tori, astfel încât s� li se ofere perspective sigure de integrare socio-profesional� atractive;

- sc�derea popula�iei �colare ofer� posibilitatea organiz�rii de colective mai pu�in numeroase �i cre�terii eficacit��ii procesului de înv��mânt.;

- colaborare cu agen�ii economici în desf��urarea procesului instructiv-educativ;

- obligativitatea recent formulat� de a defini competen�ele oferite de înv��mânt în rela�ie cu cererea pie�ei for�ei de munc� �i a mediului de afaceri local;

- dezvoltarea invatamantului privat;

- crearea de parteneriate de bune practici educa�ionale între �colile din polul de cre�tere.

- migrarea elitelor �colare pentru a urma licee �i �coli în str�in�tate;

- migrarea tinerilor universitari �i cercet�tori în str�in�tate;

- un mare num�r dintre studen�ii, masteranzii �i doctoranzii care beneficiaz� de mobilit��i/burse în institu�ii de înv��mânt superior din str�in�tate nu se mai întorc;

- renun�area la absolvirea studiilor liceale din partea popula�iei �colare care nu-�i permite costurile deplas�rii zilnice în municipiu.




domeniul înv��mântului; - birocra�ie excesiv� care

descurajeaz� ini�ierea unor astfel de programe;

- num�r redus de programe de schimb �i perfec�ionare desf��urate de �colile din zona de influen�� a municipiului Timi�oara sau caracterul pur formal al acestor programe, f�r� rezultate la nivelul procesului de înv��mânt.

S�n�tate �i servicii sociale Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- migrarea unui num�r tot mai mare de speciali�ti din domeniul medical, din cauza lipsei de motivatie din sistemul public de sanatate;

- existen�a Facult��ii de Medicina �i Farmacie Victor Babe� din Timi�oara;

- cadre medicale cu preg�tire superioar�;

- infrastructurile sanitare �i de asisten�� social� din municipiul Timi�oara acoper� necesit��ile zonei

- ambulatorii noi în municipiul Timi�oara;

- înnoirea aparaturii în infrastructura de s�n�tate a municipiului Timi�oara;

- numeroase unit��i sanitare private în municipiul Timi�oara;

- num�r mare de furnizori de servicii sociale acredita�i;

- servicii sociale diversificate, adresate unor categorii mai largi

- insuficiente cadre medicale în zona de influen��;

- înv��mântul de management sanitar este slab dezvoltat;

- întâmpinarea dificult��ilor la angajarea în sistemul public de s�n�tate ;

- echipamente învechite; - fonduri pentru investi�ii

insuficiente; - insuficiente fonduri pentru

medicamente �i echipamente medicale;

- calitate scazut� a serviciilor medicale;

- num�r mic de infrastructuri de s�n�tate în zona de influen�� i dotarea modest� a acestor structuri;

- unit��i sanitare vechi, deteriorate;

- accesarea de fonduri structurale europene pentru reabilitarea cl�dirilor �i dotarea cu echipamente;

- eficientizarea colabor�rii dintre Casa Na�ional� de Asigur�ri �i unit��ile de s�n�tate private;

- accentuarea programelor educa�ionale cu con�inut civic, inclusiv promovarea voluntariatului �i a ini�iativelor asociative în domeniul asisten�ei sociale;

- accesarea de programe de finan�are destinate realiz�rii de proiecte locale în domeniul social;

- diminuarea gradului de utilizare a spitalelor din municipiul Timi�oara, prin recurgerea la serviciile sanitare din ora�ul ungar Szeged;

- nefinalizarea lucr�rilor ini�iate din fonduri europene, în caz de sistare a finan��rii din partea statului român;




de cet��eni (copii, vârstnici, persoane cu venituri mici, cu handicap, etc.) în municipiul Timi�oara.

starea precar� din punct de vedere tehnic �i material din unele spitale din municipiul Timi�oara;

- costuri de spitalizare ridicate; - slaba profilaxie a bolilor;

- concentrarea echipamentelor performante într-un num�r restrâns de unit��i din municipiul Timi�oara;

- costurile ridicate ale serviciilor de s�n�tate din sectorul privat;

- apari�ia unor zone defavorizate de popula�ie, cu risc de marginalizare social�;

- necorelare între necesarul de servicii sociale �i resursele umane �i materiale disponibile;

- în mediul rural, sunt pu�ine institu�ii care asigur� servicii de asisten�� social� comunitar� �i au în mare parte un caracter formal;

- insuficiente servicii de asisten�� comunitar�;

- colaborarea dificil� cu anumi�i furnizori de servicii.

- cre�terea morbidit��ii �i în consecin�� a calit��ii resurselor umane;

- concentrarea speciali�tilor ca num�r �i timp de lucru în unit��ile private �i dezechilibrarea sistemului public de s�n�tate;

- diminuarea calit��ii con�inutului social al unor cartiere prin accentuarea aspectelor legate de abandonul �colar, delincven�� juvenil� în zonele defavorizate.

Locuirea Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri

- suprafa�a medie locuibil� mare, în principal în locuin�ele noi;

- fond de locuin�e divers; - politici locale de rezolvare a

problemelor de locuire (pentru

- num�rul mare al unit��ilor de habitat colectiv cu calitate slab� a locuirii;

- suprafa�� mic� în blocurile vechi/subdimensionarea

- reabilitarea structurilor de habitat colectiv prin programele na�ionale;

- reinvestirea cladirilor abandonate (industriale sau �i

- agravarea situa�iei fondului locativ din imobilele colective �i diminuarea ofertei de locuin�e ieftine pentru




mansardare �i reabilitare - se acord� facilit��i fiscale);

- conturarea în comunele din zona de influen�� a unor zone reziden�iale de case individuale;

- suprafe�e mari de locuit în cartierele istorice;

- rezerva de spa�iu locuibil din comunele din zona de influen��, la pre�uri mai accesibile, pe masura îndep�rt�rii de ora�;

spa�iului interior - compartimentare interioar�

defectuoas� - stare avansat� de uzur� a

instala�iilor tehnice �i edilitare - izola�ii termice �i fonice slabe; - lipsa lucr�rilor curente de

între�inere a cl�dirilor; - existen�a zonelor de blocuri,

supraaglomerate; - insuficienta dotare a unor

cartiere cu unit��i de înv��mânt, sanitare, pie�e, spa�ii verzi;

- costul ridicat al cheltuielilor de între�inere;

- amploarea zonelor industriale în apropierea zonelor de locuit;

- criza de locuin�e sociale; - volumul mic al ofertei de

locuin�e, în raport cu cererea; - zonele reziden�iale nu au

caracter planificat, nefiind dezvoltate pe baza unor planuri urbanistice zonale sau de detaliu, ceea ce a dus la dezvoltarea defectuoas� a acestora, în absen�a re�elelor edilitare �i stradale, peisajul urban având un caracter haotic;

- lipsa serviciilor publice în noile zone reziden�iale;

- acces dificil înspre ora�, slab� racordare la sistemul de

militare) cu func�ii sociale (�coli, gr�dini�e, biblioteci, centre de cultur�);

- parteneriat public-privat pentru realizarea unor zone reziden�iale de habital colectiv de nivel superior, destinat tinerilor speciali�ti;

- încadrarea zonelor reziden�iale în planurile urbanistice zonale �i asigurarea coeren�ei morfo-func�ionale a acestora pe baza unei viziuni comune în cadrul polului de cre�tere;

- localizarea unor institu�ii publice (administrative, sanitare, culturale) în proximitatea acestor zone reziden�iale poate stimula integrarea lor în spa�iul rela�ional al polului de cre�tere;

- accesarea de fonduri europene pentru rezolvarea problemelor tehnico-edilitare;

- parteneriat public-privat pentru reabilitarea cl�dirilor istorice, care ar putea deveni foarte atractive pentru tinerii cu profesii liberale (care prefer� s� locuiasc� în zona central�) sau ca sedii de

tineri; - ocuparea dificil� a noilor

cl�diri, în absen�a facilit��ilor de creditare adaptate contextului actual de criz� economic�;

- nerealizarea unei strategii coerente de dezvoltare urbanistic� poate genera învecin�ri inadecvate (dezvoltarea de zone industriale sau noduri de transport în proximitatea zonelor reziden�iale).

- desf��urarea de proiecte punctuale poate sc�dea interesul localiz�rii în cartiere cu caracter în general dezagreabil ca aspect �i calitate a vie�ii;

- chiriile ridicate pot descuraja ocuparea spa�iilor reabilitate din cl�dirile istorice.




transport în comun; - securitatea deficitar�; - descurajarea construirii de case

individuale, datorit� calit��ii proaste a lucr�rilor efectuate, în ciuda concuren�ei;

- calitate slab� a locuirii în cl�dirile de patrimoniu.

- infrastructuri tehnico-edilitare slab/incomplet dezvoltate în comunele din zona de influen��;

- leg�turile deficitare sub raport distan��-timp cu ora�ul.

firme. - cre�terea calit��ii echip�rii

edilitare prin accesarea de c�tre comunele din zona de influen�� a unor finan��ri na�ionale �i europene.




- Patrimoniul cultural �i natural �i turismul Puncte tari Puncte slabe Oportunit��i Riscuri - Timi�oara este un centru de mare

atractivitate turistic�, pe plan intern �i interna�ional (în special pentru turismul de afaceri �i de tranzit);

- existen�a Infocentrului Turistic în Timi�oara, unul din pu�inele infocentre la nivel na�ional

- infrastructur� turistic� divers� - centrul istoric Cetate este

principalul punct de atrac�ie al municipiului – obiectiv de patrimoniu cultural �i turistic de rang înalt

- exist� alte numeroase obiective de patrimoniu cultural si istoric in cartierele Fabric si Iosefin

- exist� o gam� larg� de festivaluri �i manifest�ri cultural-artistice consacrate (Zilele Cet��ii, Timi�oara-Mica Vien�, Festivalul Inimilor, Ziua Timi�oarei, Ruga Timi�oarei, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Concertul din Pe�tera Române�ti)

- zon� cu complexitate mare de resurse naturale �i arii nepoluate protejate (Parcul Dendrologic de la Bazo� - unic în �ar�, face parte din Asocia�ia Interna�ional� a Gr�dinilor Botanice)

- recunoa�terea folclorului �i a tradi�iilor culinare ale zonei

- lipsa unei autostr�zi reduce mult num�rul de turi�ti str�ini;

- turismul de agrement este insuficient dezvoltat în municipiul Timi�oara (durata medie a sejurului este de 2,47 zile în anul 2006)

- lipsa unui concept unitar, a unei strategii de marketing turistic eficiente în promovarea turismului;

- în jude�ul Timis exist� un singur hotel care s� ofere condi�ii de cinci stele - în comuna S�c�laz; o pensiune de 5 margarete

- nu exist� spa�ii de cazare pentru buget redus (de tipul "Youth Hostel")

- personal insuficient calificat pentru a asigura servicii de calitate;

- nu exist� spa�ii de parcare suficiente, mai ales pentru autocarele cu turi�ti

- promovare turistic� insuficient� (indicatoare de semnalizare a obiectivelor turistice; bro�uri, pliante; puncte de informare etc);

- insuficient� mediatizare a manifest�rilor pe plan extern

- lipsa sau slaba calitate a

- poten�ial turistic deosebit, pluralism etno-cultural, turism cultural;

- poten�ial turistic ridicat al centrului istoric Timi�oara;

- valorificare mai bun� a turismului prin îmbun�t��irea accesului la loca�iile de interes turistic;

- poten�ial de dezvoltare de-a lungul canalului Bega: o structur� pentru ciclism, role, diverse alte activit��i precum plimb�ri, jogging �i excursii cu vaporul; în acela�i timp stabilind o leg�tur� între centrul ora�ului �i peisajele naturale din a�ez�rile rurale

- conservarea �i valorificarea ariilor naturale din zon�, în vederea exploat�rii acestora ca atrac�ii turistice (ex. P�durea Verde, malurile Timi�ului, b�ile termale de la Sînmihaiu German, Pi�chia etc)

- convergen�a de interese pentru dezvoltarea turismului

- condi�ii favorabile pentru practicarea unei game variate de turism la nivelul polului de cre�tere: turism de afaceri,

- valorificare insuficient� a poten�ialului turistic al zonei

- concuren�� puternic� din partea ��rilor vecine

- investi�ii sc�zute în domeniul turismului




- în teritoriul periurban, agrementul este constituit din zonele împ�durite (P�durea Giroc, Bazo�) �i în lungul cursurilor de ap� existente (Timi�, Bega) - Albina, �ag, Ghiroda

- exist� un camping în Timi�oara (la P�durea Verde), situat la doar 3 km de centrul ora�ului, cu utilit��i

infrastructurii specifice activit��ilor turistice acolo unde exist� un poten�ial ridicat de resurse naturale (Pi�chia, P�durea Verde, Bazo�)

- lipsa infrastructurii specifice - drumuri de acces, structuri turistice

turism cultural, tabere de copii �i tineret, tratament balnear etc.

Partea 1: Caracterizarea general a Polului de cretere ... · Plan Integrat de Dezvoltare Polul de...

Documents

Transcript of Partea 1: Caracterizarea general a Polului de cretere ... · Plan Integrat de Dezvoltare Polul de...