Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVII • Nr. 191 • iulie-august 2016

Duminică, 4 septembrie 2016, va avea loc aniversarea a două sute zece ani de la prima atestare

documentară a localităţii Giarmata Vii – Überland

Cu această ocazie avem deosebita plăceresă vă invităm la manifestările prilejuite de aceste evenimente

Ruga – Kerwei-ul satului Giarmata Vii - ÜberlandRuga – Kerwei-ul satului Giarmata Vii - Überland

PAG. 7

SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR - ZIUA UNIVERSALĂ A IEI, LA GIARMATA VII

PAG. 8-9

PAG. 11

ÎNTÂLNIREA ANUALĂ A

FIILOR SATULUI NADĂȘ

• Împreună salvăm Biserica

din Nadăș!

CAMPIONII !!!

PAG. 6

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI LA CER - ZIUA EROILOR PAG. 10

2 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016EDITURIAL

În urmă cu mai mulți ani, la Uni-versitatea de Știinţe Agricole a Banatului REGELE MIHAI din Ti-mişoara, am organizat, împreună cu Operaţiunea Satele Româneşti (Opération villages roumains), în cadrul Programului PHARE, cu spri-jinul Consiliului Europei, Conferin-ța internațională cu tema “Europa verificată prin funcţionarea demo-craţiilor locale”. Cu acest prilej s-au prezentat, atât de autorii români cât şi de cei străini, conceptele de bază ale dezvoltării rurale europene, în general şi ale dezvoltării rurale ro-mâneşti, în special. De asemenea, în conferință s-a prezentat experi-enţa a 11 ţări europene, prin care 6 ţări membre ale UE (Belgia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda şi Spania), Elveţia şi patru ţări esteuro-pene (Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria) în domeniul autonomiei locale, reformelor şi finanţării co-munităţilor locale.

Carta europeană a autonomiei locale a constituit, de asemenea, un subiect amplu dezbătut, începând de la conceptul de autonomie, până la factorii favorizanţi şi restrictivi în domeniul dezvoltării şi amenajării rurale. S-a ajuns la un acord deplin că evoluţia de ansamblu a societăţii naţionale, a Europei în ansamblul său, depinde de evoluţia fiecărei localităţi, a fiecărei comune. S-a spus, cu acest prilej, că în centrul politicilor adminis-traţiei locale este necesar să se afle un obiectiv important: comuna ideală.

Desigur, acceptăm uşor că nu exis-tă o comună ideală, dar că trebuie să tindem spre aceasta. Oricât am încer-cat să găsesc argumente mai substan-ţiale pentru a defini acest obiectiv al dezvoltării rurale locale, nu am reuşit să o fac mai bine ca Nicolas Levrat de la Consiliul Europei, al cărui eseu îl re-producem în revista noastră.

Iată ce spune Nicolas Levrat des-pre comuna ideală:

“Comuna ideală există.Este a mea, a ta, a lui!De ce a mea şi nu a vostră sau a lui?Acest lucru îl voi prezenta în conti-

nuare.

1. CE ESTE O COMUNĂ ?

A. Comuna este înainte de toate o comunitate umană, grupată pe un te-ritoriu definit şi dotată cu instituţii pro-prii. Comuna nu există în sine. Ea există numai prin intermediul locuitorilor ei. Toată lumea ar putea fi în general de acord cu asemenea definiţii. Dar poate fi mai bine să căutăm mai mult. Oare avem cu adevărat în fiecare comună o comunitate umană care găseşte un spaţiu social de dimensiune comunală pentru a-l împărţi ? În timp ce unii nu fac altceva decât să locuiască pe terito-riul comunal, dar lucrează în altă parte, alţii părăsesc comuna în care trăiesc dis-de-dimineaţă pentru a reveni nu-mai la căderea nopţii. Care dintre aceş-tia sunt membrii acestei comunităţi umane ? Oare unii trebuie excluşi? Este posibil ca unii să aparţină mai multor comune? Din nou există un răspuns simplu.

Ce este totuşi sigur, comuna nu se defineşte din exterior. Fiecare se sim-te aparţinând unei comune. Fie acolo unde s-a născut sau unde a crescut, unde a ales să locuiască sau unde lu-crează. Aceasta nu are nici cea mai mică importanţă. Importantă este rela-ţia puternică între cetăţean şi comuna sa, această înrădăcinare este funda-mentală.

Există deci o comună de apartenen-ţă.

B. Comuna este de asemenea un spaţiu în care sunt prestate servicii. Şcoala pentru copii, serviciile de trans-port urban sau rural la nivel local, furni-zarea de apă potabilă, de electricitate în cantitate suficientă, de servicii cultu-rale, cum sunt biblioteca, muzeul, tea-trul, spaţii publice amenajate, servicii sociale... Lista ar putea fi continuată la infinit cu atât mai mult cu cât în diferite state, funcţiile care trebuie îndeplinite de comune pot varia. Bineînţeles legea este cea care fixează regulile de bază în ceea ce priveşte furnizarea acestor servicii. Dar motivul pentru care aceste servicii sunt mai bine administrate la nivel de comună este pentru că ele pot fi adaptate cu supleţe la cerinţele locui-

torilor. Astfel, în fiecare comună trebuie să fie posibil pentru utilizatorii acestor servicii să aleagă prioritatea care va fi dată acestor criterii. Fie serviciul de cea mai bună calitate, fie cel mai economic, fie cel de care poate beneficia un mu-măr cât mai mare.

Există deci o comună a utilizato-rului serviciilor publice comunale.

C. Comuna este, de asemenea, în cele mai multe ţări din Europa un spa-ţiu în sânul căruia este percepută con-tribuţia fiscală. Taxa pentru contribuţie poate fi impozitul pe venit, taxe profesi-onale, impozit pe proprietate, procente adiţionale. Metodele de colectare a ba-nilor pot avea oricât de multe nume ne-am putea imagina. Şi în afară de im-pozite, există tot felul de alte taxe care sunt încasate direct ca urmare a utili-zării unui serviciu public (transporturi publice, furnizarea apei, taxele pentru salubritate...). Când e vorba despre bani se atinge un capitol dureros. Dar, într-o economie de piaţă, orice sarcină îndeplinită trebuie să fie contabilizată mai devreme sau mai târziu. Avantajul impozitelor comunale este că legătura între banii percepuţi şi serviciile furni-zate este mult mai vizibilă decît pentru marea majoritate a impozitelor la ni-vel naţional. Este cu siguranţă dureros pentru cetățeanul care plăteşte impo-zitele comunale şi are sentimentul că banii săi nu sunt bine folosiţi.

Este deci o comună a contribua-bilului.

D. Comuna este întotdeauna un spaţiu de democraţie. De la discuţiile unui grup de tineri, la discuţiile celor mai în vârstă asupra viitoarelor alegeri politice, comuna este un forum demo-cratic. Alegerile locale sunt cu siguran-ţă locul unde cetăţeanul poate avea la cel mai înalt grad impresia că votul său contează, că el poate schimba lucrurile. Poate fi posibil ca el să cunoască perso-nal candidatul. Se întâmplă ca acesta să fie un membru al familiei sau de ce nu poate chiar el însuşi să candideze şi să fie ales. Comuna este spaţiu, nivelul jocului democratic cel mai apropiat de fiecare dintre noi, cel mai uşor accesibil.

Există deci o comună a cetă-ţeanului.

COMUNA IDEALĂObiectivul proiectelor de dezvoltare rurală locală

3Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 EDITORIAL

E. Dar să nu credem că lumea este făcută dintr-o juxtapunere de comune. Nici o ţară nu poate fi redusă la suma puterilor locale. Comunele nu sunt spa-ţii de excludere a cetăţenilor, căci niciu-na din funcţiile pe care tocmai le-am examinat nu poate fi exercitată fără a ţine cont de rolul îndeplinit de celelal-te nivele de conducere, regională sau naţională. Ori câteodată pentru înde-plinirea unei sarcini specifice este logic şi necesar ca mai multe comune să re-unească mijloacele şi resursele de care dispun.

Oricare ar fi importanţa şi calitatea funcţiilor comunale în orice domeniu, comuna este chemată să coopereze, să împartă răspunderile şi problemele cu comunele învecinate şi cu comune din străinătate - ca în cazul exemplului po-zitiv pe care îl dă Operaţiunea Satelor Româneşti - cu conducerea regională sau naţională, ori chiar direct cu insti-tuţiile europene.

Există deci o comună a cooperă-rii.

2. CU CE POATE SĂ SEMENE COMUNA IDEALĂ ?

Comuna ideală trebuie să execute toate funcţiile de bază, în caz contrar, alte nivele de guvernământ ar con-trola, în fapt, exerciţiul competenţelor comunale. Şi comuna, în acest caz, ar avea o existenţă formală, fără o bază reală. Comuna ideală ar trebui să fur-nizeze o varietate cât mai mare de servicii de calitate, în timp ce încasea-ză impozite şi taxe cât mai rezonabile posibil. Bineînţeles, pentru a se evita o creştere considerabilă a impozitelor comunale ar trebui poate să se alea-gă între diferite sarcini şi mai ales să se concentreze resursele comunei asupra anumitor servicii prioritare. Bineînţeles, în comuna ideală respectarea opțiuni-

lor politice ar trebui să fie ilustratoare a tuturor curentelor de opinie şi care au fost exprimate în timpul alegerilor. În acelaşi timp, consiliul comunal precum şi toate celelalte relaţii între adunarea aleasă şi executiv ar trebui să fie sufici-ent consensuale pentru ca să permită luarea deciziilor fără întârzieri inutile.

Comuna ideală, în fine, ar trebui, pentru realizarea proiectelor ei, să se implice în reţele de coopera-re cu parteneri instituţionali (alte comune, statul, parteneri din străi-nătate), dar în acelaşi timp să-şi păs-treze independenţa necesară pentru ca opţiunile politice ale cetăţenilor să poată fi traduse în mod direct în acte care să reflecte propria lor vo-inţă. Cititorilor, care aşteaptă un fel de “reţetă de bucătărie”, în care să se indice în mod cert care este doza-jul elementelor constitutive ale unei comune, trebuie să le fac o mărturi-sire. O asemenea reţetă universală, valabilă pentru toate comunele nu există. Ceea ce nu înseamnă că nu există reguli de bază, principii gene-rale care să permită realizarea unei excelente “bucătării comunale”. Pe cititorii care au fost tentaţi să crea-dă că acest paragraf afirmă că toate soluţiile sunt rezultatul unor com-promisuri delicate şi care ar conclu-ziona că o comună ideală nu există pot, îi rog să citească concluzia care urmează.

În ciuda dimensiunilor multiple ale comunei, în ciuda necesităţii de a găsi compromisuri adecvate mai degrabă decât a impune soluţii simple şi îngus-te, în ciuda complexităţii sale, comuna ideală există. Este a dumneavoastră și este a mea.

În concluzie aş dori să subliniez două lucruri:

1. În primul rând.Oricare ar fi forma de organizare a

comunei dumneavoastră,

Oricare ar fi mărimea ei,Oricare ar fi resursele ei,Oricare ar fi serviciile, pe care le-a

moştenit sau de care ea beneficiază, comuna singură nu va fi niciodată o soluţie la problemele şi dificultăţile care pot exista în societatea românească, de exemplu. Comuna, ca orice institu-ţie, cât de perfecţionată, performan-tă şi bine concepută ar fi, nu va putea niciodată să fie altceva decît un cadru în care se vor putea înscrie - sau soluţi-ona - problemele cu care se confruntă societatea. Comuna, prin ea însăşi, nu va fi niciodată o soluţie. Ea este un in-strument care dacă este utilizat în mod corect va permite găsirea de soluţii ide-ale la care cetăţenii trebuie să aspire.

Aceasta ne conduce la o a doua concluzie.

2. O comună ar fi ideală în măsu-ra în care voi aţi decide să o transfor-maţi într-o comună ideală. Voi şi con-ducătorii, care prin votul cetăţenilor lor, primiţi cu responsabilitate, adminis-trează afacerile comunei. Voi înseam-nă, tu, el, eu, fiecare dintre cetăţenii care compun spaţiul de participare democratică care este comuna ta, co-muna voastră, comuna lui, comuna mea. Comuna, oricare ar fi echilibrul sau dezechilibrul politic reieşit din scru-tinul electoral, rămâne înainte de toate bunul comun al cetăţenilor, este deci şi în responsabilitatea lor ca şi comuna noastră să fie comuna ideală.

Considerăm că textul reprodus, ideile cuprinse în eseul lui N. Levrat, alături de conceptele dezvoltării ru-rale locale sunt elemente fundamen-tale pentru toți (primari, funcționari, cetățeni) cei înscrişi în această vastă acţiune de evoluţie durabilă a spaţiu-lui rural, în general şi a fiecărei comu-ne în parte, inclusiv a comunei noas-tre Ghiroda-Giarmata Vii.

Academician PĂUN ION OTIMAN

4 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016ȘTIAŢI CĂ....

E cald, cum învingem setea?Efectul negativ al băuturilor la gheață

când suntem încălziți îl cunoaştem cu to-ții. Apa, oricâtă am bea, nu elimină setea, dimpotrivă, provoacă transpirația, ce eli-mină sărurile prețioase de care are nevoie organismul. Şi totuşi lipsa lor provoacă din nou setea. Băuturile ideale pentru lunile calde sunt sucurile de fructe, laptele bătut, laptele dulce la temperatura camerei, iaur-tul şi altele. Trebuie evitate băuturile dulci, care nu satisfac setea. Dacă preferați totuşi siropurile sau alte băuturi răcoritoare dulci, e bine după aceea să vă clătiți gura cu pu-țină apă. Băuturile indicate sunt cele puțin amărui, care reuşesc să taie setea. Apele minerale, datorită anhidridei carbonice, exercită o acțiune anestezică asupra mu-coasei cavității bucale şi dau mai repede senzația de saturație, limitând cantitatea de lichid băută.

În general, băuturile de vară trebuie să fie stimulative, nu numai pentru a tăia se-tea, ci şi a ne scoate din toropeala produsă de căldură.

Iaurtul prelungeşte viața?Unii specialişti răspund: da. În intestine

există două feluri de bacterii: cele cu acțiu-ne de fermentație şi cele cu acțiune de pu-trefacție. Ambele au un rol egal în digestie,

primele ”atacând” zaharurile şi amidonuri-le, iar celelalte proteinele; important este ca între aceste două grupe să existe un echilibru.

Dacă bacteriile cu acțiune de putrefac-ție sunt în exces, atunci se produc, peste li-mita normală, substanțe toxice; acumulân-du-se în organism, acestea determină o adevărată otrăvire lentă. Iaurtul conține acele substanțe care, ajunse în intestin, stimulează dezvoltarea bacteriilor cu ac-țiune de fermentație şi, în mod indirect, anihilează pe cea de putrefacție. În afară de aceasta, în iaurt se găsesc şi substan-țe ce acționează direct asupra bacteriilor de putrefacție, provocând distrugerea lor (dacă sunt în exces). De asemenea iaurtul

uşurează digestia şi absorbția proteinelor, dar şi a celorlalte alimente şi normalizează funcțiile intestinelor. Totodată este bogat în vitamine (în special din grupa B), uşor caloric (70 de calorii la 100 g) şi sărac în za-haruri, transformate în mare parte în acid lactic. Poate fi consumat la micul dejun sau la sfârşitul meselor, ca desert.

O bere nu face deloc rău!De cel puțin 8000 de ani, umanitatea bea

bere; o atestă una din cele mai antice inscrip-ții protocuneiforme descoperită pe malul Eu-

fratului şi conservată la Muzeul Louvre, sub denumirea de ”Monumentul albastru”.

Un pahar de bere consumat la mesele principale stimulează secreția gastrică şi intestinală, fără să producă iritație şi are un grad redus de alcool (aproximativ 3,5%). Are valoare nutritivă datorită substanțelor active pe care le conține – zaharuri, sub-stanțe proteice, săruri minerale - şi datorită faptului că sunt rapid transformate în ”ca-lorii”, deci în energie, valoarea energetică a unui litru de bere fiind aproape egală cu cea a ¾ litri de lapte de vacă. Între băuturi-le fermentate, berea este cea mai bogată în substanțe nutritive.

În general se poate spune că berea nu are contraindicații, ba dimpotrivă, este re-comandată în multe cazuri: dacă nu este consumată în exces, persoanelor în vârstă pentru că le furnizează vitamine şi sub-stanțe minerale; convalescenților pentru acțiunea sa energizantă şi pentru efectul sedativ al hameiului; în multe afecțiuni in-testinale (colite spastice, atonii intestinale); în cazurile în care este necesară creşterea diurezei; în cazuri de oboseală fizică, pen-tru efectul ei vasodilatator ş.a.m.d.

Trebuie avut grijă ca berea să fie conser-vată la rece, dar nu băută prea rece, ferită de razele soarelui (căldura şi expunerea la soare o alterează uşor) şi mai ales evitat excesul, căci duce la patologia băutorilor de bere.

Asistent medical LĂCRIMIOARA TOMIUC

PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE

OMAGSpecie perenă cu tu-

bercul napiform, lung până la 8 – 10 cm. În timpul înfloririi, alături de tuberculul zbârcit din care s-a dezvoltat partea aeriană, se găseşte şi un tubercul lateral, compact, din care se va dezvolta tulpina din anul urmă-tor. Tulpina floriferă este

înaltă de cca un metru, cu frunze palmat dirijate, verzi închise. Florile sunt de culoare albastru închis sau violaceu, dintre cele 5 foliole petaloide, cea superioară având forma unui coif. Fructul este for-mat din 3 folicule.

Înfloreşte din iulie până în septembrie. Se recoltea-ză ambii tuberculi până la înflorire, mai târziu numai tuberculul lateral.

Tuberculii conțin al-caloizi ce sunt extrem de toxici. În cursul păstrării produsul îşi pierde din va-loare. La noi extractele de tubercul de omag se utili-zează în industria de me-dicamente la obținerea unor specialități folosite cu avizul medicului pen-tru calmarea tusei. Tinc-tura poate fi prescrisă de medic ca analgetic în ne-vralgii ale trigemenului.

La recoltarea şi con-diționarea produsului se vor lua toate măsurile de protecție în vederea pre-venirii intoxicațiilor.

POATE NU ȘTIAȚI ...

5Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 SFATUL SPECIALISTULUI

Ca fiu de ţăran, de pe Valea Oltu-lui, la confluenţa Daciei Superioare cu Dacia Inferioară, am cunoscut truda părinţilor mei, în general a ţăranului român, de a smulge pământului roa-dele sale pentru a fi puse pe masa se-menilor noştri.

Dragostea ţăranului faţă de pă-mânt a fost şi va rămâne mai mare decât dragostea de frate. A iubit pă-mântul şi animalele din curtea sa, ca pe propriii copii. Ai fost şi eşti harnic, înţelept, îngăduitor, iertător şi răb-dător. Întotdeauna ţi-ai pus speranţa într-un viitor mai bun pentru tine şi copiii tăi.

În toate timpurile mai marii zilei ţi-au promis un trai mai decent şi te-au minţit. De fiecare dată i-ai iertat, cu speranţa că într-o bună zi va fi soare şi pe ogorul tău. Speranţele au fost mai mari după 1990. După aceea ţi s-a dat drumul să zbori, dar cu aripile frânte, tăiate. Ai tânjit mult după palma de pământ a părinţilor, bunicilor şi stră-bunicilor tăi şi într-adevăr ţi s-a făcut dreptate, dar atât.

Ai fost sedentar dintotdeauna şi ţi-ai cultivat singur pâinea, cu palmele cră-pate de coarnele plugului, neplecând niciodată spre a o cuceri cu sabia. Po-porul din care faci parte, în cvasiloialita-tea lui de origine ţărănească, a dovedit şi încă dovedeşte hărnicia şi vocaţia sa pentru munca trudnica a pământului.

Astăzi, birurile sunt mai grele ca niciodată, toate preţurile produselor în amonte de agricultură au crescut comparativ cu preţurile produselor agricole, de ţi-au încovoiat spinarea. Te-au batjocorit, te-au minţit, ţi-au furat munca ta, iar când îţi ceri drep-turile tale, de multe ori cu căciula în mână, te umilesc, te amână, încât va-loarea muncii tale se reduce la mini-mum.

În toate ţările dezvoltate din Euro-pa, inclusiv din SUA, preţul produse-lor agricole sunt stabilite în funcţie de cheltuielile la unitatea de suprafaţă, de cerinţele produselor respective pe piaţa internă şi externă, cu cel puţin

un an de zile înainte, când de obicei anul agricol începe cu data de 1 sep-tembrie.

Acest preţ minim garantat pentru produsele agricole este stabilit de că-tre statul şi guvernul acestei ţări.

Numai la noi nu se poate şi ni se sugerează că suntem în economia de piaţă, statul nu mai are nici o răspun-dere, deşi, în celelalte ţări europene, economia de piaţă datează de sute de ani şi totuşi statele respective se implică în agricultură.

Produsele ţăranului român sunt la îndemâna procesatorilor şi engrosiş-tilor, aceştia stabilind preţuri de bat-jocură, umilind munca acestor trudi-tori ai pământului.

Sunt un nostalgic după ce a fost bun pentru agricultură înainte de 1989, România fiind o ţară exporta-toare de produse vegetale, horticole şi zootehnice. Acum importăm peste 70% din necesarul de hrană pentru populaţia ţării noastre, în timp ce potenţialul uman şi pedologic al ţării noastre poate asigura hrana pentru 70-80 milioane de locuitori.

Preţul oferit în această perioadă de 0,52-0,55 lei/kg la produsul grâu este un preţ de batjocură, umilind truda ţăranului român. Nu se ţine cont de nimic, mai ales că în partea de Vest a României şi în special în zona de Câmpie a Timişului, în luna iunie

anul curent am avut parte de furtuni, vijelii şi grindină, diminuând în mare parte producţiile de grâu la unitatea de suprafaţă.

Cultivatorii de grâu nu cer un preţ exagerat, ci un preţ de bun simţ de 0,7-0,8 lei/kg care să le asigure aco-perirea cheltuielilor la unitatea de suprafaţă şi un mic beneficiu pentru a putea continua în această toamnă în-fiinţarea acestei culturi dădătoare de viaţă şi pâine. Sunt de acord să câşti-ge şi producătorul, şi procesatorul, şi comerciantul. Dar la noi câştigă nu-mai procesatorul şi mai ales comerci-antul, iar producătorul agricol este în pierdere totală. Agricultura şi înainte de 1989, şi după, a făcut protecţie socială, pentru ca cei ce consumă să cheltuiască cât mai puţin pe produse-le agricole.

Întrebarea care se pune este aceasta; Se poate implica statul ro-mân în stabilirea unor preţuri rezona-bile pentru culturile agricole?

S-a abandonat în totalitate ţăranul român?

Aşteptăm un răspuns din partea Guvernului României.

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

Preşedintele Clubului Specialiştilor Agricoli din jud.Timiş

UMILIREA ŢĂRANULUI ROMÂN

PREŢURI DE BATJOCURĂ LA ACHIZIŢIONAREA GRÂULUI

6 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016FOTBAL

După un retur de campionat foar-te bun, 8 victorii din tot atâtea me-ciuri, am terminat pe prima poziţie în clasament, reuşind promovarea în Liga a V a. Acestea este a doua pro-movare la rând în acest an calendaris-tic-sportiv, şi a treia promovare în ul-timii 4 ani.

Bravo băieţi, aţi fost la înălţime şi aţi făcut din nou să se vorbească la pozitiv de satul nostru, Giarmata Vii!

Rezultatele:F.C. Giarmata Vii – Carani 2-1F.C. Giarmata Vii – Timişul Sag 3-1F.C. Sârbianca - F.C. Giarmata Vii 0-3A.S Frontiera - F.C. Giarmata Vii 1-4F.C. Giarmata Vii – Albina 7-1A.C.S. Chişoda - F.C. Giarmata Vii 0-3F.C. Giarmata Vii - A.S. Agronomia 3-0A.S. Cernăteaz - F.C. Giarmata Vii 1-2

Clasament 1 • F.C. Giarmata Vii 45 2 • Chişoda 38 3 • Timişul II Şag 36 4 • CS Ghiroda II 27 5 • Timişul Albina 27 6 • AS Carani 26 7 • Srbianca 20 8 • Agronomia 16 9 • Frontiera 1510 • Unirea II Cerneteaz 11

Vrem să mulţumim tuturor simp-tantizanţilor fotbalului pentru susţi-nere! Pe această cale întreaga echipă de fotbal felicităm reuşita domnului Ionuţ Stănuşoiu, acesta fiind alături de noi împreună cu domnul Do-rin Andreica, ajutându-ne din toate punctele de vedere pentru promova-rea echipei F.C. Giarmata Vii!

Preşedinte, COSTEL BACI

CAMPIONII !!!AFORISME DESPRE FOTBAL

„Unii oameni cred că fotba-lul este o chestiune de viaţă şi de moarte. Sunt foarte dezamăgit de această atitudine. Vă pot asigura că fotbalul este mult, mult mai mult decât atât.” Bill Shankly

* * *„A spune că aceşti oameni îşi

dau banii doar pentru a urmări 22 de mercenari cum lovesc o minge este ca şi cum ai zice că o vioară este doar lemn sau Hamlet nu este decât o încropire din cerneală şi hârtie.” J. B. Priestley

* * *„În fotbal totul este complicat

de prezenţa echipei adverse.” Jean Paul Sartre

* * *„Portarul este giuvaerul de pe

coroană, iar a ajunge la el ar trebui să fie aproape imposibil. Este cel mai mare păcat din fotbal să nu îl laşi să îşi facă munca.” George Gra-ham

* * *„Fotbalul este spectacolul de operă

al poporului.” Stafford Heginbotham* * *

„Alte ţări au propria lor istorie. Uru-guay-ul are fotbalul.” Ondino Viera

* * *„Oraşul are două mari echipe :

Liverpool şi rezervele lui Liverpool.” Bill Shankly

* * *„Nimeni nu îşi mai aduce amin-

te de cei care pierd, aşa că trebuie să îţi întinzi mâinile către trofeu.” Roy Keane

* * *„Cei mai mulţi dintre noi sun-

tem aici nu doar pentru a juca fot-bal. Marele nostru obiectiv este să transmitem acest joc următoarei generaţii.” Landon Donovan

* * *„Atunci când semnezi un con-

tract de fotbal profesionist, una din clauze ar trebui să fie că vei juca rolul unui model pozitiv.” Brad Friedel

* * *„Nu este nici o ruşine în a vrea

să câştigi, dar totul trebuie făcut aşa cum trebuie, în spiritul fotbalu-lui.” Arsene Wenger

7Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 INVITAȚIE

Duminică, 4 septembrie 2016, va avea loc aniversarea a două sute zece ani de la prima atestare

documentară a localităţii Giarmata Vii – Überland

Organizatori:Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Überland

Parohia Romano-Catolică Giarmata ViiPrimăria Ghiroda

Forumul German TimișComunitatea Șvabilor din Ibărlont

Momentul va fi marcat prin mai multe activităţi religioase şi culturale:

SÂMBĂTĂ 3 SEPTEMBRIE15.00 Întâlnirea şvabilor din Überland (Ibărlont) la Căminul Cultural16.00 Serviciu religios la Troiţa din cimitirul romano-catolic17.30 Cină tradiţională românească la Căminul Cultural

DUMINICĂ 4 SEPTEMBRIE8.30 Sfânta Liturghie în biserica romano-catolică9.30 Sfânta liturghie în biserica ortodoxă12.00 Ceremonialul de rugă - Înconjurarea Bisericii - Sfinţirea colacului şi a prinoaselor de rugă12,20 Deschiderea rugii de către naşii bisericii12.30 - Parada portului popular şvăbesc şi românesc

- Dansuri populare şvăbeşti şi româneşti- Expoziţie de icoane pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer”- Agapă creştină

Programul artistic va fi susţinut de soliştii Ramona Sarchis şi Ștefan Muntenaș, precum şi de formaţiile Ștefan Muntenaș şi Rosmarein din Timişoara13.30 Masa tradiţională de Rugă la Căminul Cultural17,00 Joc şi bal la Căminul Cultural la ruga bănăţeană şi kerwei-ul şvăbesc În deschidere, suită de dansuri susţinute de Ansamblul „Flori din câmpie” din Giarmata Vii şi „Cununa Timișului” din Ghiroda

Naşii Bisericii: Familia CAMELIA şi TRAIAN LOMBREAVă așteptăm cu multă bucurie!

Ruga – Kerwei-ul satului Giarmata Vii - Überland

8 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016TRADIȚII

Într-o zi frumoasă şi binecuvân-tată, 19 iunie 2016, o bună parte din membrii comunității din Giarmata Vii au sărbătorit Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt la biserica parohială, dimpreună cu „Ziua universală a IEI româneşti”, o sărbătoare care a pri-mit conținut şi consistență în ultimii ani, dar care se bucură de o apreciere crescândă din partea concetățenilor noştri conectați informal la pulsul na-țional şi internațional.

Manifestarea a debutat prin oficie-rea Sfintei Liturghii, răspunsurile litur-gice fiind intonate de membrii corului „Sfânta Maria”, sub conducerea dlui profesor Marius Gligan, toți membrii corului fiind îmbrăcați în costume po-pulare.

A urmat apoi un frumos program artistic susținut de orchestra Miron Surdea, ansamblul „Flori din câmpie” şi solista de muzică populară Victorița Paşca, care au impresionat auditoriul nu numai prin frumoasele cântări şi dansuri populare, dar şi prin prin cos-tumele populare autentice. Copiii de

la Şcoala cu clasele I - IV din Giarmata Vii, sub conducerea dnei prof. de re-ligie Cecilia Cruceru au prezentat un program de poezii şi cântece despre portul popular românesc, înveşmân-tați, desigur, tot în tradiționale costu-me populare.

În spiritul acestei emulații co-lective de spiritualitate şi bun gust, cultivate în spiritul conservării şi perpetuării tradițiilor autentice ro-mâneşti, a fost prezentată publicu-lui expoziția, intitulată „Sărbătorile Pascale”, a celor 53 de iconari ai Cer-cului de pictură pe sticlă „Icoana, ferestră spre cer”, stagiunea 2016,

coordonator prof. Nicoleta Spătar. Vernisarea acestei expoziții, umbrită puțin de amploarea celorlalte ma-nifestări, va fi făcută în cursul lunii septembrie, în biserica parohială. Am rămas plăcut surprins de numă-rul mare al celor care au dat curs invi-tației de a veni la Biserică în costum popular românesc, reprezentând di-ferite regiuni şi zone folclorice

ale țării, dând viață, astfel, pentru o zi, unei tradiții multise-culare a poporului ro-mân. Parohia Ortodoxă Giarmata Vii a acordat în jur de 150 de di-plome de excelenţă tuturor participanţilor la eveniment îmbrăcaţi în costume ale portului popu-lar românesc, sau având măcar un element de vestimentaţie al portului popular. Felicitări tu-turor participanților!

Biserica noastră a dat to-

nul acestei activităţi, dar alături de ea s-au implicat şi alte intituţii importante ale comunităţii locale şi judeţene: Şcoala cu cla-sele I - IV din Giarmata

Vii, Ansamblul de dansuri „Flori din câmpie“, Muze-ul Satului Bănăţean din Timişoara, precum şi per-soane fizice: Lombrea Sil-

vius, Câmpean Ionel, Bon-tea Ioan, Andreica Dorin şi membre ale Comitetului Parohial care, împreună, au dat măsura şi frumuseţea

manifestării.Organizatorii au oferit tuturor

celor prezenți o agapă a bucuriei şi un pahar cu vin, iar celor mai mici dintre participanți sucuri şi dulciuri

apetisante.

SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR ZIUA UNIVERSALĂ A IEI, LA GIARMATA VII

9Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 TRADIȚII

Consemnăm prezența la mani-festare a proaspătului ales primar al comunei Ghiroda – sat Giarmata Vii, dl Ionuț Stănuşoiu, care a salutat ac-tivitatea de la Giarmata Vii, felicitând deopotrivă pe organizatori şi parti-cipanți şi care, profitând de ocazie, a prezentat pe cei cinci consilieri locali din Giarmata Vii aleşi în Consiliul Lo-

cal Ghiroda, legislatura 2016 – 20120.Manifestarea s-a încheiat sub sem-

nul bucuriei care a cuprins pe toți cei prezenți: copii, tineri, adulți, vârstnici, înfrățiți într-o horă a bucuriei împăr-tăşite.

În încheiere aş dori să amintesc tuturor că această frumoasă sărbă-toare de suflet a românilor a pornit de la o simplă inițiativă pe facebook din 2013, care a cuprins ca un cur-cubeu întreaga planetă, îmbrăcând pentru o zi oraşe, țări, continente, dar mai ales oameni, în costumul tradi-țional românesc. Astfel de fapte au menirea de a ne determina să privim cu mai multă atenție comorile inesti-mabile ale spiritualității româneşti şi

de a le considera repere imuabile ale existenței noastre. Poate că spusele unui reputat academician ne vor aju-ta să înțelegem valoarea costumului românesc şi obligația morală de a-l transmite generațiilor viitoare: „Cos-tumul românesc este un monument în sensul propriu al cuvântului. El nu stă în căsuța sociologică sau etnografică a

îmbrăcămintei, ci în linie cu piramidele egiptene, cu catedralele franceze şi cu digurile Olandei. El are acest drept pentru că este o probă adu-să la maturitatea existenței unei civilizații închegate. El este una din mărturiile vizi-bile şi tangibile ale civilizației satului de pe pământul nostru. Costumul românesc ne scoate din domeniul artei şi ne duce în acela al istoriei. Pentru mine el nu se asociază cu hora satului, cu cimiliturile şi cu poveştile populare; el rimează cu perfecta şi armonioasa aşezare a comunității libere, care a ştiut să străbată toate intemperi-ile istoriei prin neîntrecutul

său sistem de autoghidare şi adaptare”. (Mircea Malița, România - Din tezaurul portului popular tradițional, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977)

Pentru cei ce doresc să vizualizeze mai multe imagini de la manifestările prezentate mai sus, vă invit să vizitați pagina de facebook a revistei Vatră nouă, unde a fost inserat un album selectiv cu 123 de fotografi.

Preot VASILE D. SUCIU

SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR ZIUA UNIVERSALĂ A IEI, LA GIARMATA VII

10 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016POMENIREA EROILOR

EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVII NR. 191 2016

Înălțatu-Te-ai întru mărire, Hris-toase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând Ucenicilor, cu făgăduința Sfântului Duh, încredințându-se ei, prin binecuvântare, că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Izbăvitorul lumii. (Troparul Praznicului, glas IV).

În fiecare an, la 40 de zile de la Învierea Domnului, Biserica Ortodoxă sărbatoreşte praznicul Înălţării Dom-nului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea Înălţării Domnului este şi ziua dedi-cată pomenirii eroilor neamului, de-oarece Sfânta Scriptură, prin Sfântul Evanghelist Ioan, înfaţişează mode-lul iubirii desăvârşite ca fiind iubirea jertfelnică: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca cineva să-şi pună sufletul său pentru prietenii săi”. (Ioan 15, 13).

Cu profundă recunoştinţă în sufle-te şi în conştiinţe, preţuim pe toţi eroii

neamului românesc care s-au jertfit, în vremuri de demult, dar şi în timpuri nu de mult trecute, pentru libertatea şi unitatea țării noastre şi pentru apă-rarea credinței strămoşeşti.

La fel ca în fiecare an, şi anul aces-ta, comunitatea din Giarmata Vii şi-a cinstit eroii neamului prin parastasul şi rugăciunile de pomenire oficiate în fața troiței din parcul bisericii. Au participat, alături de urmaşi ai eroilor căzuți pe câmpurile de luptă, creş-tini din cadrul comunității, precum şi

elevii şi preşcola-rii de la Şcoala şi Grădinița din locali-tate. Aceştia au prezentat un scurt program artistic format din cântece şi poezii închinate cinstirii eroilor nea-mului. Biserica şi creştinii prezenți la slujbă i-au răsplătit pe copiii prezenți oferindu-le din prinoasele aduse pen-tru eroii neamului şi sfințite în cadrul slujbei: colivă, napolitane, gogoşi, co-vrigi, sucuri etc.

Fie ca sărbătoarea Zilei Eroilor din Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitoru-lui nostru Iisus Hristos să reverse în

sufletele românilor de pretutindeni sentimentele înălţătoare ale iubirii de Dumnezeu, de Neam şi de Patrie, dimpreună cu sentimentul de recu-noştinţă faţă de toţi Eroii neamului românesc, sentiment exprimat du-hovniceşte în rugăciuni de pomeni-re, şi solemn în ceremonii de cinstire, spre mărirea lui Dumnezeu şi demni-tatea noastră ca popor.

Preot paroh,VASILE D. SUCIU

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI LA CER ZIUA EROILOR

11Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 EVOCĂRI

Biserica ortodoxă din Nadăș a fost construită în anul 1898, pe locul unei vechi biserici de lemn din secolul XVIII, și are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Aceasta a deservit comunitatea din Nadăș până în anul 1975, când biserica a fost închisă, datorită depopulării satului. Ulterior a fost demolată partial, iar timpul și-a pus amprenta asupra construcției, fiind în pericol iminent de prăbușire.

Un grup de tineri inimoși doresc să salveze aceste vestigii sfinte de la nimicire și uitare prin ample lucrări de consolidare a zidurilor existente (subzidire, contraforţi).

Noi putem salva Biserica din Nadăș donând bani și materialePersoane de contact: Sarchiz Mihai jr. tel: 0736 885 712Coțofrei Sorin tel: 0723 897 129Filimon Vasile tel: 0754 574 730

Cont IBAN:

RO07BRDE360SV69743573600 Titular: Coțofrei Sorina-Diana

An de an, în prima duminică de după Rusalii, fiii şi urmaşii foştilor locuitori ai satului Nadăş se întâl-

nesc în vatra satului străbun, în jurul singurului edificiu rămas în picioare, Biserica Ortodoxă. Aciuiți prin satele de prin apropiere sau chiar în metropola timişană, ei nu-şi uită obârşia şi asteaptă an de an această sărbătoare, care le oferă, pentru o zi, reîntâlnirea cu trecutul atât de bogat în frumuseți de mult apuse, povestite cu multă însufle-țire în avlia Bisericii cu cei pe care nu i-au mai văzut de un an de zile sau, poate chiar, de când au plecat în bejenie.

Sărbătoarea de anul acesta a în-tâlnirii fiilor satului Nadăş s-a ținut într-o zi frumoasă de duminică – 26 iunie - ce a stat sub semnul bucuri-ei întâlnirii „fraților împreună”, dar şi a speranței. Am spus „a SPERANȚEI” pentru că anul acesta un grup de ti-neri inimoşi s-au hotărât să facă ceva:

să salveze aceste vestigii sfinte ale Bisericii Ortodoxe de la nimicire și uitare prin ample lucrări de conso-

lidare a zidurilor existente (subzi-dire, contraforţi). E adevărat că nu e simplu deloc, dar vor reuşi pentru că nu sunt singuri. Noi toți care avem un dram de credință şi respect pen-tru valorile spirituale ale neamului românesc suntem alături de ei: fii şi urmaşi ai satului Nadăş – personae fizice şi juridice, Primăria Recaş, toa-te Parohiile din Protopopiatul Timi-şoara şi în mod deosebit Înaltpreas-fințitul Părinte Mitropolit Ioan, care la prima vizită la Nadăş a mărturisit profetic că această Biserică „poate şi trebuie salvată!”.

Planurile sunt mari, dar hai să în-cepem cu începutul: să consolidăm zidurile existente, apoi să începem să zidim, întâi în sufletele noastre, pe fundamentul credinței strămoşilor noştri, iar mai pe urmă la ctitoria aces-tora durată acum 120 de ani.

Mulți dintre noi avem sentimentul apartenenței fizice față de Nadăş prin naştere şi renaştere, dar astăzi avem posibilitatea dobândiri unei filiații spirituale, salvând de la nimicire cel mai important edificiu al comunități din Nadăş: BISERICA.

Nu-mi rămâne decât să vă îndemn din tot sufletul: Haideți să salvăm împreună Biserica din Nadăş, do-nând fiecare cât îl lasă inima! Puteți depune donațiile dvs. direct în contul RO07BRDE360SV69743573600 Titu-lar: Coțofrei Sorina-Diana, sau prin intermediul persoanelor de contact:

Sarchiz Mihai jr. 0736 885 712;Coțofrei Sorin 0723 897 129; Filimon Vasile 0754 574 730.

Dumnezeu să binecuvinteze strădania noastră!

Preot VASILE D. SUCIU

ÎNTÂLNIREA ANUALĂ A FIILOR SATULUI NADĂȘ• Împreună salvăm Biserica din Nadăş!

12 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016CATEHISM

Cereasca bunătate Văzând la orice pasÎmi stă uimită minteaŞi gura fără glas.

Din căile pierzăriiStăpâne, mă fereşteŞi arma otrăvită A celui rău zdrobeşte.

Când paşii mei, StăpâneSe clatină, slăbind,A tale mâini- cu milă-Spre mine se întind.

Când rănile din sufletSunt grele de purtat,Tu, sârguind cu darulLe vindeci minunat.

A inimii durereTu singur doar o veziŞi când mă biruieşteAtunci o uşurezi.

Pe-a mele neputinţeLe porţi neîncetatPrecum povara cruciiDe voie ai purtat.

Deşi mai mult ca alţiiSunt vinovat mereu,Dar altul decât TineNu-mi este Dumnezeu.

Cunosc că am la sufletVeşmântul întinatDar a credinţei tainăLa nimeni n-am trădat.

Şi dacă eu, din fireSlăbind, mă poticnesc,Dar sfânta mântuireEu tot nădăjduiesc.

,,Nu crede îndată tot ce-ţi spun denun-ţătorii, ci cu o ureche ascultă-l pe denunţă-tor, iar cealaltă s-o laşi inculpatului,, Sfân-tul Tihon Zadonschi

,,Trebuie să avem compătimiri faţă de om şi dispreţ faţă de vicii,, Sfântul Grigo-rie Dialogul

,,Nimeni nu este scutit de primejdii când comandă, dacă nu s-a învăţat să se supună,, Toma de Kempis

,,Acela are o desăvârşită nepătimire care nu e împătimit nici faţă de lucruri, nici faţă de amintirile legate de ele,, Avva Ta-lasie

,,Gândurile unui om iritat sunt pui de viperă care devorează inima care le-a năs-cut,, Sfântul Nil Sinaitul

,,Când vă mâniaţi vă faceţi propriul vos-tru călău, vă torturaţi pe voi înşivă. Ce poa-te fi mai vrednic de milă decât un om cu-prins de mânie,, Sfântul Ioan Gură de Aur

,,Nu există o biruinţă mai mare decât să-ţi birui mânia şi indignarea,, Sfântul Ti-hon Zadonschi

ÎNTÂMPLĂRI NOSTIME DIN VIAŢA

PĂRINŢILOR

IMNUL DE RECUNOȘTINŢĂ

FAŢĂ DE DUMNEZEU

de SFÂNTUL IOAN IACOB HOZEVITUL

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI

Convorbire telefoni-că privată...

Un om al Bisericii, în aeroport, discuta cu cineva la telefon. Se apropie de el un şme-cheraş- unul din aceia care mereu au ceva de comentat când văd vre-un preot sau ierarh- şi îl întreabă:

-Ce faci? Vorbeşti cu Dumnezeu?

-Da, cu El vorbesc! -Pot să vorbesc şi eu

cu El?Mi-l dai şi mie la te-lefon?

-Aş vrea să fac asta. Însă e o mare problemă. Dumnezeu nu vorbeşte cu obraznicii...

MAICĂ , PURUREA FECIOARĂ

de TRAIAN DORZMaică pururea Fecioară, tu care-n cer străluceştiMai frumos decât toţi sfinţii şi oştile-ngereşti,Tu, ce eşti comoară sfântă şi sălaş dumnezeiesc,Toţi creştinii te adoră, toţi din suflet te cinstesc. (bis)

Tu, de-acolo, ocroteşte neamul nostru creştinesc,Să trăiască după voia Tatălui celui Ceresc!Roagă-te, Măicuţă Sfântă, roagă-te şi pentru noi,Primeşte cântarea noastră şi ne scapă din nevoi! (bis)

Pentru mila ta cea mare, laude îţi înălţămŞi, cu-o inimă smerită, într-un glas cu toţi strigăm:Bucură-te Preacurată, bucură-te munte sfânt,Îngerii de sus îţi cântă, noi îţi cântăm pe pământ! (bis)

13Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE

Expresia este foarte des întâlnită în general în rândul oamenilor sim-pli religioşi, fiind exprimată în ea o întreagă concepţie privind exis-tenţa lui Dumnezeu. Imaginea lui Dumnezeu este dată de El, însuşi în actele Sale de manifestare în creaţie şi în venirea Sa, prin Întruparea Fiului Său Iisus Hristos. În Vechiul Testament prin Teofanii se numeşte pe Sine “EU SUNT CEL CE SUNT” (Ieşirea 3,11): acesta este numele prin excelenţă al lui Dumnezeu.

Dumnezeu este existenţa în Sine, El este Creatorul prin voinţa Sa , este plin de compătimire şi iubire pentru om,” este un Dumnezeu drept” care vede strădania fiecăruia faţă de El şi faţă de aproapele, de a-şi face rugăciunea,de a ţine posturile, de a face fapte bune si pe El nu îl putem înşela,nu îl putem mitui.

“Este un Dumnezeu drept” care face dreptate, adevărata dreptate, îşi zic nedreptăţiţii vieţii şi ai societăţii. “Este un Dumnezeu drept” care vede toate şi nu poate trece cu vederea,-suferinţele,toate umilinţele unor oameni. “Este un Dumnezeu drept” care vede toate şi nu poate rămâne pasiv. El însuşi ţine mişcarea fiinţei si limitează existenţa în timp şi spaţiu. De aceea, dincolo de Dumnezeu şi creaţie nu există nimic altceva,căci El este nesfârşitul. Făptura creată şi omul nu pot fi private de existenţă,-decât de către Dumnezeu.

“Dumnezeu este unul, fără de început, necuprins, având toată puterea de a exista.” El include pe “când” şi “cum” întrucât e cu totul inac-

cesibil şi nu poate fi cuprins de niciuna dintre făpturi. Românul a rămas stator-nic credinţei sale din bătrâni ,afirmând sus şi tare că “Este un Dumnezeu drept” care de-a lungul istoriei i-a aju-tat pe români să-şi ducă mai departe jugul înfrângerii sau al biruinţei de cele mai multe ori. Şi a mai spus românul că Dumnezeu “Nu bate cu ceasul, ci cu anul” şi adevărat a zis. În virtutea aces-tei credinţe,a rezistat cu statornicie tuturor valurilor şi împilărilor, sperând în ziua Învierii lui Hristos. Crucea i-a fost grea, istovitoare, Golgota însă, cât Carpaţii, mărăcinii i-au pătruns în creier, biciul şi palmele şi ciomegele i-au terciuit carnea trupului, dar n-au putut să-l strivească şi să-i pervertea-

sca sufletul. “Este un Dumnezeu drept” care are grijă şi de neamul acesta şi nu-l va părăsii în vecii vecilor. “Este un Dumnezeu drept” , sfânt, bun şi iubitor de creaţia Sa, în primul rând faţă de Om. “Între aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu către noi, ca pe Fiul Său cel Unul Născut L-a trimis Dumnezeu în lume,ca prin El viaţă să avem. “ ( I Ioan, 4,9).

Dumnezeu este dătător de viaţă şi temelie de putere pentru toţi cei care îşi pun nădejdea în El.

Prof. AURICA RUEN

Bibliografie: Dicţionar de teologie orto-doxă-preot prof. Ion Bria ; Dicţionar al Noului Testament-preot Ioan Mircea; Sfânta Scriptură

ESTE UN DUMNEZEU DREPT!

Azi lumina din luminăPământu-n trupuri ne e greu,Dar e uşor când se închină:Cu noi e Dumnezeu.

Am ostenit de atâta noapte Dar vom ieşi din defileuPentru lumina sfintei şoapte:Cu noi e Dumnezeu.

Nu suntem nişte animaleCu suflet amânat mereuÎn noi e milă şi e jaleCu noi, cu noi e Dumnezeu.

Luaţi lumina din lumină Paharuri curg din minereuCredinţa noastră e creştinăCu noi e Dumnezeu.

CU NOI E DUMNEZEUde ADRIAN PĂUNESCU

DUMNEZEUde DUMITRU DELCĂ

Dumnezeu e-aşa de mare!E pământ şi este soare.Este cerul plin cu stele,Având luna printre ele.Stăpâneşte UniversulŞi la toate le dă mersul.Este apa, este vântul,Este credinţa, e Sfântul.Dumnezeu este în toate.Este viaţă, este moarte.

14 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016DIN VIAȚA PAROHIEI 1 IUNIE - 31 IULIE

Bostan Dominick-Gabriel 150 leiCismadia Eva 50 leiCrăciun Mărioara 100 leiSavi Sorin 100 lei

RUZMIR-ANGHEL MIHAI

Fiul lui Ruzmir-Anghel Sever şi ElenaData naşterii:

23 noiembrie 2015Data botezului: 02 iunie 2016

Naşi: Jurj Petrică şi Aurelia La mulți ani!

STOICA GABRIELA-ADELINA

Fiica lui Stoica Ioan şi Monica

Data naşterii: 22 aprilie 2016

Data botezului: 05 iunie 2016Naşi: Toma Eugen şi Simona

La mulți ani!

SUCIU PATRICK-GEORGE

Fiul lui Suciu Patriciu şi Adriana

Data naşterii: 18 aprilie 2016

Data botezului: 02 iulie 2016Naşi: Smolean Daniel şi Marioara

La mulți ani!

SMOLEAN CARLA-EVELIN

Fiica lui Smolean Daniel şi Marioara

Data naşterii: 22 aprilie 2016

Data botezului: 30 iulie 2016Naşi: Stoiadin Sorin şi Carla

La mulți ani!

BOSTAN DOMINICK-GABRIEL

Fiul lui Bostan Florin şi Camelia

Data naşterii: 08 iunie 2016

Data botezului: 31 iulie 2016

Naşi: Bostan Adrian şi Anda La mulți ani!

ZAHARIA CRISTIAN şi ELENA

(născută Vişescu)Data cununiei: 04 iunie 2016

Naşi: Ciurciu Valentin şi Doina Casă de piatră!

NOVAC ANDREI şi AMALIA (născută

Popescu)Data cununiei: 18 iunie 2016

Naşi: Uzun Călin şi Ana-Maria Casă de piatră!

CHIRA LUCIAN şi RALUCA

(născută Cozmei)Data cununiei: 25 iunie 2016

Naşi: Capotescu Cristian şi Adelina Casă de piatră!

IACOB ADRIAN şi FLORINA

(născută Lazăr)Data cununiei: 02 iulie 2016

Naşi: Demea Felician şi Daniela Boghici Iasmin şi Adina

Casă de piatră!

SÎRCA MARIA S-a născut în data de 01 martie 1954 în localitatea Preoteasa, județul Sălaj. A decedat în data de 14 iunie 2016.

Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Nu te vom uita niciodată şi te vom purta de-a pururi în sufletele şi în inimile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace!

BĂRBULESCU EMILIA S-a născut în data de 09 aprilie 1935 în localitatea Giarmata Vii, județul Timiş. A decedat în data de 24 iulie 2016.

Un ultim şi pios omagiu din partea rudelor. Te vom purta de-a pururi în inimile şi în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată. Să-i fie țărâna uşoară!

SARCHIZ FLOAREA S-a născut în data de 14 iunie 1946 în localitatea Nadăş, județul Timiş. A decedat în data de 27

iulie 2016. Un ultim şi pios omagiu din partea soțului, a copiilor şi nepoților. Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

CRĂCIUN DUMITRU S-a născut în data de 01 ianuarie 1936 în comuna Borăscu, sat Gura Menț, județul

Gorj. A decedat în data de 29 iulie 2016. Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Te vom purta de-a pururi în inimile şi în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu durere în suflet reamintim că s-au scurs 6 săptămâni de la trecerea în veşnicie a dragului meu soț şi tată POP ARTUR-VALENTIN. Amintirea ta şi clipele frumoase vor rămâne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cu adâncă durere în suflete, amintim că s-au scurs şase săptămâni de când ne-a părăsit cea care ne-a fost mamă, bunică şi străbunică, APOSTU NECULINA. Amintirea ei va rămâne veşnic vie în gândurile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace! Nepoții Vică, Veronica şi Elena Adorian.

Timpul trece nemilos de repede, dar nu aduce uitarea, ci adânceşte dorul din sufletele noastre. S-au scurs 6 săptămâni de lacrimi şi durere de când a păşit în lumea celor drepți şi ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soție, mamă, soacră şi bunică SÎRCA MARIA. Amintirea ei a rămas vie în inimile şi în sufletele noastre. Familia veşnic îndurerată! Dumnezeu să o odihnească in pace! Lacrimi, rugăciuni şi gânduri pioase în amintirea celui care a fost dragul nostru soț, tată, socru, bunic şi străbunic BARNA MARTIN la împlinirea a zece ani de la plecarea lui din această lume în Împărăția Lui Dumnezeu. Amintirea lui va rămâne de-a pururi în sufletele noastre. Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții şi cu drepții!

Donaţii Cununii

Botezuri

Decese

Comemorări

15Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016 INFO SAH

Mottoul concursului este: Să fii important ca un Rege,Să fii puternic asemeni unei Regine

Pe tabla de șah a vieții!

Cununa concursurilor de şah ”Trofeul Mediator” s-a încheiat odată cu ediția aniversară de 15 ani. Un nou început ne aşteaptă pe drumul vieții şahiste pe care am pornit în anul 2000.

Vă invităm să facem împreună primii paşi. Am întâlnit un vis care aşteaptă să prindă viață. Este ”Visul unui pion” care ne pune întrebarea retorică: ”De ce să fii pion, când poți să fii regină?”. El ne poate cuprinde în mrejele lui şi să ne redescopere zi de zi încrederea, speranța de mai bine şi capacitatea de a lupta cu greutățile. Să nu dăm nici un pas înapoi, asemeni lui şi să ne atingem țelul propus în viață.

Concursul de şah ”Visul unui pion”, prima ediție, a fost organizat de Clubul Sportiv Studențesc de Şah Timişoara în colaborare cu Clubul Sportiv Mediator din Giarmata Vii, în sala Hyperion a Universității de Medicină.

Au participat 172 sportivi din 5 județe (Timiş, Caraş-Se-verin, Alba, Arad, Hunedoara) de la 18 Cluburi sportive: C.S. Rapid C.F.R. Teiuş, C.S. Jimbolia, C.S.Timişul Şag, C.S. Dudeştii Noi, C.S. Jiul Petroşani, C.S. Vulcan, C.S. Sânandrei, C.S. Vados Arad, C.S. Şahistul Pecica, C.S. Talbot Reşița, C.S. Mediator Giarmata Vii, C. S. Universitatea de Vest Timi-şoara, C.S. Gloria Reşița, A.C.S. Dumbrăvița, C.S. Giroc, C.S. Deva, C.S.S.1 Timişoara, C.S. Unirea Sânnicolau Mare.

Concursul a fost structurat pe trei turnee: Turneul A - Juniori 20 de ani, Turneul B – Copii 14 ani şi Turneul C – Copii 8 ani.

CLASAMENTE:Juniori 20 de ani: 20 participanțiGhițoiu – Stelzner Luigi - Campionul turneului (C.S.

Medicina Timişoara)Locul I - Matei Raul (C.S. Dudeştii Noi)F18: Locul 1- Corolea Diana (C.S. Medicina Timişoara)Locul 2- Boaru Anca (C.S. Mediator Giarmata Vii)Locul 3 - Mateş Bettina (A.C.S. Vados Arad)B16Locul 1- Momir Marko (C.S.S. 1)Locul 2- Crețu Cătălin (C.S.S.1)Locul 3- Baboş Denis (C.S. Unirea Sânnicolau Mare) F16Locul 1- Rohlicek Anca (C.S. Universitatea de Vest)Locul 2- Cristocea Gabriela (CSM Jiul Petroşani)Locul 3- Radu Alexandra (C.S. Teiuş)

B14Locul 1 – Paraschiv Paul (C.S. Giroc)Locul 2 – Juravle Mihnea (C.S.S.1 Timişoara)Locul 3 – Popescu Dinu (C.S.Mediator Giarmata Vii)Copii 14 ani: 101 participanțiCampion: Butuşină SamuelB101.Coman Gabriel (C.S.S.1 Timişoara)2.Derevenciuc Dragoş (C.S.Sânandrei)3.Pragai Rareş (A.C.S. Şah Vados Arad)F101.Şchiopu Oana (C.S.S.1 Timişoara)2.Albescu Andreea (C.S.M. Jiul Petroşani)3.Puiuleț Mihaela (C.S. Universitatea de Vest Timişoara)B121.Magold Victor (A.C.S. Şah Vados Arad)2.Mărunțiş Patrik (A.C.S. Şah Vados Arad)3.Antal Andrei (C.S. Timişul Şag)B141.Ungureanu Alexandru (C.S.S.1 Timişoara)2.Raț Adrian (C.S. Şahistul Pecica Arad)3.Ghițoiu – Stelzner Mario (C.S. Mediator Giarmata Vii)F14 1.Paraschiv Alexandra (C.S. Giroc)2.Tuş Oana (A.C.S. Şah Vados Arad)3.Varga Iulia (A.C.S. Şah Vados Arad)Copii 8 ani: 51 participanțiCampion: Magold Filip (A.C.S. Şah Vados Arad)1.Stângu Alin (C.S. Talbot Reşița)2.Chiu Vlad (C.S.Mediator Giarmata Vii)3.Buzuriu Răzvan (A.C.S. Şah Vados Arad)A fost nemaipomenit de frumos: atmosfera de joc, numă-

rul mare de participanți, ajutorul primit din partea domnilor antrenori însoțitori de grup şi a părinților care au venit cu copiii aşteptându-i după fiecare rundă şi încurajându-i sau felicitându-i după caz. Când am tras linie şi am văzut că sunt în total 172 de jucători, ne-am spus că suntem într-o situație limită în care s-ar putea să nu avem spațiu şi mese de joc. Am simțit ce înseamnă ”Gens una sumus” în realitate. Pe loc am fost înconjurați de oameni care ne cereau să le spunem cu ce ne pot ajuta. Apoi totul a decurs în condiții destul de bune.

Mulțumim tuturor şi în mod deosebit Dlui patron Lupu Sorin de la Pizzeria Celentano pentru sprijinul esențial pe care ni l-a dat.

Pagină realizată de ELEONORA ȘI PARTENIE MIHAI, antrenori la C. S. Mediator

CONCURSUL DE ȘAH ”VISUL UNUI PION”,PRIMA EDIȚIE, TIMIȘOARA, 11.06.2016

16 Vatră nouă nr. 191 iulie-august 2016

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare şi tipar S.C. Partoş S.R.L. , Timişoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redac-tor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA, prof. AURICA RUEN

Pentru tarta cu brân-ză şi roşii ai nevoie de ingrediente proaspete. Cumpără dintr-un loc cu-noscut brânza de oi sau de capră pentru această tartă, şi foloseşte una mai sărată.Ingrediente500 g făină170 g unt150 ml lapte4 linguri smântână1 praf de sarePentru umplutură400 g telemea de oi sau de capră3 ouă300 g roşii cherry (roşii şi galbene)1 linguriţă oregano uscat2 linguri uleibusuioc proaspăt, pentru servitcâţiva mieji de floa-rea-soareluisarepiper

Mod de preparareAmesteci făina cu lap-

tele, smântâna şi praful de sare până se omogeni-zează compoziţia. Adaugi untul şi frămânţi aluatul, lăsându-l la rece 15 minu-te. Întinzi o foaie de aluat cu care tapetezi interiorul unei tăvi sau al unei forme de tartă. Înţepi cu furculiţa în mai multe locuri să nu se umfle la copt.

Tai brânza cubuleţe, amesteci cu gălbenuşuri-le, adăugate pe rând, sare şi piper, după gust, iar la sfârşit pui albuşurile bătute spumă tare. Torni compo-ziţia peste foaia de tartă şi garniseşti cu roşiile tăiate în jumătate. Deasupra pre-sari oregano, pui frunzuliţe de busuioc, miejii de floa-rea-soarelui, stropeşti cu ulei şi coci, la foc potrivit, aproximativ 35-40 de mi-nute. Serveşti cât este caldă.

TARTĂ CU BRÂNZĂ ȘI ROȘII

CHEESECAKE NEW YORKO rețetă foarte simplă

de pregătit, dar şi foarte gustoasă. Cu siguranţă îţi vei impresiona membrii familiei la masa de dumi-nică sau colegii la birou.

Ingrediente180 g de biscuiţi diges-

tivi, sfărmați bine100 g de unt topit250 g de zahăr800 g cremă de brânzăun praf de sare2 linguri de extract de

vanilie piure3 ouă mari

Pentru topping450 ml smântână25 g zahăr2 linguriţe de extract

de vanilie piureafine proaspete pentru

servitAi nevoie de o formă

de cheesecake cu diame-trul de 23 de centimetri.

Mod de prepararePreîncălzeşte cuptorul

la 180 de grade. Pune fo-lie de copt şi unge uşor cu

ulei/unt topit.Amestecă biscuiţii, un-

tul şi 50 de grame din za-hăr. Pune pe fundul şi mar-ginile tăvii de cheesecake, apăsând bine pe margini. Ţine la frigider până faci compoziția de brânză.

Bate crema de brân-ză cu un mixer. Când este moale, adaugă restul de zahăr şi bate din nou. Adaugă sare şi vanilie şi mixează încă o dată. Adaugă ouăle pe rând. Pune amestecul peste bla-

tul din tavă.Coace timp de o oră şi

10 minute, până când se întăreşte pe margini. Lasă la temperatura camerei până când este gata top-ping-ul.

Bate bine smântâna, zahărul şi vanilia şi pune peste cheesecake. Pune la cuptor pentru încă 10 minute. După ce este gata şi s-a răcit, pune la frigider. Serveşte cu afinele proas-pete.

REȚETE CULINARE