paraplasma.

8/10/2019 paraplasma.

1/18

1

UNIVERSITATEA TIRASPOL DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Biologie cu aprofundare in sanologie.

Catedra Biologie si Chimie

Referat.

Pe tema Paraplasma

A elaborat: studentul an. I

Nita Elizaveta

A verificat: dr. conf. univ.

Aluchi Nicolae

CHIINU - 2014-


2/18

2

CUPRINS :

I. PARAPLASMA

1. Formarea vacuolelor

2. Fenomenele osmotice din celula.

3. Compozitia chimica a sucului cellular

4. Functiile anvelopelor celulare

5. Compozitia chimica

6. Modificari primare, secundare

7. Tipurile de pori

8. Modificarile secundare ale anvelopei si importanta lor

practica.


3/18

3

I . Paraplasma

paraplasme, (Biol.) Structur citoplasmatic temporar care

apare n anumite perioade funcionale ale celulei.1. Formarea vacuolelor

Vacuola este un organit important al celulei vegetale, avnd

un suc celular si fiind mrginit de o membran plasmatic

numit tonoplast.

Procesul de formarea vacuolelor este interpretat diferit.

Unii autori consider c vacuolele se formeaz n

citoplasm datorit unui proces de hidratare; astfel se

separ o faz apoas care n cele din urm se acoper cu o

membrane proprie numit tonoplast.

Alti autori sustin c vacuolele apar prin cresterea

provacuolelor mici din celulele meristematice, deoarece

aceste provacuole se divid n timpul citochinezei.

n anul 1953, Marinos obtine date care dovedesc cvacuolele provin din aparatul Golgi. n sprijinul acestei idei

vine si descoperirea din anul 1964 a unui organit nou numit

translozom care contine produsi fenolici si lipidici. Se

crede c translozomii provin din vezicule golgiene, apoi se

contopesc formnd vacuole.


4/18

4

Buvat n 1956 arat c vacuolele provin din reticulul

endoplasmatic. n acest sens Matille si Moor n 1968

consider c din elementele reticulului endoplasmatic

se formeaz provacuole care apoi se unesc, cresc ocupnd o

parte din hialoplasm si sunt acoperite de tonoplast. Ei

admit c n aceste vacuole pot s intre vezicule golgiene.

2. Fenomenele osmotice din celula.

Osmoza repezinta transportul de solvent printr-o membrna

semipermeabila, care desparte doua compartimente continand

aceasi solutie, dar de concentratii diferite. Sensul fluxului

osmotic este de la concentratie mica a solvitului spre

concentratie mare a solvitului.

Acest proces decurge spontan, deci pasiv, si daca nu este oprit

duce la egalizarea concentratiei solvitului in cele doua

compartimente.

2.1 Presiunea osmotica

Fenomenul de osmoza poate fi pus in evidenta realizand un

experiment in care se utilizeaza un vas mare (1) ce contine un

solvent pur (apa) si un dispozitiv numit osmometru (2), format

dintr-un tub, care in partea inferioara este prevazut cu o


5/18

5

membrana semipermeabila (vezica de porc). In tub se gaseste o

solutie cu acelasi solvent (solutie de zaharoza).

Transportul solvitului fiind imposibil, apre un flux desolvent dinspre vasul mare spre osmometru, ceea ce determina

crestera volumului de solutie si implicit nivelul lichidului din

tub (Fig.6.9). Deoarece membrana este impermeabila pentru

solvit, acesta nu poate patrunde in vasul mare, ceea ce cauzeaza

neegalizarea concentratiilor. Insa, se obtine o diluare a solutieidin tub prin patrunderea solventului pur.

Fig.6.9.Fenomenul de osmoza.

Echilibrul se stabileste numai atunci cand presiunea

hidrostatica exercitata de lichidul ce a urcat in tub egaleaza

presiunea exercitata de solutie, numita presiune osmotica

unde - densitatea solutiei si gacceleratia gravitationala.


6/18

6

In cazul in care o membrana semipermeabila separa doua

solutii de concentratii diferite si, din exterior, asupra solutiei mai

concentrate se exercita o presiune foarte mare, se constata ca

solventul difuzeaza, in mod fortat, de la solutia mai concentrata

spre cea mai diluata, fenomen cunoscut sub numele de osmoza

inversa.

Acest fenomen are importante aplicatii, de exemplu, este

utilizat in instalatiile pentru desalinizarea apei.

Se intalneste la animalele acvatice si la unele pasari, care

isi asigura apa potabila din apa de mare, care fiind foarte sarata

are si o presiune osmotica mare.

Vant Hoff a facut o analogie intre presiunea exercitata

de o solutie diluata de neelectrolit si presiunea exercitata de un

gaz, enuntand legea:

Presunea osmotica,p, exercitata de o solutie diluata de

neelectrolit este numeric egala cu presiunea pe care ar exercita-o solvitul, daca la temperatura data s-ar afla in stare gazoasa

si ar ocupa singur un volum egal cu al solutiei:

relatie care exprima legea lui vant Hoff.


7/18

7

unde: Vvolumul solutiei; ms- masa solvitului; - masa molara

a solvitului; Rconstanta universala a gazelor; Ttemperatura

absoluta a solutiei.

Daca se tine cont ca ms = reprezinta numarul de moli de

solvit, iar Mconcentratia molara a solutiei, relatia (6.13)

devine:

=

CMRT

relatie ce reprezinta o alta forma a legii lui vant Hoff.

Se constata ca pentru solutii diluate de neelectrolit

presiunea osmotica depinde numai de concentratia solutiei si de

temperatura.

Legea lui vant Hoff nu este valabila pentru solutii

concentrate aflate la temperaturi mai mari de 40 0C, pentru

solutii de electrolit si macromoleculare.

2.2 Osmoza in biosisteme

Osmoza este implicata in multe fenomene fiziologice ce

au loc la diferite nivele de organizare a materiei vii. Intervine in

procesele de transport al apei si al substantelor nutritive in


8/18

8

organism, in mentinerea volumului si arhitecturii celulare, a

metabolismului celular.

La plante, de exemplu, apa incarcata cu substantelenutritive dizolvate din sol patrunde prin osmoza in radacinile

plantelor, iar in asociere cu fenomenul de capilaritate asigura

ascensiunea sevei in plante.

In tesuturi osmoza are efecte mecanice, determinand o stare

de tensiune mecanica, numita turgor.Astfel, la plantele cu

membrana celulozica, prin patrunderea apei prin osmoza in

celule, tesuturile vegetale devin mai consistente si au o

rezistenta mecanica.

3. Compozitia chimica a sucului celular

Celula este format din diferite molecule cu rol diferit. n

componena acestor molecule intr atomi reprezentnd 63

elemente chimice. n funcie de proporia n care iau parte la

formarea celulelor, elementele chimice se pot clasifica n:

MACROELEMENTE, (elemente prezente n proporie de

98%):

o oxigen, (66%)

o hidrogen (10%)

o carbon, (18%)


9/18

9

o azot, (3,5%)

MICROELEMENTE, (elemente prezente n proporie de

2%):

o calciu, (1,2%)

o sulf (0,9%)

o potasiu, (0,15%)

o sodiu, (0,15%)

o clor, (0,1%)

o magneziu, (0,1%)

ULTRAMICROELEMENTE, (elemente prezente n

proporie redus - 0,01%):

o iod

o

fiero mangan

o zinc

o cobalt, etc.

Substane anorganice: Substanele anorganice, sau minerale,

sunt prezente n celul att sub form de molecule, ct i sub

form de ioni.

Substane organice: Aceste substane sunt cele mai importante,

ele lund parte activ la toate procesele intracelulare.

Acizi nucleici;


10/18

10

Glucide;

Lipide;

Proteine.

4. Functiile anvelopelor celulare

Anvelopa nuclear cuprinde dou membrane simple (fiecare

avnd grosimea de 7,5 nm), separate de un spaiu perinuclear

clar (gros de 10-100 m). Membrana nuclear prezint pori ce

ocup cam 25% din suprafaa sa. Acetia reprezint deschideri

ce pun n contact direct hialoplasma i nucleoplasma (40-

80pori/m2)

Functia

In reglarea schimbului de molecule intre nucleul celular si

citoplasma, permitand numai anumitor molecule sa treaca si

stopand trecerea altora.

5.Compozitia chimica

Celula este acoperita cu omembrana citoplasmatica

(plasmalema), iar celula vegetala mai dispune inca de

o anvelopa celulara (de natura celulozica), numitaperete.

I. Substante de natura polizaharidica


11/18

11

1. Celuloza este predominanta in peretele celular dar foarte

rar sub forma de celuloza pura.

2. Hemiceluloza- se gaseste in cantitate mare in peretii celularisecundari.

3. Substante pectice : protopectine si pectine

Protopectinele, substante insolubile in apa formeaza substanta

fundamentala a peretelui primordial(care va deveni lamela

mijlocie) si a peretilor primari.

Pe masura maturarii celulelor protopectinele se transforma in

pectine hidrosolubile

Pectinele in prezenta apei se transforma in mucilagii

II. Enzime, lipide, proteine, saruri minerale etc

6.Modificari primare, secundare

6.1. Modificarile secundare ale anvelopei si importanta lor

practica.

Peretele celular primar este alctuit din microfibrile

celulozice, hemicelulozice,proteice si substante pectice, fiind

elastic, apartine celulelor tinere, meristematice. Prinintercalarea


12/18

12

de noi microfibrile de celuloz printre cele existente are loc

cresterea in suprafat prin intussusceptiune a peretelui primar.

Dup incetarea cresterii celulei in volum, se formeaz peretelesecundar prin depuneri de material (microfibrile celulozice si

lignine) peste peretele celular primar.Depunerea de material se

realizeaz in straturi succesive, de regul trei, spre interiorul

peretelui primar, avand loc cresterea in grosime prin procesul de

apozitie (crestere centripet). Peretele format este alctuit dinceluloz, hemiceluloz, pectine, lignin, predominand celuloza.

In timpul ingrosrii peretelui, rman portiuni neingrosate numite

pori (punctuatiuni), la nivelul crora trec plasmodesmele (fire

subtiri de citoplas) de la o celul la alta, care faciliteaz

schimburile de substante intre celule. Punctuatiunile pot fi

simple si areolate. Punctuatiunile simple au form eliptic, oval

sau circular, fiind prezente mai ales in tesuturile

parenchimatice.

Punctuatiunile areolate se intalnesc in tesutul conductor lemnos(trahee, traheide), fiind formate din ingrosarea lamelei mediane

si a pereilor celulari in dreptul porilor. In afar de substantele

specifice peretelui celular, se depun si alte substante, cum ar fi:

cutin, suberin, cear, lignin, substante minerale, rezultand o

serie de modificri secundare ale peretelui celular: cutinizarea,


13/18

13

suberificarea, cerificarea, lignificarea, mineralizarea, gelificarea,

lichefierea.

6.2.Modificrile secundare ale peretelui celular

Cutinizareaconst in depunerea unei substante lipidice, numit

cutin, la exteriorul epidermei, formand un strat continuu numit

cuticul, cu rol in reducerea permeabilittii peretelui celular.

Suberificarea reprezint depunerea stratificat cu suberin (o

substant gras) pe fata intern a peretilor celulari, acestia

devenind elastici, impermeabili pentru ap, gaz, cum ar fi

suberul la cartof sau la plantele lemnoase, fiind un tesut cu rol

de aprare.

Cerificarea const in acoperirea peretilor celulelor epidermice

cu cear sub forma

unor perisori (la trestia de zahr), plci stratificate (la palmierul

de cear) sau a unui strat subtire, numit pruin (la fructele deprun, mr), cu rol impermeabil.

Lignificarea este modificarea cea mai important pe care o

sufer peretii celulari si const in impregnarea acestora cu

lignin. Aceasta imprim duritate, rezistent la atacul


14/18

14

microorganismelor, fiind intalnit la tesutul conductor lemnos,

in sclerenchim.

Mineralizarea const in impregnarea peretilor celulari cusubstante minerale (bioxid de siliciu, carbonat de calciu).

Bioxidul de siliciu este prezent in tulpinile gramineelor, iar

carbonatul de calciu la plantele din fam. Cucurbitaceae. Prin

mineralizare, peretele cellular capt o rezistent mecanic

sporit.

Gelificarea const in depunerea, in exces, de substante pectice

in peretii celulari.

Peretii gelificati au o mare capacitate de absorbtie a apei, in

prezenta apei, se umfl, se transform in gume sau mucilagii. Decele mai multe ori, sub influenta rnilor, la prun,cires, are loc

gelificarea peretilor celulari.

Lichefiereareprezint procesul de biodegradare total a peretilor

celulari. Pe aceast cale iau nastere vasele lemnoase (la trahee);

formarea lacunelor pe cale lisigen prin distrugerea celulelor;

cderea frunzelor, petalelor; deschiderea fructelor etc.


15/18

15

7.Tipurile de pori

Porii au in acelasi timp o structura granulara si fibrilara,

prezentand: un inel cu 8 particule sau granule sferice (cu diamentrul de

20 nm) dispuse pe fiecare fata a porului;

o granula centrala (gradientul porului) cu diametrul de 25

nm, situata in centrul porului, fiind de natura ribonucleoproteica;

o diafragma substanta amorfa de jur imprejurul porului,

inclinata spre centrul deschiderii;

un material fibrilar de cromatina, cu diametrul de 5 nm,

care reuneste granulele (externe, interne si centrala) intre ele.

Porii joac un rol central n schimburile care au loc ntre

hialoplasma i nucleoplasma.

Membrana extern pune n contact direct spaiul

perinuclear cu cavitile RE (de fapt, membrana nuclear este o

poriune specialitzat a RE)

Membrana intern este dublat la animale pe faa internp de

o ptur groas (60nm) de proteine, numit lamina fibroas.


16/18

16

VI. BIBLIOGRAFIA

1.http://www.horticulturabucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf.(24.11.2013)

2.Botanica cu baze n Ecologie.3.Costache Iulian , Botanica Vol. 1 Morfologia i Anatomia

plantelor.

4.

Autor : ELENA SVULESCU ,Botanic Morfologia plantelor.Gabriela erbnescu-Jitariu, Constantin Toma, Morfologia si anatomiaplantelor, Didactica 1980, pag.464.

5.Gh. Anghel C. Chiril Eugenia Baciu Gh. TURCU ,MORFOLOGIA I ANATOMIA PLANTELOR ,pag.105.

6.Cornelia Deliu, Editura: Presa Universitara

Clujeana,2003,Morfologia si anatomia plantelor (volumul 1).http://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumul(24.11.2013)

7.http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdf(28.11.2013)

8.http://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.html(

30.11.2013).9.http://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-

biologie/2380-tesuturile-vegetale.html(30.11.2013)10. http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoz

a18.php (31.11.2013)
http://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumulhttp://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumulhttp://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumulhttp://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdfhttp://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdfhttp://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdfhttp://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdfhttp://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.htmlhttp://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.htmlhttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/biofizica/Osmoza18.phphttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.scientia.ro/biologie/71-concepte-fundamentale-din-biologie/2380-tesuturile-vegetale.htmlhttp://www.e-referate.ro/referate/Tulpina2006-09-26.htmlhttp://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdfhttp://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20I.pdfhttp://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumulhttp://www.librarie.net/carte/128833/Morfologia-anatomia-plantelor-volumul


17/18

17


18/18

18

paraplasma.

Documents

Transcript of paraplasma.