8/12/2019 Paradisurile artificiale

1/7

Paradisurile artificiale

Charles Baudelaire

Charles Baudelaire se nate n anul 1821, la Paris. n martie 1851, apare Despre vin i

hai, iar n 1860 Paradisurile artificiale.

1) Despre vin si hasis- VINUL

Astfel, vinul e asemenea omului: nu vom sti niciodata pana la ce punct poate fi stimat si

dispretuit, iubit si urat, si nici la cate actiuni sublime sau nelegiuiri monstruoase este capabil.

Este dat in continuare exemplul tovarasiei dintre un pietrar si un muzicant, care ajung, in cele

din urma, sa cante impreuna; se evidentiaza ca pietrarul a reusit sa cante doar datorita vinului

baut inainte, ajungand sa scape de inhibitii si sa se simta in largul lui pe scena.

Baudelaire arata ca vinul are puterea de a accentua personalitatea omului, de a-i aduce unele

simturi la cote maxime, astfel incat se poate spune ca anumite bauturi poseda facultatea de a

mari peste masura personalitatea fiintei ganditoare si de a crea, ca sa spunem asa, o a treia

persoana, operatie mistica, in care omul primitiv si vinul, zeul animal si zeul vegetal, joaca rolul

Tatalui si al Fiului din Sf. Treime; ei zamislesc Duhul Sfant, omul superior, cel ce izvorastedeopotriva din amandoi.

-oamenii rai de la natura devin si mai rai, in timp ce oamenii buni devin mai buni (influenta

vinului -> acesta acceantueaza adevarata natura a omului care il bea).

- HASISULCompozitia hasisului consta intr-un decoct de canepa Indiana, unt si o cantitate mica de opiu.

Spre deosebire de vin, hasisul nu face decat sa dezvolte peste masura personalitatea umana in

circumstantele reale in care este plasata. Vinul este favorbil actiunii, omul devine social, activ,

vessel, energic, in timp ce hasisul este neprielnic actiunii, iar cea mai evident caracteristica este

ELIMINAREA VOINTEI OMULUI.

Consumatorul de hasis dispune de o mare bunavointa, iar starile lui sufletesti, indifferent care

ar fi acestea, sunt amplificate la maxim; daca vinul avea capacitatea sa consoleze, hasisul nu

8/12/2019 Paradisurile artificiale

2/7

face asta; de aceea, daca cel care il consuma, se confrunta cu stari de angoasa, depresie,

melancolie, starea lui nu va fi decat accentuate si nicidecum uitata.

Timpul si spatial dispar, o singura secunda pare sa dureze o vesnicie. A doua faza se anunta

prin senzatia de racire a extremitatilor si o mare slabiciune; ai, cum se spune, mainile de carpa,

iti simti capul greu si o stupoare in intreaga fiinta. ()Incep halucinatiile. Obiectele exterioare

iau aparente monstruoase. Ti se reveleaza sub forme necunoscute pana atunci. Apoi se

deformeaza, se transforma, si in sfarsit patrund in fiinta ta sau, mai bine spus, tu patrunzi in

ele.

A treia stare este cea de fericire absoluta, beatitudine calma si imobila.

In ziua de dupa consum, prima senzatie este de mirare, pentru ca timpul a disparut si apar

intrebari de tipul am dormit sau n-am dormit?, dar e cu neputinta sa stii. Consumatorul este

lipsit de energie, se misca greu, fiind incapabil de munca.

Ceea ce vinul si hasisul au in comun este dezvoltarea poetica excesiva a omului. Gustul

frenetic al omului pt toate substantele, sanatoase si periculoase, care ii exalta personalitatea,

marturiseste maretia lui.=> de aici si titlul, Paradisuri artificiale, caci oamenii cauta metode

de evadare spre un paradis pe care altfel nu l-ar putea atinge.

Aspirand neincetat sa-si reinvie sperantele si sa se inalte spreinfinit, acesta a dovedit, in toate tarile si in toate timpurile, o

inclinatie frenetic pentru toate substantele, chiar periculoase

care, exaltandu-I personalitatea, puteau sa dea nastere pentru o

clipa in ochii lui acestui paradis de ocazie, obiect al tuturor

dorintelor, si, in sfarsit, ca acest spirit indraznet, razbatand, fara

s-o stie, pana in infern, isi marturisea astfel maretia sa originara.

Diferenta dintre vis si hasiseste urmatoarea: vinultransforma omul intr-o persoana sociabila

si activa, energica, stimulandu-i vointa; activeaza digestia, fortifica muschii si imbogateste

sangele, neptrovocand tulburari pe o perioada foarte lunga. Pe de alta parte, hasisulizoleaza

omul, ii accentueaza tendinta spre solitudine, iar efectele lui pot dura si 24 de ore; fizic,slabeste membrele si intrerupe functiile digestive, iar in ceea ce priveste vointa omului, ea este

total anihilata, incat acesta nu mai poate face nimic.

Vinul este pentru cei care muncesc si merita sa-l bea. Hasisul apartine clasei de bucurii solitare;

este facut pentru nefericitii trandavi. Vinul este folositor, produce efecte rodnice. Hasisul este

nefolositor si periculos.

8/12/2019 Paradisurile artificiale

3/7

Vin si opiu: placerea data de vin creste pana ajunge la un moment critic, dupa care scade

repede, in timp ce placerea opiului dureaza de la 8 la 10 ore, constant (Confesiunile)

Tinctura de opiu = laudanum -> produce intoxicatii, opiul insa, nu.

2)Paradisurile artificiale- POEMUL HASISULUI

Oamenii de lume si nestiutorii, curiosi sa cunoasca placerile exceptionale, sa stie deci bine ca

nu vor gasi nimic miraculous in hasis, absolute nimic altceva decat naturalul in exces.

Contemplarea obiectelor exterioare te face sa uiti de propria ta existent si sa te confunzi

curand cu ele. tocmai pentru uita de el si se confunda cu alte obiecte, nu mai are cunostinta

de sine si este purtat in diverse lumi, prin vise si, uneori, halucinatii, iar atunci cand efectul

hasisului trece, el poate spune ca simte o satisfactie prozaica atunci cand in sfarsit m-am simtit

acasa, acasa din punct de vedere intelectual, in viata reala, vreau sa spun.Cu toate acestea,

ti-ai risipit personalitatea in cele patru vanturi si acum iti este greu s-o aduni si s-o

concentrezi!- de aici reiese si marea oboseala resimtita, lipsa de vlaga si energie si

imposibilitatea de a intreprinde ceva, intrucat creierul si intregul organism au fost supusi unei

excitabilitati extreme.

Proportiile timpului si ale fiintei sunt complet perturbate de multitudinea si imensitatea

senzatiilor si ideilor. S-ar zice ca traiesti mai multe vieti in spatiul unei ore. Nu cumva te-

asemeni atunci unui roman fantastic care ar fi viu in loc sa fie scris?

Mai mult decat raul fizic pe care il produce hasisul, Baudelaire atrage atentia asupra MORALEI

acestuia; astfel, trebuie avut in vedere efectul pe care il are asupra spiritului uman, pentru ca el

duce la exagerarea sentimentelor si la deformarea acestora, propaganda-le intr-o atmosferaexceptionala, pornind insa de la realitate.

Hasisul este mult mai vehement decat opiul, in mai mare masura dusman al vietii obisnuite,

intr-un cuvant, cu mult mai tulburator.

8/12/2019 Paradisurile artificiale

4/7

Consumatorul de hasis considera rezolvate toate problemele filosofice si toate contradictiile, el

simtindu-se superior tuturor; in viziunea lui, afectata de hasis, toti ceilalti ii sunt inferiori si nu il

pot intelege, nu pot ajunge la el si, totodata, are tendita de a se izola, savurandu-si solitudinea.

Confunda complet visul cu actiunea si imaginatia lui se inflacareaza tot mai mult in fata

spectacolului incantator al propriei nature corectate si idealizate, substintuind aceastafascinanta imagine a sa persoanei lui reale, atat de saraca in vointa, atat de bogata in

vanitate.

MORALA : Omul a vrut sa fie Dumnezeu si iata-l curand, in virtutea unei legi morale

incontrolabile, cazut mai jos decat natura lui reala. Este un suflet care se vinde cu amanuntul.

=> pedeapsa unei incalcari a legilor firesti ale naturii (ideea ca omul a devenit Dumnezeu) este

manifestata sub forma starii teribile de a doua zi; toate organele slabite, nervii destinsi,

pofta de a plange, imposibilitatea de a te apuca de un lucru sustinut iti arata fara

menajamente ca ai jucat un joc interzis.

- UN OPIOMAN

Opiul este folosit atat ca medicament, de cei care sufera de boli fizice, care implica dureri (si nu

numai), dar si ca sursa de placere, pur si simplu.

Opiul poseda arta de a subjuga toate sentimentele si de a le regla la propriul lui diapazon.

()un consummator de opiu e prea fericit ca sa observe trecerea timpului.

Vointa nu mai are forta si nu mai stapaneste facultatile. Memoria poetica, odinioara sursa

nesfarsita de juisare, a devenit un arsenal inepuizabil de instrumente de supliciu.

Din conferintele tinute de Baudelaire:

Vreau sa dovedesc ca cei care cauta paradisul isi construiesc infernal, il pregatesc, il sapa cu

un success a carui premonitie i-ar inspaimanta, poate.

8/12/2019 Paradisurile artificiale

5/7

8/12/2019 Paradisurile artificiale

6/7

diferenta dintre o minte care nu mai concepe viata si aceeasi minte impacata cu viata

atarna de aspectul exterior al aceluiasi dcor, de care privirile se lovesc in fiecare clipa.

-> se observa sensibilitatea firii lui si inclinatia spre meditatie; este usor influentabil si

foarte receptive la tot ceea ce vine din exterior;

Are adesea presimtiri in legatura cu soarta nefavorabila (si irevocabila) care il asteaptasi in care se va avanta de bunavoie.

Ajuns la Londra, planuieste sa faca un imprumut, dar dureaza foarte mult timp pan ailprimeste, astfel incat ajunge foarte sarac; nu mai are unde sa doarma, dar este

adapostit de avocatul Brunel in casa lui. Acolo se chinuie insa ingrozitor, din cauza

foamei si a frigului

Aici va intalni o tovarasa de suferinta, o copila care locuia in aceeasi casa si se afla inaceeasi situatie ca si el; ea ii va salva viata la un moment dat, cand, chinuit ingrozitor de

dureri de stomac, fata ii aduce Porto si il calmeaza

Ulterior, isi reia studiile si face pace cu tutorii; se casatoreste cu MARGARET SIMPSON; Locuieste intr-o vila, in munti, studiaza metafizica germane (Schelling, Fichte, Kant) si ia

opiu, fiind acum un opioman inveterat, nu un consumator de opiu cu intermitenta.

VOLUPTATILE OPIULUI

Fericirea nu a durat foarte mult pentru Thimas de Quincey (2 ani); aceasta insa a reprezentat

perioada in care statea intr-o casa in munti; o seara perfecta pentru el se desfarsura iarna, sau,

in orice caz, cand afara era vreme rea, intr-o camera plina cu carti (avand langa el una de

metafizica germane), band ceai de la 8 p.m. pana la 4 a.m., avand-o alaturi pe sotia lui si,

bineinteles, luand opiu.

CHINURILE OPIULUI

Chinurile provocate de opiu se leaga de suferintele prin care a trecut la Londra.

Dupa prima sau a doua vicotire asupra mea in cursul acestei lupte desi nu mi-am dat seama

ca este imposibil sa resist mai mult de cateva luni fara sa iau opiuam observat totusi ca

dominatia tiranica a necesitatii lui, cu timpul, s-a atenuat tot mai mult.

Opiul poate vindeca tuberculoza pulmonara Din cauza opiului, nu a mai putut sa studieze Mirarea si curiozitatea erau emotii care de mult timp murisera in mine. Cand descriu siexemplific apatia mea intelectuala, ma refer la acele perioade cand m-

am aflat sub vrajile circeene ale opiului.

()ceea ce considera mental posibil depaseste nemarginit puterea lui nu doar de aduce la indeplinire, dar chiar si de a-si propune sa indeplineasca ceva. El se afla in

permanenta sub apasarea unei lumi de duhuri rele si cosmaruri.

8/12/2019 Paradisurile artificiale

7/7

STARILE OPIOMANULUI

A. Vedea tot felul de fantome, creatii ale mintii lui afectate de opiu, care se transpuneau siin vise, motiv pentru care avea un somn extreme de nelinistit in permanenta.

- Visa scene cu personalitati din trecut, avea vise arhitectonice, vise cu lacuri, ape,mari, oceane

- tirania chipului uman zbuciumul meu nu mai cunostea margini; spiritualparea ca mi se zvarcoleste in oceanul agitat si se rostogleste odata cu valurile

tumultoase.

- Visa peisaje asiatice, din cauza intalnirii cu malaiezul, vise orientale, careproduceau groaza morala si spiritual

- Nu mai putea sa doarma si avea palpitatii.B.

profundaneliniste si tristete funebra simtea ca se cufunda intr-un abis din care nupoate scapa, din care nu poate evada orice ar face.

C. Spatiul si timpul se diluaserauneori aveam senzatia ca traisem intr-o noapte 60 sau100 de ani.

D. Retraia intamplari din copilarie() infricosatoarea carte a socotelilor de care vorbescscripturile este, in realitate, insasi mintea fiecarui om.

De Quincey afirma ca a renuntat in cele din urma la opiu, dar ca efectele lui nu au fost

niciodata eliminate complet din organism; cu toate acestea, Baudelaire, in cartea sa, are

anumite reticente in aceasta privinta.