Parintii si bunicii nostrii sunt radacinele pe care ne tinem si ne continuam neamul.

Pentru un parinte nimic nu este mai important decît sa fie iubit de copilul său. Să fie iubit mereu, pentru că există, speră, se roagă, plînge in miez de noapte, indrumă, pentru că își sacrifică dorințele si visele. Însă , mulți dintre noi, suntem predispuși sa fim recunoscători părinților, cînd aceștia nu mai sunt. Familia e o frânghie ale cărei noduri nu se desfac niciodată. Prin legatura cu parinții și bunicii avem legatura strînsă cu urmașii noștri. Ne naștem pe acest glob cu un singur scop , pentru a crea cel mai important element al muncii noastre- familia.

Fiind de la inceput copii, in aceasta familie trebuie sa tratăm cu respect parinții deoarece aşa cum îţi tratezi părinţii, o să te trateze şi pe tine copiii tăi.

Bunicii, părinții, copiii, nepoții reprezintă un grup de indivizi uniți genetic. Chiar dacă fugim de ei, ne mutăm in altă casă , in alt oras, in altă tară, in altă galaxie , suntem legați de ei pentru că din momentul in care interacțioăm prima dată, ne leagă un cordon energetic prin care facem schimb de emoții, ne influențăm oriunde am fi.