Organizare Numarul europarlamentarilor si impartirea lor pe tari membre a fost

intotdeauna o chestiune indelung negociata si vine sa completeze o dezbatere asupra sub-si supra-reprezentarii. Odata cu instituirea alegerilor directe, numarul parlamentarilor a fost stabilit la 410, apoi la 434 de la 1 ianuarie 1981 odata cu intrarea Greciei, la 518 prin intrarea Spaniei si Portugaliei in 1986, la 567 prin reunificarea Germaniei in 1990, si la 626 prin aderarea Austriei, Suediei si Finlandei la 1 ianuarie 1995.

Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederea potrivit careia numarul maxim al parlamentarilor nu poate depasi 700. Tratatul de la Nisa a introdus o noua distributie a mandatelor, odata cu perspectiva unei Uniuni cu 27 de membri, numarul parlamentarilor crescand de la 700 la 732, cu un prag minim de 5, si unul maxim de 99 pentru fiecare stat membru. Astfel, distributia europarlamentarilor arata astaziastazi astfel:

Organizare Odata alesi, parlamentarii in functie de „familia politica” din care

provin, se grupeaza in factiuni. In prezent exista urmatoarele grupuri politice: Grupul Partidului Popular European (Crestin-Democrat) si al

Democratilor Europeni (EPP – ED) – 288 parlamentari Grupul Socialist din Parlamentul European (PSE) – 216 parlamentari Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) – 99

parlamentari Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana – 43 parlamentari Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica – 41

parlamentari Grupul Independenta si Democratie (InDem) – 22 parlamentari Grupul Uniunea pentru Europa Natiunilor (UEN) – 44 parlamentari

Potrivit Regulamentului de ordine interioara al Parlamentului, pentru constituirea unui grup parlamentar este nevoie de 23 de deputati daca acestia provin din doua state, de 18 daca vin din trei si numai de 14 daca provin din patru sau mai multe state membre.

Mod de sufragiu Alegerile pentru Parlamentul European se mai desfăşoară încă, în mare

măsură, conform legislaţiilor şi tradiţiilor naţionale. Fiecare stat membru hotărăşte cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor, aplicând însă aceleaşi reguli democratice: egalitatea între sexe şi votul secret.

Cu toate acestea, alegerile europene respectă deja o serie de reguli comune: votul universal direct, reprezentarea proporţională şi un mandat de cinci ani care se poate reînnoi. Statele membre pot decide asupra utilizări listelor de partid închise sau deschise.

În rândul statelor membre există diferenţe în ceea ce priveşte vârsta minimă pentru exercitarea dreptului de vot. În majoritatea statelor membre, dreptul la vot şi dreptul de a candida la alegeri se pot exercita începând cu vârsta de 18 ani.

Cetăţenii UE care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine au dreptul de a vota şi de a candida la alegeri în statul de reşedinţă în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.

Cetăţenii UE care trăiesc în străinătate şi doresc să participe la alegerile din ţara de origine au dreptul să meargă la vot, dacă legislaţia naţională o permite. Unele state membre oferă posibilitatea votului prin corespondenţă şi/sau organizează secţii de votare în cadrul misiunilor diplomatice sau consulare.

Functionare Organizarea si functionarea Parlamentului european sunt

reglementate in Tratatele constitutive si in Regulamentul adoptat cu majoritate de catre Parlament insusi. Regulamentul a facut obiectul unei reforme globale in octombrie 1993.

Parlamentul european cuprinde: un Birou, Conferinta presedintilor, comisii si grupuri politice parlamentare.

Presedintele Parlamentului, cei 14 vicepresedinti si cei 5 chestori sunt alesi de Parlament prin scrutin secret, pentru o perioada de 2 ani si jumatate. Ei formeaza Biroul, in care cei 5 chestori au un vot consultativ. Prezidiul (vicepresedintii si chestorii) dispune in problemele financiare, organizatorice si administrative.

Conferinta Presedintilor este compusa din Presedintele Parlamentului si din presedintii grupurilor politice. Presedintele este cel care se ocupa de totalitatea activitatilor Parlamentului si de organele sale, prezideaza sesiunile plenare, reprezinta institutia si exercita puteri in cadrul procedurii bugetare.

Statutul parlamentarilor europeni

Mandatul parlamentarilor este de cinci ani, de tip reprezentativ si cu caracter personal. Acesta se poate cumula cu cel de parlamentar national.

Parlamentarii beneficiaza de imunitate in ceea ce priveste exprimarea opiniilor si voturilor in exercitiul functiei si nu pot fi arestati sau urmariti judiciar pe teritoriul altui stat; pe teritoriul propriului stat se aplica legislatia nationala, deci ei pot fi arestati daca nu sunt si parlamentari nationali. Imunitatea europeana dureaza pe tot parcursul mandatului parlamentar, aceasta fiind interpretarea care se degaja din deciziile Curtii Europene de Justitie.

In ceea ce priveste salariul unui parlamentar european, se remarca faptul ca fiecare dintre acestia primeste salariul parlamentarilor din tara de origine, drept urmare exista o diferentiere destul de serioasa intre sumele cuvenite alesilor europeni. Se incearca uniformizarea indemnizatiilor parlamentarilor europeni, prin stabilirea unui sistem unic, la nivel comunitar, insa in prezent egalitatea de tratament se limiteaza la indemnizatiile de deplasare, asistenta medicala, cheltuieli de secretariat si de cercetare.