PARAZITOLOGIEDr. Geta HilmaMedic primar laborator, dr. st. medicale

CLASIFICARE PROTOZOARE:1.FLAGELATETRICHOMONAS VAGINALISGIARDIA 2. SPOROZOARETOXOPLASMA GONDIPNEUMOCISTIS CARINIIPLASMODIUMHELMINTI1.CESTODE (HELMINTI)TAENIA SAGINATATAENIA SOLIUM ECHINOCOCCUS GRANULOSUS2. NEMATODE (HELMINTI)ENTEROBIUS VERMICULARISASCARIS LUMBRICOIDESTRICHINELLA SPIRALIS

PROTOZOARELESunt organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in care fiecare unitate celulara indeplineste toate functiile necesare vietii.Au dimensiuni intre 20-100, pot avea forma sferica sau ovoidala, si contin nucleu, citoplasama si membrana protoplasmatica. Se nutresc prin endocitoza sau pritr-un orificiu numit citostom, obtinand subsatntele nutritive de la organismul gazda prin difuzarea substantelor difuzate in citoplasma. Acestea se folosesc ca sursa de energie si pentru sinteza celulara.Respiratia se face prin difuziune: oxigenul difuzeaza in interiorul celulei iar dioxidul de carbon rezultat din activitatea celulara este expulzat prin exocitoza.

PROTOZOARELEInmultirea se face atat asexuat( diviziune simpla schiziparitate)prin diviziune longitudinala rezultand doua celule fiice, cat si sexuat (aporogonica) intre doi gameti , se formeaza zigotul, care se transforma in sporochist din care se elibereaza sporozoitii.Inchistarea Este o forma inactiva produsa cand apare deficit de hrana, acumulare excesiva de produse catabolice, sau schimbarea importanta in concentratia ionilor de hidrogen. Este o forma de rezistenta a parazitului atat in afara organismuluigazda cat si o forma de reproducere cand conditiile o permit.

PROTOZOARELECiclul de viataPoate fi simplu, la unele protozoare, constand intr-un satdiu trofic intr-o singura gazda, in care inmultirea se face binar( trichomonas vaginalis) Complex prin trecere in forma chistica ( Entaoeba histolytica) Prin trecerea prin doua gazde ex insecte care transporta parazitul de la o gazda la alta ( malaria) oferind si conditii de multiplicare a parazitului.

TRICHOMONAS VAGINALISReprezentanti :

Tr. vaginalis cu patogenitate certa

Tr. tenax (bucalis)

Tr. intestinalis sunt comensale

TRICHOMONAS VAGINALISMorfologie Flageli BlefaroplastTrofozoitul este piriform Polul ventral este bombat ;. - polul posterior alungitare 15 30 m are nucleu vegetativ cu 5 cromozomiblefaroplast= complex chinetosomal (originea pt cei 4-5 flageli ventrali) membrana ondulata marginita de un flagel recurent Granule siderofileaxostil piesa rigida care strabate corpul si se prelungeste spre posterior

TRICHOMONAS VAGINALISLocalizare pe mucoasa genitala a ambelor sexeRecoltaresecretie vaginala la femeie (perioada optima cateva zile pre si post menstrual)urina la barbat,secretie uretrala,lichid prostatic,lichid spermatic)ClinicFemeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(act sexual dureros)Barbatul prezinta o infectie asimptomatica cu o secretie uretrala minima dimineata si arsuri la mictiune

TRICHOMONAS VAGINALISDiagnosticPreparatul nativ, intre lama si lamela, evidentiaza parazitii mobili si forma caracteristica ca o para.Coloratia Giemsa evidentiaza forma parazitului cat si detalii structurale:nucleul si flagelii.Proprietati de culturaSe poate cultiva pe medii speciale, selective: mediul Loeffler,in scopul controlului eficientei tratamentului.TratamentSe face cu derivati imidazolici per os: Metronidazol(Flagil)Tinidazol (Fasigin)Local:ovule cu derivati imidazolici intravaginalEste o boala venerica si se vor trata ambi parteneri sexuali pentru a impiedica reinfectia.

TRICHOMONAS VAGINALIS

TRICHOMONAS VAGINALIS

GENUL GIARDIA ReprezentantiPatogeni Giardia lamblia , Giardia intestinalisMorfologieSe prezinta sub 2 aspecte : Trofozoit = forma de inmultire Chist = forma de rezistenta

GENUL GIARDIA Trofozoitul Polul anterior rotunjitPolul posterior ascutitFata dorsala este convexa (aspect de jumatate de para)Au 2 nuclei ovali simetrici anteriorPoseda 8 flageliAre miscari rapide Dimensiuni 20m lungime / 2m grosime

GENUL GIARDIA Chistul

Ovalar 2-4 nuclei situati la un polFascicul de flageli dispusi sinuos de la un capat la celalalt al chistului

GENUL GIARDIACiclu evolutiv Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chisticaInchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin fecale Transmiterea se face prin alimente si maini murdareClinicGiardioza La copii Boala diareica acuta Semne neurotoxice , alergice Evolutie spre steatoree si malabsorbtieLa adulti Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu simptomatologie biliara, sindrom astenic, sindrom alergic, etc.

GENUL GIARDIADiagnosticul microscopic Materii fecale + 1 picatura sol Lugol evidentierea parazitului in infectii acute se deceleaza trofozoitulcronice se deceleaza chisturiLa purtatori sanatosi se deceleaza chisturiExamenul lichidului duodenal Se face in caz de examen coproparazitologic negativevidentiaza formele vegetative din lichidul obtinut prin sondaj duodenalDiagnostic indirectContraimunelectroforeza (CIE) - evidentierea AG in materiile fecale ELISA evidentiaza Ac din ser sa Ag din materii fecale .Eozinofilie 5-10%

GENUL GIARDIATratamentMepacrin (100mg x 3/zi 5 zile), Atebrin, QuinacrinMetronidazol ~ Flagyl (1g / zi in 3 prize) ProfilaxieIgiena individuala

GENUL GIARDIACiclu biologic

GENUL PNEUMOCYSTISReprezentanti Pneumocistis carinii agent etiologic al pneumoniei intertitiale cu plasmocite Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza , expectoratie mucoasa .Morfologie Se prezinta sub 3 forme Trofozoit membrana fina , 1 nucleu excentric Prechist 1-4 nuclei inconjurati de masa mucoidaChist perete gros , contine 8 trofozoitiParaziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un aspect de fagure de miere

GENUL PNEUMOCYSTISMorfopatologie

Peretii interalveolari se ingroasa datorita infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite

Exitusul se produce prin atelectazia pulmonara provocata de masa parazitara

Mortalitatea variaza intre 50 100%

GENUL PNEUMOCYSTISDiagnostic DirectEvidentierea parazitului din secretii bronsice (coloratie Giemsa)Indirect , SerologicImunofluorescenta indirecta deceleaza numai 1/3 din infectiiELISATratament Biseptol 4 tb / zi timp de 14 zileEpidemiologie Survine in epidemii pe organisme imunodeficiente (copii) in caz de infectie cu HIV / SIDA , malnutritie , prematuritate , cancer

PNEUMOCYSTIS CARINI

GENUL PLASMODIUM Reprezentanti 4 specii paraziteaza omul si sunt agentii etiologici ai malarieiPlasmodium vivaxplasmodium ovaleplasmodium malariaeplasmodium falciparumla noi malaria este eradicata. Exista cazuri de import.

GENUL PLASMODIUMCICLU BIOLOGIC:Stadiu intrinsec are loc in organismul omului care este gazda intermediara unde are loc reproducerea asexuata

stadiu extrinsec are loc in tantarul anofel femel care este gazda definitiva unde are loc reproducerea sexuata

GENUL PLASMODIUMStadiul intrinsecCiclul exoeritrocitar, tisular la nivelul ficatului:Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in sangele omului, in 60 minute ajung in celulele parenchimului hepatic. In ficat au loc diviziuni repetate si ajung la stadiul de Merozoiti (reinfecteaza celula hepatica)Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de hematii

GENUL PLASMODIUMCiclul eritrocitarIn eritrocite, mezozoitul se vacuolizeaza trofozoit tanar ce consuma HbTrofozoitul acumulare de material celular SchizontSchizont diviziune merozoit eritrocitar (eliberat in sange dupa ruperea hematiei)

GENUL PLASMODIUMStadiul extrinsecAre loc in stomacul tantarului AnofelSporozoitii reprezinta forma infectanta si sunt continuti in glandele salivare ale tantarului de unde sunt inoculati la om

GENUL PLASMODIUM

GENUL PLASMODIUMCLINIC MALARIAAccese febrile ritmice (se repeta la 24 72 ore interval, in functie de durata schizogoniei)Anemie progresivaHepatosplenomegalieTromboze (prin aglomerarea hematiilor parazitate)Plasmodium falciparum da boala cea mai grava letalaInsuficienta pluriorganica

GENUL PLASMODIUMDIAGNOSTICParazitologicEvidentierea parazitului in sange (Picatura groase colorata Giemsa)Frotiu sange colorat M G Giemsa identificare specieSerologic Util doar in zone endemice

GENUL PLASMODIUMTRATAMENTClorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim Chinina (in caz de rezistenta la Primachim)pentru Plasmodium falciparum plurirezistent la antibiotice.PROFILAXIESupravegherea sursei de infectieTratamentul bolnavilor si al purtatorilorControl sanitar de granitaDistrugerea vectorilor

GENUL PLASMODIUM

TOXOPLASMA

Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDIIClinic : Produce :- Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti malformati)- Infectii oculare (Congenital , dobandita)- Afectari ganglionare- Encefalita (dureri)Este patogen oportunist

TOXOPLASMACiclu evolutiv : Cu 2 gazde - gazda definitiva = pisica- gazda intermediara = mamifere , accidental omulEtapa endogena multiplicarea in intestinul gazdei definitivezigotul eliminat prin fecalele animalelor

TOXOPLASMAEtapa proliferativa (se desfasoara in gazda intermediara)trofozoitul poate trece transplacentaromul se contamineaza prin consumul carnii de mamifere ce contine chisti

TOXOPLASMAMorfologieforma de mandarina (felie) , semilunara cu axa mare de 6 si cea mica de 3cu : perete celular , nucleu , set de penetrare la un capatse divide in celula gazda , distrugand-o apoipreparatul se face din sectiuni de organe sau amprente de organe colorate May Grunwald Giemsa

TOXOPLASMAToxoplasma gondi

TOXOPLASMADiagnostic serologicRFCImunofluorescenta (testul Remington deceleaza IgM la om)Testul de liza Sabin - FeldmanELISA

TOXOPLASMATratament Indicat in formele grave Pirimetamina + Sulfadiazina sauClindamicina + SulfadiazinaBiseptol RovamicinaAzitromicina

TOXOPLASMAProfilaxie

Prelucrarea termica corespunzatoare a carnii

Evitarea contactului cu pisicile

TOXOPLASMACiclul biologic

GENUL TRICHINELLA

Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALISClinic: - Zoonoza (Omul consuma accidental carnea infestata)- Febra- manifestari gastrointestinale- mialgiiEdemul fetei , fenomene alergiceLocalizare : - In primul stadiu localizarea e intestinala - Ulterior larvele se inchisteaza in muschi (muschii limbii , diafragm , muschii striati)

TRICHINELLA SPIRALISLocalizare : - In primul stadiu localizarea e intestinala

- Ulterior larvele se inchisteaza in muschi (muschii limbii , diafragm , muschii striati)

TRICHINELLA SPIRALISMorfologie parazit : - Adultul are 1,5 - 2m- = extremitatea posterioara e dreapta si prezinta 2 apendice conice- = subtire anterior , rotunjita posterior - larvele = foarte subtiri , rasucite in spirala , in chisturi .- Chisturile = ovalare , localizate in muschii striati

TRICHINELLA SPIRALISLarva chistul

TRICHINELLA SPIRALISCiclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se soldeaza cu eliberarea larvelor in intestin - Din peretele intestinal , acestea trec in circulatia generala si se vor opri in muschi , unde se inchisteaza - Carnea infestata , consumata de o noua gazda reface ciclul biologicEpidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul domestic - Carnea porcului e consumata de om

TRICHINELLA SPIRALISDiagnostic morfologic 1. Examen coproparazitologic : In urma administrarii unui antihelminticsi purgativ2. Cercetarea microscopica a larvelor inchistate intr-un fragment recoltat prin biopsie musculara- metoda are dezavantajul ca este pozitiva intr-un stadiu tardiv al bolii (dupa ziua a21a)

TRICHINELLA SPIRALISDiagnostic serologicRFC = rezultate foarte buneReactia de precipitare = pozitiva din ziua a3-a de boalaIDR = se pozitiveaza la 2 saptamani de la imbolnavire si persista cca 7 aniTablou sanguin = leucocite 10.000 - 20.000 / mm3 , Hipereozinofilie 20 - 80 % - caracteristic

TRICHINELLA SPIRALISCiclu biologic

Oxiurul si ascarisulNemathelminti

Sunt viermi cilindrici care prezinta tub digestiv complet prevazut cu orificiu bucal si anal. Au sexe diferite masculin si feminin

ENTEROBIUS VERMICULARIS

Oxiurus vermicularisMORFOLOGIEOxiurul este un nematod mic, alb galbuiFemela 8 13mm / 0,3 0,5mm, extremitatea posterioara subtire si ascutitaMasculul 3 5mm lungime, extremitatea posterioara curbata anterior

ENTEROBIUS VERMICULARIS

ENTEROBIUS VERMICULARISOuale au forma ovalara, asimetrica, cu o latura plana si una convexa. Masoara 50 - 55 / 30 - 32. Sunt transparente, au invelis subtire, dublu. In interior au un nucleu griniform, care are un corp ovoid si o prelungire ca o coada

ENTEROBIUS VERMICULARISCICLUL DE VIATAParazitii traiesc in cecum , se hranesc cu continut intestinalFemela migreaza in regiunea anala, unde depune toate ouale odata in pliurile mucoasei anale Migrarea se face de obicei seara, fiind insotita de prurit analIn ouale depuse embrionul se transforma in larva, in 4 ore larva devenind invaziva

ENTEROBIUS VERMICULARISAutoinfectia . Persoana infectata poate vehicula ouale din regiunea perianala in cavitatea bucala prin degete sau obiecte. Din ouale inghitite se elibereaza in duoden larve care migreaza in jejun unde se dezvolta si devin adulte

ENTEROBIUS VERMICULARISMANIFESTARI CLINICEPrurit intens la nivelul mucoasei anale si perianale Pot mima o apendicitaLa copii, tulburari neuropsihice datorita insomniei provocata de pruritul nocturn intens

ENTEROBIUS VERMICULARISDIAGNOSTICEvidentierea parazitului adultFemela poate fi vazuta in regiunea perianala sau in scaunele diareiceEvidentierea oualorPrin examen coproparazitologic in 10 15% din cazuriAmprenta anala cea mai eficienta metoda

ENTEROBIUS VERMICULARISTRATAMENTMebendazol (Vermox) doza unica de 100mg care se repeta dupa 2 saptamaniPiperazina 50mg / kg corp / zi timp de 5 7 zile consecutiv

ENTEROBIUS VERMICULARISEPIDEMIOLOGIEEnterobioza este o parazitoza contagioasa cu raspandire in special in colectivitatile de copii si in familiile numeroaseRezervorul de infectie este numai omul infectatParazitul se manipuleaza prin maini murdare, alimente si obiecte contaminate sau prin lenjeria de corp si de pat.

ENTEROBIUS VERMICULARISPROFILAXIERespectarea stricta a regulilor de igienaSpalarea mainilorTaierea unghiilorInvestigarea si tratarea intregii familii.

ASCARIS LUMBICOIDS

Sinonime: Ascaris suum , limbricBoala: AscaridozaMORFOLOGIE:Ascaris lumbricoides este cel mai mare nematod care paraziteaza intestinl uman Este alungit, cilindric, cu extremitatile conice, extremitatea anterioara fiind mai atenuata.

ASCARIS LUMBICOIDS

Sexele sunt separate, deosebindu-se cu usurintaFemela este mai mare, masoara intre 20-25 cm lungime, 5-7 mm grosimesi are ambele extremitati drepteMasculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-4 mm si extremitatea posterioara se curbeaza ventralCa si alte nematode, ascarizii au un aparat digestiv complet. Orificiul bucal situat la extremitatea anterioara este prevazut cu trei buze cu margini dintate, iar orificiul anal este situat subterminal, ventral.

ASCARIS LUMBICOIDS

Oul fecundat, in momentul depunerii este sferic sau usor ovalar, masurand 65-75 / 30-50 si are urmatoarea structura: La exterior are un invelis albuminos, mamelonat = membrana protectoare auxiliaraSub el se un strat incolor, relativ gros, neted, apoi o membrana interna subtira, impermeabila.Aceste membraneadapostesc in interiorul celula ou, rotunda, care nu umple complet oul, lasand un spatiu liber la extremitati.

ASCARIS LUMBICOIDS

In lipsa masculului, femela depune oua nefertile, care sunt mai alungite, (88-93 / 38-40 ), iar in interior contin o masa dezorganizata de granule ce umplu complet oul.Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o culoare galben brun atunci cand sunt evacuate din organismul gazdeiodata cu mateiile fecale. Ouale fertile sunt eliminate in stadiu unicelular.

ASCARIS LUMBICOIDS

Ouale de A. lumbricoides rezista la temperaturi scazute, desicatie si putrefactie, ramanand viabile pe sol mai mult de un an.La temperaturi intre 22 23oC in ou se dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-4 saptamani, in conditii de umiditate si umbra.

ASCARIS LUMBICOIDS

ASCARIS LUMBICOIDS

La nivelul duodenului, din ouale ingerate iese larva printr-un opercul imperceptibil, si in scurt timp patrunde in mucoasa intestinala, incepand migrarea extraintestinala prin vasele limfatice si sanguine.Patrunse in circulatia porta, larvele ajung in ficat unde raman 4 zile.

ASCARIS LUMBICOIDS

Prin venele hepatice ajung in cordul drept, trec in arterele pulmonare pe care le parasesc, ramanand in tesutul pulmonar 6-10 zile.Strabat peretele alveolar, patrund in alveole de unde se angajaza in bronhii, trahee si faringe putand fi eliminate odata cu sputa prin tuse sau pot fi inghitite.Larvele inghitite ajung in intestin sufera cateva naparliri se transforma in adulti dupa 60-65 zile dela infectie.

ASCARIS LUMBICOIDS

Ciclu evolutiv

ASCARIS LUMBICOIDS

MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de stadiul si intensitatea infectiei si de natura reactiei gazdei. In timpul fazei de migrare simptomele si semnele abdominale sunt neansemnate.Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara pana la pneumonie cu dispnee, tuse, durere retrosternala, febra moderata.Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate de incarcarea parazitara. Manifestarile digestive: anorexie, dureri abdominale, vomismente, diaree sau constipatie.Complicatiile ascaridozei sunt datorate dimensiunilor mari si tendintelor gregare si migratorii a parazitilor.

ASCARIS LUMBICOIDS

DIAGNOSTICParazitul adultEliminat prin anus, exceptional prin cavitatea bucalaPoate fi descoperit in intestinul subtire in timpul unei interventii chirurgicale sau cu prilejul unui examen radiologic

ASCARIS LUMBICOIDS

Larvele pot fi gasite in Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la infectareOcazional in materialul biopsic din ficat sau plamanOuale Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea la infectieSe evidentiaza prin examen coproparazitologicEozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu depaseste 10%

ASCARIS LUMBICOIDS

TRATAMENTSe administreazaLevamisol in doza unica 150mg la adulti si 50mg/kg corp la copiiMebendazol 200mg doua prize zilnice timp de 3 zile

ASCARIS LUMBICOIDS

EPIDEMIOLOGIEUna din cele mai raspandite infectii parazitare (aproape 25% din populatia umana)Omul se infecteaza prin alimente (fructe, legume, zarzavaturi) sau prin apa infestata cu ouale de ascaris

ASCARIS LUMBICOIDS

PROFILAXIEIgiena alimentatiei si cea individualaSpalarea fructelor, zarzavaturilor, mainilor.

Cestodele

Cestodele Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare segment avand o organizare genitala hermafodita. MorfologieAdultul prezinta un scolex echipat cu organite de fixare( ventuze, fante, carlige), un gat , care este regiunea de crestere si proliferare si o strobila compusa dintr-un lant de segmente numite proglote.

cestodeLungimea variaza intre 3m si 10 m iar numarul segmentelor intre 3 si 4000.Proglotele iau nastere din regiunea posterioara a gatului si se dezvolta progresiv: segmentele anterioare sunt imature se transforma in proglote mature, cu organe sexuale complet formate, apoi in proglote gravide cu uter destins plin cu oua. Proglotele variaza ca numar, marime si forma, in functie de specie si d estadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungi sau late.

Ecinococcus granulosus

Ecinococcus granulosus

Sinonime:Tenia EchinococcusBoala: hidatidoza, boala hidatica, echinococoza.

Ecinococcus granulosus

Morfologie: cel mai mic cestod de importanta medicala:2,5-9mm Are scolex ,gat si 3 proglote.Ouale se elimina prin materiile fecale.Gazda definitiva poate adaposti cateva mii de paraziti adulti care traiesc de la 6 luni la 2 ani.Oul ovoid de 34-40 are o membrana cu striatii radiare care inconjoara embrionul hexacant.

Ecinococcus granulosusCiclul evolutiv:Oul eliminat de gazda definitiva caine, lup, vulpe este ingerat de gazda intermediara: oaie, capra, porc unde se elibereaza embrionul care va patrunde prin mucoasa intestinala in venele mezenterice,vasele limfatice si poate ajunge in ficat, cord, plaman, in circulatia generala in splina, rinichi, creer, oase, orbita.

Ecinococcus granulosus

In organele in care ajunge se tranforma intr-o vezicula uniloculara denumita chist hidatic.Omul se infecteaza accidental pe cale digestive prin maini murdare sau alimente contaminate cu ouale parazitului.Embrionii eliberati in lumenul intestinal strabat mucoasa intestinala si intra in circulatia generala de unde ajung in diferite organe unde se transforma in chist hidatic.

Ecinococcus granulosusChisutl hidaticPrezinta o cuticula groasa tapetata in interior cu o membrane proligera iar la exterior cu o membrane adventiciala. Contine un lichid hidatic si scolexi in nr. de 10-50. Membrana proligera este portiunea fertila care formeaza vezicule proligere fiecare vezicula continand intre 10 si 120 scolexi.Un chist hidatic poate contine cateva milioane de scolexi.

Ecinococcus granulosus

Patogenie Chistul hidatic se poate dezvolta in organismul uman in doua situatii:prin ingerarea embrioforilor eliminati de caine = hidatidoza primara. Localizarea se poate face 60-70% in ficat, 20- 30% in plaman, 10% in muschi, cord, creier, rinichi, oase, orbita. Cel mai frecvent se localizeaza intr-un singur organ.

Ecinococcus granulosus

prin ruperea unui chist hidatic primar si eliberarea protoscolexilor. Fiecare protoscolex formeaza un nou chist hidatic=hidatidoza secundara care poate fi localizata sau sistemica.

Ecinococcus granulosus

Manifestari cliniceChistul hidatic hepatic sau pulmonar este bine tolerat si evolueaza asimptomatic multi ani. In general simptomele sunt cele date de compresia tesuturilor prin tumora chistica dezvoltata si sunt caracteristice organului in care se dezvolta chistul. Aceste simptome sunt insotite de durere, urticarie, crize de prurit repetate.

Ecinococcus granulosus

DiagnosticExamenul clinic este completat de investigatii paraclinice :ex radiografic, ecografie, tomografia computerizata, rezonanta magnetica. Diagnosticul de laborator se impune pentru a face diagnosticul difential cu tumorile.Metodele care se folosesc sunt: reactia de hemaglutinare indirecta , reactia de imunofluorescenta, ELISA.Ecinococcus granulosus

Tratament Tratamenutl chirurgical este tratamentul care se practica cel mai fracvent. Tratamentul medicamentos se face atunci cand abordarea chirurgicala nu este practicabila sau postoperator pentru prevenirea recidivelor, si consta in administrarea de : Mebendazol(Vermox) sau Albendazol(Zentel).Ecinococcus granulosus

Ecinococcus granulosus

Tenia echinococcusImagine a unui chist hidatic operat

Tenia solium

Tenia soliumBoala: teniozaMorfologieScolex globulos cu diametru de 1 mm, prezinta 4 ventuze rotunde cu o proeminenta la mijloc, numita rostrum pe care se fixeaza carlige chitinoase. Gatul genereaza proglotele

Tenia soliumStrobila este alcatuita din 900 de proglote diferite; cele tinere sunt mai late, cele adulte patrate, cele de la coada sunt mai lungi( 6-12 mm)Aparatul reproducator se gaseste in diferite stadii de dezvoltare nedezvoltate in proglotele tinere bine reprezentate in proglotele adulte, atrofiate in proglotele batrane, care sunt depozitanele oualor. Proglotele batrane se desprind spontan din stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt eliminate impreuna cu materiile fecale.

Tenia soliumEvolutiaOul se dezvolta in uter. Contine un embrion prevazut cu 6 carlige= Embrion hexacant, care impreuna cu invelisul se numesc Embriofor.Are forma sferica, de 40-42 , prezinta un invelis striat, gros, care-i confera rezistenta.

Tenia soliumIn gazda intermediara care este porcul sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva membrana striata, se elibereaza embrionul hexacant care strabate peretele intestinal, patrunde in vasele limfatice si sanguine, fiind dus la muschi unde poate parasi capilarul

Tenia soliumAici carligele se pierd, embrionul se transforma intr-o larva numita cisticerc. Acesta in 10 saptamani se dezvolta complet putand infecta omul.In organismul porcului poate invada toate tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ; muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat si creer unde pot supravietui pana la 5 ani.

Tenia soliumCand omul consuma carne de porc infestata scolexul se elibereaza si se fixeaza pa mucoasa intestinala. Incepe dezvoltarea aproximativ 7 cm pe zi, in doua luni ajungand la maturitate cand se elimina 3-5 proglote pe zi pline cu oua. Ouale ajung pe sol unde pot supravietui cateva luni. Omul se poate infesta si cu oua si atunci face cisticercoza.

Tenia soliumManifestari cliniceAsimptomatic, cel mult un discomfort abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie, tulburari dispeptice. La copii pot apare fenomene neurologice, tulburari de comportament, tulburari de memorie, stari de neliniste, agitatie, insomnii.

Tenia soliumDiagnosticIn primele doua luni cand inca nu se elimina proglote apare leucocitoza cu eozinofilie moderata pana la 13%. Dupa aceea bolnavul poate observa proglote in scaun. Diagnosticul se face prin examen parazitologic al proglotelor sau al scolexului, eliminat in urma tratamentului.

Tenia soliumEvidentierea oualor se face prin examen coproparazitologic mai ales prin metode de concentrare ( Kato- Miura) dar el nu diferentiaza speciile.Oul este reprezentat dintr-o parte centrala, numit embriofor, inconjurat de o masa vitelina. Embrioforul este rotund, oval, are 30-40 diametru, culoare brun inchis, invelis gros striat radiar. In interior se observa embrionul hexacant.

Tenia soliumTratamentNiclosamid doza unica de 2g ( patru comprimate pt. Adult), 1 g pt copii, inainte de masa. Dupa 3 ore strobila se elimina. Eficacitatea tratamentului care este de 95%, se urmareste prin examene coproparazitologice efectuate saptamanal incepand cu a doua luna dupa tratament.

Tenia soliumEste important sa se dea un laxativ la o ora dupa tratament pentru eliminare rapida care sa scada riscul eliberarii oualor in intestin care pot duce la cisticercoza.

Tenia soliumProfilaxieEvitarea eliberarii oualor in mediu si a ingerarii carnii parazitate. In mediu rural folosirea corecta a latrinelor pentru a nu polua mediul cu dejecte umane.Controlul sanitar vererinar al carnii in abatoare si inactivarea carnii parazitate.

Tenia soliumProfilaxia personala: se va evita consumul de carne insuficient preparata termic. Cisticercii sunt distrusi la o temperatura de 75-80 0 C timp de 15 min, sau daca se tin 10 zile la minus 10 grade.

Tenia soliumCisticercoza este boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a unei tenii, care de cele mai multe ori este Tenia solium.Modalitati de infectare Fecal-oral; prin maini murdare (autoinfectare).Prin consum de fructe si legume nespalate care au fost stropite cu ape poluate cu fecale umane.

Tenia soliumAutoinfectare prin eliberarea oualor din proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra in torentul circulator si vor fi localizate in ochi, creer, musculatura). In 60 de zile larva se transforma in cisticerc cu dimensiuni de 5-30 de mm. Simptomatologia este data de numarul de larve care care paraziteaza organul.Diagnosticul se face prin metode radiologice, imunologice

Tenia saginata

Tenia saginataBoala TeniozaMorfologie Este mai mare decat tenia solium, are 4-10m, 1000-2000 de proglote.Scolexul este piriform, nu poseda rostru si nici carlige. Proglotele se diferentiaza de cele de tenia solium, prin structura si forma mai lunga; au 16-20 mm lungime si 5-7 mm latime.

Tenia saginata

Oul este galben brun de 30-40 si nu se poate deosebi de cel de tenia solium. Proglotele se detaseaza separat eliminandu-se activ intre scaune. Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile fara umiditate. Pe pasuni pot ramane viabile pana la 2-3 luni.

Tenia saginata

Ciclul biologic ca la tenia solium dar in cisticercii se dezvolta in bovine. Omul este gazda definitiva. Ouale sunt ingerate de bovine in intestinul carora embrioforul paraseste oul, rupand membrana prin actine mecanica

Tenia saginata

Strabate peretele intestinal intra in circulatie, si ajunge in tesutul muscular unde se transforma intr-o vezicula care se invagineaza devine Cisticercus bovis forma larvara de tenie. Poate trai 1-3 ani in muschi.Ajuns in mucoasa jejunala a omului se dezvolta si devine adult in 8-10 saptamani.

Tenia soliumManifestari cliniceDureri abdominale, greata, apetit capricios, insomnie iritabilitate.

Tenia soliumDiagnosticGreu in primele 3 luni inainte de producerea proglotelor si aparitia oualor. Ex. Serologic are valoare scazuta, eozinofilie moderata.

Tenia saginata

Ex radiologic poate evidentia un deficit de umplere cu aspect de panglica.Anamneza pune in evidenta consumul de carne nepreparata termic.Diagnostic de certitudine consta in evidentierea proglotelor mature si a oualorDg dif de tenia solium se face dupa proglotele batrane numarand ramurile laterale ale uterului.

Tenia saginata

Ciclul biologic

tenia

tenia

Examenul coproparazitologicEXAMENUL COPROPARAZITOLOGICParazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi identificati prin examinareamaterialului fecal, a aspiratului duodenal sau sigmoidian. Elementele parazitare sunt deobicei uniform raspandite in masa fecala datorita motilitatii colonului, care asigura o amestecare a continutului. Formele vegetative pot fi gasite eventual in portiunea terminala a bolului fecal mai curand decat in cea initiala, care este mai veche.Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare nu este continua, cel putin in infectiile cronice, se recomanda recoltari si examinari repetate: de exemplu, 3 probe, la intervale de 24-48 de ore. Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fie mai mare.

Examenul coproparazitologicRecoltareaRecoltarea se face in recipiente speciale, bine inchise.In general, aceste recipiente sunt prevazute cu mici dispozitive care usureaza operatia.Recoltarea se face din mai multe puncte ale bolului fecal, in special din portiunile mai putinconsistente, din cele mucoase sau eventual cu sange.!Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie amestecate cu urina.Urina poate inactiva si distruge formele vegetative ale unor paraziti.

Examenul coproparazitologicUneori, medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate fi mai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu Entamoeba histolytica.Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel mai scurt timp posibil (aproximativ 30 de minute), mai ales cand scaunul este diareic si deci, se presupune existenta unor forme vegetative ce au o durata de supravietuire scurta.Scaunele formate sau cele consistente pot fi examinate dupa intervale de timp mai mari, deoarece se presupune ca vor contine forme chistice, oua sau fragmente de paraziti sau paraziti intregi (helminti).In cazul in care examinarea nu se poate face imediat, se recomanda fixarea materialului fecal.

Examenul coproparazitologicFixareaFixarea are rolul de a prezerva forma si structura elementelor parazitare pentru a fi mai usorrecunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor si a celorlalte forme biologice posibil patogene.In tabelul urmator (dupa Garcia 1995 si CDC-Diagnostic Procedures) sunt prezentatiprincipalii agenti fixatori impreuna cu avantajele si dezavantajele ce pot intervenii inutilizarea lor.

Examenul coproparazitologicAgentul fixator Avantaje DezavantajeFormol 5%(tamponat sau netamponat)- usor de preparat- perioada lunga de folosire- bun fixator mai ales al concentratelorparazitare- nu interfera cu diversele kituri dediagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonalisi nici cu coloratiile acid-fastdezavantaje- nu conserva bine formele vegetative- nu conserva bine morfologia parazitilor mai alesatunci cand se urmareste obtinerea unor preparatemicroscopice fixate si colorate- influenteaza rezultatele obtinute prin PCR

Examenul coproparazitologicMerthiolat - Iod - Formol- in cazul preparatelor umede se obtine-concomitent o fixare si o colorare a parazitilor- este usor de preparat- are o perioada lunga de folosire- nu contine mercurdezavantaje- pe preparatele permanente morfologia parazitilornu este la fel de bine pastrata in comparatiecu PVA sau Schaudinn- iodul poate influenta unele coloratii sau reactii de fluorescenta

Examenul coproparazitologicSodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF)- este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor- este utilizat ca fixator al unor preparate colorate- nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonalisi nici cu coloratiile acid-fast- fixarea este compatibila cu tehnicile de diagnostic serologic- este utilizat in fixarea preparatelor obtinute din scaunul fecal proaspat saupentru formele gasite mai ales la suprafata mucoasei intestinaleeste un excelent conservant atat ale formelor vegetative cat si al chistilor

Examenul coproparazitologicdezavantaje- micsoreaza capacitatea de aderare a organismelorpe lama (se poate adauga un amestec de albumina si glicerina)- in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia trichrom, morfologia parazitilor apare mai putin bine pastrata; acest inconvenient poate fi inlaturatcand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina ferica- nu se recomanda utilizarea in procedeele deconcentrare- contine saruri de mercur- asigura o aderenta scazuta in conditiile in careparazitii se afla inglobati intr-o faza lichida saumucoasa- nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor,a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor

Examenul coproparazitologicPVASchaudinn +Polivinylalcool- conserva foarte bine formele vegetativesi chistice pentru coloratii permanente- asigura o buna aderenta de lama- poate fi utilizat in procedeele de concentrare(totusi formalina este mai buna)- are durata lunga de utilizare

dezavantaje- contine derivati de mercur- este dificil de preparat in laborator- nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituride diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratiide tip acid-fast

Examenul coproparazitologicPVAModificat (Cooper, zincbases)- poate fi utilizat in prepararea amprentelorsi al frotiurilor colorate- poate fi utilizat in tehnicile de concentrare- nu contine compusi pe baza de mercur.dezavantaje- morfologia protozoarelor este mai putin bineconservata- conservarea este mai buna cu PVA pe baza desulfat de zinc- vizualizarea organismelor necesita o oarecareexperienta

O zi frumoasa

*