-

l Primarul comunei Valu lui Traian, domnul Florin Mitroi, sprijină activităţile şcolilor şi este receptiv la doleanţele cetăţenilor.

C MY K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa

Anul II - Nr.12lOctombrie2009Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415; fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei MetropolitaneDin

sumar

Cumpăna e o localitate

unde cuvintelemari au

acoperirePag.8

Un parteneriatpentru turism

Vrei să fii mediator?

O grădiniţă ca o fotografiedintr-o cartede poveşti

Pag.3

Pag.7

Pag.6

Pag.2

La sfârşitul lunii septembrie a avut loc la Roma Conferinţa finală aProiectului CONCERTUR – Accesibilitate, Strategii, Soluţii şi Serviciipentru îmbunătăţirea Turismului European Sustenabil, proiect finanţatde Directoratul General al Comisiei Europene. Pe scurt, iată câteva in-formaţii despre proiectul amintit. El a identificat liniile directoare în crea-rea condiţiilor ce dau valoare adăugată serviciilor de turism din Europa.Să reţinem că au fost prezentate şase studii de caz şi exemple de co-laborare şi bune practici între partenerii din şase proiecte. In cadrulConferinţei finale a fost desemnat câştigător proiectul “Turism la Marea

Neagră”, proiect implementat de Primăria municipiului Constanţa, încadrul Programului de cooperare Transfrontalieră PHARE România-Bulgaria. Fireşte, câştigători au fost toţi participanţii, fiecare având câteceva de învăţat, experienţa acumulată va fi folosită pentru identificareaunor noi oportunităţi care să ajute dezvoltarea durabilă a turismului.Valoarea totală a proiectului este de 52050 euro, din care 48 845 euro– asistenţă financiară nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi Gu-vernul României.

Ani Merlă

Un proiect câştigător la Roma

Continuare în Pag.6

La „Zilele Recoltei“ de la Pavilionul Expoziţional am fost martori laFestinul toamneidetalii în Pag.5

Corbu

Violenţa nu poate fi trecută sub tăcere

Violenţa nu poate fi trecută sub tăcere

Pag 2 � informaţii pentru tine

Turistul e bine să ştie că prima şalupă care pleacă depe faleza oraşului Tulcea în Deltă este Lebăda. VasileHurmuz, proprietarul şalupei Lebăda Deltei are tarifelelui, asta însemnând că omul se învoieşte pentru o călă-torie în Deltă, e dispus să negocieze şi bate palma des-tul de repede. Cu şalupa lui te simţi mai sigur pe apădecât pe pământ. Din 65 de ani, pe care nu-i arată, maibine de 40 i-a petrecut pe canalele Deltei. “Când vreausă fiu liniştit şi să mă gândesc la ale mele, mă duc, spunenea Vasile, pe canalul Nebunu”. Acolo liniştea înfioară şifirul de iarbă, iar un apus de soare pare zugrăvit de mânamaestrului care stăpâneşte magia, abia către seară o

adiere de vânt seamănă uluitor cu şoapta deslănţuită aunei femei care tânjeşte după o mângâiere. Lebăda Delteieste o şalupă pe care Vasile Hurmuz a cumpărat-o de lapescari, era folosită în urmă cu ani la cărat peşte şi latransportul muncitorilor. “I-am pus fibră, zice el, şi de câţivaani plimb turiştii pe canalele Deltei. El pleacă în Deltă înfiecare zi, tip de trei luni, vara, asta de când “turismul aluat amploare”. Se duce şi toamna pe canale, dar nu îl maiapucă noaptea pe apă, se întoarce devreme. Atunci, parcăîl aud spunând, “mai stau de vorbă cu nevasta, îi spun cemai e prin Deltă, e curioasă pentru că a lucrat şi ea aici, câ-ţiva ani a dus scrisorile şi pensiile bătrânilor din satul Cri-

şan. Nu spune prea multe din casă nea Vasile, îiplace, în schimb, să-şi aducă aminte cum a cu-noscut-o pe soţie la un bal şi spune că socrul i-a dat drept zestre fetei 25 de scrumbii. Are o fatăîn Italia şi când ajunge pe acolo tot cu barca seplimbă. Când vine din Italia pleacă a doua zi lalacul Nebunu, dacă se întâmplă să aibă şi turiştie chiar mulţumit, drumul până acolo costă. Işiface şi el plăcerea, mai scoate şi un ban.

Turistul, zice Vasile Hurmuz, are noroc de unpeşte la grătar şi de un borş de peşte, am tot cetrebuie pe şalupă, ceaun, grătar, dacă are răb-dare şi vrea să arunce undiţa îl invită pe un mal

cu multă iarbă, acolo vine ştiuca. Mă bucur când văd cor-turi pe maluri, chiar dacă nu sunt turişti aduşi de mine, simtcă turismul se dezmorţeşte, dar mă închin când văd ce ră-mâne în urma turiştilor, cutii goale de bere, pungi cu resturide mâncare, sticle… Cum scăpăm de obiceiurile astea?Mă gândesc că mâine o să fie mai bine, uit de nenorocitaasta de pensie, pâinea nu e atât de albă în Deltă, desprecozonac ce să zic?, îl văd de sărbători, eu fac excursii pen-tru fiecare buzunar, dacă îi este sete turistului îl servesc cuun pahar de vin şi atunci întindem împreună firul poveştilor.In rest, mă uit în calendar şi mă rog să fie o toamnă lungă.

Iulian Talianu

Lebăda Delteipleacă prima

Turismul în Deltă are nevoie de proiecte

l TuzlaPrimăria a ajutat familiile nevoiaşe

După numai un an de zile, Constantin Florin Micu, primarul co-munei Tuzla, a făcut, iată, mai mult decât a promis, ceea ce ne în-dreptăţeşte să scriem că s-a ţinut de cuvânt. După ce a finalizatlucrările privind reţeaua de canalizare pe nouă străzi şi a branşat lareţeaua amintită câteva familii nevoiaşe, cărora primăria le-a dat omână de ajutor, după ce a construit un sediu pentru primărie, Con-stantin Florin Micu a demarat, mai nou, alte câteva proiecte. Ele seaflă în derulare, deşi criza din ultima vreme a încetinit ritmul unor lu-crări. Acum, la Tuzla se amenajează noul Parc Comunal, pe terenulfostului stadion, în scurt timp urmând să fie începute lucrările la nouaBază sportivă, una modernă, conform standardelor europene. Suntinvestiţii ce vor prinde contur cu sprijinul Zonei Metropolitane, Aso-ciaţia de dezvoltare intercomunitară amintită va acorda sprijin primă-riei şi pentru amenajarea falezei Tuzla, o lucrare ce scoate localitateala liman, ea urmând să intre în circuitul turistic într-un viitor apropiat.

“Intenţionăm, spune primarul Constantin Florin Micu să iniţiem câ-teva proiecte împreună cu primăriile din Eforie şi Costineşti, ne gân-dim la proiecte turistice, dar şi la un Plan urbanistic zonal pentru aintroduce în intravilan în jur de 500 de hectare, teren situat în veci-nătatea Falezei”.

Nicolae Samoilă

În ultimele zile, Comitetul privind coordonarea centrelor de perma-nenţă format din reprezentanţii DSPJ, CJAS, Serviciul judeţean de Am-bulanţă şi Consiliul judeţean Constanţa au făcut investigaţii în teritoriupentru a identifica spaţiile adecvate. La ora când scriem aceste rânduri,reprezentanţii instituţiilor amintite fac investigaţii la Eforie Nord şi M.Ko-gălniceanu. Prin înfiinţarea acestor centre de permanenţă se va asiguracontinuitate în ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, o solicitaremai veche, venită din câteva localităţi. Directorul DSPJ a precizat că fie-care centru de permanenţă va funcţiona cu un număr minim de cincimedici de familie şi cinci asistenţi medicali.

Activitatea în centrele de permanenţă, iată încă un amănunt, va fi fi-nanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Costu-rile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare necesare pentrutrusa de urgenţă vor fi suportate de la bugetul de stat, din fondurile alo-cate Programului de urgenţă prespitalicească.

Până la începutul acestei luni, Comitetul de coordonare a avut întâl-niri cu primarii din Negru Vodă şi Adamclisi. Pe lista localităţilor vizate săfie înfiinţate centre de permanenţă se află Cogealac şi Ghindăreşti, Mir-cea Vodă şi Băneasa, Cobadin, Tropraisar şi Eforie Nord. Pe lista amin-tită ar putea să apară, într-un viitor apropiat, încă două localităţi,Chirnogeni şi Pantelimon.

Iulian Talianu

Proiectul “Nu tolerez violenţa continuă!”, proiectiniţiat de Grupul informal de tineri AVIF – “Antiviolenţaintrafamilială” cu sprijinul câtorva instituţii, opt lanumăr, vizeazâ informarea tinerilor femei cu privirela modalităţile de prevenire a violenţei şi oferă, dupăcum ne-a precizat prof.Violeta Bodiu, directoareaunei şcoli din Valu lui Traian, informaţii despre insti-tuţiile care dau ajutor specializat.

Să reţinem că Proiectul este finanţat de ComisiaEuropeană prin Agenţia Naţională pentru ProgrameComunitare în domeniul educaţiei şi formării profe-sionale, în cadrul Programului TINERET IN AC-TIUNE!

La şcoala din Valu lui Traian, unde e directoare

profesoara Violeta Bodiu, a avut loc o masă rotundăpe tema violenţei domestice, după ce o tânără echipăa pus în scenă o piesă de teatru. In sală au fost invi-taţi reprezentanţi ai Poliţiei Locale, elevi din clasele I-VIII, preoţi şi funcţionari de la compartimentul deAsistenţă socială din cadrul primăriei Valu lui Traian.

După spectacol, dezbaterile ce au avut loc audezvăluit că principalii factori care favorizează actelede violenţă domestică în comunitate sunt consumulde alcool, lipsa educaţiei şi nivelul de trai scăzut. Nusunt lucruri noi, dar în cadrul întâlnirii dialogul dintreparticipanţi a evidenţiat că principalele nevoi ale vic-timelor violenţei domestice din mediul rural sunt îm-bunătăţirea legislaţiei în domeniu, consiliereapsihologică şi juridică, dar şi înfiinţarea unui centruîn localitate ori în apropiere pentru ca victimele săaibă acces, în regim de urgenţă, la informaţii.

Participanţii la această întâlnire au propus înfiin-ţarea unui grup local de suport pentru victimele vio-lenţei domestice şi constituirea unei reţele devoluntari care să se implice în privinţa prevenirii unorcazuri deosebite. Putem scrie fără ezitări că Proiec-tul “Nu tolerez violenţa!” au avut impactul scontat, re-prezentanţii autorităţii locale au apreciat aceastăiniţiativă. Mai mult, toţi cei prezenţi la dezbateri aupus punctual pe i şi au concluzionat că proiectulamintit poate contribui la diminuarea violenţei, dacăvictimele recunosc ceea ce li se întâmplă şi primescajutor specializat la timpul potrivit.

Se cuvine să amintim că Proiectul despre carescriem aici va fi implementat în zece localităţi dinmediul rural, între care amintim comunele Cumpăna,M.Kogălniceanu, Poarta Albă, Lumina,Agigea, toatedin Zona Metropolitană.

Nu putem trece sub tăcere promptitudinea pecare primarul comunei Valu lui Traian, Florin Mitroi, oare faţă de iniţiativele şcolilor, cărora le acordă spri-jin, cadrele didactice şi elevii având privilegiul de a fiînconjuraţi cu afecţiune şi cuvinte de încurajare decătre Consiliul local şi, cum spuneam, de către pri-mar.

Luiza Tigmeanu

infoZona Metropolitană

Sănătate

Se caută spaţii pentru centrele de permanenţă

l Valu lui Traian

l Primăria Valu lui Traian sprijină iniţiativele şcolilor l Primarul FlorinMitroi este receptiv la solicitări l Proiectul „Nu tolerez violenţa!“ a avutimpactul scontat pentru că a fost pregătit temeinic.

Primarul Florin Mitroi

� Pag 3actualitate

l Techirghiol

Un proiect cu valenţe turistice va duce la dezvoltarea ora-şului Techirghiol deândată ce el va deveni realitate, spuneprimarul Adrian Stan. Parteneri în acest proiect sunt consi-liile locale din Techirghiol şi Balcic (Bulgaria). Centrul cultu-ral “Palatul Balcic”, Universitatea Ovidius (Facultatea deştiinţe ale naturii) şi Consiliul judeţean Constanţa. Proiectulanunţă un reviriment în ceea ce priveşte serviciile turistice in-tegrate transfrontaliere prin crearea unor instrumente co-mune destinate vizitatorilor, dar şi prin dezvoltarea şipromovarea “turismului verde”. Obiectul acestui proiect esteînfiinţarea unei Grădini Botanice la Techirghiol şi extindereagrădinilor în centrul cultural “Palatul Balcic”.

Proiect pentru „turismul verde“l Proiect de anvergură: înfiinţarea unei GRĂDINI BOTANICE la Techirghiol l Investiţie pentruun plus de frumuseţe l Va fi amenajat un lac artificial în stil japonez l Cursuri de grădinărit

Un privilegiu pentru studenţi

Studenţii, iată încă un avantaj, vor face practică şivor participa la organizarea unor expoziţii şi vor întocmi,încă un privilegiu, proiecte de cercetare, având la în-demână teme insolite.

Si şomerii ar putea să aibă o altă gândire, o altămentalitate. Pentru ei se vor organiza cursuri de grădi-nărit. Trebuie să subliniem un fapt: vor apărea noi locuride muncă, iar pe seceta asta, în sfârşit, o veste bună.Atât Consiliul local Techirghiol, cât şi Consiliul local Bal-cic au pregătit documentaţia, un semn că parteneriisunt hotărâţi să facă următorii paşi. Valoarea proiectu-

lui este de un million şi jumătate de euro.

Mană cerească pentrumeşteşugari

Organizarea unor evenimente şi a unor târguri caresă promoveze tradiţiile şi obiceiurile, întocmirea unui ca-lendar pentru promovarea turismului ar putea fi pentrumeşteşugari, şi nu numai pentru ei, mană cerească. Tra-diţiile ar putea avea o altă soartă dacă evenimentele sevor bucura de o largă audienţă; meşteşugarii ar putea fişi ei încurajaţi să iasă cu produsele lor din ateliere şi sădeschidă standuri, comunitatea, care îl are cetăţean deonoare pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe, va apărea pecărţile poştale sub o altă lumină, iar parfumul florilor vaduce veste în lume că la Techirghiol se adună îndrăgos-tiţii de natură. Primarul Adrian Stan a făcut o obsesie dinGrădina Botanică. Acum el are atâtea argumente încât aînceput să viseze ziua când va tăia panglica şi va arăta

comunităţii că este un adevărat gospodar.

O Grădină Botanică la Techirghiol e o investiţie care aduceun plus de frumuseţe unui oraş care nu a mai avut o tresărirede orgoliu cam de multă vreme, după unii chiar de pe vremeacând “scena lui Tănase” aducea faimă şi turişti la Techirghiol.Proiectul de acum este un pas în faţă în privinţa unei colaborăristrânse cu mediul academic, dar şi cu publicul larg, investiţia vatrezi, cum spuneam, la viaţă oraşul Techirghiol, finalizarea eiva spori zestrea localităţii, Grădina Botanică va fi un punct deatracţie pentru turişti. “Va fi, argumentează primarul, pata deculoare a oraşului. Va apărea un lac artificial în stil japonez, vorapărea alei pentru promenadă, mobilierul urban va da o altăînfăţişare zonei, iar scena în aer liber va atrage, îndrăznesc săanticipez, o sumedenie de turişti, pentru că aici se vor organiza

spectacole, iar foişoarele de lemn vor fi, şi ele, locuri căutatepentru evenimentele familiale. Turiştii vor fi primiţi într-un spa-ţiu amenajat special, iar lângă seră va apărea un loc unde tu-riştii vor poposi pentru a primi informaţii despre GrădinaBotanică. Tot aici se vor amenaja diferite standuri, se vor orga-niza lansări de carte şi se vor vinde suveniruri. Intre parteneriva exista o colaborare permanentă şi se vor organiza excursiila Centrul cultural Balcic pentru turiştii din România, iar bulga-rii vor veni la Techirghiol, se vor organiza schimburi de expe-rienţă şi cursuri de grădinărit. Agenţiile de turism vor fi prezentemai mult decât până acum la Techirghiol”.

Mioara OloguCristina Pălămariu

Un punct de atracţie pentru turişti: Grădina Botanică

l Înfrăţirea oraşelor Techirghiol şi ACQUI TERME, vizează

Un parteneriat

pentru turisml La Techirghiol se va înfiinţa o şcoală, în colaborare cu parteneri din Italia

Oraşele Techirghiol şi ACQUI TERME, Italia, s-au înfră-ţit. O delegaţie din oraşul Italian a fost invitată la Zilele ora-şului Techirghiol, la Techirghiol a fost atunci sărbătoare, s-aurostit cuvinte frumoase şi au fost trecute în revistă câtevaproiecte pe care autorităţile celor două oraşe le-au trecut înstatutul de înfrăţire. Amintim aici câteva, încercând să le dămun semn celor care au semnat acordul de înfrăţire că oa-menii aşteaptă cu nerăbdare să fie martori la următorul pas,cel care va aduce stabilirea unor legături directe între insti-tuţiile de cultură şi învăţământ, de sport şi turism.

Primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan, spunea cu pri-lejul acestui eveniment că prima colaborare între autorităţilecelor două oraşe vizează “înfiinţarea unei şcoli pentru tineriicare lucrează în turism. Am discutat despre un asemeneaproiect şi mă bucur că el a fost cu privit cu responsabilitatede la început. Va veni o zi când calitatea serviciilor de la noiva fi ca în Italia. Tinerii noştri au potenţial şi sunt receptivi, iareu sunt optimist”.

Primarul Adrian Stan

Pag 4 � strategii

C MY K

infoZona Metropolitană

Proiectul va fi aplicat de Primăria municipiului Constanţa,având ca partener primăria municipiului Dobrich (Bulgaria). Be-neficiarii acestui proiect: autorităţile locale din oraşele cu po-tenţial turistic din zonele amintite, Camerele de comerţ din celedouă regiuni şi ONG care activează în domeniul turismului.

Mai departe, tot în rândul beneficiarilor se cuvine să-i amin-tim pe hotelierii şi oamenii de afaceri, pe turiştii români şi bul-gari, comunităţile locale. Un alt fapt notabil: ConstituireaAsociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului MareaNeagră, asociaţie care va oferi celor doi parteneri o platformăconcretă de dialog, de cooperare şi iniţiativă în domeniul tu-rismului. Studiul privind oportunităţile de dezvoltare a turismu-lui la Marea Neagră a analizat avantajul competitiv al litoraluluiMării Negre în piesajul turismului regional şi internaţional.

Tot pe scurt, să amintim aici că în cadrul acestei conferinţe

au mai fost dezbătute aspecte privind politicile europene deturism (oportunităţi, forţa de muncă, schimburi de bune prac-tice), s-a discutat despre rezultate şi previziuni în turismul Eu-ropean, au fost prezentate şase studii de caz. Asupra acestuisubiect vom reveni la timpul potrivit, până atunci merită să su-bliniem că, iată, localităţile cu potenţial turistic, îndeosebi celedin Zona Metropolitană, vor beneficia de noi oportunităţi, încăun motiv, cred eu, pentru identificarea unor soluţii care să în-lăture obstacole care întârzie furnizarea unor servicii de calitateîn turism.

In câteva cuvinte, şi cu asta închei, se cade să amintim căPrimăria municipiului Constanţa, e o echipă a cărei stare despirit dovedeşte că îi pasă, iar proiectele pe care le iniţiazăsprijină turismul şi dezvoltarea sa durabilă.

Ani Merlă

l Strategii, soluţii şi servicii durabile în turismul de la Marea Neagră

Un proiect câştigătorla Roma

lUn câştig pentru localităţile cu potenţial turistic lProiect implementat dePrimăria municipiului Constanţa lCooperare şi iniţiative pentru dezvoltareadurabilă a turismului l Avantaje şi soluţii pentru hotelieri şi pentru turişti

În 16 octombrie, orele 17,00, în Aula Bibliotecii judeţeneConstanţa a avut loc un eveniment în ceea ce priveşte pro-movarea antologiilor de poezie românească apărute la Edi-tura AB-ART, de către scriitorii Mircea Petean şi AttilaF.Balasz. Pentru curioşi, amintim câteva titluri: “Joc de table”(Gabriel Chifu), Poemele Anei (Mircea Petean), Poeme (An-gela Baciu), Femeie în roz (Traian Ştef). Invitaţia la acest

eveniment, invitaţie lansată de către organizatori, a trezit înrândul iubitorilor de poezie şi în sufletul lor o bucurie pe carenu o ai în fiecae zi. Se cuvine să privim întâlnirea scriitorilorcu cititorii lor ca pe un privilegiu, poate după acest evenimentne vom întoarce cu toţii faţa către raftul unei biblioteci ori vomintra de mai multe ori decât până acum într-o librărie.

Ion Popişteanu

Invitaţie la o lectură de care avem nevoie

l interlocutor: Luca Minodora Susană, primarul comunei Băişoara, judeţul Cluj,membră în Comisia de cultură, educaţie,tineret şi mass-media din Congresul puterilor locale şi regionale

- Parcă am mai auzit de Băişoara…- Vă spun eu când aţi auzit: în luna februarie. Atunci

când au loc Serbările Zăpezii. Muntele Băişori arefaimă, aşa cum au şi dansatorii noştri. Staţiunea turisticăeste cunoscută şi recunoscută, la noi sunt peste 650 decase de vacanţă, există pensiuni în zonă, avem şi hotel,pe muntele Băişori se ţin concursuri naţionale pentrusporturile de iarnă, la 40 de kilometri de Cluj şi la 800 dekilometri de Cumpăna, dar asta nu ne împiedică săvenim aici, să fim alături de prietenii noştri, venim săurce dansatorii din Băişoara pe scena din Cumpăna.

- Şi ce faceţi dvs. ca membră a Comisiei de cultură,educaţie, tineret şi mass-media în Consiliul Europei?

- Sunt, reţineţi, singurul reprezentant din mediulrural. Am lucrat la chestionarul Cartea Alba a Europei.Din 45 de ţări numai 12 ţări din Europa au trimis răs-punsuri pentru Cartea Albă a Europei, între cele 12 seaflă şi România. In această Carte Albă România estemenţionată de câteva ori cu exemple practice şi cu stu-dii de caz privind dialogul cultural interetnic, dar şi înceea ce priveşte integrarea emigranţilor din cartierelemărginaşe. Noi nu aveam ansambluri folclorice înainteca eu să ajung în Consiliul Europei. După ce am văzutacolo ce înseamnă cultura şi tradiţia pentru un poporam avut o altă percepţie şi am înfiinţat la Băişoara treiansambluri: unul pentru seniori, unul pentru juniori şialtul pentru copii. Cu ajutorul talentului lor ducem maideparte dansul şi obiceiurile transilvane, aşa cum şidansatorii din Cumpăna conservă şi promovează cu cin-ste zona Dobrogei. Să vă fac o mărturisire: costumelepopulare ardeleneşti au fost brodate manual de cătrefemei care au păstrat acest meşteşug, iar modelul a fostluat de pe un costum vechi de o sută de ani. Este por-tul autentic al băieşenilor noştri, al ardelenilor.

- Vă gândiţi la un proiect care să scoată tradiţiile ro-mâneşti în Europa, un proiect care să-i facă pe euro-peni să tresară?

- Desigur. Eu doresc să prezint identitatea româ-nească din cele opt regiuni. Voi duce în Consiliul Euro-pei tineri care să fie mesagerii portului şi cânteculuipopular românesc, tradiţiile şi obiceiurile româneşti săfie o punte de legătură, îi vom invita într-o horă româ-nească pe toţi cei 300 de membri din Congresul Puteri-lor Locale şi Regionale.

- Ce ar trebui să facem noi pentru conservarea şipromovarea tradiţiilor culturale, ce ar trebui să facem lanoi, acasă?

- E un lucru bun că s-a introdus religia în şcoală. Laorele de muzică, e o părere personală, ar trebui săvenim şi cu câteva elemente coregrafice pentru ca ele-vii să deprindă unele noţiuni încă de mici. Aş propune cafiecare şcoală să aibă ansambluri cu tradiţii şi obiceiurispecifice zonei. E, în opinia mea, un mod de a păstra şipromova tradiţiile culturale, avem datoria de a ajuta ti-nerii să îşi formeze personalitatea prin cultură. La rân-dul lor şi ei vor sprijini promovarea culturii tradiţionale.

- Aveţi, dacă nu mă înşel, însuşiri caracteristice FE-CIOAREI…

- Nici vorbă. Sunt o BALANTA echilibrată, întâmpinlumea cu căldură. Prietena mea, Mariana Gâju, esteBERBEC, dar are însuşiri de leoaică. Noi ne comple-tăm. Avem şi ceva în comun: lucrăm să le fie bine al-tora. Si când spun asta mă gândesc la comunitate, ştimsă dăm oamenilor încredere. Avem această capacitate.Nu e ceva neobişnuit, dar e ceva care se întâmplă rar.

Iulian Talianu

Invitatul nostru

Personalitatea tinerilorse formează prin cultură

La Casa de Cultură a Sindicatelor ,,Lucian Grigorescu”din Medgidia s-a desfăşurat conferinţa teritorială antidrog cutema “Drogurile uşoare – periculoase sau nu?”. Evenimentula fost organizat de către Asociaţia Naţională a Caselor deCultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), Centrul In-ternaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), înparteneriat cu Primăria Medgidia şi presupune o acţiunecomponentă a programului naţional de prevenire şi comba-tere a violenţei, traficului şi consumului de droguri.

Conferinţa s-a desfăşurat simultan în 40 de centre dinţară, şi a avut ca scop informarea tinerilor asupra pericoluluiaşa-ziselor droguri uşoare, care sunt promovate ca fiind in-ofensive.

Participanţii la conferinţă au fost membrii permanenţi şisupleanţi ai comitetului de organizare Medgidia, reunind re-prezentanţi ai municipalităţii, instituţiilor de învăţământ din lo-calitate, profesori şi reprezentanţi ai părinţilor şi elevilor deliceu.

În deschiderea conferinţei, coordonatorul de programlocal, domnul Tiberiu Rusu, directorul Casei de Cultură a Sin-dicatelor „Lucian Grigorescu”, a vorbit despre raportul Comi-siei prezidenţiale în ceea ce priveşte drogurile, raport care,potrivit reprezentanţilor A.N.C.C.S.R. – CIADO face o sin-teză, dar nu propune soluţii. „Numărul aproximativ al consu-matorilor de droguri în România depăşeşte 300.000 depersoane, cifră pe care o reprezintă dependenţii, nu consu-matorii. De asemenea, raportul scapă din vedere faptul că, înRomânia, nu avem un sistem de tratament integrat, iar în ul-tima perioadă legalizarea aşa-ziselor droguri uşoare a deve-nit un subiect naţional în dezbaterea publică, lucru care nu afăcut altceva decât să se axeze pe forma subiectului şi nu pefondul acestuia”, a subliniat dl. Rusu. Au mai luat cuvântul,discutând despre problema drogurilor reprezentantul admi-nistraţiei locale - dl. administrator public Dumitru Mirică, dl.Constantin Rădoacă - comisar şef în cadrul Poliţiei Munici-pale Medgidia, reprezentantul părinţilor- doamna MarianaGana şi doamna prof. psiholog de la Liceul Dragomir Hur-muzescu- Ana Celnicu.

Liceenii care au luat parte la discuţii s-au arătat cu-rioşi de aşa numitele ierburi, comercializate în magazinele,,de vise”, întrebând dacă acestea sunt adevărate droguri sausunt inofensive. Despre cât de periculoase sunt aceste „dro-guri uşoare” le-a vorbit elevilor dl. comisar Constantin Ră-doacă. ,,Dependenţa este dată de toate tipurile de droguri,

începând de la simplele ţigări, alcool şi cafea, şi finalizând cucele periculoase. Aşa numitele ierburi, care sunt vândutelegal în magazinele de vise, aşa cum le cunoşteţi voi, sunt lafel de periculoase ca şi drogurile propriu zise, deoarece secunosc multe cazuri de spitalizare în urma consumului de ier-buri”, a precizat dl. comisar Rădoacă. Tot dumnealui a subli-niat faptul că în Medgidia au fost puţine cazuri în care au fostsurprinse persoane consumatoare de droguri, iar în acestesituaţii consumul s-a produs la îndemnul unui infractor.

Tinerii au fost îndemnaţi de către adulţii din sală sărefuze tentaţia de a încerca droguri, şi să nu ezite să discutecu părinţii despre problemele lor, întrucât aceştia le sunt par-teneri în drumul vieţii, şi nu persoane care nu îi pot înţelegesau de care să se teamă.

În finalul conferinţei, au fost enumerate efectele negative pecare le produc stupefiantele. Acestea sunt atât de natură fizică,precum slăbirea orgnismului şi îmbolnăvirea, cât şi de naturăpsihică – pierdera prietenilor, tulburări de comportament, toateacestea ducând la marginalizarea socială a dependentului.

În încheiere, şi domnul administrator public Dumitru Mi-rică a ţinut să le adreseze un îndemn tinerilor. ,,Eu vreau săvă spun că aceşti consumatori sunt propriile lor victime, şidevin astfel din cauza lor. Ca să fii cool nu trebuie să încerci,ci din contră, eşti cool dacă reuşeşti să rezişti tentaţiei. Tre-buie să aveţi un caracter puternic şi să refuzaţi tentaţia, să fiţiîmpotriva drogurilor care nu fac altceva decât să vă scurtezeşi să vă distrugă viaţa”, a afirmat dl. Mirică.

A. Ştireanu

� Pag 5atitudini

C MY K

l Medgidia

Primarul Municipiului Medgidia a semnat contractul deexecuţie a lucrărilor de asfaltare a tronsonului de drumCalea Transfrontalieră – strada Panseluţelor.

Compania câştigătoare este S.C. TEHNOLOGICA RA-DION Bucureşti, care şi-a depus oferta de lucrări alăturide alte cinci societăţi. “După cum v-am informat anterior,şedinţa de deschidere a licitaţiei publice deschise a avutloc în data de 15 septembrie a.c., la sediul primăriei. Pe-rioada legală de depunere a contestaţiilor s-a încheiat,avem un câştigător şi suntem bucuroşi să anunţăm că lu-

crările de asfaltare vor începe”, a declarat Marian Iorda-che, primarul Medgidiei.

Graficul de execuţie a lucrărilor impune o perioadă de45 de zile de la semnarea contractului şi predarea ampla-samentului, situaţie în care contractorul are obligaţia fina-lizării lucrărilor de asfaltare până la finele lunii noiembriea.c.

Calea Transfrontalieră face obiectul unui proiectPHARE CBC România - Bulgaria 2006 şi presupune con-strucţia drumului din zona de sud a municipiului în scopulîmbunătăţirii infrastructurii rutiere necesare pentru dezvol-tarea afacerilor transfrontaliere Medgidia – Silistra.

Proiectul este în valoare de 576.245 EURO, din care63.160 EURO reprezintă contribuţia Consiliului Local Medgidia, iar 513.085 EURO a Comisiei Europene şi este o re-zultantă a parteneriatului semnat între Primăria municipiu-lui Medgidia, Asociaţia pentru colaborare şi dezvoltaretransfrontalieră “Dobrogea Dunăreană” din Silistra, Bulgaria(ADD) si Asociaţia de Dezvoltare Zonală Medgidia (ADZM).

Drumul transfrontalier se va realiza cu un sistem rutieralcătuit din următoarele straturi: îmbrăcăminte din betonasfaltic, binder de criblură, macadam, fundaţie din piatrăspartă, de asemenea, platforme de parcare şi trotuare dinpavele autoblocante.

Iacob Ioniţă

Timp de cinci zile, atât cât a durat festivalul toamnei laConstanţa localnicii şi turiştii care au beneficiat de privile-giile Asociaţiei de promovare a turismului LITORAL – DeltaDunării au trecut pe la Pavilionul Expoziţional, unii să cum-pere legume şi fructe. Alţii să petreacă un weekend în ve-selie, cu muzică şi voie bună, încă un semn că ZileleRecoltei au încununat osteneala gospodarilor, fiecareavând ceva de câştigat. Producătorii au avut un câştig pecare l-au aşteptat un an întreg, constănţenii şi turiştii avândbucuria că festivalul toamnei a adus în sufletele lor şi în că-mările gospodarilor o mulţumire. Spectacolele de pe scenaamenajată lângă Pavilionul Expoziţional au fost, şi ele, gus-tate de public, aşa cum au fost gustate (cu plăcere) pro-dusele expoziţiilor cu vânzare. Până şi cârcotaşii auapreciat străduinţa autorităţilor judeţene şi locale, ediţia dinacest an a “Zilelor Recoltei” culegând numai cuvinte delaudă câtă vreme nu e la îndemâna oricui să găsească totce pofteşte într-un singur loc. Spaţiul tipografic nu ne în-găduie să facem un bilanţ, dar asta nu ne impiedică săscriem scurt şi cuprinzător: sărbătoarea toamnei a fost, înciuda crizei, una bogată. Mai bine de 150 000 de oameniau trecut pe aici. Şi la Medgidia, „Zilele Recoltei“ s-au bu-curat de atenţia cuvenită din partea autorităţilor locale

I.T.Antim

La „Zilele Recoltei“ de la pavilionulexpoziţional am fost martori la

Festinul toamneiCalea Transfrontalieră

La începutul săptămânii acesteia, la sediul PrimărieiMedgidia a avut loc o întâlnire între partenerii proiectului„Refacerea habitatului natural în zonele locuibile din terito-riile de dezvoltare Medgidia-Silistra”, derulat prin ProgramulPhare CBC România – Bulgaria 2006 şi reprezentanţii S.C.Argif Proiect S.R.L. Piteşti – elaboratorul celor 11 studii defezabilitate necesare. La şedinţa desfăşurată în sala de con-siliu a Primăriei Medgidia au participat factorii responsabiliimplicaţi în proiect, şi anume, membrii echipei de proiect dinprimărie, domnul primar Marian Iordache, reprezentanţi aiSC Argif Proiect SRL Piteşti., primarii membri ai Asociaţieide Dezvoltare Zonală Medgidia – Castelu, Peştera, MirceaVodă, Tortoman, Cuza Vodă.

În cadrul şedinţei au fost predate spre analiză, tuturorprimăriilor partenere ADZM, drafturile studiilor de fezabi-litate, urmând ca până la sfârşitul lunii octombrie să fieprezentate şi studiile în forma finală. S-au purtat discuţiicu privire la sursele de finanţare ale studiilor de fezabili-tate realizate prin proiect (avantaje şi dezavantaje ale fi-nanţării prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu şiale delegării serviciului de salubrizare unui operator re-gional) precum şi analiza unor programe de finanţaredeschise unde pot fi accesate fonduri pentru realizarea

celor patru staţii de compostare şi a staţiei de sortare, dinregiunea de dezvoltare Medgidia.

Contractul de finanţare este în valoare de 135.872euro, din care 120.872 euro reprezintă suma solicitată dela Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,iar 15.000 EUR, contribuţia Consiliului Local Medgidia.

Prin studiile de fezabilitate pentru colectarea selectivă adeşeurilor (în localităţile Castelu, Cuza Vodă, Tortoman, Si-liştea, Mircea Vodă şi Peştera), studiile de fezabilitate pen-tru staţiile de compostare, elaborarea studiului defezabilitate pentru punerea în funcţie, la Medgidia, a insta-laţiilor de depozitare, sortare, reciclare şi transformare adeşeurilor rurale şi urbane se urmăreşte dezvoltarea unuisistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi res-pectiv, comunale.

“Acest proiect propune un sistem integrat de gestio-nare a deşeurilor, pe de o parte prin implementarea sis-temului de colectare selectivă la Medgidia în gospodăriileindividuale şi localităţi limitrofe şi, prin implementarea uneimodalităţi tehnice de compostare a deşeurilor de naturăorganică”, a declarat primarul municipiului Medgidia, dl.Marian Iordache.

Alexandra Ianina

Refacerea habitatului

Pentru liceenii din Medgidia

Informaţii despre pericolul dependenţei de droguri

În urmă cu câteva luni puteai să găseşti grădiniţa dinCorbu numai dacă erai însoţit de poştaş. Copiii erau înghe-suiţi într-o casă obişnuită, grădiniţa nu avea nici firmă. Casaera puţin retrasă către mijlocul unei curţi, iar până la intraremergeai pe o alee îngustă. Doar părinţii copiilor puteau săajungă aici şi cu ochii închişi. De câteva luni aceeaşi părinţi

au făcut ochii mari. Părinţiispun acum că primarul me-rită statuie. Directoarea gră-diniţei, Aura Enică, spunecă între ce a fost şi ceea cevedem acum e “o diferenţă

uluitoare”. Pe pereţii grădiniţei din Corbu au fost desenaţicâţiva căţeluşi ce te face să crezi că sunt vii. Panglica a fosttăiată în această toamnă, iar căţeluşii au fost pictaţi de IoanaDunel, o pictoriţă cu suflet mare, după cum o caracterizeazăAura Enică. Grădiniţa din Corbu are cinci grupe de copii şi eaa fost inaugurată cu câteva zile în urmă. Nu alegem cuvin-tele, dar putem scrie fără ezitări că grădiniţa de acum, cuparter şi etaj, cu scări ca o pensiune de lux, provoacă uimire.Mai bine de 100 de copii se bucură. Mai mult am putea vorbide bucuria părinţilor. Directoarea ţine să menţionăm că Ma-rian Gălbinaşu, primarul comunei Corbu, prin faţa căruia nupot trece mulţi primari din mediul rural, a avut o tresărire deorgoliu şi a găsit surse de finanţare şi sponsori cu dare demână şi în mai puţin de doi ani a ridicat o grădiniţă cum nuîntâlnim nici la oraş. “Rompetrol şi o firmă care face mobilierau dat o mână de ajutor, iar ajutorul se vede. „A ieşit o biju-terie”, spune Aura Enică. Nu vrem să-i spunem noi gazdei ceare de făcut, însă o întrebare rămâne: cum va fi întreţinutăo asemenea clădire? Trebuie să fie şi părinţii copiilor maiaproape de educatoarele grădiniţei. Intr-o comunitate ar tre-bui să vorbim azi mai mult ca oricând de solidaritate. Edu-catoarele Violeta Pascu, Floarea Nilă, Eugenia Tănase şiMihaela Barna sunt alături de copii, rămâne ca părinţii lor săcapete, este părerea directoarei Enică, o altă mentalitate şisă fie mai receptivi când vine vorba de rechizite. Un consi-lier local, Cornel Marin, a fost primul care a înţeles cum vinetreaba şi a găsit, fără să fie solicitat, o soluţie fericită cândgrădiniţa a avut nevoie. Nu facem risipă de cuvinte ca să în-ţelegeţi că la Corbu oamenii vorbesc de grădiniţă ca de ominune, imaginile pe care le aveţi sub ochi vă pot convinge.Iată, în Zona Metropolitană s-au făcut şi se finalizează in-vestiţii care fac să dispară diferenţele dintre sat şi oraş, eadevărat la Corbu comunitatea se sprijină pe ideile şi ener-gia unui primar care are toate motivele să stea cu frunteasus. Mergând puţin mai departe putem spune că Marian Găl-binaşu este primul care se interesează de rechizitele copii-lor, adeseori nu a ezitat, îşi aminteşte Aura Enică, să bagemâna în buzunar şi să dea de la el.

La Corbu, părinţii pot sta liniştiţi acum, educaţia copiilorare standarde, iar educatoarele întârzie în grădiniţă pentrucă ea le este a doua casă.

In subsolul grădiniţei se va amenajaîntr-o bună zi o sală de sport, spaţiul estegeneros şi poate fi utilizat după o inter-venţie sumară. Curtea este, şi ea, pemâna gospodarilor, grădiniţa va avea lo-curi de joacă şi parcare. Grădiniţa de laCorbu pare o fotografie dintr-o carte depoveşti. Si nu exagerăm, vă asigur, cândscriem asta. E situată în centrul localităţiişi are o curte cât să întoarcă trei vapoare.Când vremea se va înrăutăţi, părinţii co-piilor pot fi liniştiţi, grădiniţa va avea căl-dură. In curând, spune directoarea Enică,vom da anunţ că angajăm fochist.

Pagină realizată de Iulian Talianu

Pag 6 � argumente

O grădiniţă ca o fotografiedintr-o carte poştală

l Părinţii au făcut ochii mari l Panglica a fost tăiată în urmă cucâteva zile lGrădiniţa din Corbu are cinci grupe de copii lPrimarulMarian Gălbinaşu se interesează de rechizite.

Primarul Marian Gălbinaşu

- Pentru amatorii de statistici şi pentrucurioşi, vă invit, domnule director, să faceţio scurtă prezentare a acestui muzeu.

- Muzeul a fost înfiinţat în 1990. Deschi-derea oficială pentru public a avut loc la 25martie 1996. Notaţi şi adresa: Slobozia, b-dul Matei Basarab, nr.10. Doar luni e închis.Obiectul de activitate este istoria agriculturii,antropologia agrară şi arheologia industrială

specifică din toată ţara. Patrimoniul muzealcuprinde Ferma model Perieţi, monumentde istorie agrară, cea mai mare fermă pro-ducătoare de seminţe de legume şi flori dinEuropa de răsărit în prima jumătate asec.XX; Biserica de lemn Poiana, monu-ment istoric, specii dendrologice), unităţi înaer liber şi în situri: mori cu pietre, parcul mu-zeului (cu peste 50 de valţuri, ateliere de filatlână, pive, ateliere de ferărie, colaci de fân-tână, hambare, magazii de cereale. În pri-vinţa colecţiilor reţineţi o cifră: peste 1200 depiese. Poate că ar fi bine să reţineţi că mu-zeul are maşini şi utilaje de epocă: 16 trac-

toare, 9 semănători, 7 secerători, 8 batoze şimaşini de treierat, 7 locomobile şi 11 vântu-rători şi selectoare.

- Am văzut standul muzeului la expoziţiaEXPOAGROUTIL, organizată la Mamaia înaceastă vară şi ne-am gândit că ar fi potri-vit să oferim cititorilor noştri câteva informa-ţii cu gândul că ele vor stârni curiozitatea…

- …La Mamaia am fost cu o expoziţie demetrologie şi virgule sociale, intitulată “Vre-muri de…cumpănă!

- Acum înţelegem de ce primarul comu-nei Cumpăna, doamna Mariana Gâju, a ză-bovit în expoziţia Muzeului Naţional al

Agriculturii.- Doamna Gâju e un primar energic şi

m-am bucurat că am cunoscut-o. Am avut odiscuţie şi pentru mine a fost utilă. Mi-afăcut plăcere că a apreciat standul nostru.Metrologia, se ştie, se confundă, ca şi isto-ria pâinii, cu istoria civilizaţiei umane. Mu-zeul nostru este proprietarul unei colecţii deinstrumente de măsurat şi cântărit de va-loare europeană. Nu am adus toate in-strumentele din colecţie la Mamaia, darfaptul că d-na primar a zăbovit la standulnostru a fost un semn bun.

Iulian Talianu

- Vă invit, doamnă Marinică, să faceţi, pe scurt,câteva precizări privind profesia de mediator. Văascult.

- Medierea este soluţia alternativă la judecată lacare apelează, de comun acord, două sau maimulte părţi implicate într-un conflict. Atunci este an-gajat un mediator acreditat, iar procesul constă îndiscuţii separate sau împreună cu toate părţile im-plicate. Conform Legii 192, medierea este aplica-bilă în majoritatea tipurilor de procese,exceptându-le pe cele de dreptul muncii, pe celecare privesc drepturi strict personale, cu privire lacare părţile nu pot dispune sau procesele de dreptpenal. Părţile implicate într-un proces de medierepreferă să ajungă la o înţelegere în afara tribuna-lului decât să fie nevoite să petreacă ani de zile la

înfăţişări.- Am notat. Ce se întâmplă după absolvirea

acestui curs?- După absolvirea examenului, la solicitare, în

conformitate cu dispoziţiile Legii 192, consiliul demediere eliberează autorizaţia de mediator. Dacămediatorul autorizat doreşte să exercite profesia,el solicită Consiliului de mediere avizul pentruforma de exercitare.

- Ce condiţii sunt necesare pentru înscriere?- Studii superioare absolvite, minim trei ani ve-

chime în activitate (carte de muncă, profesii Inde-pendente, cazier judiciar. Costul cursului e de 4ooode lei, suma poate fi plătită în rate. Alte detalii sepot obţine la telefonul 0241/619454.

A consemnat Luiza Tigmeanu

� Pag 7puncte de reper

l O şansă pentru tine

Vrei să fii mediator? lCum poţi deveni mediator l Examinarea are loc în parteaa doua a lunii octombrie l Programul de desfăşurare a cursului este flexibil lPlata cursului se poate face în tranşe

l interlocutor: Rodica Marinică, director programe educaţionale, Şcoala Română de Afaceri, C.C.I.N.A. Constanţa

Să reţinem şi câteva detalii privind Cursul Post Universitar de Perfec-ţionare “Evaluator al riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă”. Cur-sul se adresează absolvenţilor de stuii superioare tehnice de lungă duratăsau scurtă durată, angajatorilor. Reprezentanţilor lucrătorilor cu atribuţiispecifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (inclusive celor dincomitetele de securitate şi sănătate în muncă) precum şi lucrătorilor des-emnaţi şi personalului din cadrul serviciilor interne şi externe de prevenireşi protecţie (inclusive personalului care deţine funcţia de conducător alacestui serviciu, dar şi celor care vor să se perfecţioneze în acest domeniu.

Cursul este organizat de C.C.I.N.A. Constanţa în parteneriat cu Univer-sitatea Petroşani – Facultatea de Mine.

Luiza Tigmeanu

Idei pentru o carieră

Invitatul nostru

Muzeul Naţional al Agriculturii l interlocutor: Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii, preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură

l Un loc pentru un popas

Când vine toamna şi primele gutui încep să miroasă îm-bătător e bine să ajungi la Cumpăna. In luna octombrie suntdouă evenimente: ZIUA COMUNEI CUMPANA şi ZIUA RE-COLTEI. Când ajungi aici şi vezi ce face mâna unor gospo-dari, atât în administraţie, cât şi în câmp începi să înţelegi dece plouă de Ziua Recoltei doar la Cumpăna, poate că bunulDumnezeu, vorba primarului Mariana Gâju, le dă un semn.La Cumpăna nu trebuie să despici firul în patru să desco-peri adevărul, nu e nevoie, pentru că el se arată. Si atuncipricepi fără să ai un ghid lângă tine că adevărul e clădit aicicu osteneală şi cu perseverenţă, înţelegi că faptele, nu vor-bele au întâietate. Si faptele gospodarilor merită respect.Mult respect. Nu trebuie să fii martor la vraja unui foc de ar-tificii ca să descoperi că un Sat European are, iată, o men-talitate europeană, nu doar când oamenii petrec, ci şi atuncicând muncesc. Si această mentalitate, care înseamnă pro-iecte şi competenţă, a pornit de la primărie şi de la Consiliullocal. Nu ne gândim să-i ridicăm primarului statuie, ea existăîn sufletul oamenilor, care au, iată, o stare de spirit ce facevaluri în anul de graţie 2009, deşi Cumpăna nu se află chiarpe malul mării. Primarul Mariana Gâju are atâta experienţăşi atâta energie de câtă e nevoie pentru ca proiectele co-munităţii să devină realitate. Cumpăna este o localitate,poate singura, din mediul rural, unde investitorii se înghe-suie. Nu aş zice că are cineva un magnet şi îi atrage, nicivorbă, Cumpăna a ales bine. A ales bine omul care să aibăgrijă de destinul comunităţii şi primul gospodar al comunei a

ales bine drumul pe care să meargă. Un fapt este neobişnuit:la Cumpăna oamenii merg în aceeaşi direcţie cu gospoda-rul localităţii. De aceea sărbătoarea comunităţii rămâne înmemoria celor care sunt martori. Până şi cei care nu ajungla sărbătoarea de la Cumpăna sunt alături de oamenii locu-lui. Fostul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, i-a salutat printr-o scrisoare pe gospodarii comunei.

După ce vezi Cumpăna la un eveniment e greu să cu-prinzi impresiile în câteva cuvinte. Un catalog editat de pri-mărie şi de consiliul local cu această ocazie are 50 de paginicu ilustraţii cu tot. Acolo sunt fapte şi argumente, dovezi căla Cumpăna proiectele au devenit realitate. Chiar la aceastăsărbătoare, când veselia era în floare, primarul MarianaGâju, le-a dat sătenilor o veste caldă. In treacăt fie zis, laCumpăna veştile bune sosesc precum trenurile în Japonia,adică la timp. Iată şi vestea de ultimă oră: a fost aprobat pro-iectul privind “construirea unui centru socio-medical” în va-loare de peste un million de euro. Acum înţelegem cu toţiide ce oamenii sunt aproape de primar şi de comunitate,acum înţelegem cu toţii de ce Cumpăna e cu un pas în faţaaltora, acum pricepem de ce la Cumpăna sunt şase clase aI-a, pricepem de ce e singura localitate din mediul rural undefuncţionează o şcoală de balet. Nu credem că mai e nevoiesă scriem de ce invitaţii care au fost la sărbătoarea comuneiîşi scot pălăria în faţa primarului. Oricât de mari ar fi cuvin-tele, la Cumpăna ele au acoperire.

Pagină realizată de Iulian Talianu

Pag 8 � eveniment

C MY K

Redacţia

Adrian Crãciun (redactor ºef)Redactori: Luiza Þigmeanu, Alina Grigore, Tincuþa Doga, Ioniþã Iacob.SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANU

Şi Ziua Comunei şi Ziua Recoltei au fost două eveni-mente cu adevărat de remarcat. Pe stadionul din locali-tate au fost mai mulţi invitaţi decât spectatori avea FarulConstanţa când juca în Liga I. Unde să mai găsim locîntr-o pagină de ziar pentru a aminti de talentul dansato-rilor. Nu putem spicui dintr-o listă care se întinde pe douăpagini. Aplauzele localnicilor i-a bucurat pe toţi interpre-ţii. Nu a fost o recunoaştere a talentului, unii au fost pre-miaţi, pe alţii îi vedem la televizor, aplauzele au fost orăsplată. La Cumpăna au fost artişti din toate regiunileţării, din Olt şi Cluj, din Vaslui şi Botoşani, din Cogealacşi Suceava. Dacă îi amintim pe toţi încropim o hartă, aufost şi oaspeţi din Bulgaria, un primar din ţara vecină, unbărbat care e în funcţia asta de 20 de ani, e vorba dePetko Petkov, spunea că a venit la Cumpăna cu o dele-gaţie pentru că a vrut să facă un gest frumos faţă de Ma-riana Gâju, e un gest pe care primarul comunei Cumpănaîl merită, spunea el.

Luca Minodora Susană a venit de la 800 de kilometri.“Am venit din creierul Munţilor Apuseni să fiu alături deprietena mea, Mariana Gâju, am venit cu ansamblul decopii. I-am adus două roabe cu flori, anul viitor o să-i aduco căruţă”. Localnicii i-au cântat “La mulţi ani” pentru căziua pe care trebuia să o sărbătorească în familie a prins-o pe drum. Pentru tinerii din Cumpăna a mai fost o săr-bătoare. Au fost trase la sorţi locuinţele tip ANL. Pe secetaasta, în sfârşit, o mare bucurie pentru tineri. Unde săgăsim loc să-i amintim pe toţi gospodarii care au avut câteun stand, unii cu flori, alţii cu struţi şi papagali, destui dinCumpăna, dar şi o sumedenie veniţi tocmai din Moldova.Scriem doar că, în urmă cu câteva zile, la Cumpăna s-adeschis şi o piaţă agroalimentară şi producătorii nu vormai risipi bani pe drum să ajungă în alte pieţe. Unde săgăsim loc să scriem despre premierea gospodarilor, des-pre hora ce s-a incins lângă masa cu plăcintă dobro-geană, o plăcintă care a avut mai bine de 20 de metri.

De Ziua Recoltei, după amiază, la Cumpăna a plouat,doar la Cumpăna, oamenii n-au plecat de lângă scenă,mai mult, gospodarii premiaţi, majoritatea pensionari, s-au prins în horă. Despre această horă unii mai povestecşi azi…

S-au tras la sortilocuinţele ANL

l Ochii mari

Oricât de mari ar fi cuvintele,la Cumpăna ele au acoperire