Pareneza
3
³i (trupul) ca pulberea s se întoarc în pmânt cum a fost, iar sufletul s se întoarc la Dumnezeu Care l-a dat´ (ECCLESIAST 12,7). Mare i înfricotor este ceasul morii. Un mare adevr cunoatem fiecare dintre noi i anume acela c vom muri. Bineîneles cci cauza morii este pcatul strmoesc. Acest adevr reiese din gura dumnezeiescului Apostol Pavel care zice: ³Deci precum printr-un om a intrat pcatul în lume i prin pcat moartea, aa moartea a trecut la toi oamenii, cci toi au pctuit în el´ (ROMANI 5,12); ³Pentru c plata pcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu via venic în Hristos Iisus Domnul nostru´ (ROMANI 6,23). Un alt adevr tot aa de mare cunoatem: Nu tim când vom muri. Aici, Domnul nostru Iisus Hristos ne avertizeaz, zicând: ³Drept aceea, privegheai, c nu tii ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului´ (MATEI 25,13). Conform celor relatate reiese c atunci când a sunat ceasul ieirii noastre din lume, sufletul se retrage din trup i se adun înspre cap. De aceea, pentru cei ce au dus o via duhovniceasc intens, li se însenineaz faa cu o lumin neobinuit. La muli dintre sfinii nevoitori ai pustiei, în vremea ieirii sufletului din trup (cci conform ECCLESIAST 12,7, moartea este desprirea sufletului de trup), le strluceau feele ca soarele. Sufletul e o fptur spiritual care nu are îngrdirea pe care o are trupul. În momentul morii o contiin împcat rsfrânge o fa senin, pe când o contiin tulburat rsfrânge o fa îngrozit; de aceea Îneleptul Solomon zice: ³Adu-i aminte de Ziditorul tu în zilele tinereii tale, înainte ca s vin zilele de restrite i s se apropie anii despre care vei zice: N-am nici o plcere de ei´ (ECCLESIAST 12,1); ³«i te temi s mai urci colina i spaimele pândesc în cale i capul se face alb ca floarea de migdal i lcusta sprâncen se face grea i toi mugurii s-au deschis, fiinc omul merge în locaul su de veci i bocitoarele dau târcoale pe uli´ (ECCLESIAST 12,5). MARE ESTE TAINA MORII. Desfacerea sufletului de trup se face în vreme de trei zile pmânteti, începând de la momentul pe care-l numim MOARTE. Slujba înmormântrii corespunde cu dezlegarea deplin a sufletului de trup. La ieirea din CORTUL PMÂNTESC (cci aa putem numi trupul pentru suflet), sufletul trece în lumea asemenea cu el, a fpturilor nevzute, fie îngerii buni ± dac a fost bun, fie cu îngerii czui (diavolii) ± dac faptele lui au fost rele. Dac pe pmânt erau ceasuri, zile i ani, dincolo este un venic ³ASTZI´, o venicie luminoas pentru sufletul care a dobândit sfinenia, sau o venicie întunecoas, neagra venicie, pentru sufletul care a iubit stricciunea. ACUM D SUFLETUL DE DATORIA CUNOATERII. Dac sufletul n-a ajuns pe pmânt, s-au n-a vrut s ajung la desvârita cunotin de sine însui, el trebuie neaprat, ca fiin spiritual, s se cunoasc dincolo de mormânt. Sufletul trebuie s-i dea seama de ceea ce i-a câtigat; trebuie s-i recunoasc i s-i pronune judecata, înainte de a-l judeca Dumnezeu. Mare greeal fac cei îi doresc moartea când se afl în suferin, crezând c în urma morii, vor scpa de tot, unii ajungând chiar s-i pun capt zilelor prin suicid sau sinucidere, alii, în unele sate, chiar cretini ortodoci fiind, susin i se contrazic cu preoii c nu este via dincolo de moarte. Pe pmânt sufletul avea ajutorul Harului dumnezeiesc din Sfintele Taine, care-l ajuta s se cunoasc i s-i judece purtarea. Dincolo nu se mai poate cunoate pe sine însui prin propria lui libertate, cci misiunea de a-i descoperi
-
Upload
radu-marcu -
Category
Documents
-
view
137 -
download
0
Transcript of Pareneza
5/13/2018 Pareneza - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/pareneza 1/3
³i (trupul) ca pulberea s se întoarc în pmânt cum a fost, iar sufletul s se întoarc la Dumnezeu Care l-a dat´ (ECCLESIAST 12,7).
Mare i înfricotor este ceasul morii. Un mare adevr cunoatem fiecare dintre noi i anume acela c vom muri. Bineîneles cci cauza
morii este pcatul strmoesc. Acest adevr reiese din gura dumnezeiescului Apostol Pavel carezice: ³Deci precum printr-un om a intrat pcatul în lume i prin pcat moartea, aa moartea atrecut la toi oamenii, cci toi au pctuit în el´ (ROMANI 5,12); ³Pentru c plata pcatului estemoartea, iar harul lui Dumnezeu via venic în Hristos Iisus Domnul nostru´ (ROMANI 6,23).
Un alt adevr tot aa de mare cunoatem: Nu tim când vom muri. Aici, Domnul nostru IisusHristos ne avertizeaz, zicând: ³Drept aceea, privegheai, c nu tii ziua, nici ceasul când vineFiul Omului´ (MATEI 25,13). Conform celor relatate reiese c atunci când a sunat ceasul ieiriinoastre din lume, sufletul se retrage din trup i se adun înspre cap. De aceea, pentru cei ce audus o via duhovniceasc intens, li se însenineaz faa cu o lumin neobinuit. La muli dintresfinii nevoitori ai pustiei, în vremea ieirii sufletului din trup (cci conform ECCLESIAST 12,7,
moartea este desprirea sufletului de trup), le strluceau feele ca soarele.
Sufletul e o fptur spiritual care nu are îngrdirea pe care o are trupul. În momentul morii ocontiin împcat rsfrânge o fa senin, pe când o contiin tulburat rsfrânge o faîngrozit; de aceea Îneleptul Solomon zice: ³Adu-i aminte de Ziditorul tu în zilele tinereiitale, înainte ca s vin zilele de restrite i s se apropie anii despre care vei zice: N-am nici o plcere de ei´ (ECCLESIAST 12,1); ³«i te temi s mai urci colina i spaimele pândesc în calei capul se face alb ca floarea de migdal i lcusta sprâncen se face grea i toi mugurii s-audeschis, fiinc omul merge în locaul su de veci i bocitoarele dau târcoale pe uli´(ECCLESIAST 12,5).
MARE ESTE TAINA MORII. Desfacerea sufletului de trup se face în vreme de trei zile pmânteti, începând de la momentul pe care-l numim MOARTE. Slujba înmormântrii corespunde cu dezlegarea deplin a sufletuluide trup. La ieirea din CORTUL PMÂNTESC (cci aa putem numi trupul pentru suflet),sufletul trece în lumea asemenea cu el, a fpturilor nevzute, fie îngerii buni ± dac a fost bun,fie cu îngerii czui (diavolii) ± dac faptele lui au fost rele. Dac pe pmânt erau ceasuri, zile iani, dincolo este un venic ³ASTZI´, o venicie luminoas pentru sufletul care a dobânditsfinenia, sau o venicie întunecoas, neagra venicie, pentru sufletul care a iubit stricciunea.
ACUM D SUFLETUL DE DATORIA CUNOATERII. Dac sufletul n-a ajuns pe pmânt, s-au n-a vrut s ajung la desvârita cunotin de sine
însui, el trebuie neaprat, ca fiin spiritual, s se cunoasc dincolo de mormânt. Sufletultrebuie s-i dea seama de ceea ce i-a câtigat; trebuie s-i recunoasc i s-i pronune judecata, înainte de a-l judeca Dumnezeu. Mare greeal fac cei îi doresc moartea când se aflîn suferin, crezând c în urma morii, vor scpa de tot, unii ajungând chiar s-i pun captzilelor prin suicid sau sinucidere, alii, în unele sate, chiar cretini ortodoci fiind, susin i secontrazic cu preoii c nu este via dincolo de moarte. Pe pmânt sufletul avea ajutorul Haruluidumnezeiesc din Sfintele Taine, care-l ajuta s se cunoasc i s-i judece purtarea. Dincolo nuse mai poate cunoate pe sine însui prin propria lui libertate, cci misiunea de a-i descoperi
5/13/2018 Pareneza - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/pareneza 2/3
sufletului starea sa de stricciune o au îngerii czui. Demonii, stpânii rului pe pmânt, au s-idea acum pe fa toate faptele sale rele, pe care sufletul i le va recunoate i se va teme cumplit.
Prin recunoaterea aceasta va preveni judecata lui Dumnezeu, cea asupra sa. Deci toate greelilemrturisite la duhovnic, cu inim înfrânt i smerit i pentru care el i-a fcut canonul fiind în
trup, nu se mai afl ca piedic în cale, la trecerea printre cumpliii vamei ai vzduhului, cci puterea lui Dumnezeu lea ters pe acestea din crile lor. La aceast înfricoat cercetare asufletului st de fa i îngerul pzitor pe care l-a primit la Botez (de aceea vai cei ce nu-i boteaz copiii cci nu au primit înger pzitor), care însoete sufletul în toat cltoria sa.
VMILE VZDUHULUI sunt pentru sufletele de mijloc, care mai vd faa lui Dumnezeu, chiar dac vor fi osândite. Vrmaii lui Dumnezeu, ATEII, care se înnebunesc, zicând cu ur c nueste Dumnezeu (PSALM 13,1; 52,1), nu mai trec prin vmi, ei fiind cu totul fiii pierzrii.Sufletul acestora îl trag din trup cu sil mare o droaie de diavoli i osânditul suflet n-are nicimcar mângâierea s vad de departe faa îngerului pzitor, mai ales dac necredinciosul acelaera dintre cei botezai (cci cei nebotezai nici mcar nu au înger pzitor). Precum nu se apropie
îngerii buni de sufletul ce s-a dat cu totul pierzrii, aa nu se apropie îngerii ri de sufletelesfinilor care, într-o stare de contemplaie, se suie la Dumnezeu ca un uvoi de foc. Acum,sufletul se închin lui Dumnezeu, nu prin credin, ci prin vedere, dup cum spune Mântuitorul:³Fericii cei curai cu inima, c aceia vor vedea pe Dumnezeu´ (MATEI 5,8).
Cunotina trebuie s fie deplin, pentru stadiul în care se afl acum sufletul. De aceea estecondus de înger s vad Raiul, fericirea drepilor, rsplata faptelor bune, dar mai ales e conduss-i vad faptele sale bune pe care le-a fcut, sau pe care le-ar fi putut face i nu le-a fcut.Acum va pricepe sufletul ce înzestrare îi dduse Tatl i ce putea s fac, iar din acestea, cât afcut. Acum cunoate care-i era msura dat lui de Dumnezeu i cât a împlinit-o el.
În a noua zi de la moarte sau a asea de la îngropare sufletul se reîntoarce la Dumnezeu i I Seînchin. Pe pmânt, Biserica face rugciune a noua zi pentru cel ce s-a mutat de la noi.Cunoscuii i rudeniile de pe pmânt, în obtea Bisericii fiind, ridic rugciune ctre Dumnezeuca s fie rânduit în ceata îngerilor buni. De la aceasta a doua închinare a sufletului, din poruncalui Dumnezeu, sufletul merge s vad i iadul, suferinele pctoilor, scrânirea dinilor, foculcel venic, întunericul cel mai dinafar. Dincolo nu e timp ca la noi, ci VENICIA. Totuicltoria aceasta prin iad, ine ca la 30 de zile pmânteti. În vremea aceea sufletul cunoate cude-amnuntul plata pcatului, urmrile rele pe care le-a fcut el. Dac s-a pocit de ele (în sensulortodox prin spovedanie, nu în sensul sectar al cuvântului), se va teme mai puin; dac nu s-a pocit de ele i l-a prins moartea în ele, îngrozirea lui va fi mai cumplit. Acum îi cunoate³locul´ dup dreptate, în care are s se munceasc i tremur de fric.
FRICA DUP MOARTE ESTE MAI MULT MAI MARE CA ÎN TIMPUL VIEII. Dup vederea iadului, sufletul se întoarce pentru a treia oar s se închine Domnului. Acum elmurit. A vzut binele i rul. Acum nu mai vorbete ca pe pmânt c nu exist Rai i Iad.Acum nu mai zice ca houl fr de minte: ³Nu cred c exist temni!´. i fiindc nu crezi,urmeaz c nu exist? Dar dac exist, ce te faci? Dac crezi c este iad i ± s zicem, prinabsurd, c nu este ± n-ai pierdut nimic. Dar dac este? Te-ai pierdut pe tine însui, ai pierduttotul!
5/13/2018 Pareneza - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/pareneza 3/3
A PATRUZECEA ZI DUP MOARTE ARE LOC JUDECATA PARTICULAR ASUFLETULUI. De aceea a PATRUZECEA ZI DUP MOARTE, Biserica se roaga pentru suflet prin SfântaLiturghie i Parastas, ca sufletul s-i gseasc odihn în Împria lui Dumnezeu. AMIN!
BIBLIOGRAFIE: -1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTUR; Editura Institutului Biblic i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Române; Bucureti;-2. BOCA, Ieromonah Arsenie ± CRAREA ÎMPRIEI ± Tiprit cu binecuvântarea PreaSfinitului Dr. TIMOTEI SEVICIU, Episcopul Aradului i Hunedoarei; Ediia a V-a îngrijit dePreot Conf. Dr. SIMION TODORAN i Monahia ZAMFIRA CONSTANTINESCU; EdituraSfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului ± 2006.
In aceasta imprejurare, avand incredere in Evanghelie, avand incredere in mijlocirile MaiciiDomnului si-ale tuturor sfintilor, il recomandam pe cel ce s-a mutat de la noi, robul lui
Dumnezeu, ca sa fie primit cu dreptii si cu sfintii. Il insotim cu gandurile noastre bune si-l tinemin sufletul nostru. Asa cum l-am avut in viata, il tinem si pe mai departe, si asa il vom avea si invesnicie.
Cu sentimentele din viata, pe care le pastram si mai departe, ne vom intalni cu el la vreme potrivita, dincolo de lumea aceasta, ca sa-L marturisim pe Tatal pe Fiul si pe Sfantul Duh,Treimea cea de o fiinta si nedespartita. Amin!
