NUTRIŢIA PARAZITĂToate organismele (PARAZIŢI) care trăiesc pe seama unui alt organism viu numit GAZDĂ.

•        Se hrănesc – cu substanţe nutritive  preluate din organismul pe care-l parazitează;

•        Produc boli:

•  Bacterioze (la plante,animale şi om)

• Micoze (Candida Albicans,Tricofiţia,Onicomicoza)

• Zoonoze (produse de specii parazite care trec de la animale la om – de ex.: antraxul, salmoneloza, tuberculoze, echinococoza,

trichineloza)Nutriţia heterotrof parazită la planteDin punctul de vedere al localizării ţesuturilor pe care se dezvoltă paraziţii,se pot deosebi:paraziţii externi   şi  paraziţi interni.

Din plantele superioare parazite   sunt mai frecvent  întâlnite:CUSCUTA,  OROBANCHE şiLATHRAEA.

Cuscuta(Torţelul) parazitează tulpinile de lucernă,trifoi,viţă de vie,cânepă si graminee.Planta adulta este lipsită de rădacină

şi frunze.Tulpina subţire,alb-gălbuie se înfăşoară în jurul plantelor parazitate emiţând haustori care pătrund până la

nivelul faşciculelor vasculare.Din acestea absorb substanţele organice necesare ptr nutriţie.

Cuscuta(Torţelul)

Cuscuta(Torţelul)

Cuscuta(Torţelul)

Orobanche(Lupoaia) parazitează rădăcinile de lucernă,trifoi,floarea soarelui,cânepa, mazăre etc.Planta are o tuplină de

culoare gălbuie,frunzele sunt rudimentare cu foarte puţină clorofilă si numeroase flori.Din partea bazală a plantei,care se

prezintă sub forma unei umflături,pornesc numeroase rădăcini ce emit haustori.Aceştia pătrund în rădăcinile plantei

gazdă de unde absorb apa,substanţele minerale si cele organice.

Orobanche(Lupoaia)

Orobanche(Lupoaia)

Orobanche(Lupoaia)

Lathraea(Muma pădurii) parazitează rădăcinile plantelor lemnoase,în special foioasele.Partea aeriană este reprezentată de o

tulpină cu frunze gălbui şi numeroase flori.Partea subterană este alcătuită dintr-un rizom ce poartă numeroase frunze de

forma unor solzi de culoare albă.Din rizom pornesc rădăcini adventive,care în dreptul rădăcinilor gazdă emit haustori.Cu

ajutorul acestora planta absoarbe din rădăcinile plantei gazdă substanţele nutritive de care are nevoie.

Lathraea(Muma pădurii) Reprezentanti-Bacterii:

Borrelia Burgdorferi provoaca Boala Lyme

Borrelia Burgdorferi provoaca Boala Lyme

 

Boala Lyme este o boală infecțioasă produsă de o bacterie, transmisă omului prin mușcatură de căpușă (nu toate

căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia Burgdorferi). Boala Lyme începe de obicei cu o leziune tegumentară

caracteristică, eritem cronic migrator.Spirochetele se pot răspândi prin sânge spre alte organe din corp,provocând

moartea.

Boala Lyme

Bacillus anthracis provoacă antraxul;

Este factorul patogen de a determina antraxul.Antraxul este o boala zoonoră(boală intalnită atât la animale cât şi la

om).Este o boală infecţioasă şi contagioasă,manifestându-se prin abcese pulmonare,gastrointestinale si

cutanate.Popular numindu-se şi „buba neagră”.

Antraxul

Antraxul REPREZENTANŢI   – Protiste:

Formaţiuni de Plasmodium falciparum în sângele uman provoacă malaria;

Malaria este o boală infecţioasă foarte larg răspandită în regiuni precum Africa.Acest parazit intră în contact cu omul prin

muşcatura de tânţar.Odata ajunsi in corp,acestia se inmultesc în globulele rosii din sânge,apărând urmatoarele

simptome precum febră,anemie,simptome de gripă şi în cazuri nefericite moartea.

Ţânţar

Entamoeba histolytica provoacă dizenteria amoebiană;

Dizenteria este o boală infecţioasă care poate cauza o formă gravă de diaree.Dizenteria amoebiană este cauzată de un

parazit numit Entamoeba Histolytica. Acest parazit se întalneste de obicei in zonele tropicale, cazurile de dizenterie

amoebiană fiind rare in Europa. El patrunde în organism prin consum de alimente şi ape contaminate. Acesti paraziţi se

pot grupa in chisturi si astfel devin mai rezistenţi acţiunii acidului clorhidric din stomac.Dizenteria se transmite de

asemenea de la o persoana la alta prin ingiena precară (ex. nespălarea mâinilor dupa utilizarea toaletei).

REPREZENTANŢI   – Fungi:

Ustilago maydis denumit popular "Taciunele comun al porumbului";

Boala se manifestă pe toate organele plantei, sub forma unor tumori (pungi), la început verzi, buretoase, care ulterior

devin argintii, pline cu o masă prăfoasă, neagră (sporii ciupercii). La maturitate învelişul acestor pungi se rupe, iar sporii

sunt puşi în libertate, distribuindu-se pe sol sau fiind luaţi de vânt. Astfel de pungi apar pe inflorescenţele femele

(ştiuleţi), pe inflorescenţele mascule (panicule) sau pe tulpini, mai ales în dreptul nodurilor.

Candida Albicans provoaca Candida.

Candidoza este o micoză, adică o afecţiune ce apare din cauza unei ciuperci microscopice numită Candida Albicans.

Micozele sunt, în general, cele mai frecvente infecţii sunt genitale si bucale.

Candidoza REPREZENTANŢI   – Animale:

Hirudo medicinalis (lipitoarea) - ectoparazit

Ascaris lumbricoides - endoparazit

 

Ascaris lumbricoides (numit popular limbrici) este un vierme intestinal, cilindric, alb-gălbui, răspândit în toată lumea, ascaridioza   fiind cea mai

frecventă parazitoză de pe glob. Omul este singura gazdă. Modul de infecţie la om este prin transmitere fecal-orală. Ajunse în intestinul uman, din

ouă ies larvele care pătrund prin intestinul subţire şi ajung în circulaţia sangvină; prin venă  ajung la inima şi de aici la plămâni, unde pot determina

o pneumonie tranzitorie, cu tuse, sputa striată cu sânge, febră.