Partaj succesoral-Raport donatii-Reductiune liberalitati

Sentinta civila numarul 1072 din data de 17.02.2010Pronuntata deJudecatoria SlatinaUtile:PrezentareJudecatoria Slatina|CircumscriptieJudecatoria Slatina|Cautadosareaflate pe rolul Judecatoria Slatina|ContactJudecatoria Slatina

Partaj succesoral-Raport donatii-Reductiune liberalitatiData publicarii pe portal: 12 martie 2010 Prin sentinta civila nr. 1072/17.02.2010 Judecatoria Slatina a admis in parte actiunea formulata de reclamanta CN, in contradictoriu cu paratii COD si PMS, avand ca obiect partaj succesoral, astfel cum a fost precizata. S-a admis cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta PMS. S-a admis cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant COD. S-a Constatat deschisa succesiunea autorului CDD, decedat la 24.04.2008, cu ultimul domiciliu in Slatina, jud Olt. Constatat ca de pe urma autorului au ramas in calitate de mostenitori legali reclamanta-sotie supravietuitoare cu o cota ideala de 1/4 din succesiune si paratii -descendenti de gradul I cu o cota ideala de 3/8 din succesiune fiecare. S-a respins ca neintemeiata cererea privind raportul donatiei sub forma darului manual, formulata de reclamanta CN in contradictoriu cu parata reclamanta PMS. S-a admis in parte cererea privind raportul donatiei sub forma darului manual formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratul-reclamant COD. S-a dispus raportarea la masa de partaj a donatiei pe care paratul-reclamant COD a primit-o sub forma darului manual, de la autor, in cuantum de 131.900, 28 lei. S-a constatat ca masa succesorala ramasa la decesul autorului se compune din cota de 1/2 din apartamentul in suprafata construita de 73, 72 mp compus din doua camere si dependinte, situat in Slatina, dintr-un cavou cu patru locuri, din care doua libere, situat in Cimitirul Strehareti Nou, pe locul de veci in suprafata de 12 mp situat in plan la figura nr. 3, locul nr. 38, precum si din valoarea darului manual pe care paratul-reclamant COD l-a primit de la tata l sa u, in cuantum de 131.900, 28 lei. S-a constatat ca reclamanta-parata CN are calitatea de legatar cu titlu particular in privinta cotei ideale de 1/2 din apartamentul in suprafata construita de 73, 72 mp compus din doua camere si dependinte, situat in Slatina, conform testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 incheiat la BNP S. I.. S-a dispus reductiunea liberalitatii facute de autor in favoarea reclamantei-parate sub forma legatului ce a facut obiectul testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 incheiat la BNP S. I., in limita sumei de 25.137, 805 lei, diferenta de 53.906, 695 lei incadrandu-se in cotitatea disponibila speciala. S-a constatat ca valoarea masei succesorale este 161.720 lei. S-a omologat raportul de expertiza intocmit in cauza si s-a dispus iesirea partilor din indiviziune cu formarea si atribuirea loturilor, fiind compensate in parte cheltuielile de judecata. Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele: Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina reclamanta CN a chemat in judecata pe paratii COD si PMS, solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna partajarea bunurilor succesorale ramase de pe urma autorului CDD, decedat la 24.04.2008, cu ultimul domiciliu in Slatina, jud. Olt. S-a solicitat de asemenea constatarea calitatii reclamantei de mostenitor testamentar privitor la apartamentul cu doua camere situat in Slatina, conform testamentului autentificat sub nr. 1595/15.06.2001. Reclamanta a mai solicitat obligarea descendentilor parati la raportul donatiilor sub forma darurilor manuale constand in suma de bani primita de la autor dupa instra inarea de catre acesta a imobilului situat in Slatina, str. GP, nr. 8, bun propriu al autorului. In motivare, reclamanta a aratat ca in urma decesului autorului au ramas ca mostenitori legali reclamanta in calitate de sotie supravietuitoare si paratii, in calitate de descendenti de gradul I, rezultati dintr-o ca sa torie anterioara a autorului. Bunurile ramase la decesul autorului sunt: apartament in suprafata construita de 73, 72 mp compus din doua camere si dependinte, situat in Slatina, loc de veci-cavou cu patru locuri la Cimitirul Strehareti, teren arabil in suprafata de 19700 mp situat in Dra ga nesti Olt, cota parte ideala din terenul arabil in suprafata de 13500 mp situat in Piatra Olt, teren arabil in suprafata de 8700 mp situat in Dra ga nesti Olt. Referitor la apartamentul cu doua camere reclamanta a aratat ca acesta este bun comun, dobandit in timpul ca sa toriei cu autorul iar acesta a dispus in baza unui testament autentificat in sensul atribuirii apartamentului catre sotia sa. Reclamanta a mai aratat ca numai apartamentul are regim de bun comun, celelalte imobile fiind bunuri proprii ale autorului. In privinta cererii de raport donatie reclamanta a aratat ca din vanzarea unui imobil ce a apartinut autorului respectiv din suma pret a vanza rii, acesta a facut doua liberalita ti catre cei doi parati: pentru paratul COD-200.000 lei Ron iar catre parata PMS-50.000 lei Ron, sume ce solicita a se raporta la masa de partaj. In drept, cererea a fost intemeiata pe dispoz.art.6731-67314 C.p.civ., fiind legal timbrata. In dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar un set de inscrisuri. La data de 19.03.2009 parata PMS a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat reductiunea testamentului nr. 1595/15.06.2001 intocmit de BNP S.I.. In motivarea cererii reconventionale parata reclamanta a aratat ca are calitatea de descendent de gradul I al autorului iar prin testamentul mentionat se incalca rezerva sa succesorala. Totodata prin intampinarea pe care a formulat-o la aceeasi data parata-reclamanta a solicitat respingerea petitoriului privind raportul donatiilor intrucat nu a primit de la autor nicio suma de bani, pla tind chiar chirie acestuia pentru perioada cat a stat in imobilul din str. GP nr. 8, jud.Olt. La data de 03.03.2009 reclamanta a depus la dosar o cerere de renuntare la judecata partiala in ceea ce priveste terenul arabil in suprafata de 19700 mp situat in Dra ga nesti Olt, cota parte ideala din terenul arabil in suprafata de 13500 mp situat in Piatra Olt si terenul arabil in suprafata de 8700 mp situat in Dra ga nesti Olt. La data de 01.04.2009 paratul COD a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala. Prin intampinare acesta a aratat ca este de acord cu partajarea bunurilor ramase de pe urma autorului, al carui descendent de gradul I este si a confirmat compunerea masei succesorale. In ceea ce priveste petitoriul privind raportul donatiei sub forma darului manual s-a solicitat respingerea acestuia deoarece paratul nu a primit de la defunct nicio suma de bani si nici alte bunuri. Paratul a aratat ca dupa vanzarea imobilului din Slatina, str. GP nr. 8, jud.Olt autorul a adus multiple imbuna ta tiri apartamentului situat in Slatina, in care locuia impreuna cu reclamanta (a inchis cele doua balcoane, a aplicat tavane false, a aplicat gresie si faianta, a cumpa rat mobila confectionata la comanda) si a imprumutat diverse sume de bani unor cunoscuti. Pe cale reconventionala paratul reclamant a solicitat reductiunea testamentului autentificat sub nr. 1595/15.06.2001 deoarece acesta incalca rezerva succesorala a paratului reclamant. Paratul reclamant a depus la dosar copia certificatului sa u de nastere si doua extrase de cont intermediare emise de CEC Bank SA. In cursul cercetarii judecatoresti la cererea partilor instanta a administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar, cu interogatoriul tuturor partilor si proba testimoniala. Totodata s-a dispus efectuarea in cauza a unei expertize tehnice in constructii civile care sa identifice bunurile solicitate la masa de partaj si sa le evalueze, cu formularea propunerilor de lotizare. Expertiza in cauza a fost intocmita de expert Nicula Dumitru, filele 83-88 dosar iar impotriva concluziilor expertului a formulat obiectiuni parata reclamanta PMS, obiectiuni pe care instanta le-a pus in discutia partilor la termenul din 18.11.2009 si le-a respins ca neintemeiate pentru considerentele retinute in incheierea de sedinta din acea data. La data de 10.02.2010 reclamanta a depus o precizare scrisa la dosar prin care a aratat ca solicita partajarea numai a cotei de 1/2 din apartamentul bun comun, cealalta juma tate reprezentand cota sa de bun comun. Totodata la acelasi termen atat reclamanta parata cat si paratul reclamant COD au formulat concluzii scrise, iar ulterior la data de 16.02.2010 parata-reclamanta PMS a depus la dosar asemenea concluzii. Analizand cererile partilor prin prisma probatoriului administrat si a dispozitiilor legale incidente in materie, instanta retine urmatoarele:La data de 24.04.2008 a decedat autorul CDD, cu ultimul domiciliu in Slatina, jud Olt (certificat deces fila 8 dosar). De pe urma acestuia au ramas in calitate de mostenitori: reclamanta CN-sotie supravietuitoare (certificat ca sa torie fila 7 dosar) si paratii COD si PMS in calitate de descendenti de gradul I potrivit actelor de stare civila aflate la dosar. In privinta masei bunurilor succesorale se retine ca de pe urma autorului CDD au ramas: un cavou cu patru locuri, dovedit in cauza cu adresa nr. 15603/01.08.2008 emisa de Consiliul Local Slatina (fila 11) si cota de 1/2 din apartamentul in suprafata construita de 73, 72 mp compus din doua camere si dependinte, situat in Slatina. Se retine la masa de partaj numai de cota de 1/2 din apartament deoarece acesta a fost dobandit in noiembrie 1990 potrivit titlului de proprietate aflat la fila 12 dosar, in timpul ca sa toriei cu reclamanta-parata CN, ca sa torie incheiata la 31.08.1990. Raportat la cele de mai sus, in privinta cotei ideale cuvenite partilor, aceasta urmeaza a se stabili in temeiul dispozitiilor art. 659-663 Cod civil, cu respectarea principiului egalita tii intre rudele de aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire, avandu-se in vedere totodata si cota legala cuvenita sotului supravietuitor atunci cand vine in concurs cu descendentii, dupa cum aceasta este stabilita prin Legea 319/1944. Astfel, reclamantei in calitate de sotie supravietuitoare ii va reveni o cota ideala de 1/4 din succesiune, iar diferenta de 3/4 se va imparti in mod egal intre cei doi descendenti. La data de 15.06.2001 autorul CDD a dispus prin testamentul aut. sub nr. 1595/15.06.2001 de BNP S.I. (fila 104 dosar) de dreptul sa u de proprietate asupra apartamentului cu doua camere si dependinte din Slatina, in favoarea sotiei sale, CN. Fata de aceasta imprejurare se va constata ca reclamanta parata are calitatea de legatar cu titlu particular in privinta cotei ideale de 1/2 din apartamentul mentionat. Referitor la cererea reclamantei privind reductiunea liberalita tilor facute de autor sub forma darurilor manuale catre cei doi descendenti instantaretine urmatoarele:Prin contractul de vanzare-cumpa rare autentificat sub nr. 2149/20.08.2007 de B.N.P. Ruscu Rodica-fila 20 autorul CDD a instra inat un imobil situat in Slatina, str. GP, nr. 8 jud.Olt, obtinand un pret in cuantum de 92.100 Euro, echivalentul a 301.664, 34 lei. Reclamanta sustine ca din pretul obtinut cei doi descendenti ai autorului ar fi beneficiat de donatii sub forma darurilor manuale in cuantum de 200.000 lei -paratul COD, respectiv 50.000 lei -parata PMS. Ca varietate a contractelor cu titlu gratuit, contractul de donatie realizeaza trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul, fara echivalent, donatorul urma rind in principal gratificarea donatarului, prin diminuarea ireversibila a patrimoniul sa u. Cel mai important aspect al acestui act de liberalitate, care intereseaza transmisiunea succesorala, este raportul donatiilor, institutie a carui sediu se gaseste in art. 751-773 C.civ. Raportul donatiilor consta in readucerea la masa succesorala de catre unii dintre mostenitori (descendentii si sotul supravietuitor care au acceptat succesiunea) a tuturor bunurilor si valorilor primite de la defunct in timpul vietii acestuia sub forma de donatie. Folosind in cuprinsul art. 751 C.civ. expresia "prin dar", legiuitorul a avut in vedere numai darurile facute intre vii, prin care se asigura donatarului folosinta anticipata asupra portiunii viitoare din mostenire. Or, singurele daruri ce se pot infa tisa sub forma de avans asupra portiunii ereditare, sunt donatiile. Legiuitorul are in vedere toate donatiile adica cele facute prin act autentic, darurile manuale, donatiile simulate si donatiile indirecte, facand exceptie numai donatiile scutite de raport si cheltuielile la care se refera art. 759 C.civ. Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie, pentru validitatea careia se cer doua elemente: acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si traditiunea, predarea efectiva si reala (materiala) a bunului da ruit. Cum singura conditie speciala ce trebuie indeplinita in cazul darurilor manuale este traditiunea reala a bunului (de manu ad manum), rezulta ca aceste contracte sunt contracte reale. In concret, reclamanta parata a solicitat ca parata-reclamanta PMS sa raporteze la masa de partaj donatia facuta sub forma darului manual avand ca obiect suma de 50.000 lei Ron. Se constata insa ca prin probatoriul administrat reclamanta-parata nu a facut dovada darului manual pe care autorul l-ar fi facut fiicei sale. Astfel, plicul aflat in original la fila 59 dosar, chiar daca are consemnat pe acesta numele paratei si semna tura autorului, nu face prin el insusi dovada inmana rii sumei de 50.000 lei. Nici un martor nu a fost in masura sa declare ca ar fi vazut efectiv momentul in care s-a facut predarea sumei. Cum traditiunea, predarea materiala este de esenta darului manual si cum reclamanta nu a facut dovada acesteia in conditiile art. 1169 C.civ., instanta va respinge ca neintemeiata cererea reclamantei privind obligarea paratei reclamante PMS sa raporteze donatia facuta de autor sub forma darului manual. In privinta darului manual avand ca obiect suma de 200.000 lei Ron, despre care reclamanta-parata sustine ca ar facuta de autor catre fiul sa u, instanta va admite in parte cererea. Astfel, instanta noastra suprema a stabilit ca prin "traditiunea" bunului nu trebuie sa se inteleaga neapa rat o deplasare fizica a bunului, cum ar fi preluarea din mana donatorului, efectele sale juridice putand fi realizate si printr-o traditiune implicita. Constituie astfel, dar manual si depunerea unei sume de bani la CEC pe numele altei persoane daca aceasta depunere nu s-a facut cu un alt titlu (plata unei datorii, acordarea unui imprumut) dar si situatia in care primitorul este inscris la clauza de imputernicire- cum este cazul in speta. Clauza de imputernicire a fost calificata drept un mandat pe care titularul libretului il da unei persoane de a ridica suma de bani depusa. Insa, aceasta clauza in speta este dublata de o donatie sub forma darului manual, prin preluarea sumei de la CEC de catre parat, deoarece, dupa cum am aratat aceasta imputernicire este data donandi causa. In concret, la fila 71 dosar se afla un extras de cont intermediar privind un cont deschis pe numele autorului la 09.10.2007 si inregistrat sub nr. 283526, cont ce a fost creditat la 09.10.2007 cu suma de 245.400 lei. Din extrasul de cont se constata ca la data de 26.10.2007 a fost inregistrata o retragere partiala prin transfer in alte conturi ale clientului CDD, privind suma de 190.000 lei. La aceeasi data se deschide un alt cont privilegiu inregistrat sub nr. 283537 pe numele titularului CDD, cu clauza de imputernicire -COD. Aceasta stare de fapt rezulta atat din extrasul de cont intermediar aflat la fila 72 dosar, cat si din adresa nr. 600/10.04.2009 emisa de CEC Bank -Sucursala Slatina-fila 58 dosar. Din acest cont, potrivit extrasului, paratul reclamant COD a retras la data de 08.04.2008 suma de 4.000 lei iar ulterior la 10.04.2008 suma de 127.900, 28 lei, lichidand contul. In total, din acest cont paratul-reclamant a retras suma de 131.900, 28 lei. In privinta sumei de 4.000 lei instanta nu va da eficienta sustinerilor paratului potrivit carora acestea ar fi fost folosite pentru achizitionarea de medicamente si pentru tratamentul autorului, deoarece martorul care a relatat ca stie de la parat despre costul ridicat al medicamentelor, nu a fost in masura sa arate de unde au provenit cei aproximativ 5000 lei cu care paratul a cumpa rat autorului medicamente. Totodata fata de imprejurarea ca instanta a dat eficienta exclusiv inscrisurilor emise de CEC, din care rezulta preluarea sumei de 131.900, 28 lei, personal de catre paratul-reclamant, raman fara relevanta afirmatiile acestuia referitoare la folosirea sumelor pentru imbunatatirea apartamentului sau pentru acordarea de imprumuturi altor persoane. Asemenea sume au existat si au avut aceasta destinatie, dar ele exced sumei de 131.900, 28 lei, aratat mai sus. In privinta sustinerilor paratului-reclamant COD potrivit carora donatia facuta de tata l sa u ar fi fost scutita de raport, instanta constata pe de o parte ca aceasta afirmatie s-a facut pentru prima data prin concluziile scrise depuse la dosar, cu ocazia dezbaterilor asupra fondului, la termenul cand cauza a fost retinuta in pronuntare, imprejurare de natura a pune in imposibilitate celelalte parti sa formuleze apa ra ri fata de aceasta afirmatie. Pe de alta parte se are in vedere ca potrivit art. 846 al.2 C.civ. scutirea poate fi facuta fie prin actul de donatie fie printr-un act deosebit, iar art. 846 al.1 C.civ. dispune ca scutirea trebuie sa fie expresa ceea ce inseamna ca ar trebui sa rezulte in mod neindoielnic, imprejurare neincidenta in cauza. Raportat la aspectele de fapt si de drept invocate mai sus instanta va admite in parte cererea reclamantei privind obligarea paratului reclamant COD sa raporteze la masa de partaj darul manual pe care l-a primit, numai in limita sumei de 131.900, 28 lei. Referitor la cererile reconventionale formulate de cei doi parati-reclamanti avand ca obiect reductiunea liberalita tilor excesive, respectiv reductiunea testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 incheiat la BNP S. I., instantaretine urmatoarele:Rezerva succesorala este acea parte din mostenire care se cuvine, in puterea legii, mostenitorilor rezervatari si de care cel care lasa mostenirea nu poate dispune prin liberalita ti. Paratii-reclamanti in calitatea lor de descendenti de gradul I ai autorului au calitatea de mostenitori rezervatari, iar intinderea rezervei lor este de 2/3 din succesiune. La randul sa u si sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar, iar potrivit art. 2 din Legea 319/1944, rezerva sa este de 1/2 din cota succesorala ce i se cuvine ca mostenitor legal, respectiv de 1/8 din mostenire daca vine in concurs cu descendentii defunctului. Dispozitiile art. 939 C.civ. instituie insa o cotitate disponibila speciala a sotului supravietuitor care vine in concurs cu copiii dintr-o ca sa torie anterioara a defunctului, situatie intalnita in speta. Astfel, in prezenta descendentilor dintr-o ca sa torie anterioara a defunctului, sotul din ultima ca sa torie nu poate fi gratificat de catre cel care lasa mostenirea in limitele cotita tii disponibile ordinare, ci numai in limitele unei cotita ti disponibile speciale care are un maximum variabil (partea copilului care a luat mai putin) si in acelasi timp un maxim fix (un sfert din mostenire). Pentru a stabili masura in care prin liberalitatea efectuata autorul a inca lcat rezerva succesorala a celor doi descendenti, respectiv a depa sit cotitatea disponibila speciala, instanta a procedat la efectuarea urmatoarelor operatii: mai intai s-a stabilit rezerva succesorala atat a sotului supravietuitor (1/8 din mostenire) cat si a celor doi descendenti impreuna (2/3 din 7/8), adica 14/24 din mostenire. S-a stabilit apoi cotitatea disponibila ordinara, sca zandu-se din intreg (1) suma rezervelor succesorale, atat a sotului supravietuitor cat si a celor doi descendenti, obtinandu-se o cotitate disponibila ordinara de 7/24. Cum aceasta depa seste nivelul maxim al cotita tii disponibile speciale reglementata de art. 939 C.civ. de 1/4 din succesiune (ca reia ii corespunde valoarea de 53.906, 695 lei), instanta constata ca se va impune reductiunea liberalita tii de care a beneficiar reclamanta. Astfel, reclamanta a primit un legat cu titlu particular avand ca obiect cota de 1/2 din apartament, ceea ce corespunde unei valori de 79.044, 5 lei, aceasta valoare insa depa sind cu 25.137, 805 lei cotitatea disponibila speciala de 53.906, 695 lei, in limita careia autorul putea face liberalita ti sotiei supravietuitoare. Fata de cele ce preced, cum paratii-reclamanti in calitatea de mostenitor rezervatari au solicitat in baza art. 848 C.civ. reductiunea liberalita tii pe care autorul a facut-o in favoarea sotiei sale, instanta urmeaza sa admita aceasta cerere in limitele si conditiile aratate mai sus. Fata de cele ce preced instanta va admite in parte actiunea reclamantei, va admite in totalitate cererile reconventionale formulate de paratii-reclamanti PMS si COD, va constata deschisa succesiunea autorului CDD, decedat la data de 24.04.2008, cu ultim domiciliu pe raza mun. Slatina, jud.Olt, va constata ca de pe urma autorului au ramas in calitate de mostenitor legal reclamanta-sotie supravietuitoare cu o cota ideala de 1 din succesiune si paratii -descendenti de gradul I cu o cota ideala de 3/8 din succesiune fiecare. Se va respinge ca neintemeiata cererea privind raportul donatiei sub forma darului manual, formulata de reclamanta CN in contradictoriu cu parata reclamanta PMS, se va admite in parte cererea avand acelasi obiect formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratul-reclamant COD. Va fi obligat paratul-reclamant sa raporteze la masa de partaj donatia de care a beneficiat sub forma darului manual, de la autor, in cuantum de 131.900, 28 lei. Se va constata ca masa succesorala ramasa la decesul autorului se compune din cota de 1/2 din apartamentul in suprafata construita de 73, 72 mp compus din doua camere si dependinte, situat in Slatina, dintr-un cavou cu patru locuri, din care doua libere, situat in Cimitirul Strehareti Nou, pe locul de veci in suprafata de 12 mp situat in plan la figura nr. 3, locul nr. 38, precum si valoarea darului manual pe care paratul-reclamant COD l-a primit de la tata l sa u, in cuantum de 131.900, 28 lei. Se constata ca valoarea masei succesorale se ridica la suma de 215.626, 78 lei. Se va constata ca reclamanta-parata CN are calitatea de legatar cu titlu particular in privinta cotei ideale de 1/2 din apartamentul in suprafata construita de 73, 72 mp compus din doua camere si dependinte, situat in Slatina, conform testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 incheiat la BNP S. I.. Se va dispune reductiunea liberalita tii facute de autor in favoarea reclamantei-parate sub forma legatului ce a facut obiectul testamentului aut. sub nr. 1595/15.06.2001 incheiat la BNP S. I., in limita sumei de 25.137, 805 lei, diferenta de 53.906, 695 lei incadrandu-se in cotitatea disponibila speciala. Astfel, valoarea masei succesorale va deveni 161.720 lei, dupa ce asupramasei s-a imputat valoarea liberalita tii efectuate, astfel cum a fost aceasta redusa. Se va dispune omologarea raportului de expertiza intocmit in cauza si in temeiul dispoz. art. 728 Cod civil, iesirea partilor din indiviziune cu formarea si atribuirea loturilor. Potrivit acestui text nimeni nu este obligat sa ra mana in indiviziune, astfel ca nu numai reclamanta, ci si oricare dintre parati sunt indrepta titi sa solicite sistarea sta rii de indiviziune asupra bunurilor ce au ramas la decesul autorului lor comun.La formarea si atribuirea in loturi a bunurilor, vor fi avute in vedere si dispoz. art. 741 Cod civil care preva d ca in fiecare lot vor fi repartizate pe cat posibil aceleasi cantita ti de mobile, imobile, creante si datorii, avandu-se in vedere si posesia actuala a bunurilor retinute la masa de partaj. Totodata, instanta va avea in vedere si faptul ca repartizarea bunurilor trebuie sa se realizeze in asa fel incat pentru egalizarea valorica a loturilor, sa nu se stabileasca sulte prea mari, impova ra toare pentru partea care urmeaza sa o plateasca. Potrivit dispoz. art. 6739 C.p.civ. la formarea si atribuirea loturilor instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, ma rimea cotei parti ce se cuvine fieca reia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor. In functie de aceste criterii instanta va dispune atribuirea apartamentului in lotul reclamantei-parate dupa cum au fost de acord partile dar si dat fiind faptul ca aceasta are o cota mai mare, deoarece la cota de bun succesoral se adauga cota sa de 1/2 din apartamentul bun comun. Se va atribui cavoul reclamantei, in totalitate, instanta neputand individualiza si stabili in concret un loc de veci pentru aceasta si eventual un loc de veci pentru paratul-reclamant din cele doua neocupate. In temeiul dispoz. art. 274 si 276 C.p.civ. se vor compensa in parte cheltuielile de judecata, urmand a se dispune obligarea paratei-reclamante PMS sa plateasca reclamantei-parate CN, suma de 1037, 27 lei si respectiv sa plateasca paratului-reclamant COD suma de 338, 52 lei cu acest titlu.

R O M A N I A JUDECATORIA BARLAD JUDB Dezbatere succesorala. Raport donatii .Obligarea unui coeredesa aduca la masa de impartit suprafata de teren pe care ea a primit-o ca zestre de la parintii. Incidenta prev. art. 751 din Codul civil, potrivit carora fiul sau descendentul care vine la succesiune, chiar sub beneficiu de inventar, impreuna cu fratii sau surorile sale sau cu descendentii acestora, trebuie sa raporteze coerezilor sai tot ce a primit de la defunct prin dar, atat direct cat si indirect, afara de cazul cand donatorul a dispus altfel. De asemenea, potrivit art. 758 din Codul civil, "coeredele este dator a raporta aceea ce parintele a cheltuit cu dansul dotandu-l, procurandu-i vreo cariera sau platindu-i datoriile". Astfel, practica judiciara a statuat ca tot ceea ce s-a dat unui copil cu ocazia casatoriei este supus raportului si ca inzestrarile care au fost facute fara a fi indeplinite formele legale cerute donatiilor, vor avea, din punctul de vedere al raportului, acelasi regim juridic pe care il au donatiile. Donatia facuta paratei nu se incadreaza in niciunul din cazurile de scutire de raport, asa cum sunt prevazute prin art. 759 din Codul civil. Nu se poate renunta la o succesiune in favoarea altei persoane, intrucat o astfel de renuntare constituie, in realitate un act de dispozitie, act ce atrage dupa sine acceptarea succesiunii.Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. x din 6.08.2008, reclamantul BN a chemat in judecata paratii D (fosta B) S, B C, BG, BT, PM, Comisia com. Ii, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si Comisia judeteana Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:- sa se dezbata succesiunea ramasa in urma defunctei BS, decedata la data de 31.08.1996, cu ultim domiciliu in com. I, jud. Vaslui;- sa se dispuna iesirea partilor din indiviziunea ramasa in urma defunctei BS;- sa se dispuna completarea titlului de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 eliberat titularei defuncte BS, cu suprafata de 3.000 m.p. teren, situata in intravilanul satului Ivesti, jud. Vaslui;- sa fie obligati paratii la plata cheltuielilor de judecata. In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca el si parata D (B) S sunt fiii defunctei BS, paratii BC, BG, BT, PM sunt nepoti de fii decedati ai defunctei, iar masa succesorala se compune din suprafata de 1 ha 3.700 m.p. teren inscrisa in titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002. Aceasta suprafata de teren trebuie completata cu o alta suprafata de aprox. 3.000 m.p. teren situata in intravilanul satului I. A mai aratat reclamantul ca pe suprafata de 5.000 m.p. teren din intravilanul satului Ii parata DS si fiul ei au construit case de locuit cu acordul defunctei BS In dovedirea actiunii, reclamantul a folosit proba cu inscrisuri, depunand la dosar, in copie, acte de stare civila, titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002; proba cu martori; proba cu expertiza th. judiciara topografica. Comisia com. I, jud. Vaslui pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a comunicat instantei documentatia in baza careia au fost intocmite titlurile de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 si nr. 2019/13.12.2003. La termenul din 23.10.2008, parata D (B) S a formulat intampinare, prin care a aratat ca masa succesorala se compune numai din suprafata de 1 ha 3.700 m.p. teren, inscrisa in titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 si ca ea nu este de acord ca in masa succesorala sa fie inscrisa si suprafata de teren pe care se afla construite casa ei si casa fiului ei, intrucat aceste terenuri nu au fost inscrise in rolul agricol al defunctei B S, ci au fost date de zestre ei, paratei, de catre parintii ei - fila 52 dosar. La termenul din 6 nov.2008, reclamantul a completat cererea introductiva de instanta, aratand ca solicita ca parata D (B) S sa fie obligata sa aduca la masa de impartit suprafata de teren pe care ea a primit-o ca zestre de la parintii ei si pe care parata si-a construit o casa de locuit - fila 80 dosar. Parata PM nu a formulat intampinare. Prezenta in instanta la termenul din 23.10.2008, aceasta parata a aratat ca este de acord cu actiunea reclamantului - incheierea de sedinta din 23.10.2008, fila 56 dosar. Parata DS a folosit in proces proba cu inscrisuri, depunand, in copie, titlul de proprietate nr. 2019/13.12.2003; proba cu martori. Prin inscrisuri comunicate instantei, paratul BG a aratat ca el renunta la partea sa din succesiune in favoarea paratei B (D) S- filele 75, 115 dosar. Din analiza probelor administrate, se retin urmatoarele: BG si BZ au fost soti si din casatoria acestora au rezultat, ca fii, reclamantul BN si parata DS, precum si BS si PI.BG a decedat la data de 6.05.1964. BS a decedat, iar mostenitorii acestuia sunt paratii BC si BG, in calitate de fii. PI a decedat, iar mostenitorii acesteia sunt paratele BT si PI, in calitate de fiice. Potrivit registrului agricol din 1956, BG si BS au avut in proprietate pe raza com. I, jud. Vaslui, suprafata de 1, 47 ha teren, din care 0, 10 ha teren curti-constructii, 0, 37 ha teren vatra de sat si 1 ha teren arabil in pct. "BL". La data de 26.03.1960 Botez Gavrila s-a inscris in C.A.P. cu o suprafata de 0, 50 ha teren- fila 35 dosar. Prin cererea inregistrata cu nr. 227/26.02.1991 la Primaria com. I, BS a solicitat sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafata de 1, 47 ha teren, cu care ea s-a inscris in C.A.P. Urmare a cererii sus mentionate, a fost intocmit titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002, prin care s-a reconstituit titularei BS pe raza satului/com. Ii, jud. Vaslui, din care: 1 ha 1724 m.p. teren arabil extravilan si 1976 m.p. teren arabil intravilan. BS a decedat la data de 1996, cu ultimul domiciliu in com. Ivesti, jud. Vaslui - cea despre a carei succesiune este vorba. Potrivit art. 669 din Codul civil, mostenitorii legali ai defunctei BS sunt: reclamantul BN, parata DS, in calitate de fii, fiecare cu cota de cate 1/4, paratii BC, BG, BT si PI, in calitate de nepoti de fii decedati, fiecare cu cota de cate 1/8. Paratul BG este considerat mostenitor legal al defunctei BS deoarece, potrivit doctrinei in materie, nu se poate renunta la o succesiune in favoarea altei persoane, intrucat o astfel de renuntare constituie, in realitate un act de dispozitie, act ce atrage dupa sine acceptarea succesiunii. Parata DS (fosta B) s-a casatorit cu DI la data de 1 nov.2008- fila 82 dosar. Prin cererea inregistrata la Primaria com. I cu nr. 206/26.02.1991, DI a solicitat sa i se constituie dreptul de proprietate pentru o suprafata de 2 ha teren; in cerere, DI a precizat ca el nu s-a inscris cu terenuri in C.A.P.- fila 113 dosar. Urmare a cererii sus mentionate, a fost intocmit titlul de proprietate nr. 2019/13.12.2003, prin care titularei parate DS i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata de 1.011 m.p. teren si i s-a constituit dreptul de proprietate pentru o suprafata de 8.500 m.p.teren, terenurile fiind situate pe raza satului/com. Ii, jud. Vaslui - fila 84. Potrivit declaratiilor date de martorii HI, HL si HF, propusi de parata DS, de aprox. 50 de ani parata DS poseda o suprafata de 3.000 m.p. teren in vatra satului I, teren care i-a fost dat acesteia ca zestre de catre parintii ei. Reclamantul BNi nu a primit nicio suprafata de teren ca zestre de la parintii sai si nici nu a locuit in satul I o perioada de vreo 20 de ani. Potrivit declaratiei martorului BC, audiat la propunerea reclamantului, BG autorul partilor, a cumparat in anul 1950 un teren vatra de sat pentru fiul sau BNi, teren pe care reclamantul l-a folosit pana cand DS l-a alungat pe reclamant de pe acest teren. Prin declaratia sa, martorul BD, propus de reclamant, autorii partilor (BG si BS) au avut in proprietate, inainte de infiintarea C.A.P., o suprafata de 3.000 m.p. teren situata in vatra satului Ivesti, teren pe care fiul paratei DS a construit o casa de locuit. In afara acestei suprafete de teren, in perioada 1945-1946 BG a cumparat o alta suprafata de 3.000 m.p. teren situata tot in vatra satului Ivesti, si aceasta din urma suprafata de teren s-a aflat, inca din perioada colectivizarii, si se afla si in prezent in posesia paratei DS. Pe aceeasi suprafata de teren se afla amplasata o casa de locuit. Prin raportul de expertiza th. judiciara topografica intocmit de expertul BIM, depus la dosarul instantei la data de 10.02.2009, filele 183-189, a fost identificata suprafata de 1 ha 3700 m.p. teren inscrisa in titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 (titular defuncta BS), stabilindu-se ca suprafata de 1 ha 3.700 m.p. teren inscrisa in acest titlu se compune din:- suprafata de 1 ha 1.724 m.p. teren arabil extravilan, ce constituie tarlaua 1, parcela 12/41, din pct "VD", individualizata prin pct. 1-2-3-4-1 in anexa nr. 1, pag.1 la raportul de expertiza;- suprafata de 1.976 m.p. teren arabil (real masurata: 3.058 m.p.), situata in intravilan, ce constituie tarlaua 13, parcela 140, individualizata prin pct. 1-2-3-4-5-6-1 in anexa nr. 1, pag.2 la raportul de expertiza;- valoarea suprafetei de 1 ha 1.724 m.p. teren arabil extravilan, ce constituie tarlaua 1, parcela 12/41, din pct "VD" este de 4.220 lei;- valoarea suprafetei de teren arabil real masurata 3.058 m.p., situata in intavilan, ce constituie tarlaua 13, parcela 140, este de 15.688 lei, valoarea totala a terenurilor fiind de 19.908 lei;- pe suprafata de 3.058 m.p. teren intravilan se afla amplasate urmatoarele constructii:- casa de locuit (C1) si anexa (C2), ce apartin lui BI, care nu are titlu de proprietate pentru terenul aferent constructiei; aceste constructii sunt aplasate pe terenul inscris in titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 (titular BS); -casa de locuit (C1) si anexa (C2), ce apartin lui BN, care nu are titlu de proprietate pentru terenul aferent constructiei; aceste constructii sunt amplasate pe terenul inscris in titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 (titular BS). Prin acelasi raport de expertiza au fost facute propuneri de impartire a terenului in doua variante. Potrivit art. 201 Cod. proc. civ., raportul de expertiza este util si concludent, urmand sa fie retinut in solutionarea cauzei. Privitor la cererea prin care reclamantul BN a solicitat ca parata D (B) S sa fie obligata sa aduca la masa de impartit suprafata de teren pe care ea a primit-o ca zestre de la parintii ei, in cauza sunt incidente prev. art. 751 din Codul civil, potrivit carora fiul sau descendentul care vine la succesiune, chiar sub beneficiu de inventar, impreuna cu fratii sau surorile sale sau cu descendentii acestora, trebuie sa raporteze coerezilor sai tot ce a primit de la defunct prin dar, atat direct cat si indirect, afara de cazul cand donatorul a dispus altfel. De asemenea, potrivit art. 758 din Codul civil, "coeredele este dator a raporta aceea ce parintele a cheltuit cu dansul dotandu-l, procurandu-i vreo cariera sau platindu-i datoriile". Astfel, practica judiciara a statuat ca tot ceea ce s-a dat unui copil cu ocazia casatoriei este supus raportului si ca inzestrarile care au fost facute fara a fi indeplinite formele legale cerute donatiilor, vor avea, din punctul de vedere al raportului, acelasi regim juridic pe care il au donatiile. Donatia facuta paratei DS nu se incadreaza in niciunul din cazurile de scutire de raport, asa cum sunt prevazute prin art. 759 din Codul civil. Fata de prevederile legale incidente in cauza, cererea prin care reclamantul BN a solicitat ca parata D (B) S sa fie obligata sa aduca la masa de impartit suprafata de teren pe care ea a primit-o ca zestre de la parintii ei este intemeiata, urmand sa fie admisa.In consecinta, parata DS va fi obligata sa aduca (sa raporteze) la masa succesorala, in natura, suprafata de 1.082 m.p. teren din intravilanul satului I (3.058 m.p. - 1.976 m.p.=1.082 m.p.), in valoare de 5.550, 66 lei. Ca urmare, se va stabili ca masa succesorala ramasa in urma defunctei BS se compune din suprafata de 1 ha 1.724 m.p. teren arabil extravilan, in valoare de 4.220 lei si din suprafata de teren intravilan real masurata de 3.058 m.p., in valoare de 15.688 lei, valoarea totala a terenurilor fiind de 19.908 lei. Exprimate valoric, cotele partilor sunt:- cotele de cate ? ale reclamantului BN si paratei DS sunt de cate 4.977 lei;- cotele de cate 1/8 ale fiecaruia dintre paratii BC, BG, BT, PM sunt de cate 2.488, 5 lei. Deoarece suprafata de teren cu care reclamantul a solicitat sa fie completat titlul de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002 (titular BS) este identica cu suprafata de teren de 1.082 m.p. pe care DS a primit-o ca zestre, se va respinge, ca neintemeiata, cererea prin care reclamantul a solicitat completarea titlului de proprietate nr. 1492/49003/26.06.2002. Pentru considerentele aratate, cererea pentru iesire din indiviziune urmeaza sa fie admisa. In temeiul art. 728 Cod civil, se va dispune iesirea partilor din indiviziune. La termenul din 26.02.2009, partile prezente au solicitat ca atribuirea loturilor sa se dispuna direct prin sentinta. De ademenea, partile au optat ca iesirea din indiviziune sa se dispuna conform variantei nr. 2 de lotizare propusa prin raportul de expertiza cu privire la terenul din extravilan. 1. In consecinta, conform art. 67310 alin. 4 Cod. proc. civ., se va atribui direct in proprietate reclamantului BN:- suprafata de 1.598 m.p. teren, situata in intravilanul satului/com. I, jud. Vaslui, (lotul nr. 2 al terenului intravilan), ce constituie tarlaua 13, parcelele 3 CC, 4 A, in valoare de 8.198 lei, individualizata prin pct. 2-3-4-5-2 din anexa nr. 1, pag.2 la raportul de expertiza intocmit de expertul Bica Iulian Mihail, ce face parte din prezenta sentinta. 2. Se va atribui direct in proprietate paratei DS:- suprafata de 1.460 m.p. teren, situata in intravilanul satului/com. I, jud. Vaslui (lotul nr. 1 al terenului intravilan), ce constituie tarlaua 13, parcelele 1CC, 2 A, in valoare de 7.490 lei, individualizata prin pct. 1-2-5-6-1 din anexa nr. 1, pag.2 la raportul de expertiza intocmit de expertul Bica Iulian Mihail.3. Se va atribui direct in proprietate paratei BC lotul nr. 1 (varianta nr. 2 de lotizare pentru terenul extravilan), compus din:- suprafata de 2.931 m.p. teren arabil, situata in extravilanul satului/com. I, jud. vaslui ce constituie tarlaua 1, parcela 12/41/1, din pct. "VD", in valoare de 1.055 lei, individualizata prin pct. 1-2-5-10-1 din anexa nr. 1, pag.1 la raportul de expertiza intocmit de expertul Bica Iulian Mihail.4. Se va atribui direct in proprietate paratului BG lotul nr. 2 (varianta nr. 2 de lotizare pentru terenul extravilan), compus din:- suprafata de 2.931 m.p. teren arabil, situata in extravilanul satului/com. Ivesti, jud. vaslui ce constituie tarlaua 1, parcela 12/41/2, din pct. "VD", in valoare de 1.055 lei, individualizata prin pct. 10-5-6-9-10 din anexa nr. 1, pag.1 la raportul de expertiza intocmit de expertul Bica Iulian Mihail.5. Se va atribui direct in proprietate paratei BT lotul nr. 3 (varianta nr. 2 de lotizare pentru terenul extravilan), compus din:- suprafata de 2.931 m.p. teren arabil, situata in extravilanul satului/com. Ii, jud. vaslui ce constituie tarlaua 1, parcela 12/41/3, din pct. "VD", in valoare de 1.055 lei, individualizata prin pct. 9-6-7-8-9 din anexa nr. 1, pag.1 la raportul de expertiza intocmit de expertul Bica Iulian Mihail.6. Se va atribui direct in proprietate paratei PM lotul nr. 4 (varianta nr. 2 de lotizare pentru terenul extravilan), compus din:- suprafata de 2.931 m.p. teren arabil, situata in extravilanul satului/com. Ivesti, jud. Vaslui ce constituie tarlaua 1, parcela 12/41/4, din pct. "VD", in valoare de 1.055 lei, individualizata prin pct. 8-7-3-4-8 din anexa nr. 1, pag.1 la raportul de expertiza intocmit de expertul Bica Iulian Mihail.Pentru constituirea si atribuirea loturilor, au fost avute in vedere prev. art. 6739 Cod. proc. civ., cu precadere s-a avut in vedere ca reclamantului si paratei DS sa le fie atribuite in proprietate terenurile pe care ei au construit case de locuit, precum si sa se atribuie in natura suprafete de terenuri fiecareia dintre partile in proces.Potrivit art. 742 Cod civil, pentru compensarea valorica a loturilor, partile vor fi obligate sa plateasca urmatoarele sume, reprezentand sulta:- reclamantul BN va plati: suma de 1.433, 5 lei catre parata BC; suma de 1.433, 5 lei catre paratul BG; suma de 354 lei catre parata BT;- parata DS va plati: suma de 1.079, 5 lei catre parata BT; suma de 1433, 5 lei catre parata PM Reclamantul a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 1.668, 4 lei (8 lei timbru judiciar; 67 lei taxa judiciara de timbru; 1.043, 4 lei indemnizatie expertiza; 550 lei onorariuavocat).In temeiul art. 274 alin. 1, art. 277Cod.proc. civ., fiecare dintre paratii in proces va fi obligat sa plateasca reclamantului cheltuielile de judecata pe care el le-a efectuat in cauza, proportional cotelor fiecaruia, astfel:- parata DS va plati suma de 417, 1 lei;- paratii BC, BG, BT, PM vor plati suma de cate 208, 55 lei, fiecare.Se va respinge cererea prin care parata DS a solicitat plata cheltuielilor de judecata pe care ea le-a efectuat in proces, deoarece ea nu a formulat pretentii in proces, nefiind indeplinite conditiile prev. de art. 276 Cod.proc. civ.Conform art. 67310 alin. 4 Cod.proc. civ., se va stabili partilor, ca termen pentru plata sultei si a cheltuielilor de judecata, un termen de pana la 6 luni, ce se va calcula incepand cu data ramanerii irevocabile a sentintei.Actiunea a fost legal timbrata.

constatarea scutirii de raport trebuia solicitat i pus n discuia prilor de titularul liberalitii, instana neavnd posibilitatea s o analizeze din oficiuPe rol fiind pronunarea recursului civil declarat de recurenii pri T. J. D. i T. B. E., ambii cu domiciliul n O,(...), .1, . 2, judeul B, n contradictoriu cu intimaii reclamani H. M. G i H. N. F., ambii cu domiciliul n O,(...), (...) 19, .13, judeul B, mpotriva deciziei civile nr. 569/A din 17 noiembrie 2008 pronunat de T r i b u n a l u l B i h o r n dosar nr(...), prin care a fost modificat n parte sentina civil nr. 7175 din 29 noiembrie 2007 pronunat de J u d e c t o r i a O r a d e a n dosar nr(...), avnd ca obiect:aciune n declararea simulaiei.La apelul nominal fcut n cauz nu se prezint nimeni. Procedura de citare este legal ndeplinit. S-a fcut referatul cauzei, dup care:Se constat c fondul cauzei a fost dezbtut n edina public din data de 8 aprilie 2009, cnd prile prezente au pus concluzii n recurs, concluzii consemnate n ncheierea de edin de la acea dat, ncheiere ce face parte integrant din prezenta hotrre i cnd n vederea deliberrii s-a amnat pronunarea hotrrii pentru data de 15 aprilie 2009.CURTEA DE APELDELIBERND:Asupra recursului civil de fa, instana constat urmtoarele:Prin aciunea nregistrat la 26 iunie 2006 reclamantul H. M. G a chemat n judecat pe prii T. J. D. i T. B. E. solicitnd instanei care prin hotrrea pe care o va pronuna s constate caracterul simulat al contractului de vnzare cumprare autentificat sub nr. 370 din 11 mai 2006 de BNP N. J. B., convenia reprezentnd n realitate o donaie deghizat, cu consecina inopozabilitii actului fa de reclamantul motenitor rezervatar al defunctei I. F..n continuare, reclamantul a solicitat s se constate c n urma decesului defunctei I. F., petrecut la 22 iunie 2006, au calitatea de motenitori reclamantul i prtul T. J. D., ambii fii, n cote egale de cte parte, c masa succesoral cuprinde suprafaa de 6,18 ha teren agricol situat n U. i a cerut s se dispun raportarea n natur, n temeiul prevederilor art. 765 C. civ. a imobilului nscris n c.f. 5483 O nr. top. 121/5 reprezentnd n natur cas situat n O(...) i 371,7 mp (care a constituit obiectul contractului a crui ineficacitate fa de reclamant se solicit a se constata), precum i partajarea masei succesorale prin formare de loturi i atribuirea acestora celor doi motenitori.La 18 septembrie 2006 prii T. J. D. i T. B. E. depun ntmpinare prin care solicit instanei respingerea cererii privind constatarea caracterului simulat al vnzrii privind imobilul din O, fiind ns de acord prtul T. J. D. cu admiterea aciunii sub aspectul constatrii calitii de motenitori a celor doi fii reclamantul i el nsui i compunerea masei succesorale format din terenul n suprafa de 6,18 ha din U..Pe calea aciunii reconvenionale prtul T. J. D. a solicitat constatarea nulitii contractelor de vnzare cumprare autentificate sub numerele 1719/6 octombrie 2003 i 2240/28 octombrie 2004 de BNP T. E., prin care defuncta I. F. nstrinase reclamantului i soiei acestuia H. N. F. parcelele situate n U. avnd nr. top. 734/2b, 403, 404 i 5990 i includerea imobilelor respective n masa succesoral.La termenul din 9 noiembrie 2006 reclamantul a depus precizri (fila 26 dosar fond) prin care a artat c se opune cererii privind constatarea nulitii actului, fiind ns de acord s raporteze la masa succesoral diferena de valoare dintre preul achitat i valoarea terenurilor din momentul dezbaterii succesiunii.n dosar nr(...) n a l t a C u r t e de Casaie i Justiie a respins cererea de strmutare formulat de T. J. D. (fila 44 dosar fond).La termenul din 9 noiembrie 2006 (ncheiere fila 45 dosar fond) instana a constatat c aciunea reconvenional nu a fost timbrat, ns a amnat discutarea acestei probleme datorit lipsei de procedur cu prta reconvenional H. N. F..La 24 mai 2007 (ncheiere fila 159 dosar fond) instana constat c prii contest includerea n masa succesoral a imobilului situat n O(...) i c reclamantul contest preul achitat pentru teren, fiind de acord doar cu raportarea diferenei de valoare, motiv pentru care se apreciaz c prile sunt datoare s achite taxele judiciare de timbru pentru valorile contestate, astfel : prii datoreaz tax de timbru pentru din imobilul situat n O , respectiv calculat la suma de 141.685, adic 4080,90 lei iar reclamantul prt reconvenional o tax de 85,60 lei corespunztoare preului de 875 lei achitat i pe care acesta nu nelege s l includ n masa succesoral a mamei prilor.n dispozitivul ncheierii se face meniunea c se pune n vedere prilor ca pn la termenul viitor i sub sanciunea anulrii ca insuficient timbrat a cererii principale i a cererii reconvenionale, s achite taxele indicate, respectiv 85,60 lei reclamantul i 4080,90 lei prii.Cauza se amn la termenul din 21 iunie 2007 pentru a se depune la dosar extrase de carte funciar i copiile actelor de stare civil, iar la 20 septembrie 2007 (ncheiere fila 199 dosar fond) instana pune n discuie problema timbrrii, iar reprezentantul reclamanilor reconvenionali arat c taxa de timbru nu a fost achitat, dei a adus la cunotina prilor acest lucru.n aceste condiii, instana anuleaz ca insuficient timbrat aciunea reconvenional, constatnd, ca o consecin a acestei soluii, lipsa calitii procesuale pasive a prtei reconvenionale H. N. F..La termenul din 18 octombrie 2007 (ncheiere fila 207 dosar fond) reclamantul declar c este de acord s raporteze la masa succesoral diferena dintre valoarea terenurilor stabilit prin expertiz i preul achitat pentru cele patru parcele cumprate pe durata vieii mamei sale, de la aceasta.La 15 noiembrie 2007 prile, nemaifiind alte probe solicitate, pun concluzii pe fondul cauzei, iar instana acord termen pentru pronunare. Concluziile sunt depuse la 19 noiembrie 2007 de ctre reclamant ( fila 220) i la 20 noiembrie 2007 de ctre prii reclamani reconvenionali (fila 218).Prin sentina civil nr. 7175 din 29 noiembrie 2007 J u d e c t o r i a O r a d e a admite n parte aciunea principal formulat de reclamant n urmtoarele limite:- constat c cei doi fii reclamantul i prtul T. J. D. sunt motenitorii defunctei I. F. n cote egale de cte parte fiecare ;- constat c la data deschiderii succesiunii (22 iunie 2006) masa succesoral este format din terenul n suprafa total de 6,18 ha teren agricol situat n U.;- constat caracterul simulat al contractului de vnzare cumprare avnd ca obiect imobilul situat n O, actul reprezentnd n realitate o donaie deghizat, motiv pentru care este inopozabil reclamantului;-constat c este raportabil cota de parte din imobil druit de defunct fiului T. J. D., fiind scutit de raport cota prtei T. B. E.Aa fiind, se dispune raportarea la masa succesoral a sumei de 131.685 lei reprezentnd parte dintre diferena stabilit ntre valoarea imobilului i preul din contract i se include suma n activul masei succesorale.n urma acestor operaiuni se dispune partajarea masei succesorale prin formare de loturi n natur n ceea ce privete terenurile din U. i prtul este obligat la plata sumei de 65.706,08 lei n favoarea reclamantului H. M. G, reprezentnd parte din suma raportat i inclus n activul motenirii, plata urmnd a se face n termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii, dat dup care urmeaz a fi actualizat cu indicii de inflaie pn la data stingerii creanei.Instana a mai dispus nscrierea drepturilor prilor n cartea funciar i compensarea cheltuielilor de judecat.Pentru a pronuna aceast hotrre instana de fond a reinut urmtoarele:Nu sunt contestate calitatea prilor de motenitori, n calitate de fii, n cote egale de cte parte i nici includerea terenurilor agricole din U. n masa succesoral, terenuri nscrise n c.f. pe numele defunctei.Referitor la parcelele nstrinate de I. F. pe durata vieii prilor reconvenionali H. M. G i H. N. F., judectorul fondului a considerat c n condiiile anulrii aciunii reconvenionale ca netimbrat, nu mai este sesizat legal cu o cerere privind raportul diferenei de valoare ntre preul achitat de cumprtori la data ncheierii contractului i valoarea de circulaie stabilit prin expertiz, motiv pentru care nu s-a mai pronunat asupra acestei cereri.n ceea ce privete imobilul situat n O str. L. (...) nr. 59, au fost evideniate urmtoarele concluzii :nainte cu aproximativ o lun de deces, antecesoarea prilor a nstrinat prilor acest imobil cu preul de 10.000 lei, valoarea de circulaie stabilit prin expertiz fiind de 283.370 lei. Dat fiind diferena dintre cele dou valori, aplicnd dispoziiile art. 845 C. civ., instana a constatat caracterul simulat al actului, acesta fiind n realitate o donaie deghizat.Mergnd mai departe, s-a apreciat c prta T. B. E., n calitate de nor a defunctei, nu are obligaia de raport, aceasta revenind exclusiv fiului defunctei, soul ei.Judectoria a mai nlturat excepia scutirii de raport, excepie ridicat de pri prin concluziile scrise, dar cu motivarea c nu este ntemeiat, nu pentru c nu a fost pus n discuia prilor, apreciind c n cauz nu s-a fcut dovada unei manifestri de voin nendoielnice a defunctei care s susin aceast aprare invocat de T. J. D..mpotriva sentinei au declarat apel att reclamantul H. M. G, ct i prtul reclamant reconvenional T. J. D..Reclamantul a solicitat schimbarea n parte a hotrrii n sensul admiterii aciunii n ntregime, n sensul raportrii la masa succesoral de ctre prtul T. J. D. a ntregii sume de 273.370 lei reprezentnd diferena dintre valoarea imobilului din O i preul cuprins n contract, s i se permit lui nsui s cuprind n activul masei succesorale a sumei de 15.146,92 lei reprezentnd diferena dintre preul achitat n schimbul celor patru parcele de teren din U. cumprate de la mama prilor i valoarea de expertiz a acestora, cu consecina majorrii valorii sultei datorate de T. J. D. de la suma de 65.706,08 lei la suma de 141.549 lei, cu meninerea celorlalte dispoziii ale sentinei.n drept au fost invocate prevederile art. 296 C. pr. civ., art. 1175, 651 654, 845 C. civ.Prtul T. J. D. a solicitat, n principal, desfiinarea hotrrii instanei de fond, n temeiul art. 297 alin. 1 C. pr. civ. i trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instane, iar n subsidiar schimbarea n parte a hotrrii n sensul respingerii cererii privind obligarea sa la raportarea contravalorii a parte din valoarea de circulaie a imobilului din O, cu nlturarea corespunztoare a sultei stabilite n favoarea reclamantului.Prin decizia civil nr. 569 din 17 noiembrie 2008 T r i b u n a l u l B i h o r a respins apelul formulat de prtul reclamant reconvenional T. J. D., a admis apelul reclamantului H. M. G i a schimbat n parte sentina civil nr. 7175/2007 a J u d e c t o r i e i O r a d e a n sensul c a obligat pe prtul T. J. D. s raporteze la masa succesoral a defunctei I. F. a sumei de 273.370 lei, nlturnd meniunea privind scutirea de raport a cotei druit de defunct prtei T. B. E., cu consecina majorrii sultei datorat de prt n favoarea reclamantului la suma de 131.548,58 lei n urma includerii n masa succesoral i a sumei reprezentnd diferena dintre valoarea terenurilor din U. i preul achitat de reclamant la data cumprrii lor.Intimaii au fost obligai i la plata cheltuielilor de judecat n cuantum de 1432,02 lei n favoarea reclamantului apelant.Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de control a reinut urmtoarele :n ceea ce privete cererea formulat de T. J. D. privind desfiinarea hotrrii i trimiterea cauzei pentru o nou judecare n fond, apelantul a dezvoltat ideea c s-a aplicat n mod greit sanciunea anulrii cererii reconvenionale ca netimbrat, ct vreme taxa de timbru calculat i comunicat nu avea nici o legtur cu cererea sa reconvenional, viznd o interpretare personal a judectorului fondului n ceea ce privete obligarea sa la plata unei taxe judiciare de timbru calculat la valoarea cotei de din imobilul din O fa de includerea creia n masa succesoral s-a opus.Tribunalul a apreciat, n primul rnd, c prtul este lipsit de interes n formularea unei astfel de cereri fa de soluia prefigurat de a accepta soluia avansat de reclamant n sensul includerii n masa succesoral a diferenei de valoare dintre terenurile din U. i preul achitat, astfel nct scopul pentru care aciunea reconvenional a fost formulat a fost ndeplinit, chiar dac implicit.A fost reinut ca pertinent i aprarea reclamantului potrivit creia prtul reclamant reconvenional nu a contestat niciodat modul n care judectorul fondului a stabilit obligaia sa de plat a taxelor judiciare de timbru, dei avea aceast posibilitate printr-o cerere de reexaminare, astfel nct invocarea excepiei direct n calea de atac reprezint o exercitare abuziv a drepturilor procesuale de ctre prtul reclamant reconvenional.Aspectele legate de fondul cauzei au fost analizate n conexitate, motivele care au determinat admiterea apelului reclamantului susinnd, practic, i soluia de respingere a apelului prtului.Astfel, instana de apel reine c problema scutirii de raport motivat de prtul T. J. D. din modul n care este formulat una din clauzele contractului de vnzare cumprare privind imobilul din O, nu a fost invocat dect prin concluziile scrise, depuse de acesta dup concluziile pe fond n faa J u d e c t o r i e i O r a d e a.Altfel spus, aceast excepie de fond nu a fost pus n discuia prilor i reclamantul, neavnd cunotin c a fost ridicat, nu i-a putut formula nici o poziie, instana de fond trebuind s nlture excepia cu acest motiv, i nu ca nentemeiat.Aceeai problem, n analiza criticilor formulate de reclamant, a fost ridicat n ceea ce privete problema inexistenei obligaiei de scutire de raport n patrimoniul prtei T. B. E. deoarece i aceast discuie a fost deschis doar prin concluziile scrise.Instana de apel a apreciat c raportul juridic a fost practic greit soluionat deoarece prta nu avea calitate procesual pasiv n cererea formulat de reclamant care viza raportul donaiei deghizate n forma unui contract de vnzare cumprare dar, pe de alt parte, din modul n care aciunea a fost formulat, apare evident faptul c H. M. G a solicitat a se constata c actul reprezint, n fapt, o donaie fcut n favoarea fratelui su, T. J. D., aspect care, punctual, nu a fost contestat de pri.S-a subliniat n repetate rnduri de tribunal c prii nu au formulat n faa judectoriei n termen legal nici o alt aprare dect cea prin care au subliniat c actul pus n discuie reprezint voina real a prilor, nerspunznd la nici una din celelalte motive de inopozabilitate invocate de reclamant n procesul de stabilire a compunerii masei succesorale dezbtute n urma decesului mamei reclamantului i a prtului T. J. D..Nerspunznd fa de cererile formulate, prii au blocat practic orice dezbatere n contradictoriu a acestor probleme i orice posibilitate a reclamantului de a solicita, fa de calitatea sa de motenitor rezervatar invocat, de altfel, reduciunea liberalitii care nu se impune ct vreme beneficiarul aparent n spe, prta T. B. E. nu nelege s protejeze dreptul real pe care pretinde c l-a dobndit prin contractul din 17 mai 2006, protecie pe care nu a solicitat-o nici un moment pn la nchiderea dezbaterilor, formulndu-i aprrile subsidiare doar prin concluziile scrise, singurul act procedural care nu se comunic prii adverse i care, de principiu, nu poate cuprinde nimic altceva dect o trecere n revist i o analiz a probelor i aspectelor ridicate i discutate, i n nici un caz cereri i aprri noi.n concluzie, tribunalul a apreciat c n condiiile n care singura aprare a prilor a fost aceea c actul juridic este un veritabil contract de vnzare cumprare, fr a rsturna, ns, prezumia prevzut de art. 845 C. civ., cererea reclamantului n sensul c actul reprezint, n fapt, o donaie fcut de mama sa n favoarea celuilalt fiu apare ca fiind pe deplin admisibil, cu consecina raportrii valorii ntregului imobil la masa succesoral.Referitor la includerea n masa succesoral a valorii dintre cele patru parcele de teren de la U. nstrinate reclamantului i preul achitat, n mod greit a reinut instana de fond c nu ar fi fost legal investit, ct vreme reclamantul a precizat de mai multe ori c dorete includerea acestei diferene n masa succesoral, anularea aciunii reconvenionale ca netimbrat neavnd nici o legtur cu aceast manifestare expres de voin a unuia dintre motenitori de a completa valoarea acestei mase.mpotriva deciziei au declarat recurs prii reconvenionali T. J. D. i T. B. E., solicitnd modificarea hotrrii, n sensul admiterii apelului formulat, n principal n sensul desfiinrii sentinei primei instane cu retrimitere pentru rejudecare n fond, iar n subsidiar n sensul respingerii apelului formulat de reclamantul H. M. G.Aspectele pe care acest recurs le ridic sunt numeroase, de aceea ele vor fi analizate n mod distinct.1.Problema aplicrii art. 297 alin. 1 cod procedur civil ca soluie a instanei de apel poate fi invocat n recurs exclusiv de ctre recurentul T. J. D., pe de o parte deoarece el este singurul care a declarat apel n cauz, iar pe de alt parte deoarece doar el are calitate procesual activ n aciunea reconvenional, admiterea acestei cereri determinnd repunerea prilor n situaia anterioar, deci readucerea imobilelor la masa succesoral, doar acest recurent avnd calitatea de motenitor al defunctei, nu i recurenta T. B. E..Orice discuie legat de legalitatea soluiei de anulare a aciunii reconvenionale, precum i de culpa generrii acestui motiv de casare i substana unui astfel de motiv devine lipsit de obiect ct vreme prii reconvenionali, H. M. G i H. N. F., prin declaraii autentice, au precizat c sunt de acord cu admiterea acestei cereri.Reprezentnd voina prilor, instana va lua act de aceasta, admind sub acest aspect recursul, modificnd sentina n sensul artat de prile raportului juridic punctual pus n discuie, n temeiul art. 304 pct. 8 combinat cu art. 312 alin. 1 3 C. pr. civ.Trebuie menionat faptul c soluionarea cererii direct n recurs nu produce nici un prejudiciu recurentului deoarece aciunea a fost admis aa cum a solicitat. Pe de alt parte, cum instana de apel deja inclusese, la cererea reclamantului, n masa succesoral, diferena dintre valoarea terenurilor i preul achitat, admiterea aciunii reconvenionale va determina o diferen destul de redus n ceea ce privete masa succesoral, fiind vorba o diferen egal cu valoarea preului stipulat n cele dou contracte.Cum prin aciunea reconvenional, prtul a solicitat ca aceste terenuri s fie atribuite reclamantului, instana va proceda n consecin, recalculnd apoi sulta datorat de recurent intimatului reclamant.2.Recursul formulat de T. B. E. nu poate s vizeze dect schimbrile determinate de decizia atacat n coninutul sentinei judectoriei deoarece aceast recurent nu a atacat cu apel sentina instanei de fond.Din acest punct de vedere, se constat c drepturile recurentei nu sunt afectate n nici un mod ca urmare a pronunrii deciziei.O analiz atent a deciziei determin concluzia c patrimoniul recurentei nu a suferit n urma pronunrii acesteia deoarece constatarea caracterului simulat al actului att sub aspectul obiectului acestuia, ct i al persoanei interpuse, determin doar inopozabilitatea actului fa de reclamant, nu i fa de teri.Reclamantul nemaisusinnd cererea de raportare a imobilului n natur, practic recurenta T. E. B. i pstreaz calitatea de proprietar tabular deinut, opozabil fa de teri, putnd s valorifice acest drept.Pe de alt parte recurenta nu a fost obligat la nici o plat fa de reclamant, astfel nct afirmaia c T. E. B. ar fi fost obligat la raport este fals.Faptul c soul ei, T. J. D., a fost obligat s raporteze la masa succesoral valoarea ntregului imobil este lipsit de relevan fa de aceast recurent, care nu suport nici o pierdere concret resimit n patrimoniul su i nu are nici o calitate n raportul succesoral nscut ntre T. J. D. u H. M. G ca urmare a decesului mamei celor doi.n aceste condiii, n temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., recursul recurentei T. B. E. va fi respins ca nefondat.3.Referitor la aspectele de nelegalitate a deciziei invocate de recurentul T. J. D., trebuie menionat n primul rnd c acesta a criticat doar soluia de admitere a apelului reclamantului de ctre instana de apel, nu i pe cea de respingere a propriului su apel, de altfel, cu ocazia cuvntului pe recurs reprezentantul acestuia solicitnd, n subsidiar, meninerea hotrrii instanei de fond.Vor fi cercetate ns absolut toate ideile i criticile recurentului, chiar dac se vizeaz i hotrrea instanei de fond i chiar dac o vizeaz aceste critici pe recurenta T. B. E., instana fiind datoare s rspund la toate criticile formulate.O prim analiz se impune a fi fcut asupra modului n care cele dou pri ale raportului juridic au neles s investeasc instana, deoarece aceast analiz va fi esenial pentru soluionarea criticilor formulate, de reclamant n apel i de prt n recurs, pentru ca instana s se poat pronuna asupra legalitii hotrrilor pronunate.Reclamantul, prin aciunea introductiv (fila 3 dosar fond) a solicitat s se constate caracterul simulat al contractului de vnzare cumprare ncheiat cu prii la 17 mai 2006 de mama sa, convenia reprezentnd n realitate o donaie deghizat, i, n continuare, invocnd calitatea sa de motenitor rezervatar, a solicitat a se raporta la masa succesoral ntregul imobil, ba, mai mult, uznd de prevederile art. 765 C. civ., a solicitat raportul n natur a bunului.n aceste condiii, indiferent de ceea ce susin recurenii n prezent, era suficient de clar c reclamantul a uzat i de dreptul su de a solicita respectarea rezervei, i faptul c a cerut raportarea la masa succesoral a ntregului imobil.Fa de aceast aciune, aa cum a fost ea formulat, prii recureni, prin ntmpinare, au formulat o singur aprare (fila 22 dosar fond) prin care i-au aprat poziia preciznd c actul de vnzare cumprare reprezint voina real a prilor.n cuprinsul motivrii poziiei lor, recurenii precizeaz:n fapt, subsemnaii am achitat la cumprarea imobilului preul stipulat. Prezumia prevzut de art. 845 C. civ. i invocat de ctre reclamant n sensul c vnzarea ar fi n realitate o donaie deghizat este o prezumie a legii care ns poate fi combtut i rsturnat cu probe.Nici o alt aprare nu a fost formulat de recureni de la data depunerii ntmpinrii 18 septembrie 2006 i pn la 15 noiembrie 2007, dat la care s-a acordat cuvntul n fond, cnd n concluziile orale este susinut din nou poziia exprimat prin ntmpinare (fila 217 dosar fond, ncheierea n care s-au consemnat concluziile prilor).Pentru prima dat n cuprinsul concluziilor scrise, depuse la 20 noiembrie 2007 n termenul de pronunare, dup dezbaterea n fond recurenii ridic, pentru prima dat, problema lipsei calitii procesuale pasive a recurentei T. B. E. ntr-o eventual cerere privind raportul liberalitii, precum i cea a scutirii de raport .n aceste condiii instana de apel a constatat n mod corect c judectoria a pronunat o hotrre nelegal n momentul n care a analizat aprri care nu au fost puse niciodat n discuia prilor.Obligaia de a formula aceste aprri revenea recurenilor.n condiiile n care reclamantul, prin coninutul nsui al aciunii, i-a precizat cererea suficient de clar, aprrile invocate de recureni trebuiau puse n discuia prilor, normele nefiind imperative, ci dispozitive.Recurenii nu au formulat nici o aprare legat de faptul c s-a invocat c vnzarea este o donaie deghizat n favoarea fiului T. J. D., i chiar clauza invocat de recurent ca reprezentnd o ipotetic scutire de raport evideniaz c autoarea prilor a avut n vedere, la ncheierea actului, calitatea de fiu a prii contractante, fiind corect concluzia instanei de apel c nu se poate reine c defuncta ar fi dorit s o gratifice pe recurenta T. B. E..Este adevrat i meniunea fcut de instana de apel c prezena recurentei la semnarea actului nu are relevan sub aspectul dovedirii inteniei de gratificare, fiind un automatism prezena ambilor soi cnd actul autentic ce se semneaz vizeaz un imobil.Dar, dac aceast problem s-ar fi ridicat, i doar n trecere, recurenta putea s dovedeasc o relaie foarte bun cu soacra sa, care s permit concluzia dorinei de gratificare, sau, dimpotriv, reclamantul ar fi putut dovedi c o astfel de intenie ar fi fost exclus. Dar nu au fost administrate nici un fel de probe, deoarece nici unul dintre pri nu a ridicat problema c actul ar fi o donaie n favoarea lor, ci au susinut c actul este o vnzare cumprare.Caracterul simulat al actului nu a fost stabilit de instan, aa cum afirm recurenii, doar prin aplicarea mecanic a prezumiei prevzute de art. 845 C. civ., ci avndu-se n vedere taxele stabilite de notarul care nu a putut s coboare sub un pre minim, potrivit normelor fiscale imperative (fila 82 dosar fond) pre minim de expertiz care era de 10 ori mai mare dect cel prevzut n contract i valoarea real a bunului, stabilit n baza expertizei efectuate, valoare din care preul stipulat reprezint 3,5%.Astfel, dei reclamantul era protejat de o prezumie legal, ceea ce determina rsturnarea sarcinii probei dup cum au recunoscut chiar recurenii, doar c nu au administrat nici o prob pentru a o rsturna prezumia, ei nii el este cel care a dovedit cu prisosin c actul este, n realitate, o donaie deghizat fcut n favoarea fratelui su, potrivit susinerilor sale.Reclamantul nu a solicitat reduciunea donaiei, dei i invocase calitatea de motenitor rezervatar n petitul aciunii introductive, din simplul motiv c prii nu au formulat nici o aprare fa de afirmaia c, dac este o donaie, ea este fcut exclusiv n favoarea celuilalt motenitor.Aceeai este situaia i n ceea ce privete problema scutirii de raport la care recurentul a fcut trimitere tot direct n concluziile scrise, ori aceast aprare este i mai delicat, deoarece constatarea scutirii de raport trebuia solicitat i pus n discuia prilor de titularul liberalitii, instana neavnd posibilitatea s o analizeze din oficiu. Mai mult, valoarea clauzei la care face trimitere recurentul de asemenea trebuia discutat n contradictoriu de pri.n cazul actelor ncheiate de un autor comun cu unul dintre motenitori, cellalt motenitor care i protejeaz interesele este ter fa de act, acesta putnd s administreze toate probele pe care le consider necesare pentru a nltura aparena creat de act.Totui, dup cum s-a mai artat, soluia instanei de apel, n mod corect, nu lipsete actul de efecte juridice de aceea nu afecteaz interesele recurentei T. B. E., fiind O. afirmaia potrivit creia aceasta ar fi obligat la raport ci doar impune raportarea de ctre recurent a diferenei dintre preul prevzut n contract i valoarea bunului aceasta fiind cea din urm cerere a reclamantului -, soluie conform dispoziiilor legale. Practic, ntreaga mas succesoral este partajat, n aceste condiii, celor doi descendeni direci, ambii motenitori rezervatari.Fa de toate cele precizate, instana va admite recursul doar n limitele n care intimaii au fost de acord cu modificarea sentinei n sensul admiterii aciunii reconvenionale, meninnd restul dispoziiilor deciziei, respectiv ale sentinei aa cum au fost acestea meninute prin decizia T r i b u n a l u l u i B i h o r, potrivit dispozitivului prezentei decizii.Fa de modul de soluionare a recursului, cheltuielile de judecat vor fi compensate.PENTRU ACESTE MOTIVEN NUMELE LEGIID E C I D E :Admite recursul formulat de recurentul prt T. J. D., domiciliat n O,(...), .1, . 2, judeul B, n contradictoriu cu intimaii reclamani H. M. G i H. N. F., ambii cu domiciliul n O,(...), (...) 19, .13, judeul B, mpotriva deciziei civile nr. 569/A din 17 noiembrie 2008 pronunat de T r i b u n a l u l B i h o r pe care o modific n parte i, admind apelul formulat de prtul reclamant reconvenional T. J. D. , schimb n parte sentina civil nr. 7175 din 29 noiembrie 2007 pronunat de J u d e c t o r i a O r a d e a i n sensul c:Admite aciunea reconvenional formulat de reclamantul reconvenional T. J. D. n contradictoriu cu prii reconvenionali H. M. G i H. N. F..n baza conveniei prilor, lipsete de efecte juridice contractele de vnzare cumprare ncheiate de I. F. cu prii reconvenionali H. M. G i H. N. F. autentificate sub nr. 1719/6 octombrie 2003 i 2240/28 octombrie 2004 de BNP T. E..Dispune restabilirea situaiei anterioare de c.f. n sensul radierii dreptului prilor reconvenionali nscrise n temeiul actelor lipsite de efecte juridice n c.f. 1968 E., c.f. 399 i c. f. 179 U..Constat c parcelele cu nr. top. 734/2b din c.f. 399 U., nr. top. 403 i 404 din c.f. 179 U. i cota de 21532/21850 pri din parcela cu nr. top. 5990 E. fac parte din masa succesoral a defunctei I. F. i le include n lotul atribuit intimatului reclamant H. M. G.Stabilete sulta final datorat de T. J. D. n favoarea lui H. M. G la suma de 130.673,58 lei.Menine restul dispoziiilor deciziei civile nr. 569/2008 a T r i b u n a l u l u i B i h o r.Respinge recursul formulat de recurenta T. E. B. domiciliat n O,(...), .1, . 2, judeul B, mpotriva aceleiai decizii.Fr cheltuieli de judecat.IREVOCABIL.DECIZIA CIVIL NR.701/2009-R/ Pronunat n edina public din 15 aprilie 2009.