Universitățile au fost agenți imobiliari importanți în Cluj, și ferment economic, dar dacă pentru lumea laică se poate spune că scopul scuză mijloacele, față de cea religioasă nu este așa.

Biserica trebuie să mai uite de entuziasmul imobiliar și să clădescă mai mult în su� etele oamenilor”, Marius Lazăr, sociolog  

| COTIDIAN REGIONAL | Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411 • 1 leu • 16 pagini www.transilvaniareporter.ro

Director: Vasile Dâncu

OPINII | LIVIU-PETRU ZĂPÂRŢAN Alegerile din Germania pag. 6

ESENŢIAL | INVESTIŢII ÎN EDUCAŢIE ACTUALITATE | SĂLAJ pag. 2

ACTUALITATE | ROȘIA MONTANĂ pag. 3

REGIONAL | CLUJ-NAPOCA pag. 4

INVESTIŢII | OMV PETROM

TRANSILVANIA | TEATRUL NAŢIONAL Sfârșitul și începutul stagiunii teatrale la Cluj pag. 7

1 € 4,4567 lei1 $ 3,2960 lei

Ministerul Justiţiei aruncă la gunoi o investiţie de 2,5 milioane de euro

Specialiştii băimăreni promovează, în Parlament, alternative

Arşinel se simte rău după transplant şi s-a întors la spital

1 miliard de euro va aloca, anul viitor, OMV Petrom pentru investiţii şi pentru operaţiuni de explorare a gazelor de şist, dacă se va dovedi că aceste activităţi sunt fe-zabile, a declarat ieri directorul general al com-paniei, Mariana Gheorghe.

Judecătoria Jibou şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou, pentru care în noiembrie 2008 s-a dat în folosinţă un impunător sediu, în valoare de aproxiamtiv 2,5 milioane de euro, ar putea fi închise în curând, în urma unui demers al Ministeru-lui Justiţiei de raţionalizare a instanţelor de judecată.

Specialiştii care au lucrat la Aurul SA, compania australiană care a prelucrat pirita auriferă din Baia Mare, dar şi Jack Gold-stein, inventatorul băimărean care a bre-vetat o licenţă de extregere fără cianuri a aurului, îşi vor prezenta punctele de vedere în faţa comisiei speciale care a fost creată în Parlament pentru proiectul Roşia Montană.

Într-un moment când universităţile de tradiţie se restrâng din pricina scăderii numărului de studenţi şi când statul este prea sărac pentru a investi în infrastructura din Educaţie, lo-cul rămas gol este ocupat de puţinele entităţi care prosperă în criză: Biseri-cile. Prin contribuţia acestora, Clujul nu îşi dezminte titlul de oraş universi-tar efervescent. Atât doar că „ofensiva” în construcţii noi a fost preluată de învăţământul confesional sau doar pa-tronat de diferite biserici. La început

de an universitar, Clujul este invadat de proiecte imobiliare cu destinaţie educativ-religioasă, care concentrează energia, dar şi rivalităţile dintre diferite confesiuni creştine din Ardeal, dar şi din Ungaria. Astfel, în acest an, vor fi inau-gurate campusul studenţesc al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, dar şi un sediu nou pentru Facultatea de Ştiinţe şi Arte a Universităţii Sapientia, patronată de Bisericile Maghiare. De asemenea, în comuna suburbie a oraşului, Floreşti, va demara proiectul unei „universităţi

creştine”, investiţie a unui penticos-tal din Baia-Mare. Şi ca peste tot unde e vorba de bani, certurile nu au întâr-ziat să apară. Construirea universităţii penticostale este contestată de preotul paroh ortodox din Floreşti, părintele Marcel Andreica. „Am cea mai proastă părere despre această universitate, care va fi doar o rampă de lansare pentru prozeli-tism”, spune el, acuzând ofi cialităţile locale pentru faptul că au cedat gratuit terenul pe care va fi construită universi-tatea. Paginile 8-9

Actorul Alexandru Arşinel a fost adus cu o ambulanţă, ieri după-amiază, la Insti-tutul Clinic de Urologie şi Transplant Re-nal (ICUTR) din Cluj, pentru a fi supus mai multe investigaţii medicale, după ce starea de sănătate i s-a deteriorat. El a sosit cu o cursă aeriană de la Bucureşti pe Aeroportul din Cluj-Napoca, de unde a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la ICUTR.

Campusurile bisericeşti preafericesc Ardealul

Nume mari la „Sărbătoarea Castanelor.” Programul complet al „Toamnei Băimărene”Ieri a început în Baia Mare cea de-a doua ediţie a „Toamnei Băimărene” care va dura o săptămână. Aceasta va culmina cu cea de-a XXI-a ediţie a „Sărbătorii Castanelor”, sărbătoare emblematică pentru municipiul de pe Săsar.

Scanează codul QR alăturat sau intră pe transilvaniareporter.ro şi vezi care sunt capetele de afi ș ale ediției din acest an.

| COTIDIAN REGIONAL | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Sălaj

Vrei informaţii serioase şi credibile din judeţul tău?

singurul cotidian regional din Nord-Vestul ţării

Prinde oferta!detalii în pagina 16.

Abonează-te acum!

Foto Dan Bodea ©

Transilvania

Reporter

| Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411

2 | ACTUALITATE

Investiţie de 2,5 milioane de euro, pe apa sâmbetei

DECLARAŢIE

Ponta vrea standarde � nlandeze la exploatarea de la Roşia Montană

România trebuie să îşi exploateze resursele naturale pe baza unor standarde ridicate de mediu, care pot fi preluate din legislaţia fi nlandeză şi care, odată respec-tate, nu mai pot reprezenta un motiv ca exploatarea să nu fi e aprobată, a declarat premierul Victor Ponta (foto). „Aurul se exploatează cu cianură, nu există altă tehnolo-gie care să scoată acest cuvânt odios, că până la urmă cuvântul este problema. Cianura este folosită în multe alte tehnologii, inclusiv în România. Şi în Finlanda tot cu cianură exploatează. Nu cunosc foarte bine tehnic, dar putem să învăţăm de la ei şi să ştim ce putem cere ca standarde de mediu de la orice fel de companie, nu de la una anume, ci de la oricine vrea şi poate să investească în România”, a spus Ponta, afl at în vizită ofi cială în Fin-landa.

„După care, dacă nici ce se face în Fin-landa nu e bun, înseamnă că e o exagerare”, a adăugat Ponta. Întrebat de jurnalişti dacă poate impune alte standarde de mediu pentru exploatarea de la Roşia Montană, premierul a răspuns că, pentru orice exp-loatare pot fi stabilite orice fel de reguli de mediu care sunt considerate necesare în legislaţia românească.

„Dar în momentul în care aceste reguli sunt respectate, atunci aprobăm exploatările. Nu facem cele mai înalte standarde de me-diu şi după aia oricum nu acceptăm. Pe mine mă interesează ca România să îşi exploateze resursele - şi nu vorbesc doar de aur, ci de multe alte resurse - asta înseamnă să avem standarde de mediu, dar să spunem «Da» fo-losirii resurselor noastre naturale, aşa cum spune Finlanda (...) Nu ştiu de ce nu am face şi noi acelaşi lucru, este vorba de dreptul la dezvoltare al României şi de oportunităţile uriaşe pe care, cu inteligenţă şi cu respectarea mediului, trebuie să le folosim”, a adăugat însă Ponta.

ROŞIA MONTANĂ

Parlamentarii din comisia specială nu se înghesuie să calce în mină

Preşedintele Comisiei speciale pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a anunţat ieri că doar 12 parlamentari vor face deplasarea în teritoriu, în zona minieră.

Deplasarea parlamentarilor din comi-sia specială la Roşia Montană va avea loc miercuri. Întrebat de ce merg doar 12 parla-mentari, senatorul PSD a precizat: „Ceilalţi nu doresc să meargă, o parte au fost. Sunt de la toate grupurile parlamentare. (...) Sunt foarte mulţi liberali. Deci nu este un grup care a decis în totalitate să nu participe”, a afi rmat Vâlcov, adăugând că lista va fi pe site-ul Comisiei speciale Roşia Montană.

El a precizat că, până la Alba Iulia, vor merge cu maşinile proprii, iar pentru cei care doresc există şi un microbuz pus la dispoziţie de Camera Deputaţilor.

„De acolo, prefectura se va ocupa de toată deplasarea noastră. Nu va exista maşină sau îmbrăcăminte pusă la dispoziţie de către fi rma de acolo. Am solicitat expres acest lucru în urma discuţiilor din comisie”, a mai spus preşedintele Comisiei speciale pentru Roşia Montană.

Primarul Bistriţei, declarat incompatibil de ANI PROCEDURĂ

Edilul bistrițean Ovidiu Teodor Crețu a fost declarat ieri, 23 sep-tembrie, incompatibil cu funcția de primar, de către Agenția Națională de Integritate (ANI). Potrivit unui comuni-cat emis de instituție, primarul munici-piului Bistrița a fost găsit incompatibil în perioada octombrie 2012- ianuarie 2013, când a deținut funcția de reprezentant asociat persoană juridică pentru SC Business Park Bistrița Sud SRL.

Conform comunicatului emis de ANI, Ovidiu Crețu și alți șase primari au fost găsiți incompatibili cu funcțiile pe care le ocupă.

„Crețu Ovidiu Teodor s-a afl at în stare de incompatibilitate în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de primar al Municipiului Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, și calitatea de reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC BUSINESS PARK BISTRIȚA SUD SRL”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit procedurii, persoanele în cauză au fost înștiințate referitor la declanșarea procedurilor de evaluare de către ANI, aceștia având posibilitatea să fi e asistați de un avocat. În conformitate cu legislația în vigoare, în cazul în care incompatibilitatea va fi dovedită „Persoana (...) față de care s-a constatat (...) starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție

sau o demnitate publică (...) pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului”. Din același lot de aleși locali găsiți incompatibili, face parte și Jurj Va-sile-Marin, primar al comunei Arieșeni, din județul Alba. Potrivit ANI, acesta deține simultan, începând din 13 august 2010, funcția de primar și de reprezent-ant asociat persoană juridică din partea Consiliului Local Arieșeni, în cadrul SC Salubritate Arieșeni SRL.

Radu Hângănuţ

SĂLAJ

Judecătoria Jibou şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou, pentru care în noiembrie 2008 s-a dat în folosinţă un impunător sediu, în valoare de aproxiamtiv 2,5 milioane de euro, ar putea fi închise în curând, în urma unui demers al Ministerului Justiţiei de raţionalizare a instanţelor de judecată.

La vremea inaugurării sediului Judecătoriei Jibou, reprezentanţii Minis-terului Justiţiei informau, printr-un co-municat de presă, că înfi inţarea acestei instanţe şi, implicit, construcţia noii clădiri erau necesare pentru a decon-gestiona activitatea supraîncărcată a Judecătoriei Zalău. „Înfi inţarea Judecătoriei Jibou va asigura accesul mai facil la justiţie al locuitorilor Văii Someşului, care, în prezent, sunt obligaţi să schimbe două mijloace de transport pentru a ajunge la instanţa din municipiul Zalău. Ca urmare a punerii în funcţiune a Judecătoriei Jibou, se estimează o descongestionare cu peste 20% a activităţii Judecătoriei Zalău: în primul semestru al acestui an, instanţa din Zalău a înregis-trat o încărcătură de peste 800 de cauze pe judecător, dublu faţă de media naţională”, in-forma, la acea vreme, departamentul de comunicare al ministerului.

Acum însă, într-un răspuns formulat de secretarul de stat Florin Aurel Moţiu, la o interpelare făcută pe această temă de senatorul sălăjean Gheorghe Pop, ofi cialii Ministerului Justiţiei, susţin un punct de vedere diametral opus şi anume că „raţionalizarea instanţelor judecătoreşti cu volum mic de activitate (cum este şi cea de la Jibou, n.red.) va avea efecte benefi cie asupra efi cientizării siste-mului judiciar”. Ofi cialii din minister au uitat, se pare, şi de supraîncărcarea activităţii Judecătoriei Zalău, pentru că în acelaşi răspuns se precizează că „mo-dalitatea corespunzătoare scopului şi crit-eriilor urmărite în procesul de raţionalizare este desfi inţarea acesteia (a Judecătoriei Ji-bou, n.red.), cu rearondarea localităţilor din circumscripţie la Judecătoria Zalău.”

Vorbim, în general, despre localităţile din comunele cele mai îndepărtate de Zalău, cum sunt Zalha, Poiana Blenchii, Ileanda, Lozna, Letca, Dragu, ai căror locuitori ar avea de parcurs, până în reşedinţa de judeţ, chiar şi 100 de kilo-metri. Acest aspect este subliniat în interpelare şi de senatorul Gheorghe

Pop, care precizează că „dacă cele două instituţii (judecătoria şi parchetul) nu vor mai exista la Jibou, locuitori precum cei din comunele Gâlgău, Ileanda ori Zalha ar avea de parurs peste 100 de kilometri ca să ajungă la Judecătoria Zalău”. Senatorul aduce în atenţia şi problema investiţiei făcute în sediul Judecătoriei Jibou, estimată la aproximativ 2,5 milioane de euro. „Cos-turi foarte mari pentru un proiect care acum este aruncat, pur şi simplu, la gu-noi”, subliniază el.

Propunerea de desfi inţare a Judecătoriei Jibou, alături de alte 29 de instanţe cu activitate mai redusă din ţară, aparţine unui grup de lu-cru interinstituţional, care, potrivit răspunsului la interpelare, are şi o alltă „surpriză” pentru sălăjeni: o eventuală desfi inţare şi a Judecătoriei Şimleu Sil-vaniei. „Prin desfi inţarea şi regândirea circumscripţiilor teritoriale în varianta

propusă, se echilibrează volumul de activi-tate între judecătoriile rămase în funcţiune în judeţul Sălaj, respectiv Zalău şi Şimleu Silvaniei, ultima unitate afl ată de asemenea în dezbaterea grupului datorită volumului redus de activitate”.

Reprezentanţii Tribunalului Sălaj spun că nu au ştiinţă să fi e propusă spre desfi inţare şi Judecătoria Şimleu Silvaniei, cu atât mai mult cu cât o re-arondare a celor 20 de comune de pe Valea Someşului la Judecătoria Zalău ar supraîncărca foarte tare activitatea instanţei din Zalău. „Noi ştiam de o variantă în care acele comune vor fi arondate parţial la Zalău, parţial la Şimleu. Nu se poate să rămânem cu o singură judecătorie în tot judeţul!”, precizează judecătoarea Claudia Tomşa, purtătorul de cuvânt al instanţei judeţene.

Olimpia Man

Ministerul Justiţiei

La inaugurarea din 2008 au fost prezenţi lideri importanţi ai magistraturii româneşti

Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411 |

ACTUALITATE | 3

acolo. În 1999 când a pornit instalaţia, erau resurse de 15 milioane de tone, 5 milioane de la Meda şi 10 de la Satu Nou, care se prelucrau în patru ani cu o medie de circa 10.000 de tone pe zi. Asta era capaci-tatea acestei instalaţii şi planifi carea era ca în 2004 să ne strângem mâna şi să ne vedem de treabă, iar prevederea care o aveau în «Head of Agreement» încheiat atunci cu Australia, era aceea că probabil ca la terminarea proiectului, Reminul va dori să cumpere instalaţia. Avea drept de preempţiune şi se continua, «în cazul în care Remin nu doreşte să cumpere, instalaţia se desface în bucăţi şi se valorifi că pe bucăţi. Noi stăm şi discutăm despre Romaltyn absolut artifi cial, pentru că problema trebuia rezolvată în 2004. Astăzi, instalaţia trebuie relocată. Nu este locul ei în oraş. Manipulează peste 2.000 de tone de cianuri pe an. Este probabil că nu se va întâmpla nimic, dar trebuie eliminată proba-bilitatea de 1 la 1.000.000, indiferent de măsurile care se adoptă”, a punctat specialistul.

„Nicio metodă alternativă nu este comparabilă cu cianuraţia”În ceea ce priveşte procesul de extragere

al metalelor preţioase, indiferent de materi-alul din care provin, pirite sau minereu, spe-cialistul este ferm: „cianuraţia este singura metodă”. „Orice se discută, orice se vorbeşte, sunt zeci de alternative tehnologice, îmi pare rău, niciuna nu este comparabilă cu cianuraţia. Niciuna”, spune Aurelian Brâncuşi. În Baia Mare, cianuraţia s-a pus în exploatare în anul 1938, făcută cu o fi rmă germană prin intermediul unor români şi al unei fi rme maghiare şi a funcţionat până în anul 2004.

„Oricât ar părea de ciudat, paradoxal, nu a murit nimeni acolo, dar asta nu trebuie să ne îndemne să facem afi rmaţia că cianura nu este periculoasă. Sigur că este periculoasă. Dovadă este avaria care s-a produs şi consecinţele care au fost în ianuarie 2000, atunci când s-a rupt depozitul de steril de la Bozânta”, a subliniat inginerul.

„Eu nu ştiu în ce constă licenţa celor de la Roşia Montană, dar o bănuiesc. Licenţa trebuie să fi e exploatarea în carieră prin explozii masive, bănuiesc, şi tehnologia de dizolvare a metalelor preţioase în soluţia de cianură, deci tehnologie CIP şi sorbţia complexului cianic format pe cărbune. România dispune de aşa ceva, motiv pentru care eu am considerat că această comisie parlamentară, cu cea mai bună intenţie, nu poate ocoli experienţa pe care o are Baia Mare şi depozitul de informaţii şi date care nu este al lui Romaltyn, este a altora, care s-au ocupat de problema asta. Adică arhiva de la Romaltyn nu este a lui, el a dobândit-o, dar este o avere inestimabilă şi care, cel puţin părerea mea este această comisie ar trebui, prin efectul legii, să se folosească de informaţiile care există acolo pen-tru a lămuri o serie întreagă de aspecte legate de proiectul de la Roşia Montană”, concluzionează specialistul.

Anca Mikolș

Proiectul Roșia Montană

Foto

: © c

apita

l.ro

INTERES

Specialiştii care au lucrat la Aurul SA, compania australiană care a pre-lucrat pirita auriferă de pe raza muni-cipiu lui Baia Mare, dar şi Jack Gold-stein, inventatorul băimărean care a brevetat o licenţă de extregere fără cia-nuri a aurului, îşi vor prezenta punctele de vedere la Bucureşti în faţa comisiei speciale care a fost creată în Parlament pentru proiectul Roşia Montană.

Propunerea aparține deputatului Mircea Dolha, singurul parlamentar maramureşean care face parte din comi-sie. „Am aprobarea Comisiei Parlamentare să duc la Bucureşti inclusiv inventatorii pe seama cărora s-a făcut atâta tam-tam în ultimele zile. Până acum nimeni nu a vrut să asculte ce spu-neam eu când eram la Primăria Baia Mare, în 2010, când a fost referendumul anticianură în oraş. Atunci nimeni nu a vrut să asculte că in-ventatorii aceştia au nevoie de bani să-şi ducă invenţia de la stadiul de micro laborator la stadiul macro, de a putea funcţiona. Am avut discuţii inclusiv cu cei de la Romaltyn care au spus că sunt dispuşi să ajute ei cu bani. Deci, inventatorii vor veni la Bucureşti în frunte cu Jack Goldstein pentru a discuta cu cei din co-misie”, a precizat Mircea Dolha. Deputatul afi rmă că inginerul Aurelian Brâncuşi, fost şef tehnologic în cadrul Companiei Miniere a Metalelor Preţioase şi Neferoase „Remin” Baia Mare şi fost şef al comisiei de valorifi care a sterilului de fl otaţie, a primit rolul de consilier tehnic personal, pentru a povesti în cadrul comisiei experienţele băimărenilor legate de poluare.

Specialist în cianuriAurelian Brâncuşi are 79 de ani şi

lucrează în Baia Mare din anul 1958. A trecut pe la toate instalaţiile de prepara-re din zonă şi, în ultima perioadă a fost şef la Centrala Minelor şi responsabil de proiectul de valorifi care a sterilelor de fl otaţie care s-a materializat sub egida societăţii mixte Aurul SA. Aceasta era constituită din compania australiană Es-meralda Corporation, cu o participaţie de 50%, Remin SA şi alţi acţionari mai mici. „Ideea valorifi cării metalelor preţioase din sterilele de fl otaţie nu este o descoperire a noastră, ci este o practică mondială în sen-sul valorifi cării depozitelor de rezidii rezul-tate din activităţi anterioare miniere, unele dintre ele generate de aşa-numitele «golden-rush» - goana după aur -, aşa ceva a fost în Australia în 1934 şi 1872, a fost în Alaska în 1894, au fost în California, în Africa de Sud, în Noua Zeelandă”, a precizat inginerul.

„Erau create de micii «gozari» - așa le zice la ăştia, care spală la «şaitroc» nisipul respec-

tiv şi reţin aur, iar nisipul care-i excedentar îl aruncă pe o grămadă. Aşa s-au creat nişte de-pozite de milioane de tone. Unul dintre ele l-am văzut şi eu în Australia, la Koban, avea aproape 2.000.000 de tone, depozite care au fost încorpo-rate, prin dezvoltare edilitară, au rămas în oraş”, a mai adăugat acesta. Pentru a scăpa de ele şi pentru a le valorifi ca efi cient, s-au creat

instalaţii temporare de valo rifi care a aces-tora. „Se venea cu instalaţia lângă grămada de material, se epuiza grămada, instalaţia pleca şi terenul rămânea liber”, a explicat Aurelian Brâncuşi.

România deţine licenţa pentru procesarea cu cianuriO acţiune similară a avut loc şi în

Baia Mare, unde depozitul de pirite de aproximativ 5.000.000 de tone din Iazul Meda a fost prelucrat prin tehno-logia de cianurare şi sorbţie pe cărbune „CIP” (Carbon In Pulp), procedeu apli-cat industrial de circa 55 de ani. Potrivit specialistului, România deţine licenţa pentru acest procedeu şi nu ar mai trebui achiziţionat încă o dată, aşa cum susţin reprezentanţii Gabriel Resources. „Baia Mare şi România dispun de procedeul acesta, l-au cumpărat, adică participaţiunea la capitalul social al societăţii mixte Aurul SA, care a fost de 6.000.000 de dolari, eu o subînţeleg că constituie în egală măsură şi plata tehnologiei, plata licenţei”, a explicat Aurelian Brâncuşi.

„De ce australienii şi noi nu? Noi nu puteam face aşa ceva atunci. Acum 20 de

ani nu puteam face aşa ceva şi trebuia să contactăm bani pentru a plăti manageri. Remin era subvenţionată şi atunci singura soluţie a fost asocierea şi ne-am asociat în Compania Aurul SA, care aplicând tehnolo-gia CIP a prelucrat depozitul de 5.000.000 de tone de la Meda”, a mai adăugat Brâncuşi.

Aproape şapte decenii de cianuri în Baia MareLa jumătatea anilor ‘90, atunci când s-a

luat decizia de a eradica cele 5.000.000 de tone de steril care constituiau Iazul Meda şi care se afl au în mijlocul oraşului, deci-zia a fost luată strict ecologic. „Atunci când s-a hotărât realizarea proiectului Aurul la Baia Mare, fundamentul lui a fost în special ecolo-gic. S-a plecat de la premisa că eradicarea celor 5.000.000 de tone de steril din mijlocul oraşului Baia Mare constituie o chestiune exclusiv legată de dezvoltarea oraşului. Poluatorii mari care erau la NR, Romplumb şi Phoenix, împie-dicau sau anulau orice fel de preocupare legată de mişcarea oraşului înspre munte. Şi atunci Baia Mare era înspre Groşi sau înspre dealuri. Acolo era grămada de steril, gara, şi cele două ieşiri spre Satu Mare şi spre Cluj. Oraşul era prins între cele două, era pur şi simplu sufocat. Acesta a fost argumentul care a salvat proiectul. Fără acest argument nu-l aproba niciodată ni-meni”, spune inginerul. Aprobarea proiec-tului s-a făcut de Ministerul de Finanţe prin alocarea subvenţiei de 6.000.000 de dolari, dar potrivit specialistului a primat argumetul ecologic.

„Amplasamentul de acolo a fost stabilit forțat. La vremea de atunci, preţul aurului era de 265 de dolari uncia, adică uncia are 31 de grame, însemna opt dolari şi ceva pe gram. În prezent, aurul este de 50-55 de dolari gramul. La 256 de dolari uncia, proiectul degaja «cash-fl ow» adică avea profi t, dar în ce condiţii? În condiţiile în care amplasarea era acolo cu toate serviciile asigurate: energie, apă, canalizare”, a mai adăugat Aurelian Brâncuşi. Totuşi, acesta a mai amintit că de la Uzina de preparare până la Dealul Dura (n. red., la ieşirea din oraş) nu era amplasată nicio construcţie şi chiar şi amplasarea în acea locaţie a presupus mutarea unei halde de steril de câteva zeci de tone.

„Uzina Romaltyn ar trebui relocată”În ciuda faptului că a lucrat zeci de ani

cu pirită şi cianuri şi a fost unul dintre cei care a militat pentru amplasarea uzinei în locul în care este, inginerul susţine că uzina trebuie relocată. „Eu am militat pentru ches-tia asta atunci. La ora asta, dacă mă întrebaţi, pot să vă spun iarăşi ferm: nu mai este locul ei

Specialiştii băimăreni promovează, în Parlament, alternative

De ce australienii şi noi nu? Noi nu puteam

face aşa ceva atunci. Acum 20 de ani nu puteam face aşa

ceva şi trebuia să avem bani pentru a plăti manageri.

Remin era subvenţionată şi atunci singura soluţie a fost

asocierea şi ne-am asociat în Compania Aurul SA, care aplicând tehnologia CIP a

prelucrat depozitul de 5.000.000 de tone de la Meda”,

Aurelian Brâncuşi, inginer

4 | REGIONAL

Arşinel se simte rău după transplant şi s-a întors la spital

| Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411

CLUJ-NAPOCA

Actorul Alexandru Arşinel, care la sfârşitul lunii august a fost supus unui transplant renal, a fost adus cu o ambulanţă, ieri după-amiază, la Institutul de Urologie şi Transplant Renal din Cluj, pentru a fi supus mai multor investigaţii medicale, după ce starea de sănătate i s-a deteriorat.

Alexandru Arşinel a sosit, ieri după-amiază, cu o cursă aeriană de la Bucureşti pe Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca, de unde a fost preluat de o ambulanţă şi transportat la Institutul de Urologie şi Transplant Renal.

La intrarea în unitatea medicală, Arşinel a fost pus într-un scaun cu rotile, având o mască pe faţă, şi a urcat în lift fără a face declaraţii jurnaliştilor.

Alexandru Arşinel va fi consultat la Cluj şi de medici din Austria şi Italia pen-tru a se stabili care este motivul pentru care acesta se simte rău, spune profesorul Mi-hai Lucan, susţinând că deteriorarea stării de sănătate a actorului nu are legătură cu transplantul renal, ci cu stresul. Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Trans-plant, Dan Luscalov, a declarat, ieri, că, în funcţie de rezultatul unor analize, actorul Alexandru Arşinel ar putea fi reinternat în cadrul ICUTR.

„Domnul Arşinel este aşteptat pentru ana-lize şi investigaţii medicale la ICUTR, după ce analizele efectuate de colegii de la «Carol Davilla» din Bucureşti au relevat o deteriorare a stării sale de sănătate, situaţie pe care actorul a pus-o pe seama stresului cauzat de mediatiza-rea negativă a cazului său de transplant. În funcţie de rezultatul analizelor, domnul Arşinel ar putea fi reinternat. Există şi posibilitatea ca, în urma rezultatelor analizelor, să i se schimbe medicaţia şi să se întoarcă la Bucureşti”, a spus Luscalov.

Potrivit acestuia, stresul poate fi un fac-tor care să ducă la deteriorarea stării de sănătate a unui bolnav care a suferit recent un transplant.

Lucan despre contestatari: Lăturile societăţii!Alexandru Arşinel va fi consultat la

Cluj şi de medici din Austria şi Italia pen-tru a se stabili care este motivul pentru care acesta se simte rău, spune profesorul Mi-hai Lucan, susţinând că deteriorarea stării de sănătate a actorului nu are legătură cu transplantul renal, ci cu stresul.

Şeful Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) din Cluj-Napoca, Mihai Lucan, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că stresul afectează în mod direct evoluţia trans-plantului, fi ind multiple lucrări care arată că „stresul scade imunitatea, iar scăderea imunităţii duce la creşterea toxicităţii medicaţiei imunosupresive”.

El a precizat că Arşinel, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va fi supus unor investigaţii amănunţite, iar din echipa medicală care îl va consulta vor face parte şi medici din Austria şi Italia.

„Arşinel a venit să-i facem investigaţii medicale, nu ştiu care este starea lui. O să-i facem consulturi interdisciplinare foarte extinse, inclusiv cu medici din Aus-tria şi Italia. Trebuie să găsim o cale ca el să nu mai rezoneze la mizeria asta umană. Trebuie să găsim motivaţia evoluţiei lui actuale, pentru că nu ţine de transplant. Transplantul merge foarte bine, a fost controlat, intră bine sângele, iese bine, iese bine urina. Este vorba despre o afec-tare generală. Mă şi mir, e om bătrân, nu s-a mai întâlnit cu lăturile societăţii? Probabil că vârsta sensibilizează oamenii. Cert este că stresul afectează în mod direct evoluţia transplantului. Sunt multiple lucrări citate, care arată că stresul scade imunitatea, iar scăderea imunităţii duce la creşterea toxicităţii medicaţiei imuno-supresive şi se pot produce diverse leziuni concomitente, unele grave. O să încercăm să îl readucem pe linia de plutire”, a spus Lucan.

Potrivit acestuia, Alexandru Arşinel ar putea rămâne internat mai multe zile pentru că „sunt analize care nu pot fi făcute imediat”.

Şeful ICUTR, Mihai Lucan, declara că Alexandru Arşinel este a treia persoană din România în vârstă de peste 70 de ani care a suferit un transplant de rinichi,

precizând că donatorul este un tânăr de 23 de ani care s-a spânzurat după ce a pierdut la jocuri de noroc.

Preşedintele Asociaţiei pentru Soli-daritate şi Empatie „Claudia Safta” din Cluj-Napoca, Emanuel Ungureanu, declara, în urmă cu o săptămână, că va depune, în numele asociaţiei pe care o conduce, în 27 septembrie, când se împlineşte un an de la decesul unei ti-nere care nu a benefi ciat de transplant renal, o plângere penală şi va chema în judecată ICUTR Cluj „pentru ca justiţia să lămurească dacă în cazul Arşinel s-au respectat regulile şi criteriile privind efectu-area unui transplant”.

În acelaşi timp, asistentul social clujean face un apel la medicul Mi-hai Lucan să înceteze cu mediatiza-rea excesivă a cazului, pentru că toată lumea îşi aminteşte că, la câteva ore de la transplant, domnia sa a organizat o conferinţă de presă şi a permis intrarea

presei în salonul pacientului Arşinel punând în pericol sănătatea acestuia, exact când imunitatea pacientului era scăzută. „Au urmat şi alte conferinţe de presă, domnul Lucan neţinând seama de faptul că-l expune pe pacient. În loc să răspundă domnia sa de caz, a scos în faţă pacientul pentru ca notorietatea aces-tuia să infl uenţeze publicul. Chiar aseară (duminică, n.red.) au participat amândoi la un duplex tv, iar pacientul Arşinel s-a supus unui interviu, deşi trebuia protejat de contactul cu persoane străine. Eu sunt îngrijorat de starea de sănătate a domnului Arşinel, dar în egală măsură cu îngrijorar-ea pe care o am faţă de starea de sănătate a pacientei anonime, care a primit celălalt rinichi şi despre care domnul Lucan însuşi a spus că se simte mai rău decât pacientul Arşinel”, a adăugat Emanuel Ungure-anu pentru Transilvania Reporter.

Ruxandra Hurezean

Foto

: Dan

Bod

ea ©

Transilvania Reporter

COMUNITATE | 5

CLUJ

Concurs pentru bursele Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”

Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” va acorda, prin concurs, un număr de 34 de burse destinate elevilor de liceu, studenţilor, masteranzilor şi doctoran-zilor, pentru anul şcolar şi universitar 2013-2014. Din totalul burselor, 18 vor fi pentru elevi, în valoare de 200 lei pe lună fie-care, 12 pentru studenţi şi trei pentru master-anzi, de câte 300 lei pe lună fiecare, iar o bursă însumând 400 lei pe lună va fi destinată unui doctorand. Bursele pentru elevi, studenţi şi masteranzi se vor acorda pe o perioadă de nouă luni, iar pentru doctoranzi pentru 12 luni, începând de la 1 noiembrie 2013. Doc-toranzii şi masteranzii care vor aplica pen-tru una dintre bursele scoase la concurs vor prezenta un proiect de cercetare, pe o temă interdisciplinară, din domeniile propuse - teologia şi interpretarea ştiinţelor de astăzi, teologia şi bioetica, teologia şi artele. Potrivit calendarului concursului, tinerii care do-resc să beneficieze de sprijinul financiar al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu” îşi vor depune dosarele până pe 15 octombrie, direct sau prin poştă, la sediul fundaţiei din Piaţa Avram Iancu nr. 18. Rezultatele vor fi afişate pe 28 octombrie.

PROIECT

Activități culturale pentru copiii cu deficiențe de auz

Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează mâine, 25 septembrie, atel-ierul „Casa bunicilor”, împreună cu elevii Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” (clasele I A, C) şi ai Liceului Tehnologic Special pentru deficienţi de auz (clasa a II-a), alături de cadrele didactice.

Conform unui comunicat de presă, în prima etapă a proiectului, copiii vor fi familiarizaţi cu practicarea industriei casnice textile şi cu produsele acestei ocupaţii. Ac-tivitatea va include: cunoaşterea tipurilor de materiale şi provenienţa lor, cunoaşterea şi folosirea uneltelor, organizarea unei şezători cu activităţi specifice, evocarea unor basme în care apar activităţi legate de subiect prin co-municare verbală şi prin utilizarea limbajului dactil şi a pantomimei. Scopul este de a dez-volta sensibilitatea artistică a copiilor şi valo-rificarea potenţialului lor creator. Proiectul se va încheia cu organizarea unui concurs, ju-rizarea şi cu premierea copiilor participanţi, făcându-se în baza unui regulament.

Evenimentul va avea loc în Parcul Et-nografic Naţional „Romulus Vuia”, str. Tăietura Turcului (secţia în aer liber a Muzeului Transilvaniei), începând cu ora 9.00, intrarea fiind liberă.

Marţi, 24 septembrie 2013 Nr. 411 |

Omul care transformă cioburile în artă SATU MARE

Din vechea fabrică de sticlă de la Poiana Codrului a rămas doar amintirea a ceea ce a fost cândva. Toți codrenii deplâng starea în care a ajuns mândria comunei, cu excepția unuia – artistul local Ovidiu Hațeganu. El a văzut potențialul acestui eșec economic, și anume deșeurile de sticlă lăsate la voia întâmplării. A adunat de peste tot aceste simple blocuri diforme de sticlă și a reușit să creeze din ele adevărate opere artistice.

Cine spune că arta presupune sacrificii trebuie să facă o referire și la artistul Țării Codrului, Ovidiu Hațeganu. A început să lucreze și implicit să creeze în sticlă încă de la vârsta de 14 ani, ca muncitor ucenic la Fabrica de Sticlă din Poiana Codrului. „Aveam 15 minute pauză de masă. Toți fugeau spre gențile cu merinde, doar eu mă grăbeam spre cuptorul unde puteam modela sticla după bunul meu plac. Acelea cred că au fost cele mai creative perioade din viața mea”, mărturisește Ovidiu Hațeganu. Neglijarea pauzelor de masă nu au fost, în acea perioadă, nici pe departe singurul sacrificiu al viitorului ar-tist. A renunțat la bucuriile copilăriei pen-tru a munci în fabrică și a face în paralel naveta, aproximativ 100 de kilometri, spre Școala Populară de Artă din Satu Mare. Aici a deprins primele tehnici ale picturii. A urmat o perioadă de 35 de ani în care, pe lângă munca de la cuptoarele Fabricii de Sticlă și întreținerea unei gospodării, a creat o impresionantă varietate de opere artistice. La vârsta de 48 de ani s-a înscris la Universitatea de Nord din Baia Mare, unde a urmat cursuri specializate. A primit

oferta de a-și continua studiile la Uni-versitatea „Babeș-Bolyai”, unde urma să primească și un post de asistent universi-tar. A refuzat această invitație doar pentru a putea rămâne în satul natal, singurul loc în care putea să creeze cu adevărat.

Natura, Bacovia și realitățile zonei, surse de inspirațieMajoritatea obiectelor le-a creat la

cald, cu ajutorul cuptoarelor de la defunc-ta fabrică din Poienile Codrului. „Sticla se lucrează la cald, așa e de când lumea. Din fericire eu am avut posibilitatea să folosesc, o bună perioadă, cuptoarele fabricii. După ce aceasta s-a închis m-am văzut nevoit să mă adaptez. Nu puteam să renunț așa ușor la sticlă. Până la urmă mi-a venit ideea să adun deșeurile fabricii de pe unde am putut, să le sculptez la rece și mai apoi să le pictez sau să le integrez în alte opere abstracte. În ultima vreme chiar și aceste deșeuri au fost greu de găsit. M-am văzut nevoit să mă adaptez din nou. O întâmplare fericită m-a făcut să descopăr un alt material propice artei. Piatra de râu. Am descoperit-o plimbându-mă pe malurile Marei, în Maramureș. Este un ma-terial mult mai dificil decît sticla. Din fericire Mama Natură a făcut 90% din muncă. Eu trebuie doar să cizelez pietrele și să le inte-grez într-o operă de artă”, spune artistul codrean.

Citește mult din operele lui Nichita Stănescu și mai ales din George Baco-via. Versurile acestora îl ajută atunci când inspirația artistică se lasă prea mult așteptată. Societatea în care trăiește este

la rândul ei o sursă de inspirație pentru artistul din Iegheriște.

Un om al locului, în viață și în artăDeși abordează o gamă variată de

teme, realitățile zonei în care trăiește reprezintă un subiect constant al creației lui Ovidiu Hațeganu. Sugestivă în acest sens este simbolistica operei „Sanctuarul”. Construită după forma monumentului de la Stonhenge, opera folosește cărămizi din-tr-un fost cuptor al Fabricii de Sticlă , iar în mijlocul cercului este plasat simbolul Uni-unii Artistilor Plastici. „Această lucrare este în principiu despre mine, un fost muncitor al unei foste fabrici, devenit un artist care încearcă să mai salveze câte ceva din locul care a fost un simbol al acestei zone”, recunoaște Ovidiu Hațeganu. Un alt proiect al artistului plastic este dedicat exclusiv satului natal, Iegheriște. „Este păcat că această zonă a cod-rului sătmărean să fie expusă doar în tablourile unor picturi de pe alte meleaguri. Tocmai de aceea m-am hotărât ca în această toamnă, când cromatica acestei zone va deveni incredibilă, să realizez o serie de 50 de tablouri cu codrul pe care îl cunosc atât de bine, ca un omagiu pentru satul meu natal”, spune codreanul Ovidiu Hațeganu. Acum la vârsta de 57 de ani, ar-tistul plastic privește în urmă fără regrete și așteaptă cu nerăbdare iarna, un anotimp în care nu se va simți vinovat că neglijează treburile gospodăriei în folosul creației ar-tistice.

Ovidiu Mortan

6 | OPINII

Alegerile din Germania

Într-un studiu al Institutului francez de relaţii internaţionale este analizată cultura strategică pe care se fundamentează politica externă a Germaniei. Autorul lui este H. Riecke un exeget al politicilor europene şi al problemelor strategice, care constată că, în desfăşurarea politicii sale externe, Germa-nia manifestă: o imagine de sine coerentă, fasonată de datele istorice, geografice şi constituţionale proprii, o definire a propri-ilor interese pe baza unor ipoteze generale comune, dar şi a unui sistem de norme şi valori pe baza cărora apreciază acţiunile altor agenţi ai scenei internaţionale, un puternic sentiment de mobilizare a opiniei publice în legătură cu sensul pozitiv sau negativ al unei acţiuni exterioare. O atenţie faţă de ceea ce se întâmplă în lume conduce politica externă a Germaniei spre un multilateralism legalist şi o prudenţă în faţa unor soluţii pripite.

Aceste componente ale culturii strate-gice germane au anduranţă, se promovează cu binecunoscuta seriozitate nemţească şi dau politicii externe a Germaniei o consistenţă în timp.

Cu toate acestea, fostul cancelar Hel-muth Kohl, dar şi gânditorul J. Habermas au atras atenţia asupra faptului că Germa-nia traversează o perioadă dificilă în politi-ca externă, pentru că această cultură politică strategică nu se mai converteşte în iniţiative concrete, care să facă din această ţară un agent ascultat al relaţiilor internaţionale şi lucru şi mai grav este deservită de po-liticienii „lipsiţi de arme conceptuale” care, însă, deţin frâiele puterii.

Între aceste două aprecieri nu este neapărat o contradicţie pentru că, pe de o parte, cultura strategică prin care Germa-nia se dovedeşte „o putere civilă” o face să se consacre, în primul rând, relaţiilor eco-nomice internaţionale, să aibă cheltuieli mili-tare reduse şi, deci, şi posibilităţi mai mici de participare la diversele misiuni peste hotare solicitate de SUA şi să se abţină de la acţiuni

pentru care nu are judecăţi clare, pozitive sau negative, iar pe de altă parte, nu este de ignorat faptul că Germania urmăreşte cu atenţie, dar şi cu relativ calm, fără nervozităţi, evoluţiile europene şi internaţionale.

De aceea credem că, indiferent de ce gu-vern se va forma, atitudinea Germaniei faţă de România nu se va schimba în datele fun-damentale ţinând seama de faptul că intere-sul ei pentru spaţiul centraleuropean este manifest încă de pe vremea cancelarului Bismarck, din a doua jumătate a secolului al XIX- lea.

Însă dorinţa de primenire a politicii sale externe, de activare a ei, asupra căreia insistă cancelarul Angela Merkel, poate fi o bună ocazie pentru România de a dezvolta o serie de iniţiative în raporturile cu această ţară plecând de la realitatea istorică faptu-lui că nemţii au marcat o bună parte a isto-riei noastre, mai ales pe spaţiul transilvan (şi nu numai), că avem legături spirituale în numele cărora avem datoria de a apro-funda schimburile academice, de a relansa relaţiile economice, de a stimula formu-larea comună a unor programe politice în materia politicilor europene. Am în vedere valorificarea cetăţeniei europene, pro-movarea unor relaţii mai strânse între fa-miliile de partide politice ca factor de clari-ficare doctrinară partidică; este suficient să ne gândim la mişcările ecologiste, atât de puternice în Germania şi atât de etiolate în România, pentru a nu mai discuta despre dialogul dintre liberali, socialdemocraţi şi conservatori. Este o colaborare cu atât mai necesară cu cât, în campania electorală germană, temele europene au fost puţin discutate tocmai datorită faptului că sunt considerate mâncătoare de voturi.

Cu alte cuvinte, după alegerile de duminică avem datoria să ne apropiem de Germania, indiferent de constelaţia de forţe, politice democratice care va rezulta, dar şi indiferent de actuala structură politică din România.

Desigur că domnul Victor Ponta este obişnuit cu o aşazisă coabitare. O face, cum poate, de mulţi ani încoace. În fapt, politiceşte nu poţi trece peste ea. Ţi se impune, o impui sau o accepţi. Nu că toată viaţa noastră politică ar fi un fel de coabitare, dar, fără un anume fel de compromis, nu poţi.

Nu voi face un istoric al coabitărilor domnului Ponta, cazul cel mai celebru, cel mai de neînţeles şi poate mai bizar este cel a „coabitării” cu preşedintele suspendat de alegători şi înscăunat de către CCR şi de alţi străini de aiurea.

Nu se ştie precis ce sa înţeles domnul Ponta cu locatarul de la Cotroceni, dar este cert că a avut loc un fel de „împărţire a puterii”. (Fapt, după cum se ştie, neapro-bat de către domnul Crin Antonescu.) Cele care nu se ştiu se văd. Deşi ia fost refuzată „participarea” la guvernare, băutorul de bere de la Costeşti sau de la Cozia caută cu orice chip să se manifeste ca fiind membru al Puterii executive. Din păcate, opţiunile politice, interne şi externe, ale acestuia din urmă nu sunt şi ale noastre. Mai precis ale Guvernului. Căci ele sunt antiromâneşti. Cei mai antiromâni, fapt dovedit, au fost cei din clasa politică a comuniştilor româ-ni. Coabitarea acestora na fost cu poporul român, ci cu altcineva (din Est atunci) şi cu ei înşişi. Hăhăiciul nostru politic a rămas mai comunist decât Ion Iliescu şi, ca atare, mai antiromân. Aici, şi nu numai aici, nul mai înţeleg pe dl Ponta.

Cum se poate „coabita” cu antiromânismul?

Antiromânismul, de oriunde ar veni el, înseamnă dictatură. (Nu iau acum în seamă latura creştină, esenţială în ceea ce ne priveşte. Şi nu numai pe noi.) Cum poţi „coabita” cu pălmaşii dictaturii? Căci aceas-ta, coabitarea cu încă dictatorii de cea mai evidentă esenţă comunistă, este pe faţă. De-geaba ne dezgropăm torturaţii şi torţionarii bătrâni, dacă nu ne vedem, chiar acum, pe noi înşine. Îmbătrânim şi noi pe crucea antiromânismului. Să nu vorbim doar de Tökes, să vorbim şi de doamnele Hajnal sau de Kövesi. Şi de mulţi alţii supuşi ideilor acestora, dorinţei de putere, banului şi lip-sei de omenie. Cu o asemenea „coabitare” nu „ne vindem ţara”, neo pierdem singuri.

După ce ţepele Ţeparului vor fi retrase la pensie, în pieţe va fi instalată una singură, pe care o vedem de pe acum, aceea a dom-nului Ponta. „Ţeapa” acestuia înseamnă ac-tuala „coabitare” cu dictatura, cu comunis-mul, cu antiromânismul.

Încă înainte de „coabitarea” despre care am scris mai sus, domnul Ponta a sem-nat una în cadrul USL. Cu domnul Crin Antonescu. Şefi de partid fiind ei, alături de şeful PC. Aici nu este avută în vedere dictatura, ci democraţia. Aşazisa sau pretinsa democraţie. După cum bine se ştie, democraţia nu poate avea loc între şefi. Între şefi nu este decât luptă pentru putere. Ea, democraţia, este mai jos. Umblă desculţă.

Unii dintre noi vor aur, alţii noi locuri de muncă. Sau şi una, şi alta. Depinde pentru ce şi pentru cine muncim? Pentru dictatură? Pentru democraţie?

Poate că nici nu ne pasă.Din păcate, altădată a fost alaltăieri.

Liviu-Petru Zăpârţanprofesor, diplomat

Ioan Negruscriitor

| Marţi, 24 septembrie 2013 Nr. 411

Coabitarea sau altădată a fost alaltăieri

Foto

: © ro

man

ialib

era.

ro

| 7TRANSILVANIAARTĂ CULTURĂ

Sfârșitul și începutul stagiunii Teatrului Naţional clujean

Marţi, 24 septembrie 2013 Nr. 411 |

� CRONICĂ�TEATRALĂ

Este vorba despre două avanpre-miere semnate de doi regizori de marcă. Prima, cu care s-a încheiat stagi-unea trecută în iulie, se intitulează „Sân-ziana şi Pepelea”, feeria binecunoscută (chiar şi de către unii școlari...) a clasicului nostru, într-ale scenei, Va-sile Alecsandri. Cine altcineva putea semna regia la spectacol decât Ale-xandru Dabija, acest homo ludens, pe care eu mi-l imaginez, uneori, încălțat în opinci și cu joben pe cap, învârtind, într-o mână, un vreasc pe post de bas-ton magic?! (asta mi se întâmplă atunci când îi permit imaginației să zburde fără ezitări, fără cenzură), iar în cealaltă săltând un ou, deloc dogmatic. Cu aju-torul „compozițional” gândit de Ada Milea și Anca Hanu, textul săltăreț al lui Alecsandri s-a transformat într-un musical autohton, de-al nostru, „din popor”. Alături de prințesa Sânzi(ana), răpită de zmeul cel rău și salvată de Pepe(lea) cel sărac, dar isteț, apar nu-meroase personaje carnavalești, frene-tice, comic-agitate: Papură Vodă, Păcală și Tândală (sfetnici, normal!), Lăcustă Vodă și Pârlea Vodă (pețitori tembeli de lacomi...), babe habotnice, popi cu prapuri și icoane, zâne și vrăjitoare care se păruiesc într-un „stil” extrem de neaoș. Se proferează blesteme, se fac vrăji. Scenele de îmbulzeală colectivă, unde se amestecă văităturile babelor cu cântările nazale ale popilor, mi-au amintit (haios!) de imaginile văzute la televizor (pe toate posturile), când se-mpart sarmele, pe gratis, în fața biseri-cilor plus apă, mai mult ori mai puțin sfințită, în timp ce oamenii, într-o totală năuceală, se calcă pe (și în) picioare, își dau ghionturi, țipă, leșină.

Comic, spumos, dinamicInterpreţii vorbesc când pi

moldovenește, cînd pă ardelenește. No, ăsta-i un capitol la care mai trebuie să exerseze. Iar la sfârșit, firesc, avem o nuntă într-un lălăit prelungit, cu țuică

stropit, c-așa-i la noi, trei zile și trei nopți ține o nuntă zdravănă, vânjoasă, virilă. Un spectacol antrenant, cu nu-meroase izbucniri comice, spumos, di-namic. La reușita lui au contribuit și sce-nograful Cristian Rus și Florin Fieroiu, cu mișcarea scenică. Și întreaga echipă de actorii (unii jucând mai multe roluri în travesti), dintre care să-i amintesc pe Miriam Cuibus, Anca Hanu, Irina Win-tze, Ionuț Caras, Dragoș Pop, Cristian Grosu ori tînărul Matei Rotaru, pe care regizorul l-a remarcat într-o foarte bună interpretare din spectacolul cu piesa „Bravul nostru Micșa”. Aș putea spune că Sânziana și Pepelea nu se ridică la nivelul lui OO!, spectacol (de la Tea-trul tineretului din Piatra-Neamț) de referință în creația dabijeană. Dar și-a atins scopul mărturisit chiar de către regizor: „Ținta spectacolului este, în primul rând, să binedispună.”

Trilogia Aureliu ManeaStagiunea actuală s-a deschis tot

cu o avanpremieră care pe mine m-a emoționat în mod cu totul special: Tri-logia „Aureliau Manea”, idee salutară a regizorului Gábor Tompa. În urmă cu mai mulți ani, în drum spre teatrul din Petroșani, am „atins”, din întâmplare, localitatea Galda de Jos unde se retrase din proprie inițiativă, încă din 1991, la Căminul de recuperare, fascinantul om de teatru Aureliu Manea. Rică, cum îi spuneam cei mai apropiați, omul cu cea mai sinceră (albastră) privire pe care am văzut-o vreodată, neliniștitoare în pro-funda ei sinceritate. Mi-am reamintit conversațiile noastre (ilo tempore), pur-tate în apropierea magaziei cu păpuși și măști a teatrului Puck ori prin cafenele, despre impactul extraordinar pe care l-au avut spectacolele sale asupra mea. Și despre multe altele. La Galda, el preferă să tacă și, poate, să viseze la spectacolul lumii. Regizorul Gábor Tompa a optat, de această dată, pentru mica scenă din subsolul teatrului național, cea numită Euphorion, care poate oferi o mai mare intimitate, o mai rapidă „integrare” a

spectatorului cu actul scenic. Acolo se poate naște o tulburătoare comuniune emoțională între „producători” și „con-sumatori”. Mie mi-a plăcut să-mi ima-ginez, însă, că ne-am aflat, pe parcursul întregului spectacol, într-un „țarc” gro-towskian (atât de drag lui Aureliu Ma-nea), actori și spectatori la un loc.

Lecția lui PirandelloDecorul semnat de Carmencita Bro-

jboiu ne oferă un spațiu cu multiple conotații. O stradă pavată cu dale drep-tunghiulare, cenușii, printre care cresc verzi fire de iarbă, un zid în fundal, pe sub care strada se continuă, alunecând șerpos, astfel încât ambiguitatea crește, nu știi dacă te afli (tu și personajele pieselor) în interior ori în exterior. Ești dincolo ori dincoace. O masă lungă cu scaune pe care zac actorii. Ei pot la fel de bine să fie locatari ai unui azil de bătrâni ori ai unui ospiciu. Hotărâți să interpreteze niște (pre)texte, jucând uneori mai multe roluri, oscilând în-tre „profesioniști” și „amatori”, în funcție de situații. Lecția lui Pirandello se insinuează, discret și cu mare abili-tate, taman în mijlocul spectacolului,

ca o stranie „conferință” de presă, în care regizorul este în căutare de personaje ori actorii sunt în căutare de regizor, ba chiar și de spectatori. Superb moment, grav, dar cu zâmbetul lipit de buze, ca și cum toată lumea ar ști că este doar o joacă, dar nu are curajul să o recunoască.

Despre iubire şi moarteToate cele trei piese au o surprinzătoare

tușă de actualitate, așa cum o au scrierile adevărate, de valoare (ce-o fi aia valoare, se întreabă unii). Alții pot descoperi „ele-mente” de modernism, textualism ori post-modernism. Tot soiul de isme despre care mulți dintre creatori habar n-aveau ce sunt, cum (și de ce) există. Da, scrierile lui Au-reliu Manea vorbesc despre iubire și de-spre moarte. Despre iubirea dintre mamă și fiu, care se poate tranforma într-o iubire aproape incestuoasă, despre iubirea dintre amantă și amant, dintre un el și o ea.... in-diferent ce „costume” poartă fiecare. De-spre moartea care se deghizează în amantă. Despre marele filozof hindus... Aristotel ori marele regizor etiopean... Stanislavski! Aureliu Manea are un umor extrem de sub-til, dar și un absurd „la zi”, iar Tompa i-a descifrat textele într-o cheie rafinat-ironică, știind să ocolească orice capcană care l-ar fi

împins în melodramatic ori, mai rău, într-o caraghioasă ipostază de guru care dă lecții filozofico-meditative!

Un teatru „mortal”, construit pe un text impecabil. La reușită au contribuit toți actorii în egală măsură, indiferent de lungimea textului interpretat: Miriam Cuibus, Cătălin Herlo, Angelica Nicoară, Adrian Cucu, Anca Hanu, Romina Merei și, desigur, „partenerul” regizorului într-ale dramaturgiei scenice, Ándras Visky. Iar rândurile mele trebuie să se termine, precum și cele ale spectacolului, cu o replică de-a dreptul ionesciană a autoru-lui: o femeie care cântă la contrabas trebuie, neapărat, iubită! Noi îl iubim, în conti-nuare, pe minunatul om de teatru Aureliu Manea (chiar dacă el nu trebuie, neapărat, să știe asta). Teatrul Național clujean a început cum a sfârșit, adică cu dreptul. Părerea mea.

Următoarea reprezentaţie a specta-colului „Sânziana şi Pepelea” va avea loc azi, 24 septembrie, de la ora 19.00. „Tri-logia Aureliu Manea” va avea premiera sâmbătă, 5 octombrie, în cadrul „Întâl-nirilor Internaţionale de la Cluj”.

� Cronică�realizată�de�Radu�Ţuculescu

Foto

: Nic

u C

herc

iu

RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ

La campusul universitar ortodox de pe strada Coastei din Cluj-Napoca se lucrează de zor. 80% din clădirea principală care va găzdui Facultatea de Teologie Ortodoxă este gata. Început în septembrie 2011, campusul ar urma să găzduiască nu doar sediul facultăţii, ci şi două cămine pen-tru studenţi, o capelă, spaţii verzi şi alte facilităţi pentru cei care vor urma cursurile aici. „Corpul principal sperăm să fi e gata în curând. Are subsol, parter, patru etaje şi un etaj tehnic. Avem practic la acest proiect o suprafaţă de 4.889 de metri pătraţi. Ne concentrăm efor-turile fi nanciare să fi nalizăm corpul facultăţii şi abia apoi vom continua cu cele două cămine din plan. Facultatea va avea bineînţeles săli de curs şi seminar, ateliere pentru pictura sacră, o aulă cu 250 de locuri şi o capelă”, explică directo-rul economic al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Sorin Câlea.

Campusul ar urma însă să includă în viitor şi două clădiri mari pentru cămine studenţeşti. „Potrivit proiectului tehnic avem două cămine dintre care unul cu opt etaje. La nivelele inferioare vor fi locuri de parcare. Totodată în primul cămin la parter va funcţiona şi o cantină. În cele două corpuri vor fi în total 160 camere de câte două locuri, deci vom avea locuri pentru aproximativ 300 de studenţi. Es-timarea iniţială de costuri pentru întreg campu-sul a fost de 10.324.240 de lei. Acum am ajuns deja la costuri de 8 milioane de lei şi cred că vom ajunge la 10 când vom face şi toate dotările. Aşa că vom depăşi estimarea iniţială. Nu ştiu cât ne vor costa căminele, vom vedea”, a mai spus Câlea. Aceasta a precizat că majori-tatea fondurilor sunt asigurate de arhiepis-copie, dar s-a primit ajutor şi de la Guvern prin Secretariatul pentru Culte, dar şi de la Consiliul Judeţean Cluj. „Guvernul ne-a dat anul trecut cam 3,2 milioane de lei. Bineînţeles, ne-a ajutat şi Primăria Cluj-Napoca, pentru că, ne-a oferit terenul. UBB va contribui parţial la dotarea cu mobilier şi aparatură”, a subliniat directorul economic al arhiepiscopiei.

Universitate penticostalăla FloreştiDacă Facultatea Ortodoxă costă circa 10

milioane de lei, în cea mai mare comună din ţară, Floreşti, penticostalii îşi fac uni-versitate. Tot cu 10 milioane. Dar de euro. În această vară s-a dat undă verde proiect-ului, iar Floreştiul va deveni astfel sin-gura comună din România care va avea o instituţie de învăţământ superior. Proiectul aparţine Asociaţiei Creştine Pro Integritate care a primit de la Primăria Floreşti 10 hec-tare. Contractul a fost semnat în iunie, iar recent primarul Horia Şulea a declarat că a semnat deja certifi catul de urbanism. „Soci-etatea în care trăim are mare nevoie de oameni pentru care corectitudinea şi etica să se mani-feste în toate aspectele vieţii lor, inclusiv în viaţa profesională, pentru că acolo impactul lor se simte la nivelul întregii societăţi. Asociaţia Pro Integritate a demarat un proiect la care ne gândeam de mult: o instituţie de învăţământ superior, în care educaţia să meargă mână în mână cu valorile morale, în care cu toţii am fost crescuţi, indiferent de confesiune, dar de care uneori e greu să ne amintim în tumultul vieţii cotidiene. Scopul nostru este de a pregăti tineri care să ne ia locul într-o bună zi, nu doar să conducă organizaţiile sau poate un departament din cadrul lor, dar care atunci când părăsesc organizaţia să se descurce singuri, să conducă şi să dezvolte alţi oameni şi alte organizaţii. Dacă tot ce urmărim este să câştigăm, nu merită efortul. Este vremea să pornim mariajul dintre mediul de afaceri care înţelege nevoia de a investi în învăţământ şi universitatea bazată pe etică şi performanţă”, a declarat Mircea Cirţ, preşedintele asociaţiei după semnarea

8 | ESENŢIAL UNIVERSITĂŢI CU CRUCEA-N FRUNTE | 9

Clujul deschide anul universitar cu noi campusuri bisericeşti

La Oradea funcţionează, din 2002,La Oradea funcţionează, din 2002,La Oradea funcţionează, din 2002,La Oradea funcţionează, din 2002,La Oradea funcţionează, din 2002,La Oradea funcţionează, din 2002,Universitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă EmanuelUniversitatea Baptistă Emanuel

Concurenţă micăConcurenţă micăConcurenţă micăConcurenţă micăConcurenţă micăConcurenţă mică

contractului. Investiţia este estimată la suma de 10 milioane de euro.

Universitatea va avea cinci facultăţi cu specializări ca management, econo-mie, juridic, asistenţă socială şi ingi-nerie. Proiectul amplasat în zona Ce-tatea Fetei include clădirea instituţiei, cu săli de curs, spaţii verzi, teren de sport, precum şi spaţii de cazare pentru studenţi şi profesori.

„Această investiţie va aduce anual aproximativ 800.000 de lei la bugetul local al comunei Floreşti, prin plata concesiu-nii terenului, redevenţelor, impozitului pe clădiri, dar şi din cota de 17,5% din im-pozitul aferent profesorilor. Este una dintre cele mai semnifi cative investiţii realizate, în ultimii ani, în localitate, care are benefi ciul de a contribui şi la dezvoltarea pe orizontală a altor servicii, conexe, realizate de opera-tori privaţi”, a spus primarul comunei Floreşti, Horia Şulea.

De ce Floreşti?Într-un interviu acordat site-ului

adevărul.ro, omul de afaceri băimărean, Mircea Cirţ, explică de ce a ales Floreştiul pentru a ridica această uni-versitate, arătând că este un proiect la care lucrează cu o echipă de peste doi ani. „Universitatea este un proiect la care lucrăm de doi ani, un interval timp în care

au fost multe de pregătit, dar ne gândim la această instituţie de mult mai mult timp. Nu pot spune că a fost ideea unei persoane anume. Mai mulţi au ajuns la concluzia că se impune să investim în acest dome-niu, motiv pentru care asocierea noastră în Pro Integritate a fost ceva fi resc, o evoluţie naturală. Mari universităţi ale lumii au pornit la drum ca universităţi creştine. Iar astăzi credem că avem nevoie de tineri profesionişti pentru care corectitudinea şi etica să nu fi e doar vorbe, ci să se manifeste şi în viaţa profesională, locul în care ac-tivitatea lor îi infl uenţează mult pe cei din jur. Va fi o universitate creştină, dar care nu va discrimina în funcţie de confesiune. Noi suntem interesaţi să investim în primul rând în oameni, în generaţia de mâine, dar nu suntem interesaţi să facem din această universitate un business. Ţinta noastră a fost clară: Clujul. Cum posibilităţile de a găsi teren în Cluj au fost limitate, am trecut la planul B - împrejurimile localităţii - unde am fost bucuroşi să găsim deschidere şi înţelegere. La un proiect de asemenea am-ploare, estimăm că întreaga construcţie va fi încheiată în 5-7 ani de acum încolo, în funcţie şi de capacitatea noastră de a strânge fondurile necesare. Vorbim nu doar despre clădirea unei universităţi, ci de un întreg campus, cu spaţii de cazare şi de parcare, cu teren de sport etc. Cu toate acestea, ne propunem să începem să funcţionăm din

anul universitar 2015/2016 cu anumite specializări”, a precizat Cirţ pentru adevărul.ro.

Preşedintele Asociaţiei Pro Integri-tate a adăugat şi că vor fi încheiate part-eneriate cu alte universităţi. „Relaţiile internaţionale sunt foarte importante în lumea universitară şi sunt convins că vor ajuta la dezvoltarea şcolii noastre dar, mai ales, îi vor ajuta pe studenţi în parcursul lor academic. Trăim într-o lume deschisă, plină de oportunităţi, şi vrem ca ele să fi e cât mai uşor accesibile studenţilor noştri. Un stu-dent care termină facultatea cu experienţă practică, un tânăr care cunoaşte realităţile din domeniul în care vrea să se angajeze şi care a benefi ciat şi de un parteneriat internaţional este cu siguranţă un om mai califi cat şi un profesionist mai bun. Motiv pentru care sunt convins că parteneriatele vor avea o puternică infl uenţă pozitivă asupra şanselor de angajare ale absolvenţilor. Această uni-versitate este un proiect al unei asociaţii non-profi t şi nu va fi gestionată ca o afacere. Vorbim despre o investiţie pentru tineri, pen-tru generaţia următoare, pentru un viitor mai bun, nu vorbim despre recuperarea unei investiţii. Nu se calculează pragul de renta-bilitate ca în afaceri, dar şi aici performanţa are criterii de măsurare clare, iar efectele nu vor întârzia să apară, datorită motivaţiei cu care pornim această investiţie”, a mai spus în cadrul aceluiaşi interviu Mircea Cirţ.

| Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411 Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411 |

Opinia sociologuluiSociologul Marius Lazăr este un atent observator al fenomenelor sociale și religioase din societate. Domnia sa ne-a amintit că amplasamentul construcțiilor de pe strada Costei a stârnit o revoltă publică, atunci când, în plină iarnă, au fost evacuați romii care locuiau acolo, pentru ca apoi să se așeze fundația unui complex universitar teologic. Avântul construcțiilor i-a cuprins și pe greco-catolici, iar cel al recuperării averii pe cei catolici. „Este un paradox aici, vedem că niciunii nu sunt atât de desculți precum Iisus și nici atât de sărmani precum turma pe care o păstoresc. Am impresia că este vorba și de o competiție între bis-erici, un fel de haideți să arătăm care suntem mai tari, mai putincioși. Însă, trebuie să aibă mare grijă, pentru că la fel ca politicienii, pot părea deplasați față de starea populației în ochii oamenilor. Desigur, universitățile au fost agenți imobiliari importanți în Cluj, și ferment economic, dar dacă pentru lumea laică se poate spune că scopul scuză mijloacele, față de cea religioasă nu este așa. Biserica trebuie să mai uite de entuziasmul imobiliar și să clădescă mai mult în sufl etele oamenilor. Cel puțin, la nivelul percepției societății, s-a văzut că încrederea în biserică a scăzut. Pe de altă parte, Biserica a pornit din start unele proiecte imobiliare cu o problemă de moralitate. Construcțiile de pe strada Coastei s-au ridicat după ce oamenii sărmani au fost alungați din adăposturile lor în plină iarnă, la minus 15 grade. Când s-a sfi nțit locul acela, erau în mijloc politicienii și preoții și pe margine, studenții care protestau față de maniera abuzivă și inumană în care fuseseră alungați sărmanii de acolo. Desigur, proiectele imobiliare arată prosperitate și forță economică. Dar în cazul bisericii prosperitatea riscă să fi e privită cu suspiciune și ostilitate de populație.”, susţine sociologul Marius Lazăr, profesor al Universităţii Babeş-Bolyai.

Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter | Campusul universitar ortodox de pe strada Coastei, Cluj-Napoca Foto Dan Bodea © Transilvania Reporter | Sediul de 5 milioane de euro a Universităţii Sapientia, de pe Calea Turzii

Foto © Transilvania Reporter | Universitatea Emanuel Oradea

Proiect contestat vehementConstruirea unei universităţi pen-

ticostale este contestată însă vehement de preotul paroh ortodox din Floreşti, părintele Marcel Andreica. „Am cea mai proastă părere despre această universitate. E cea mai mare prostie pe care a făcut-o pri-marul Floreştiului să mute în Floreşti un cuib de sectari. E o afacere pentru că penti-costalii şi liderii lor sunt toţi oameni de afa-ceri. Aşa că e evident că pentru ei e o afacere, nu un proiect al comunităţii. Ştim cu toţii cine e miliardarul Mircea Cirţ, cel care e preşedintele asociaţiei. Ce Asociaţie Pro Integritate? De unde a apărut? Primarul a făcut o mare greşeală. Şi de ce proiectul nu a fost discutat public, niciun preot de la cele-lalte culte nu a fost întrebat ce părere are. Nu ştiu ce nevoie avea Floreştiul de univer-sitatea aceasta, câtă vreme noi nu avem nici măcar un liceu. Iar la numai câţiva kilometri e Clujul cu cinci universităţi de stat de re-nume. E doar o rampă de lansare pentru prozelitism. Şi îi vor atrage pe tineri cu tot felul de benefi cii materiale şi îi vor orienta spre consumism, pentru că pentru ei nu-mai prosperitatea materială contează. Banul vorbeşte! Asta e clar o afacere!”, a spus Marcel Andreica. Preotul a adăugat că era fi resc ca autorităţile să ţină cont şi de structura confesională a comunei

înainte să ia o asemenea decizie. „Noi, ortodocşii, suntem 71% în comună, pen-ticostalii sunt 3%. De-a lungul anilor noi am primit în total 1.850 de metri pătraţi de teren, diferite parcele pentru construcţia de biserici. Celor 3% penticostali li se dau 10 hectare pentru o universitate confesională”, a completat Andreica.

Universitatea Sapientia începe anul în sediu nouChiar dacă nu vorbim despre un

învăţământ confesional propriu-zis, ci doar de unul sprijinit istoric de bi-sericile tradiţionale maghiare, trebuie menţionată în acest context şi dezvoltar-ea Universităţii Sapientia în ultimii ani. La Cluj-Napoca şi Universitatea Sapie-tia îşi inaugurează un nou sediu, chiar la începerea anului universitar. Este vorba despre noul sediu al Facultăţii de Ştiinţe şi Arte de pe Calea Turzii. „Suntem aproape gata, iar inaugurarea va fi pe 4 octombrie. Se fac ultimele fi nisaje şi am început deja procedurile de recepţie. Şi dotarea cu mobilier este realizată. Mai avem însă în derulare câteva licitaţii pentru achiziţionarea aparaturii pentru studiul de fi lm. Am terminat puţin mai repede decât preconizasem iniţial, adică luna ianuarie, astfel că studenţii noştri încep anul în această clădire nouă.”, a precizat decanul

facultăţii, Tonk Marton. Investiţia se ridică la 5 milioane de euro, cu 2 milio-ane în plus faţă de estimările realizate de universitate în 2010 la debutul proiectu-lui. „Toată investiţia este de cinci milioane de euro şi a fost suportată de Fundaţia Sa-pientia care primeşte fi nanţările de la statul ungar”, a precizat Tonk. Facultatea are în prezent 300 de studenţi, dar din acest an vor demara şi programele de maste-rat, astfel că se preconizează să se ajungă la un număr de 450 de studenţi.

Clădirea de pe Calea Turzii are două turnuri - unul de şase nivele şi un al doilea de nouă nivele care sunt unite de o pasarelă suspendată. Suprafaţa totală a construcţiei este de 5.468 de metri pătraţi, din care suprafaţa utilă este de 3.689 de metri pătraţi. Pe lângă sălile de curs şi seminar, facultatea va avea şi un amfi tea tru cu 200 de locuri, ce întruneşte toate cerinţele UE, inclusiv cabine de traduceri, dar şi un studio de televiziune de 200 de metri pătraţi.

Şcolile confesionale tot mai atractiveȘcolile patronate de cultele reli-

gioase pot reprezenta o alternativă atât la școlile de stat, cât și la cele private. Aceasta cu atât mai mult cu cât în Tran-silvania, învățământul confesional are

o tradiție îndelungată. Astfel, în secolul al XVI-lea, iezuiții au deschis la Cluj un co-legiu care este considerat drept strămoșul Universității „Babeș-Bolyai” de azi. Unii is-torici cred că aici a studiat și fi ul lui Mihai Viteazul, principele Nicolae Pătrașcu.

Şcolile confesionale sunt înfi ințate de cultele religioase şi oferă un învățământ cu caracter general, adaptat viziunii și principiilor cultului care fi nanțează acea școală. Ele pot primi și fi nanțare din par-tea statului român. La Cluj-Napoca deja Biserica ortodoxă şi cea greco-catolică au creat grădiniţe şi şcoli primare confesion-ale. „Şcoala noastră primară are mare succes, avem mai multe solicitări de înscriere decât putem accepta din lipsă de spaţiu. Sperăm ca odată cu mutarea facultăţii în noul campus, să avem mai mult spaţiu la dispoziţie şi să putem crea mai multe clase de elevi”, a spus directo-rul economic al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Sorin Câlea.

Mai există și alte inițiative referitoare la crearea unui sistem de învățământ supe-rior. Dirijorul Emil Aluaș, care a predat la mai multe universități catolice din Statele Unite ale Americii, a declarat că la Cluj ar putea fi înfi inţată fără probleme o univer-sitate catolică, care ar putea fi „urmaşa” Academiei Teologice creată de cardinalul Iuliu Hossu şi desfi inţată de comunişti.

Claudia Romitan

10 | ECONOMIE

Autorităţile locale susţin redeschiderea Remin

Ziua Porţilor Deschise la ContiTech Carei

| Marţi, 24 septembrie 2013 Nr. 411

termen

Ultima lună în care se poate recupera CASS-ul plătit în 2011

În această lună expiră termenul stabilit de Guvern pentru recuperarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate plătite şi de pensionari între 1 aprilie 2011 şi 1 aprilie 2012. Dacă de restituirea sume-lor beneficiază din oficiu pensionarii care au plătit CASS în acea perioadă, în cazul moştenitorilor acestora este nevoie de dep-unerea unei cereri la Casa de Pensii.

„La instituţia noastră au fost depuse 16 cereri de restituire de CASS de către moştenitorii legali în condiţiile dreptului comun, conform OUG 17/2012 şi Hotărârea 850/2012 de eşalonare a restituirii CASS-ului. Moştenitorii care pot beneficia de acest drept şi actele necesare sunt menţionate la art. 120 din Legea 263/2010: Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun. Actele necesare în ve-derea acordării acestor sume sunt, după caz: o cere-re, certificatul de deces, în original şi în copie, actul de identitate al solicitantului (original şi în copie); acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie), certificatul de moştenitor (original şi copie) şi copia talonului de plată a pensiei persoanei de-cedate, după caz”, se arată în răspunsul primit de la Serviciul Comunicare Relaţii Publice al Casei de Pensii Cluj. (Claudia Romitan)

SUBSCrIere

Pachetul de 10% Nuclearelectrica, vândut pentru 63 de milioane de euro

Compania de stat Nuclearelectrica a vândut 10% din acţiuni prin oferta iniţială pe Bursă, pentru 281,8 milioane de lei (63 de milioane de euro), suma minimă vizată prin această operaţiune, transmite Media-fax. Titlurile au fost emise printr-o majo-rare de capital de 11,077% la care FP a par-ticipat cu 30,6 milioane de lei (6,8 milioane de euro). Un pachet de 10% din acţiuni a fost scos la vânzare la bursă printr-o ofertă publică, iar diferenţa de 1,077% din titluri a fost cumpărată de Fondul Proprietatea (FP), în baza dreptului de preferinţă. Prin oferta derulată la bursă, valoarea ofertei era cuprinsă între 281,8 milioane de lei şi 379,4 milioane de lei, în funcţie de preţurile la care puteau fi cumpărate titlurile, respectiv între 11,2 lei şi 15 lei.

În cadrul ofertei, investitorii instituţionali şi investitorii mari de retail au cumpărat acţiunile la preţul de 11,2 lei, preţul minim din ofertă, iar micii investitori de retail la preţuri de 10,304 lei (8% discount acordat pentru subscrierile din primele trei zile ale ofertei) şi 10,864 lei (3% discount pentru subscrierile din a patra zi a ofertei). Investitorilor instituţionali le-au fost alocate 85% din ofertă, investitorii mari de re-tail au avut destinat un pachet de 5% din titluri, iar micii investitori 10%. „Oferta a fost încheiată cu succes. Este al doilea succes după Transgaz, asta înseamnă că există interes pentru companiile ener-getice româneşti”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă care a adăugat că speră ca Nuclearelectrica să obţină, în acest an un profit dublu faţă de anul trecut, când profitul a fost redus. (Claudia Romitan)

eVenIment

Peste 2.000 de persoane au participat la prima ediţie a Zilei Porţilor Deschise şi a Calității la fabrica ContiTech din Carei. Evenimentul a fost organizat pentru familiile angajaţilor, în cadrul căruia soții, părinții și copiii celor care lucrează pentru com-panie au putut vedea pro-cedurile, condițiile, respec-tiv mediul în care lucrează angajații societății ContiTech.

Participanţii au vizitat halele de producție în grupuri coordonate de profesioniștii companiei. Coordonatorii evenimentului au explicat vizitatorilor procedurile de lucru și responsabilitățile angajaților la fabricarea fur-tunurilor de cauciuc produse de ContiTech Carei, care ajung în motorul autovehiculelor clienților cum ar fi BMW, Volk-swagen sau Lamborghini.

„Îmbunătățirea calității nu este o opțiune, ci o necesi-

tate. Trebuie să implementăm optimizările Continental Busi-ness Systems nu numai în lanțul de aprovizionare, ci și la nivelul clienților și furnizorilor. Filozofia noastră este calitatea, iar men-talitatea orientată spre calitate este obiectivul nostru. Fiecare angajat al companiei este responsabil pen-tru standardul înalt de calitate”, a declarat Omar Guevara Delga-do, expert în domeniul calităţii.

Ziua Porților Deschise și a Calității nu este singurul eveniment organizat de Con-tiTech Carei pentru angajați și familiile acestora. Compa-

nia organizează anual și Ziua Mediului, eveniment prin prisma căruia managemen-tul ContiTech Carei dorește să conștientizeze familiile angajaților asupra problemei deșeurilor.

Cu o cifră de afaceri de 32,7 miliarde de euro în 2012, Continental se numără printre cei mai importanţi furnizori pentru industria auto la nivel mondial. Cu produsele sale din domeniul sistemelor de frânare, al sistemelor şi com-ponentelor de propulsie şi de rulare, panouri de bord, soluţii

infotainment, sisteme elec-tronice pentru autovehicule, anvelope şi produse tehnice din elastomeri, Continental îşi aduce contribuţia la siguranţa deplasărilor şi protejează cli-ma. În plus, Continental este un partener competent în co-municarea auto interconectată. Pentru Continental lucrează în prezent în jur de 170.000 de angajaţi în 46 de ţări.

Până la sfârşitul anului 2012, Continental a investit peste 700 de milioane de euro în activităţile din România. Atât Automotive Group, cât şi Rub-ber Group sunt reprezentate în România. Continental deţine șapte unităţi de producţie și trei centre de cercetare şi de dezvoltate în Timişoara, Sibiu, Carei, Nadab, Brașov şi Iaşi. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi al unui centru de distribuţie al anvelopelor pentru Europa de Est, în Săcălaz. Continental are în prezent circa 12.000 de angajaţi în România.

� MARAMUREȘ

Redeschiderea Remin este o pri-oritate pentru autorităţile locale maramureşene şi poate fi una dintre soluţiile pentru relansarea economică a judeţului. Într-o conferinţă de presă comună susţinută luni, 23 septembrie, de Anton Rohian, prefectul judeţului Maramureş, Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Cătălin Cherecheş, primarul Muni-cipiului Baia Mare şi Gabriel Valer Zetea, preşedintele PSD Maramureş şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, cei patru au declarat la unison că militează pentru redeschi-derea Remin.

„Astăzi transmitem un mesaj comun că ne dorim în Maramureş redeschiderea minieritului, în condiţii în care poluarea să fie cât mai redusă cu putinţă şi unde oamenii să aibă locuri de muncă”, a precizat Anton Rohian, prefectul Judeţului Maramureş. Declaraţiile celor patru vin în contex-tul în care în zilele de 23 şi 24 septem-brie, la Bucureşti sunt discutate scriso-rile de intenţie depuse de potenţialii investitori în Remin. În acest moment în Maramureş sunt zece puncte de lu-cru ale Remin, perimetre miniere pentru metale neferoase, care trebuie inventari-ate pentru a evalua care dintre ele pot fi redeschise. „Alături de problema infra-

structurii judeţului Maramureş, cred eu că şi componenta economnică este prioritară. Dezvoltarea economiei judeţului Maramureş va conduce inevitabil şi la dezvoltarea infra-structurii şi la dezvoltarea turismului şi în consecinţă la îmbunătăţirea calităţii vieţii maramureşenilor. De aceea cu toţii, în mo-mentul în care l-am avut în mijlocul nostru pe vicepremierul Gabriel Oprea, am agreat ca fiind problema cea mai importantă de rezolvat pentru Maramureş, componenta economică. Zona în care Maramureşul poate să se dezvolte economic foarte bine este o zonă în care Maramureşul are tradiţie şi aceea este a mineritului. Aceasta a fost ideea transmisă domnului vicepremier Oprea de a susţine în faţa Guvernului României un atare demers”, a declarat Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.

Mesajul transmis de cei patru, o premieră pentru administraţia judeţeană, nu face decât să întărească faptul că se doreşte redeschiderea Remin, cu o singură menţiune. „Nu trebuie să confundăm Remin cu Romaltyn. Nu suntem de acord ca pe raza municipi-ului Baia Mare să fie folosite cianuri, dar nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că municipiul Baia Mare are de recuperat o sumă destul de mare de la Remin. Credem în exploatarea resurselor de către Remin, dar într-o manieră prietenoasă pentru me-diu. Societăţile ofertante ar trebui să facă dovada că vor respecta condiţiile de mediu”,

a declarat Cătălin Cherecheş, primarul Municipiului Baia Mare.

Critici dure la adresa AASVicepreşedintele Consiliului Județean,

Gabriel Zetea, a criticat modul în care fos-tul AVAS, actualmente AAAS, gestionează situaţia de la Remin, afirmând că, în acest fel, Remin va intra în faliment în câteva luni. „Cerem ca lucrurile normale care trebui-au să se întâmple la Remin să se întâmple în sfârşit. Felul cum AAAS gestionează astăzi situaţia pune mari probleme viitorului Remin. Ne aflăm în situaţia de a avea 8.000.000 de do-lari în conturile Remin, care nu pot fi folosiţi nici pentru plata salariilor, nici pentru plata datoriilor. Inevitabil, piedicile pe care AAAS le pune vor duce la falimentarea Remin. Faptul că AAAS încearcă recuperarea creanţelor şi fo-losirea acestor bani ne pune probleme. Dorim ca AAAS să oprească aceste tergiversări pe care le pune în calea dezvoltării companiei şi dorim să-şi transforme creanţele pe care le are în acţiuni şi să devină acţionar alături de administraţiile locale”, a precizat Gabriel Zetea, adăugând ca ar exista chiar interese pentru falimentarea companiei. „Indifer-ent de locaţia unde se va deschide această ex-ploatare, toată lumea are de câştigat. Interesul administraţiei este de funcţionare nu de fali-mentare a Remin”, a concluzionat Zamfir Ciceu.

� Anca�Mikloș

Foto

© Transilvania Reporter

INTERN | INTERNAŢIONAL | 11

INTERFAX

Ucraina ar putea renunţa la importurile de gaze din Rusia

Ucraina ar putea să renunţe în totali-tate la importurile de gaze din Rusia, a avertizat, ieri, premierul ucrainean, Miko-la Azarov. El a estimat, totodată, că acest scenariu nu ar fi în avantajul monopolului rus de gaze Gazprom, deoarece va pierde o piaţă uriaşă.

Cu toate acestea, primul minis-tru ucrainean nu îşi pierde speranţa că autorităţile ruse, mai devreme sau mai târziu, vor face concesii în faţa Ucrainei în cadrul negocierilor privind gazele.

Refuzul Rusiei de a face unele conc-esii Ucrainei în problema preţului la gaze ar putea duce la situaţia în care Kievul să renunţe în totalitate la importurile de gaze ruseşti, a avertizat premierul Azarov.

„Suntem nevoiţi să reducem achiziţia de gaze ruseşti şi să ne diversifi căm sursele, să cumpărăm gaze de pe alte pieţe, să reducem consumul de gaze, iar în unele locuri am trecut chiar de la încălzirea cu gaze la cea pe bază de cărbune”, a explicat şeful executivului ucrainean, avertizând că, în cazul în care lucrurile vor continua pe acelaşi făgaş şi mai departe, Ucraina, care şi-a redus deja de două ori importurile de gaze ruseşti în ultimul timp, va renunţa în totalitate la acestea. Ucraina cumpără în prezent gaz rusesc la preţul de 400 dolari pe mia de metri cubi.

AGERPRES

Un elicopter al Marinei americane s-a prăbușit în Marea Roșie

Un elicopter care a decolat de pe un distrugător de escortă al portavionului USS Nimitz , desfășurat în Marea Roșie în ve-derea unor eventuale lovituri contra Siriei, s-a prăbușit, duminică, în mare, a anunțat Marina americană.

Soarta celor cinci membri ai echipaju-lui nu este deocamdată cunoscută, afi rmă într-un comunicat comandamentul fl otei a V-a americane cu baza în Bahrein. Avioane și elicoptere ale grupului aeronaval Nimitz , precum și ambarcațiuni ușoare, participă la căutări. Circumstanțele accidentului nu au fost precizate, US Navy asigurând, totuși, că acesta nu s-a datorat vreunei activități ostile.

Elicopterul prăbușit, un MH-60 Knight-hawk, versiunea marină a celebrului Black-hawk, a decolat de pe distrugătorul Wil-liam Lawrence, una dintre cele patru nave de escortă a portavionul Nimitz .

Nimitz , care transportă aproape 80 de avioane și elicoptere, și escorta sa, sunt din nou desfășurate, de la sfârșitul lunii august, în Marea Roșie din cauza crizei siriene.

Cele trei distrugătoare și crucișătorul de escortă al Nimitz transportă, fi ecare, zeci de rachete de croazieră Tomahawk care ar putea fi utilizate în caz de lovituri contra regimului lui Bashar al-Assad.

Marţi, 24 septembrie 2013 • Nr. 411 |

Se spune că orice călătorie începe cu un prim pas – cel mai lung, cel mai îndrăzneţ, cel mai greu. Pentru COSMOTE, acest pas este astăzi făcut spre a redesena viitorul telefoniei mobile, revoluţionând conceptul de abonament, aşa cum îl ştiam cu toții. Astfel, operatorul porneşte într-o călătorie de transformare care va conduce la simplitate şi calitate în benefi ciul consumatorilor. Acum, românii pot experimenta cu adevărat conceptul de Nelimitat!

De la momentul lansării telefoniei mobile în România, aţi avut de-a face cu un număr în creştere

de opţiuni, planuri tarifare, combinaţii de minute şi SMS-uri, unele limitate, altele nelimitate, dar care practic nu au oferit nicio posibilitate de aface o comparaţie relevantă între ele. Însă întot-deauna există o soluţie la îndemână până şi pentru cele mai complicate probleme. Pentru a simplifi ca această ecuaţie, COSMOTE România a lansat recent portofoliul COSMOTE Free, oferind internet nelimitat (viteza scade după consumarea trafi cului recoman-dat), comunicare prin voce nelimitată – în reţea şi către Romtelecom fi x, SMS-uri în rețea nelimitate şi minute naţionale şi internaţionale către zona 1. În plus, începând de la abonamentul COSMOTE Free S,

minutele naţionale şi internaţionale către zona 1 vor putea fi reportate în luna următoare.

Fiecare dintre planurile tarifare propuse este unic în gama sa de preţ, fi ind creat pentru a îndeplini o nevoie specifi că de consum şi reprezentând cel mai bun raport calitate-preţ. În linie cu strategia orientată către segmentul smartphone pe care operatorul a implementat-o în ultimii ani, prin noul său portofoliu, COSMOTE îmbunătățește experiența de utilizare prin includerea, ca bonus, a mai multor aplicații mobile în funcție de planul tarifar ales. Mai mult, pentru aceia dintre

dumneavoastră care doresc o extindere a volu-mului de trafi c recomandat, COSMOTE România a lansat noi extraopțiuni ce oferă până la 4GB extra-trafi c: patru opțiuni Connect Mobile Free și trei opțiuni BlackBerry Free.

Cu aceste noi abonamente, COSMOTE inovează într-un mod la care puţini se aşteptau, simplifi când procesul de selecţie a pachetelor adecvate nevoilor de comunicare pentru clienții săi. Împreună avem puterea de a schimba lumea complexă într-un univers simplu al comunicării nelimitate.

COSMOTE inovează prin revoluţionarea conceptului de abonament

OPINIE

Rezultatele alegerilor din Germania arată că Partidul Conservator al premierului Angela Merkel a obţinut 41,5% la alegerile de duminică, clasân-du-se pe primul loc, dar fără a putea să formeze guvernul ca până acum cu liberalii, care au obţinut sub 5% şi n-au intrat în parlament. În aceste condiţii, Angela Merkel poate să-şi îndrepte oferta spre verzi, care au obţinut 8,3%, sau spre social-democraţi, care au obţinut 25,7%.

Dar de ce n-ar putea, aşa cum s-a procedat odinioară la noi, să fi e luaţi de ici-de acolo diferiţi parlamentari?

Politologul Liviu Petru Zăpârţan spune că aşa ceva e de neconceput în Ger-mania: „Mi-e foarte greu, la cultura politică germană, să-mi imaginez astfel de acte de trădare, iar Germania, să nu uităm, are un preşedinte cu competenţe extrem de reduse. Germania nu are un preşedinte jucător şi cred că nici nu ţine de spiritul seriozităţii germane un asemenea joc de gleznă de proastă calitate”.

Mai e şi o problemă constituţională, care nu permite existenţa unui gu-vern minoritar. În acest fel, probabil că solu�