P3Y 400 R R00 Memoriu Camine Masive

ASOCIATIA COMPANIILOR SC ARCON AG SA – SC TANCRAD SRL

PROIECT : Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Brăila.

DENUMIRE LUCRARE:Reabilitare captare Gropeni și stație nouă tratare, stații pompare apă brută și potabilă, conducte principale apă brută și potabilă - Sistem Regional

CONTRACT : CCI 2009RO161PR007-P3-Y

BENEFICIAR: COMPANIA DE UTILITAȚI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA

ANTREPRENOR: Asociația S.C. ARCON AG S.A.–S.C. TANCRAD S.R.L.

FAZA PROIECT: Proiect Tehnic si Detalii de Executie

COD DOCUMENT: P3Y-400-R-R00

OBIECT: Ob. 400 Conducta de aductiune

SPECIALITATE: Constructii

Indice revizie

Nr. demodific

Obiectul reviziei (modificării)

Data Nume Semnătura

0 - Elaborare originală 02.2014 ing. Silvia Georgescu

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL

Reabilitare captare Gropeni si statie nouă tratare, statii pompare apă brută si potabilă, conducte principale apă brută si potabilă - Sistem Regional - CCI 2009RO161PR007-P3-Y

CodP3Y-400-R-R00

Ob. 400 Conducta de aductiune Pag. 2 / 55

FOAIE DE SEMNĂTURI

Manager de proiect: ing. Lucian ApostuCoordonator proiect: ing. Eugen DuleaConsultant de specialitate: ing. Silvia Georgescu

pag. 2

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


CUPRINSUL VOLUMULUI II

PAGINA DE TITLU 1

FOAIE DE SEMNĂTURI 2

1 GENERALITATI 6

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii 6

1.2 Amplasamentul lucrării. 6

1.3 Titularul investiţiei 6

1.4 Beneficiarul investiţiei 6

1.5 Antreprenorul general 6

1.6 Amplasamentul 7

1.7 Relieful si topografia 8

1.8 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei 9

1.9 Geologia 10

1.10 Seismicitatea zonei şi adâncimea de îngheţ 28

1.11 Încărcări date de zăpadă 28

1.12 Categoria de importanta a obiectivului 28

1.13 Exigente de verificare a proiectului 29

2 SITUAȚIA EXISTENTĂ 29

3 SITUAȚIA PROIECTATĂ 32

3.1 Schema tehnologica proiectata 32

3.2 Trasarea lucrărilor 34

4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE 34

5 NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI MASURI DE APARARE

IMPOTRIVA INCENDIILOR 37

6 CAIET DE SARCINI 42

6.1 LUCRĂRI DE SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI COMPACTATE 42

6.2 BETOANE , COFRAJE SI ARMATURI 48

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR ROMANESTI APLICATE IN PROIECTARE

SI EXECUTIE LA LUCRARILE DE REZISTENTA 51

pag. 3

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


PIESE DESENATE

P3Y - 400 - R - 001 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 1P3Y - 400 - R - 002 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 2P3Y - 400 - R - 003 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 3P3Y - 400 - R - 004 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 4P3Y - 400 - R - 005 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 5P3Y - 400 - R - 006 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 6P3Y - 400 - R - 007 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 7P3Y - 400 - R - 008 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 8P3Y - 400 - R - 009 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 9P3Y - 400 - R - 010 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 10P3Y - 400 - R - 011 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 11P3Y - 400 - R - 012 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 12P3Y - 400 - R - 013 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 13P3Y - 400 - R - 014 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 14P3Y - 400 - R - 015 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 15P3Y - 400 - R - 016 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 16P3Y - 400 - R - 017 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 17P3Y - 400 - R - 018 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 18P3Y - 400 - R - 019 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 19P3Y - 400 - R - 020 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 20P3Y - 400 - R - 021 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 21P3Y - 400 - R - 022 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 22P3Y - 400 - R - 023 - R00 – Dispozitie generala camin TIP 23P3Y - 400 - R - 024 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R1P3Y - 400 - R - 025- R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R2P3Y - 400 - R - 026 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R3P3Y - 400 - R - 027 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R4P3Y - 400 - R - 028 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R5P3Y - 400 - R - 029 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R6P3Y - 400 - R - 030 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat R7P3Y - 400 - R - 031 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P1P3Y - 400 - R - 032 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P2P3Y - 400 - R - 033 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P3P3Y - 400 - R - 034 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P4P3Y - 400 - R - 035 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P5P3Y - 400 - R - 036 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P6P3Y - 400 - R - 037 - R00 – Plan cofraj si armare radier prefabricat P7P3Y - 400 - R - 038 - R00 – Plan cofraj si armare perete C1, C1aP3Y - 400 - R - 039 - R00 – Plan cofraj si armare perete C2, C2a, C2bP3Y - 400 - R - 040 - R00 – Plan cofraj si armare perete C3, C3a, C3bP3Y - 400 - R - 041 - R00 – Plan cofraj si armare perete C4, C4aP3Y - 400 - R - 042 - R00 – Plan cofraj si armare perete C5, C5a, C5bP3Y - 400 - R - 043 - R00 – Plan cofraj si armare perete C6P3Y - 400 - R - 044 - R00 – Plan cofraj si armare perete C7P3Y - 400 - R - 045 - R00 – Masive de ancoraj

pag. 4

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


P3Y - 400 - R - 046 - R00 – Detaliu general de bordareP3Y - 400 - R - 047 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R1aP3Y - 400 - R - 048 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R5aP3Y - 400 - R - 049 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R6aP3Y - 400 - R - 050 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R4aP3Y - 400 - R - 051 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R2aP3Y - 400 - R - 052 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R2bP3Y - 400 - R - 053 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R2cP3Y - 400 - R - 054 - R00 – Plan cofraj si armare camin prefabricat R3aP3Y - 400 - R - 055 - R00 – Detaliu rost prefabricateP3Y - 400 - R - 056 - R00 – Detaliu confectie metalicaP3Y - 400 - R - 057 - R00 – Scara metalicaP3Y - 400 - R - 058 - R00 – Detaliu rost radier-perete

pag. 5

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


MEMORIU TEHNIC

1 GENERALITATI

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii

Proiectul se referă la obiectivul de investiţii „Reabilitare captare Gropeni si statie nouă tratare,

statii pompare apă brută si potabilă, conducte principale apă brută si potabilă - Sistem Regional.

Aceasta face parte din proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în Judeţul

Brăila”, pentru care s-a semnat un contract de finanţare din fonduri europene, secţiunea “Fonduri de

Coeziune” din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu.

1.2 Amplasamentul lucrării.

Lucrările ce urmează a fi executate prin această investiţie sunt amplasate în intravilanul şi extravilanul comunelor Gropeni, Unirea, Movila Miresii, Mircea Voda, Surdila Găiseanca Surdila Greci și orașele Ianca și Făurei.

1.3 Titularul investiţiei

S.C. COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA S.A.

1.4 Beneficiarul investiţiei

S.C. COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA S.A. cu sediul în str. Piaţa

Uzinei nr. 1 Brăila, judeţul Brăila, cod poştal 810140

Organizaţia responsabilă pentru implementarea Proiectului din cadrul Autorităţii Contractante

este Unitatea de Implementare a Proiectelor (UIP), având acelaşi sediu cu Operatorul Regional

1.5 Antreprenorul general

Asociaţia S.C. ARCON AG S.A.–S.C. TANCRAD S.R.L.

ARCON AG S.A., str. Nicolae Bălcescu nr.13, Galaţi, jud. Galaţi.Telefon: +40 236 475 434, Fax: +40 236 412 565, [email protected] S.C. TANCRAD S.R.L., Strada Brăilei 169J, Galaţi, Judetul Galaţi.

pag. 6

mailto:[email protected]

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Telefon: +40 236 432 021, +40 236 406 109, +40 336 401 275, Fax: +40 236 417 432, [email protected]

1.6 Amplasamentul

Judeţul Brăila este situat în partea sud-estică a României, învecinându-se cu judeţul Galaţi la

nord, judeţul Tulcea la est, judeţul Ialomiţa la sud şi judeţul Buzău la vest. Suprafaţa judeţului este de

4.766 km2 şi reprezintă 2% din suprafaţa întregii ţări.

Figura A – Localizarea judeţului Brăila în România

Lucrările ce urmează a fi executate prin această investiţie sunt amplasate în intravilanul şi

extravilanul comunelor Gropeni, Unirea, Movila Miresii, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca Surdila

Găiseanca și orasele Ianca și Făurei.

În prezent Sistemul Regional existent deservește 23 de localități (cu 46.749 locuitori). După

realizarea investitiei propuse în prima etapă, sistemul va deservi 26 de localită ți (care astăzi însumează

59.618 locuitori), iar într-o etapă viitoare 65 de localități (care azi însumează 89.424 locuitori).

pag. 7

mailto:[email protected]

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Figura B – Localizarea Sistemului Regional

Actualmente Sistemul Regional cuprinde conform schemei tehnologice, următoarele obiecte

tehnologice:

- captare de suprafață pe malul Dunării (bratul Calia-Km 196) în zona localității Gropeni;

- stație de pompare apă brută;

- conducta de aducțiune apă brută;

- trei stații de tratare existente (Gropeni, Ianca, Movila Miresii);

- o stație de tratare în curs de finalizare la Unirea (pentru comunele Unirea si Viziru);

- stații de pompare apă tratată;

- conducte de aducțiune apă tratată pentru alimentarea cu apă a consumatorilor racordați.

1.7 Relieful si topografia

Aliniamentul central W – E al judeţului Braila (Făurei – Ianca – Unirea – Gropeni) se

suprapune, aproximativ, zonei de interes pentru prezenta lucrare. Relieful judeţului este reprezentat in

proporţie de 58% printr-o câmpie tabulara, de tip Bărăgan, care aparţine părţii de NE a Câmpiei

Romane, iar 42% din suprafaţa judeţului este ocupata de luncile Dunării, Siretului, Buzăului şi

Călmăţuiului, care constituie subunităţi distincte în cadrul câmpiei. Cea mai mare parte din suprafaţă

(cu excepţia luncii Dunării) se extinde în arealul părţii de NE a Câmpiei Romane.

pag. 8

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Cea mai mare altitudine a judeţului se afla in arealul comunei Zavoaia (51 m), din Câmpia

Călmăţui, iar cea mai joasa (6 m) altitudine în Balta Brăilei.

Sectorul Făurei – Ianca – Gropeni aparţine largului platou al „Câmpiei Brăilei”, sectorul nord-

estic al marii unităţi morfologice a Câmpiei Române, care se dezvoltă între culoarele râurilor Buzău (la

Nord) şi Călmăţui (la Sud). Relieful de câmpie este relativ uniform, cu interfluvii netede, întinse, care

formează aşa-numitele câmpuri (Viziru, Ianca, Mircea Voda, Mohreanu, Roşiori), acoperite în mare

parte cu depozite loessoide.

Altitudinea acestui sector de câmpie descreşte treptat dinspre Vest spre Est de la valori de cotă

de cca. + 50 m nMN, la valori cuprinse între + 15 şi + 25 m. La cca. 20 km depărtare de platoul de

luncă a Dunării (care delimitează Câmpia Română de relieful de podiş, colinar şi de munţi erodaţi ai

Dobrogei) este localizată valea unui curs minor (Valea Ianca, având un traseu aproximativ S – N,

cvasi-paralel cu al fluviului corespunzător tronsonului de curs Călăraşi – Galaţi). Considerat de unii

autori drept un vechi braţ al Dunării, Valea Ianca reprezintă limita vestică de extindere a culoarului

aluvionar dunărean (între această vale minoră şi platoul de luncă al fluviului identificându-se terasa

inferioară a fluviului („terasa Brăilei”). Aceste depozite de terasă sunt constituite din aluviuni cu

granulometrie redusă (succesiune de nisipuri mărunte şi fine, însumând o grosime de cca. 5…10 m)

atribuită nivelului final al Pleistocenului superior, care suportă depuneri loessoide având, de asemenea,

grosime de maximum 10 m.

1.8 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Meteoclimatic întreaga zonă studiată aparţine sectorului de climă temperat continentală,

datorită predominării influenţei directe a maselor de aer continental de origine asiatică – uscate şi reci

– iarna, calde sau foarte calde şi uscate – vara. Vânturile cele mai cunoscute în zona de Nord sunt

Crivăţul, un vânt rece şi uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o

direcţie nord nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat şi cald care bate vara din partea estică cu o frecvenţă

mai mică. Precipitaţiile sunt reduse, cu caracter torential vara, oscilând între 450 şi 650 mm anual, cu o

valoare medie anuală în jur de 426 mm. Variaţia maximă a temperaturii aerului pe parcursul unui an

poate depăşii 65°C. La staţia Brăila s-au înregistrat următoarele temperaturi extreme:

maximă de 40,5 °C – la 22,07,1943

minimă de -26,5 °C – la 08.01.1947

Umiditatea relativa anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depășind 80%, în timp ce vara

se situează la valori de 65%.

pag. 9

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


1.9 Geologia

Sectorul Făurei – Ianca – Gropeni este localizat la extremitatea estică a unui larg areal de

vorland, extremitatea acestuia corespunzând accidentului tectonic major „Falia Dunării”, orientat

aproximativ S – N pe tronsonul de curs Călăraşi – Galaţi (şi urmărind aliniamentul albiei minore a

fluviului, deci apropiat la câteva sute de metri – spre Est – de extremitatea estică a perimetrului în care

vor fi executate obiecte aferente prezentului proiect). Cuvertura platformei este constituită, în acest

sector cratonizat, exclusiv din sedimente recente, neozoice (sarmato-pliocene şi cuaternare) a căror

grosime însumează cca. 1000 m la limita sectorului de luncă a fluviului şi creşte, treptat, spre Vest

(atingând cca. 3000 m în zona localităţilor Ianca – M. Kogălniceanu, iar, în continuare, spre sectorul

central al platformei, grosimi mult mai mari, pe măsura adăugării altor formaţiuni mai vechi,

mezozoice şi paleozoice). Fundamentul macro-structurii de vorland este, în acest areal nord-estic al

Platformei Moesice, eterogen, cea mai mare parte fiind constituite din şisturi cristaline specifice

întregului sector al Platformei Moesice, iar un sector restrâns din sectorul nord – estic este atribuit

lanţului hercinic chimeric al Dobrogei de nord, îngropat aici sub o cuvertura de depozite neozoice.

Forajele adânci executate în zonă , precum şi cercetările geofizice au pus în evidenţă o tectonică

fracturală accentuată a fundamentului, manifestată prin existenţa mai multor compartimente tectonice,

separate prin falii majore, orientate în majoritate nord-vest – sud- est, unele limitate la cuvertura

paleozoic-mezozoică, altele reflectându-se până în cuvertura neogenă.

Succesiunea stratigrafică sarmato-pliocenă de cuvertură a platformei include sedimente

marnoase – nisipoase, parţial grezoase sarmaţiene, depozite nisipoase şi marnoase, parţial grezoase

meoţiene, marne şi nisipuri ponţiene, alternanţa de nisipuri, marne şi argile atribuită Dacianului şi

sedimentele levantine argilo-marnoase şi nisipoase.

Cele mai recente depozite (cuaternare) însumează, în proximitatea luncii fluviului, o grosime de

minimum 40…50 m. În sectorul de «Câmp Înalt» (la Vest de Valea Ianca), sedimentele cuaternare

includ succesiunea specifică din sectorul estic al Platformei Moesice (depozitele Saint – Prestiene ale

Stratelor de Frăteşti, predominant psefito-psamitice în sectorul Brăila, depozitele complexului marnos

atribuite Pleistocenului med. şi depozitele loessoide, predominant prăfoase – nisipoase, parţial de

Câmp Înalt atribuite Holocenului inf., localizate în Câmpul Înalt al Brăilei).

Începând de la cca. 20 km depărtare de culoarul de luncă a Dunării (respectiv din proximitatea

văii Ianca) spre Est se identifică prezenţa unui platou de terasă inferioară a Dunării (terasa Brăilei),

reprezentată prin depozite predominant fine (un nivel inferior predominant necoeziv, constituit din

nisipuri mărunte şi fine, atribuit nivelului superior al Pleistocenului superior, acoperit de depuneri

pag. 10

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


predominant prăfoase loessoide atribuite Holocenului inf.). Aceste depuneri aluvionare de terasă

inferioară însumează o grosime de cca. 15 m. La limita estică a acestui platou de terasă inferioară este

poziţionat taluzul de separaţie dintre platoul de luncă şi cel de terasă inferioară a fluviului (diferenţa de

altitudine dintre acestea fiind de cca. 20 m)

În lunca Dunării, depozitele cuaternare din succesiunea prezentată mai sus au fost erodate în

profunzime (până în porţiunea inferioară a complexului marnos, în apropierea separaţiei dintre aceasta

şi formaţiunea bazală psefito-psamitică sau până la nivelul stratelor de Frăteşti) şi au fost înlocuite cu

depozite foarte recente de luncă a fluviului. Atribuite Holocenului sup., aluviunile de luncă ale

Dunării, având grosime mai mare de 15...20 m au caracter predominant fin-nisipos sau argilos – prăfos

şi se caracterizează printr-un grad redus de consolidare.

În ceea ce priveşte aspectele legate de stabilitatea terenului aferent zonei cercetate, menţionăm de

asemenea din studii de specialitate că alunecări de teren se dezvoltă rar şi s-au manifestat cu o

probabilitate medie-mare pe teritoriile comunelor Movila Miresii - pe areale înguste cu aspect zimţat

sau arcuit, Ianca - pe poligoane disparate şi alungite orientate nord-nord-est - sud-sud-vest, în lungul

abruptului terasei Dunării şi al abruptului terasei văii Ianca.

Menţionăm în ceea ce priveşte producerea de inundaţii că principalele cauze care le generează

sunt fenomenele naturale - ploi cu debit mare şi durată scurtă, topografia plată a terenului şi cauze

antropice - neîntreţinerea cursurilor de apă şi a lucrărilor existente, depozitarea necontrolată a

diverselor deşeuri, creşterea haotică a vegetaţiei în albiile cursurilor de apă.

În documente de specialitate se menţionează ca zonă identificată inundabilă comuna Mircea

Vodă - satul Deduleşti.

Procesele geomorfologice actuale care afectează zona sunt: tasarea care apare în arealele cu strat

de loess mai gros de 4,0m şi sufoziunea - în apropierea malurilor, unde aceasta se împleteşte cu surpări

şi fenomene de ravinare, uneori canalele subterane apărând la zi sau chiar pălăriile de sufoziune se

îngemănează şi duc la formarea de ogaşe.

Procese eoliene apar în câmpurile tabulare şi se manifestă prin acumulări de nisip şi prin deflaţie.

Conducte de aducţiune cu lungime totală de cca. 75,88km, împărţite pe 4 tronsoane, astfel:

4.3.4.1. Tronson 0 + Tronson I

TRONSON 0 - Conducta de aducţiune care va transporta apa brută de la captarea Gropeni la

noua staţie de tratare Gropeni: L = 2,5km

TRONSON I - Conducta de aducţiune apă tratată, care va transporta apa tratată de la staţia de

tratare Gropeni, la gospodăria de apă existentă Gropeni: L = 2,5km

pag. 11

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Pentru tronsoanele 0 + I practic traseul este comun, astfel încât au fost executate 5 foraje f31 -

f35, cu diametrul de 2" şi adâncimi variabile, amplasate conform planului de situaţie anexat. De

asemenea se va ţine cont şi de rezultatele din forajul F5 - executat pe amplasamentul Staţiei noi de

tratare.

MENŢIUNE:

Forajele f31, f32 şi F5 au fost prezentate mai sus dar pentru uşurinţă vor fi reluate:

ZONA FORAJULUI f31

0,00 - 0,50m - umplutură de pământ cafeniu - nisipoasă prăfoasă slab argiloasă;

0,50 - 1,10m - umplutură puţin umezită - w% = 18,1: praf argilos nisipos cenuşiu-cafeniu, cu

material feruginos;

01,10 - 1,70m - nisip cafeniu cu pungi argiloase, cenuşiu-verzui, cu material feruginos, puţin

umezit;

1,70 - 4,10m - alternanţă aluvionară, cu aspect de mâl, cu material feruginos, compresibilă şi

foarte compresibilă, cu aspect rubanat, alcătuită din: prafuri argiloase cu puţin nisip, cenuşii-verzui cu

zone vinete şi cenuşii-vinete, umezite şi foarte umezite (w% = 24,8 - 33,5), consistente la partea

superioară - Ic = 0,66 şi foarte moi (curgătoare) în bază - Ic = 0,21;

4,10 - 7,00m - alternanţă de material aluvionar cu aspect de mâl cu compresibilităţi diferite:

nisipuri prăfoase slab argiloase, cenuşii-vinete, negru-vânăt, foarte umezite - w% = 24,9 - 28,3 şi în

apă.

Nivelul hidrostatic a fost identificat în forajul f32 la adâncimea de 5,40m. Acesta este variabil pe

verticală funcţie de nivelul apelor de suprafaţă ale fluviului şi de cantitatea de precipitaţii atmosferice

căzute.

ZONA FORAJULUI f32

0,00 - 2,10m - umplutură controlată de pământ loessoid uscată la partea superioară şi care se

umezeşte progresiv spre adâncime. La adâncimea de 1,00m umiditatea naturală determinată este

w% = 14,5;

2,10 - 2,60m - umplutură de material aluvionar cu aspect de mâl - praf argilos umezit (w% =

30,1), consistent - Ic = 0,60;

2,60 - 4,00m - alternanţă de material aluvionar: straturi şi intercalaţii subţiri de prafuri argiloase

cu nisip, nisipuri prăfoase, nisipuri argiloase prăfoase şi argile prăfoase nisipoase, cafenii, cenuşii-

vinete, vinete, cenuşii-vinete-negre, cu material feruginos şi secvenţe de material turbos, compacte pe

alocuri, umezite - w% = 23,6.

pag. 12

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


ZONA FORAJULUI f33

0,00 - 0,70m - praf argilos cu nisip cafeniu puţin cenuşiu deschis, uscat;

0,70 - 1,40m - praf argilos cafeniu cu benzi de nisip cu aspect mâlit, umezit w% = 30,1, moale

Ic = 0,42;

01,40 - 3,00m - nisip cafeniu foarte slab prăfos foarte umezit - w% = 26,2, saturat şi în apă.



căzute.

ZONA FORAJULUI f34

0,00 - 1,90m - succesiune de nisipuri prăfoase slab argiloase cenuşii-verzui la partea superioară

şi cafenii în bază, cu material feruginos, foarte umezite - w% = 22,1, saturate şi în apă;

01,90 - 2,70m - nisipuri slab prăfoase cenuşii-verzui, cu material feruginos, în bază vânăt-negru

cu resturi fine de cochilii, foarte umezite - w% = 27,6, saturate şi în apă;

2,70 - 4,00m - alternanţă aluvionară, cu aspect de mâl, cu resturi de cochilii, cu compresibilităţi

diferite, cu material feruginos: prafuri argiloase şi argile prăfoase, nisipuri şi prafuri nisipoase slab

argiloase, cenuşii-vinete, cenuşii-verzui, negre-vinete, umezite - w% = 25,7 şi foarte umezite

w% = 32,5.



căzute.

ZONA FORAJULUI f35

0,00 - 0,40m - umplutură de pământ galben şi cafeniu, uscată;

0,40 - 2,80m - loess galben uscat şi puţin nisipos - cca. 0,50m, apoi galben cafeniu cu puţin nisip,

puţin umezit - w% = 14,2, vârtos - Ic = 0,80;

2,80 - 3,80m - loess galben-cafeniu cu nisip şi nisipos în bază, umezit - w% = 19,0;

3,80 - 6,50m - nisip slab prăfos foarte slab argilos loessoid, cafeniu, umezit - w% = 12,2 foarte

umezit - w% = 14,9 - 20,6 şi saturat în bază.



căzute.

ZONA FORAJULUI F5

0,00 - 3,30m - umplutură de pământ cafeniu, umezită;

pag. 13

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


3,30 - 7,00m - loess galben, galben-cafeniu şi cafeniu cu puţin nisip spre bază, umezit la partea

superioară şi foarte umezit în rest.

Limitele între care se înscriu valorile caracteristicilor fizice şi mecanice pentru stratul traversat,

sunt:

umiditate naturală: 20,2 ≤ w% ≤ 30,6

granulozitate: 13 ≤ nisip % ≤ 20

66 ≤ praf % ≤ 75

11 ≤ argilă % ≤ 18

plasticitate: limita de frământare wP% =11,8

limita de curgere wC% = 32,1

indicele de plasticitate IP% = 20,3

indicele de consistenţă IC% ≤ 0,31 şi indică o stare moale, iar umidităţile o stare foarte moale

(curgător).

compresibilitate

natural

modulul de deformaţie edometric - E200-300(kPa) = 7143 compresibilitate mare

coefic. de compresibilitate av200-300(1/kPa) = 2,589 10-4compres. mare

tasarea specifică % = 6,83

densitate în stare umedă ρ (g/cm3) = 1,872

densitate în stare uscată ρd (g/cm3) = 1,444

porozitate n (%)= 45,93

indice de porozitate e = 0,8494

grad de umiditate Sr = 0,93

forfecare directă - uu

unghi de frecare interioară = 31°53

coeziunea c (kPa) = 6,6

4.3.4.2. TRONSON II - Conducta de aducţiune principală (Gropeni – Ianca), va transporta apa

tratată de la staţia de tratare Gropeni la gospodăria de apă Ianca. Conducta va fi dimensionată astfel

încât să asigure debitul sursă necesar tuturor localităţilor care vor intra în Sistemul Regional: L =

40,48km

Pentru tronsonul II au fost executate 17 foraje f36, f37, f15, f14, f13, f12, f11, f10, f9, f8, f7, f6,

f16, f17, f18, f19, f20 cu diametrul de 2" şi adâncimi variabile, amplasate conform planului de situaţie

pag. 14

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


anexat. De asemenea se va ţine cont şi de rezultatele din forajul F5 - executat pe amplasamentul Staţiei

noi de tratare şi reprezentat mai sus.

ZONA FORAJULUI f36

0,00 - 1,20m - umplutură de pământ cafeniu cu piatră, puţin umedă la partea superioară, apoi

pământ cafeniu-gălbui, uscată;

1,20 - 2,60m - loess galben uscat - w% = 9,4, tare - Ic = 1,21 - la partea superioară şi cafeniu-

gălbui în bază puţin umezit;

2,60 - 4,00m - loess cafeniu umezit - w% = 20,3 şi foarte umezit în bază - w% = 23,3.

ZONA FORAJULUI f37

0,00 - 0,50m - pământ vegetal cafeniu puţin umezit;

0,50 - 1,60m - umplutură de pământ cafeniu, curată, uscată - w% = 9,5;

1,60 - 4,00m - loess galben cu calcar degradat, vârtos - w% = 13,0, Ic = 0,88 - la partea

superioară, iar în bază cafeniu, cu accente nisipoase, puţin umezit w% = 13,8.

ZONA FORAJULUI f15

0,00 - 0,90m - umplutură de pământ negru, uscată;

0,90 - 2,70m - loess galben-cafeniu cu zone cafenii închise, calcar degradat şi concreţii alterate,

uscat - w% = 9,8 - la partea superioară şi sub 1,90m adâncime galben, cu resturi fine de rădăcini,

vârtos - w% = 13,6, Ic = 0,90;

2,70 - 4,20m - loess galben-cafeniu, cu accente nisipoase în bază, umezit - w% = 17,9 - 18,6;

4,20 - 5,00m - loess galben nisipos, umezit - w% = 16,1;

ZONA FORAJULUI f14

0,00 - 1,50m - umplutură de pământ negru-brun la partea superioară, apoi cafeniu;

1,50 - 4,00m - loess galben-cafeniu la partea superioară şi cafeniu cu accente nisipoase în bază,

umezit integral - w% = 16,8 - 19,0, consistent Ic = 0,62.

ZONA FORAJULUI f13

0,00 - 1,30m - umplutură de pământ galben cu elemente eterogene - la partea superioară, apoi

umplutură de pământ negru şi brun, curată;

1,30 - 2,60m - loess galben-cafeniu cu accente mai argiloase şi concreţii calcaroase, umezit

w% = 20,2;

2,60 - 3,60m - loess galben-cafeniu, cu puţin nisip, foarte umezit - w% = 22,3, moale Ic = 0,37;

3,60 - 4,50m - loess cafeniu cu accente nisipoase evidente, foarte umezit - w% = 20,6 şi în apă -

tasat în bază.

pag. 15

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Nivelul hidrostatic al apei subterane fost identificat în forajul f13 la adâncimea de 4,30m.

Acest nivel este variabil fiind în funcţie de cantitatea de precipitaţii atmosferice căzute, de

capacitatea de drenare a emisarilor naturali şi/sau artificiali din zonă şi de caracterul sezonier al

acviferului în directă legătură cu funcţionarea sistemului de irigaţii local şi/sau regional. Acest fapt

este valabil pentru toată zona tronsoanelor II, III şi IV.

ZONA FORAJULUI f12

0,00 - 1,60m - umplutură de pământ negru;

1,60 - 3,40m - loess galben-cafeniu cu puţin nisip, foarte umezit - w% = 23,3, moale, Ic = 0,33;

3,40 - 4,50m - loess galben-cafeniu cu accente nisipoase evidente, foarte umezit - w% = 25,7 şi

în apă - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f11

0,00 - 1,20m - umplutură de pământ negru, umezită;

1,20 - 3,20m - praf argilos loessoid cafeniu cu zone cenuşii-verzui, puţin material feruginos,

cochilii şi resturi de cochilii, pe alocuri cu puţin nisip, iar în bază cu concreţii calcaroase, foarte umezit

- w% = 25,2 - 30,1;

3,20 - 4,00m - praf argilos cu accente nisipoase evidente, cu zone cenuşii-verzui, material

feruginos, oxidaţii negre, resturi de cochilii, foarte umezit - w% = 26,3 şi în apă - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f10

0,00 - 1,00m - umplutură de pământ negru şi brun, curată;

1,00 - 2,30m - loess galben-cafeniu argilos, puţin umezit - w% = 17,4, consistent spre vârtos

Ic = 0,73;

2,30 - 4,90m - loess galben-cafeniu cu accente nisipoase, umezit - w% = 17,5 şi foarte umezit -

w% = 23,9;

4,90 - 5,50m - praf nisipos argilos loessoid, cafeniu, foarte umezit - w% = 17,9 şi în apă - tasat în

bază.


ZONA FORAJULUI f9

0,00 - 0,80m - pământ vegetal negru, uscat;

0,80 - 2,80m - loess galben şi galben-cafeniu cu nisip şi calcar degradat, uscat -

w% = 7,7 - 10,8, tare şi vârtos - Ic = 0,91;

pag. 16

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


2,80 - 5,00m - loess galben-cafeniu cu nisip şi spre bază cu accente nisipoase evidente, cu zone

cenuşii-verzui, cu puţin calcar degradat şi resturi fine de rădăcini, puţin umezit

w% = 15,1 la partea superioară şi foarte umezit - w% = 19,1, moale - Ic = 0,44, în bază.

ZONA FORAJULUI f8

0,00 - 0,90m - umplutură de pământ negru;

0,90 - 1,60m - praf argilos loessoid cafeniu cu accente nisipoase, material feruginos, zone

cenuşii-verzui, resturi de cochilii şi rădăcini, puţin umezit - w% = 15,8, consistent spre vârtos Ic =

0,74;

1,60 - 4,00m - praf argilos cu nisip şi nisipos în bază, cu material feruginos, zone cenuşii-verzui,

resturi de rădăcini la partea superioară şi cochilii în bază, foarte umezit - w% = 21,6 şi în apă - tasat în

bază.


ZONA FORAJULUI f7

0,00 - 1,50m - umplutură de pământ negru, curată;

1,50 - 2,40m - loess cafeniu argilos cu puţin nisip la partea superioară, cu zone cenuşii-verzui, pe

alocuri cu material vegetal incomplet transformat, compact, umezit - w% = 20,1, consistent - Ic = 0,60;

2,40 - 4,00m - loess cafeniu cu accente argiloase la partea superioară şi nisipoase spre bază,

foarte umezit - w% = 26,6, în apă şi tasat în bază - w% = 20,5.


ZONA FORAJULUI f6

0,00 - 1,30m - umplutură de pământ negru, eterogenă la partea superioară, umezită;

1,30 - 4,00m - praf argilos loessoid galben-cafeniu cu zone cenuşii-verzui şi cafenii închise,

material feruginos, elemente fine de pietriş, resturi de cochilii şi puţin nisip, umezit - w% = 19,2 - 20,1,

consistent Ic = 0,68, cu aspect compact, tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f16


1,30 - 4,00m - praf argilos loessoid cafeniu cu zone cenuşii-verzui, material feruginos, resturi de

cochilii, oxidaţii brune-negre, umezit - w% = 19,4 - 20,2, consistent Ic = 0,62, cu concreţii calcaroase

în zona mediană, în bază cu accente nisipoase şi argiloase, cu aspect compact, tasat în bază.


pag. 17

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


ZONA FORAJULUI f17

0,00 - 0,90m - umplutură de pământ negru, curată, umezită;


cochilii, oxidaţii brune-negre, umezit - w% = 21,4, consistent Ic = 0,64, cu concreţii calcaroase în zona

mediană, în bază cu accente nisipoase, foarte umezit - w% = 27,2 - 27,6, cu aspect compact, tasat în

bază.


ZONA FORAJULUI f18


1,10 - 3,70m - praf argilos loessoid cenuşiu, cu miros de produse petroliere, foarte umezit

w% = 22,5 - 28,2;

3,70 - 4,00m - loess galben-cafeniu cu nisip, foarte umezit - w% = 26,0, foarte moale (curgător) -

Ic = 0,15.


ZONA FORAJULUI f19

0,00 - 1,10m - umplutură de pământ negru, puţin umezită la partea superioară;

1,10 - 2,80m - loess galben-cafeniu, umezit - w% = 19,4;

2,80 - 5,50m - loess galben-cafeniu cu puţin nisip, foarte umezit - w% = 21,3, moale

Ic = 0,41 - la partea superioară şi spre bază, cu accente nisipoase şi miros de produse petroliere,

foarte umezit - w% = 25,8, în apă şi cu aspect tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f20

0,00 - 0,90m - cărătură de pantă neagră, umezită;

0,90 - 2,40m - loess cenuşiu cu zone cafenii-cenuşii şi albicioase, cu calcar degradat şi concreţii

calcaroase, compact, umezit - w% = 19,9 - 22,5, consistent spre moale - Ic = 0,52, spre bază cu nisip şi

material feruginos;

2,40 - 4,00m - nisip prăfos argilos cenuşiu puţin verzui, cu material feruginos, foarte umezit - w

% = 19,1.


4.3.4.3. TRONSON III - Conducta de aducţiune secundară, care se va ramifica din aducţiunea

principală de la Urleasca spre Movila Miresii: L = 10,5km

pag. 18

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Pentru tronsonul III au fost executate 5 foraje f5, f4, f3, f2, f1 cu diametrul de 2" şi adâncimi

variabile, amplasate conform planului de situaţie anexat. De asemenea se va ţine cont şi de rezultatele

din forajul f16 - comun pentru tronsoanele II şi III şi reprezentat anterior, reluat pentru uşurinţă.

ZONA FORAJULUI f16



cochilii, oxidaţii brune-negre, umezit - w% = 19,4 - 20,2, consistent Ic = 0,62, cu concreţii calcaroase

în zona mediană, în bază cu accente nisipoase şi argiloase, cu aspect compact, tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f5


1,20 - 3,20m - loess galben şi galben-cafeniu cu zone argiloase cafenii închise şi concreţii

calcaroase, umezit - w% = 21,8, consistent Ic = 0,57, la partea superioară şi foarte umezit

w% = 25,6 - în bază;

3,20 - 4,00m - loess galben cu accente nisipoase foarte umezit la partea superioară şi umezit

w% = 15,7 - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f4


1,30 - 3,70m - loess galben şi galben-cafeniu cu zone argiloase cafenii închise şi calcar degradat,

umezit la partea superioară şi în rest foarte umezit - w% = 24,9 - 29,9, moale Ic = 0,37;

3,70 - 5,00m - loess galben cu accente nisipoase foarte umezit w% = 21,3 - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f3

0,00 - 1,70m - umplutură de pământ negru şi brun, foarte umezită şi saturată;

1,70 - 3,40m - loess galben-cafeniu cu nisip, foarte umezit - w% = 28,8 - 30,8, foarte moale

(curgător) Ic = 0,04;

3,40 - 4,00m - loess galben cu accente nisipoase, calcar degradat şi concreţii calcaroase, foarte

umezit w% = 22,3 - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f2


pag. 19

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


1,50 - 3,30m - loess galben şi galben-cafeniu cu puţin nisip, foarte umezit - w% = 28,7 - 29,0,

foarte moale (curgător) Ic = 0,09;

3,30 - 4,00m - loess cafeniu cu accente nisipoase, foarte umezit w% = 21,0 - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f1


1,20 - 3,30m - loess galben şi galben-cafeniu cu zone argiloase şi puţin nisip, concreţii

calcaroase, puţin calcar degradat şi resturi de rădăcini foarte umezit - w% = 24,5 - 25,0, moale Ic =

0,37;

3,30 - 4,00m - loess galben cu accente nisipoase, foarte umezit w% = 22,0 - tasat în bază.


4.3.4.4. TRONSON IV - Conducta de aducţiune secundară, care se va ramifica din aducţiunea

principală din gospodăria de apa Ianca spre Făurei: L = 19,9km, adâncimile de fundare ale conductelor

de aducţiune vor fi situate la adâncimi de 1,5 – 2,5 (3,0)m.

Pentru tronsonul IV au fost executate 10 foraje f21, f22, f23, f24, f25, f26, f27, f28, f29, f30 cu

diametrul de 2" şi adâncimi variabile, amplasate conform planului de situaţie anexat. De asemenea se

va ţine cont şi de rezultatele din forajul f20 - comun pentru tronsoanele II şi III şi reprezentat anterior,

reluat pentru uşurinţă.

ZONA FORAJULUI f20

0,00 - 0,90m - cărătură de pantă neagră, umezită;

0,90 - 2,40m - loess cenuşiu cu zone cafenii-cenuşii şi albicioase, cu calcar degradat şi concreţii

calcaroase, compact, umezit - w% = 19,9 - 22,5, consistent spre moale - Ic = 0,52, spre bază cu nisip şi

material feruginos;

2,40 - 4,00m - nisip prăfos argilos cenuşiu puţin verzui, cu material feruginos, foarte umezit - w

% = 19,1.


ZONA FORAJULUI f21


1,70 - 2,60m - loess galben-cafeniu cu calcar degradat şi concreţii calcaroase, foarte umezit

w% = 22,3;

2,60 - 4,10m - praf argilos loessoid cafeniu cu nisip, cu zone cenuşii-verzui şi alteraţii negre-

brune, compact, umezit - w% = 18,5 - 19,5, consistent spre moale Ic = 0,51;

pag. 20

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


4,10 - 5,00m - praf slab argilos loessoid, cafeniu, cu accente nisipoase evidente, cu material

feruginos şi oxidaţii negre, umezit - w% = 19,3 şi în apă - tasat în bază.


ZONA FORAJULUI f22


1,70 - 4,00m - loess cafeniu argilos, foarte umezit - w% = 30,1 - 30,2, foarte moale (curgător)

spre moale - Ic = 0,23.


ZONA FORAJULUI f23

0,00 - 2,60m - umplutură de pământ negru, umezită şi foarte umezită;

2,60 - 4,00m - loess galben, foarte umezit - w% = 29,7 - 31,4, foarte moale (curgător) - Ic = 0,19.


ZONA FORAJULUI f24

0,00 - 1,60m - umplutură de pământ negru, curată, iar în bază amestec de pământ cafeniu şi puţin

loess galben, cu calcar degradat, concreţii calcaroase şi resturi fine de rădăcini umezite;

1,60 - 5,70m - loess galben-cafeniu, umezit - w% = 18,3 - 19,6, consistent - Ic = 0,67 - la partea

superioară, apoi foarte umezit w% = 23,7;

5,70 - 6,50m - loess galben-cafeniu, cu zone cenuşii-vinete, foarte umezit - w% = 24,0;

ZONA FORAJULUI f25


1,20 - 2,50m - praf argilos cenuşiu închis vânăt, cu material feruginos şi oxidaţii negre, cu zone

galbene şi resturi de cochilii, puţin umezit - w% = 19,6, vârtos - Ic = 0,88;

2,50 - 3,10m - praf argilos cafeniu cu accente nisipoase şi material feruginos, umezit - w% =

18,7;

3,10 - 4,70m - praf argilos cafeniu, cu accente nisipoase evidente, zone cenuşii-verzui şi material

feruginos, compact, umezit - w% = 20,4.

4,70 - 5,00m - nisip prăfos galben-cenuşiu, foarte umezit - w% = 23,9 - tasat.


ZONA FORAJULUI f26

0,00 - 1,60m - pământ vegetal negru şi umplutură de pământ cafeniu, umezite la partea

superioară, spre bază umiditatea scade - w% = 14,0;

1,60 - 2,40m - loess galben argilos uscat - w% = 12,4, tare - vârtos - Ic = 1,00;

pag. 21

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


2,40 - 4,00m - loess galben-cafeniu, umezit - w% = 19,5.

ZONA FORAJULUI f27

0,00 - 0,50m - umplutură eterogenă pământ cu elemente de piatră;

0,50 - 1,10m - umplutură de pământ negru curată;

1,10 - 4,00m - loess galben-cafeniu, cu concreţii calcaroase şi resturi fine de rădăcini, umezit - w

% = 18,6, la partea superioară. În zona mediană mai argilos, cu puţin nisip şi resturi fine de rădăcini,

umezit - w% = 20,2 - 21,0, consistent - Ic = 0,63.

ZONA FORAJULUI f28

0,00 - 1,20m - umplutură de pământ negru şi brun, curată;

1,20 - 5,00m - loess galben-cafeniu argilos, foarte umezit - w% = 23,0, consistent spre moale - Ic

= 0,52 - la partea superioară, iar de la 2,40m adâncime galben, galben-cafeniu cu accente argiloase

spre bază, foarte umezit - w% = 28,2 - 28,4.


ZONA FORAJULUI f29

0,00 - 1,60m - umplutură de pământ cu elemente de piatră la partea superioară, apoi umplutură

de pământ negru;

1,60 - 2,40m - loess galben-cafeniu argilos umezit - w% = 23,9, consistent - Ic = 0,54;

2,40 - 4,00m - loess galben cenuşiu-vânăt cu miros de produse petroliere, cu accente nisipoase -

la partea superioară şi galben-vânăt nisipos în bază, foarte umezit w% = 24,2 - 27,0.

ZONA FORAJULUI f30

0,00 - 1,60m - loess galben nisipos cu resturi fine de rădăcini, uscat - w% = 5,8;

1,60 - 4,00m - loess cafeniu cu accente nisipoase - la partea superioară, cafeniu cu zone cenuşii

cu accente nisipoase şi resturi fine de rădăcini în bază, foarte umezit w% = 26,0 - 28,2.


Se va ţine cont că în perioadele lipsite de precipitaţii nivelul apelor freatice coboară, dar la

schimbarea condiţiilor climatice acesta poate reveni la cotele anterioare sau poate chiar să le

depăşească, caracterul sezonier al acviferului fiind în directă legătură şi cu funcţionarea

sistemului de irigaţii local şi/sau regional.

CONCLUZII SI RECOMANDARI

În ceea ce priveşte realizarea obiectului 4 - Conducte de aducţiune şi cămine aferente

pag. 22

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Acestea vor fi fundate direct, la adâncimile impuse constructiv. În zonele de subtraversări vor

putea ajunge la cca. 2,5m sub talvegul văilor, fapt care va determina adâncimi mai mari pe maluri.

Fundarea se va face direct pe terenul identificat şi prezentat anterior. Se impune ca în zonele cu teren

de fundare cu consistenţe reduse şi umidităţi mari şi/sau constituit din formaţiuni aluvionare, între

terenul de fundare şi conducte, să se interpună un strat drenant din material granular (balast sau nisip

grosier care se va compacta) cu grosimea de cca. 0,20m, având rolul de rupere a capilarităţii şi de

uniformizare a terenului de fundare. În eventualitatea identificării la cotele de fundare de umpluturi

eterogene, acestea vor fi considerate accidente de teren şi se vor trata ca atare;

- presiunea convenţională de calcul, la gruparea fundamentă pe terenul de fundare, va fi

compatibilă cu sarcina transmisă de conducte şi cămine asupra terenului de fundare.

Prin studiul geotehnic întocmit anterior, pentru obiectele care alcătuiesc OBIECTUL 4 - conducte de

aducţiune cu lungime de cca. 75,88km, împărţite pe 4 tronsoane, la pagina 36 (sub subcapitolul 5.3.1)

din studiu sunt specificate recomandările în ceea ce priveşte fundarea acestora.

Fundarea obiectelor va ţine seama de următoarele:

- de adâncimea de fundare impusă constructiv şi care va respecta adâncimea de îngheţ - 0,80 ÷

0,90m şi local 1,00m;

- de natura terenului de fundare identificată în forajele executate f1 - f37 şi prezentată pe

fiecare tronson în studiul geotehnic;

- de adâncimile de interceptare a nivelului apelor subterane, acolo unde acesta a fost

identificat. În cazul străpungerii nivelului apei subterane se vor executa epuizmente;

- fundarea se va face direct pe terenul identificat şi prezentat în studiul geotehnic;

- în zonele cu teren de fundare cu consistenţă redusă şi umidităţi mari şi/sau constituit din

loessuri şi/sau pământuri cu structură loessoidă şi formaţiuni aluvionare, se impun următoarele:

- între terenul de fundare şi obiecte, se va interpune un blocaj alcătuit din piatră spartă

mare, refuz de ciur etc., parte din acesta împănându-se în terenul de fundare;

- în continuare se va pune în operă un strat suport al conductelor având grosimea de cca.

0,20m şi alcătuit din material granular - balast sau nisip grosier, care se va compacta

corespunzător;

- rolul blocajului va fi acela de acces în săpătură pentru mijloacele de transport şi

compactare. Prin realizarea acestuia se evită amestecarea balastului din stratul suport cu terenul

pag. 23

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


moale. Materialul granular interpus între obiecte şi terenul de fundare are rol de rupere a

capilarităţii şi de uniformizare a terenului de fundare;

- umpluturile în jurul viitoarelor conducte până la treimea superioară a acestora se va face

cu material granular compactat şi apoi până la cota terenului sistematizat cu pământ curat local,

bine compactat;

- prezenţa unei pânze de apă cu nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier, impune

ca fundaţiile căminelor proiectate să fie hidroizolate corespunzător, iar la calculul acestora să se

ţină seama de efectul de subpresiune al apei subterane;

- în zona tronsoanelor 0 şi I unde terenul de fundare este constituit dintr-o serie de

depozite recente de natură aluvionară (alternanţă de formaţiuni argiloase, prăfoase şi nisipoase)

neconsolidate, în general cu consistenţă redusă şi compresibilitate ridicată, local cu aspect de

mâl sau cu zone şi intercalaţii de mâl, resturi vegetale, precum şi lentile subţiri de turbă se va

ţine seama de un probabil mediu înconjurător cu agresivitate chimică intensă;

- pentru celelalte tronsoane se presupune un mediu înconjurător cu agresivitate chimică

moderată.

- în zonele cu teren de fundare cu teren loessoid, reţelele purtătoare de apă se pot amplasa

direct în teren după compactarea fundului săpăturii, astfel;

- fără canale de protecţie dacă distanţa reţelelor faţă de eventuale alte construcţii este de

minim 3,0m şi în cazul în care eventualele pierderi de apă nu conduc la tasări mai mari decât

cele admisibile - pentru zonele cu teren uscat. NP 125:2010 recomandă realizarea reţelelor din

materiale rezistente la coroziune, cu număr minim de îmbinări şi să fie adaptabile la eventuale

tasări fără degradări;

- fără canale de protecţie pentru zonele cu teren loessoid umezit şi cu umpluturi umezite;

- umpluturile în jurul viitoarelor conducte până la cota terenului sistematizat se va face cu

pământ curat local, bine compactat;

- este recomandat ca toate umpluturile de pe şantier din vecinătatea fundaţiilor, lucrărilor

subterane (utilităţi) şi cele de sub ariile exterioare care se vor acoperi cu beton să fie executate

din material local, coeziv, compactat în strate succesive de maxim 25cm după compactare.

Compactarea se va efectua după caz cu compactoare mecanice portabile sau cu tehnologie

adecvată. Pentru umpluturile de rezistenţă de sub suprafeţele betonate va fi necesară în

pag. 24

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


prealabil stabilirea parametrilor corespunzători de compactare (încercarea Proctor normală) pe

probe de materiale care efectiv vor fi folosite la umpluturi;

- în eventualitatea identificării la cotele de fundare de umpluturi eterogene, acestea vor fi

considerate accidente de teren şi se vor trata ca atare. Umpluturile se vor elimina şi golurile

rezultate se vor completa fie cu pământ local, curat bine compactat, compactarea se va face

astfel încât materialul compactat să reproducă rigiditatea terenului curat adiacent, fie cu

material granular, funcţie de umiditatea terenului de fundare;

- în ceea ce priveşte agresivitatea chimică a apei şi terenului se presupune un mediu

înconjurător cu agresivitate chimică moderată.

- presiunea convenţională de calcul, la gruparea fundamentă pe terenul de fundare, va fi

compatibilă cu sarcina transmisă de conducte şi cămine asupra acestuia.

Aspecte generale

Săpăturile pentru fundaţii se vor putea efectua în taluz numai dacă limitele de proprietate /

limitele construite şi amprenta excavaţiei de realizat permit această soluţie, la valori de pantă

optime din punct de vedere al stabilităţii ţinând cont de natura terenului de fundare. Pantele

taluzurilor excavaţilor pot fi considerate 3:1 pentru adâncimi mai mici de 1,5÷2,0m.

Pentru excavaţii în taluz vertical, peste adâncimea de 2,0m, din condiţii geotehnice şi de trafic

de şantier, se prevăd obligatoriu lucrări de sprijinire a taluzurilor. Lucrările de sprijinire vor fi

dimensionate în funcţie de valoarea împingerii active a pământului (umplutură şi/sau teren

natural şi suprasarcina la nivelul terasamentului actual ţinând cont de presiunea verticală şi

orizontală transmisă de traficul de şantier în condiţii de solicitare statică şi dinamică. Lucrările

de sprijin şi vecinătăţile zonelor excavate (cazul zonelor construite: structuri – construcţii sau

căi de comunicaţii existente sau în curs de realizare – externe sau interne şantierului), cel

puţin în faza de realizare a infrastructurii, vor trebui monitorizate din punct de vedere al

deformaţiilor şi eforturilor ce apar în acestea.

Tipul de monitorizare utilizat şi procedura de monitorizare vor fi stabilite în faza de realizare a

proiectelor aferente construcţiei de realizat (proiect de realizare lucrări de sprijin, proiect de

excavaţie, proiect de epuizment direct, proiect de monitorizare tasări în special etc.) şi acestea

vor fi incluse în programul de control din cadrul proiectului (faze determinante).

Ca urmare a hidrogeologiei amplasamentului şi naturii construcţiilor de realizat în

amplasament se recomandă monitorizarea nivelului apei subterane. Acţiunea de monitorizare

pag. 25

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


se va realiza în baza unui Proiect de Monitorizare care pe baza Proiectului Tehnic (Proiect de

Excavaţii, Proiect de Epuizmente, Proiect de Terasamente, Proiect de Realizare Infrastructuri,

Elemente de Trafic de Şantier, etc.) care să indice procedura şi modalitatea de interpretare a

datelor astfel încât să fie obţinute date de referinţă pentru:

- influenţa precipitaţilor asupra variaţiei nivelului apei subterane;

- influenţă lucrărilor de epuizmente, excavaţii şi terasamente asupra nivelului apei subterane;

- modificări de nivel de apă subterană pe teren scurt (durata de execuţie şi garanţie) şi

termen lung (durata de viaţă a structurilor);

- se pot adopta şi soluţii moderne de armare a terasamentelor şi săpăturilor pentru ca aceste

să fie puse în siguranţă de asigurare a stabilităţii şi de asemenea a condiţiilor de lucru - ex.

utilizarea de geogrile;

- eventualele platforme de lucru necesare este indicat să fie dimensionate încât acestea să

facă parte din terasamentele finale.

Datele acţiunii de monitorizare se regăsesc în Anexa D la Cartea Construcţiei

Execuţia săpăturilor se va face în conformitate cu prevederile Documentelor de licitaţie si

secţiunile de săpătură tip sunt detaliate în planşele din doetaliile de executie. Pământul excavat se

va depozita pe marginea tranşeei. Solul vegetal se va excava şi depozita separat.

Adâncimea de îngheţ în zona de amplasare a conductei de aducțiune este de 0,9 m. Săpătura

va fi cu taluz vertical în teren mediu, cu sprijiniri, în teren fără apă subterană. În zonele unde

terenul este mlăştinos, se vor prevede epuismente pentru a se putea realiza tranşeea.

În funcţie de spaţiile limitate, săpătura este manuală sau mecanizată

Lăţimea săpăturii variaza intre 0,8 m si 1,80m, cu 30 cm între conductă şi peretele săpăturii,

astfel încât să se facă o îmbinare comodă a conductei. Conducta va fi aşezată pe un pat de nisip

de 15 cm..

Fiecare tronson de conductă s-a executat cu pantă între un cămin de golire şi un cămin de

ventil de aerisire. De asemenea, s-a urmărit atent şi linia terenului natural pentru evitarea

adâncirii săpăturii tranşeii. Acolo unde terenul a fost plat s-a dat o pantă minimă de 0,001. Toate

aceste detalii se pot vedea în profilele longitudinale prezentate alaturi de planurile de situatie in

plansele prezentei documentatii.

pag. 26

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Umpluturile din pământuri

Este recomandat ca toate umpluturile de pe şantier - din vecinătatea fundaţiilor, lucrărilor

subterane (utilităţi) şi cele de sub ariile exterioare care se vor acoperi cu beton să fie

executate din material local, coeziv, compactat în strate succesive de maxim 25cm după

compactare; compactarea se va efectua după caz cu compactoare mecanice portabile sau cu

tehnologie adecvată.

Pentru umpluturile de rezistenţă de sub suprafeţele betonate va fi necesară în prealabil

stabilirea parametrilor corespunzători de compactare (încercarea Proctor) pe probe de

materiale care efectiv vor fi folosite pe şantier.

Umplutura tranşeei se va face cu respectarea strictă a cerinţelor furnizorului, după următoarea

soluţie:

Pe lateralul conductei şi 30 cm peste generatoarea superioară umplutura se realizează

din material granular compactat cu dimensiunea maximă de 19 mm, gradul de

compactare solicitat fiind 90%;

Restul tranşeei se umple cu material rezultat din săpătură, gradul de compactare

solicitat fiind 90%;

La sfârşit se reface stratul vegetal conform situaţiei iniţiale, folosind pământul depozitat

separat.

În materialul de umplutură, la circa 80 cm adâncime, se va îngropa o bandă avertizoare din

polietilenă, de minimum 50 mm lăţime, având încorporat în ea un fir detectabil rezistent la coroziune.

Dispoziţii finale

Funcţie de clasa de expunere XA2 = mediu înconjurător cu agresivitate chimică moderată

pentru apă şi sol, realizarea fundaţiilor se va face din beton impus de normativele în vigoare.

Structurile de rezistenţă ale obiectelor propuse, vor fi astfel alese şi calculate, încât să

micşoreze sensibilitatea acestora la deformaţiile terenului de fundare şi să fie capabile să

preia eventualele tasări neuniforme şi diferenţiale, ale terenului de fundare şi implicit ale

obiectelor.

Prezenţa în zona amplasamentului de interes, a unei pânze de apă cu nivel hidrostatic variabil

pe verticală, sezonier, impune ca acolo unde va fi cazul, fundaţiile obiectelor să fie hidroizolate

pag. 27

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


corespunzător, iar la calculul acestora să se ţină seama de efectul de subpresiune al apei

subterane.

Între diversele părţi ale obiectelor proiectate, cu adâncimi de fundare, înălţimi, sarcini sau

sisteme constructive diferite, se vor prevedea rosturi de tasare corespunzătoare.

1.10 Seismicitatea zonei şi adâncimea de îngheţ

Seismic, conform Cod de proiectare seismic – P 100/1/2006, amplasamentul este situat astfel:

preponderent în aria de hazard seismic pentru proiectare, cu valoarea acceleraţiei

orizontale ag = 0,24g şi cu o perioadă de control (colţ) de Tc = 1,0s şi anume: captarea

staţia nouă de tratare Gropeni;

Amplasamentul cercetat, se încadrează majoritar în zona cu gradul 81 şi subordonat în zona cu

gradul 71 de intensitate macroseismică, situându-se în apropierea liniilor de fractură tectonică majore

Peceneaga - Camena şi Focşani - Nămoloasa - Galaţi. Datorită acestui fapt în zona se resimt puternic

cutremurele de pământ cu epicentru în zona Vrancea.

Adâncimea de îngheţ

Conform STAS 6054-77 – „Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.”, adâncimea

maximă de îngheţ în zona este de 0,8-0,9 m şi local 1,00m.

1.11 Încărcări date de zăpadă

Conform CR-1-1-3-2005 , Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor – pentru municipiul

Brăila valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la sol este de s0,k = 2,5 KN/ mp

1.12 Categoria de importanta a obiectivului

Conform HGR 766/1997 – pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii

(Anexa 3 – Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor): categoria de

importanţă C, stabilită conform ordinului M.L.P.A.T. nr. 31 / N / octombrie 1995.

Conform STAS 10100/0-75 – „Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor” clasa

de importanţă III.

Conform P100-1/2006 – „Cod de proiectare seismică – partea I – prevederi de proiectare pentru

clădiri” tabel 4.2, clasa de importanţă este III.

pag. 28

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


1.13 Exigente de verificare a proiectului

Verificarea proiectului pentru construcţii si instalaţiile aferente se efectuează in raport cu

cerinţele prevăzute in Legea 10/1995 privind calitatea in construcţii si anume:

Pentru construcţii si

Cerinţa A1 – Rezistenta mecanica si stabilitate pentru construcţiile civile, industriale,

agrozootehnice, energetice, telecomunicaţii, miniere, edilitare si de gospodărie comunala cu structura

din beton, beton armat, zidărie, lemn

Cerinţa B9 – Siguranţa in exploatare la construcţiile edilitare si de gospodărie comunala

2 SITUAȚIA EXISTENTĂ

Sistemul regional Gropeni– Ianca are în componență o captare de suprafață pe malul Dunării în

zona localității Gropeni având o capacitate de 1.560 mc/h, de o conductă de aducțiune de apă brută cu

lungimea de 69,5 km și trei stații de tratare (Ianca, Gropeni și Movila Miresii), din care se alimentează

satele racordate.

Alimentarea cu apă se face din fluviul Dunărea (brațul Calia), punct de captare km 95+800m,

bazin hidrografic Dunăre cod XIV-1, prin stația de captare Gropeni, amplasată pe malul fluviului

Dunărea.

În cadrul Sistemului Regional, pentru transportul apei se află în funcțiune următoarea

configurație a conductelor de aducțiune:

Aducțiune principală: de la stația de pompare Gropeni, la stația de tratare Ianca.

- o conductă de apă brută din oțel cu diametrul Dn 800 mm și cu o lungime de 37,5 km.

Aducțiuni secundare:

- un tronson de 6 m (apă brută) cu diametrul Dn 200 mm din oțel, pentru alimentare cu apă a

stației de tratare Gropeni;

- un tronson în lungime de 11,5 km (apă brută) spre stația de tratare Movila Miresii. Conducta

este din azbociment cu diametrul Dn 200 mm.

- un tronson în lungime de 20,5 km (apă tratată), din tuburi PREMO cu diametru Dn 400 mm

spre gospodăria de apă Făurei. În prezent acest tronson de aducțiune nu mai functionează, deoarece

localitatea Făurei se alimentează din surse proprii. Conducta de aducțiune este veche, executată din

diverse materiale depășite moral (Ol, AZBO, PREMO), prezintă numeroase avarii și este

supradimensionată pentru debitul necesar în prezent.

pag. 29

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


Anul punerii în funcțiune a conductei de aducțiune este 1982. Aducțiunea existentă a fost

proiectată astfel încât să asigure și alimentarea cu apă unor mari consumatori industriali din judet,

consumatori care în prezent nu mai există. Odată cu încetarea activității industriale a acestora (anii

1990), sistemul nu a mai functionat corespunzător la capacitatea proiectată.

Pe traseul conductei principale de aducțiune sunt amplasate 44 de cămine de secționare, golire

și aerisire și un număr de 13 supratraversări.

Sistemul Regional actual mai cuprinde trei stații de tratare Gropeni, Ianca și Movila Miresii,

care asigură alimentarea cu apă potabilă a unui număr de 13 comune astfel:

stația de tratare Gropeni cu capacitatea de 80 mc/h: deservește comunele Gropeni,

Tichilești, Tufești;

stația de tratare Movila Miresii cu capacitatea de 80 mc/h: deservește comunele Movila

Miresii, Racovita, Gemenele, Traian, Ramnicelu;

stația de tratare Ianca cu capacitatea de 648 mc/h: deservește orașul Ianca și comunele

Bordei Verde, Mircea Voda, Surdila Găiseanca, Grădistea, Sutesti.

- conducta de aducțiune (apă tratată) - de la stațiile de tratare menționate, la localitățile

racordate;

- trei stații de pompare apă tratată, în incinta comună cu stațiile de tratare Gropeni, Movila

Miresii, Ianca.

Conducta de aductiune principală Gropeni – Ianca (DN 800 mm) în lungime de 37,5 km, cu

derivație de Dn 200 mm OL în lungime de 6 m spre stația de tratare Gropeni și de Dn 200 mm AZBO

în lungime de 10,5 km spre stația de tratare Movila Miresii, este veche, executată din diverse materiale

depășite moral (premo, OL) și este supradimensionată pentru debitul pe care îl transportă în prezent.

Disfuncționalitățile în alimentarea cu apă au apărut datorită vechimii rețelelor și a

numeroaselor avarii apărute pe tronsoanele de alimentare cu apă din azbociment și oțel, unde se

înregistrează pierderi însemnate care impun întreruperi dese în alimentarea cu apă a localităților.

Vanele de secționare Dn800 mm și vanele de golire Dn300 mm prezintă un grad mare de

uzură. De asemenea, părțile metalice din cămine și cele de la supratraversări prezintă un mare grad de

corodare, ventilele de aerisire fiind în mare parte nefuncționale.

Un mare inconvenient al acestei aducțiuni, este amplasarea ei în mare parte, în locuri greu

accesibile (pe câmp, pe terenuri agricole particulare). De aceea în cazul avariilor, acestea sunt depistate

cu întârziere, iar intervențiile se efectuează cu dificultate.

pag. 30

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


În prezent, rețelele stradale cât și aducțiunea, de la captarea Gropeni la stația de tratare Ianca,

prezintă un grad avansat de uzură.

pag. 31

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


3 SITUAȚIA PROIECTATĂ

3.1 Schema tehnologica proiectata

Sistemul regional, așa cum a fost gândit de la faza S.F., propune o nouă schemă care constă în

tratarea apei într-o singură stație de tratare, amplasată la Gropeni. De aici, apa tratată va fi pompată

spre rezervoarele de înmagazinare din gospodăriile de apă existente la Gropeni, Unirea, Movila Miresii

și Ianca.

Noul sistem regional de alimentare cu apa se va realiza în două etape, astfel:

etapa I (cu finalizare în anul 2013), va cuprinde:

- captarea apei, prin captarea de mal existentă la Gropeni;

- stație de tratare, dimensionată pentru întreg sistemul regional;

- conducta de aducțiune de apă tratată;

- reabilitări de stații de clorare (în gospodăriile de apă existente);

- reabilitări de stații de pompare.

etapa a II (cu finalizare în anul 2018), va cuprinde extinderea sistemului pentru conectarea

altor 39 de localități cu 29.806 locuitori, așa cum este prezentat la faza S.F.

Dimensionarea stației de tratare s-a făcut pentru debitul aferent primei etape, respectiv: Qsursa

= 192 l/s, dar, s-a avut în vedere necesitatea extinderii capacității de tratare pentru etapa a doua de

dezvoltare a sistemului regional, respectiv: Qsursa = 287 l/s.

Figura C Schema generală a sistemului regional proiectat, Gropeni-Ianca

pag. 32

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


În conformitate cu Specificațiile Tehnice Particulare, conductele de aducțiune tratate în această

documentație au următoarea clasificare:

- Tronson 0: Conducta de aducțiune care va transporta apa brută de la captarea Gropeni la

noua stație de tratare Gropeni:

L = 2,32 Km, DN 700 mm, PN 6, GRP.

- Tronson I: Conducta de aducțiune apă tratată, care va transporta apa tratată de la stația de

tratare Gropeni, la gospodăria de apă existentă Gropeni spre a deservi consumatorii racordați

(industriali și casnici), din localitățiile Tichilești, Tufești și Gropeni:

L = 2,31 Km, De 250 mm, PN 6, PEID.

- Tronson II: Conducta de aducțiune principală (Gropeni – Ianca), cu L = 41,79 km va

transporta apa tratată de la stația de tratare Gropeni la gospodăria de apă Ianca. Conducta a fost

dimensionată astfel încât să asigure debitul sursă necesar tuturor localităților care vor intra în Sistemul

Regional și are următoarea configurație:

Tr. II.1 - L = 6,78 Km, Dn 700 mm, PN 10, GRP;




Tr. II.5 - L = 5,17 Km, Dn 450 mm, PN 6, GRP.

- Tronson III: Conducta de aducțiune secundară, care se va ramifica din aducțiunea principală

de la Urleasa spre Movila Miresii:

L = 7,96 Km, De 280 mm , PN 6, PEID.

- Tronson IV: Conducta de aducțiune secundară, care se va ramifica din aducțiunea principală

din gospodăria de apă Ianca spre Făurei:

L = 19,37 Km, De 280 mm , PN 10/PN6, PEID, respectiv:

Tr. IV.1 - L = 3,2 Km, De 280 mm , PN 10, PEID.

Tr. IV.2 - L = 16,17 Km, De 280 mm , PN6, PEID.

pag. 33

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


`

Nr. Tronson

Mediu DescrierePleca

reSosir

eEtapa 1 Etapa 2 DN PN Mat.

Lungime (m)

Tr. 0 Apa brutaCaptare (SP1) - STAP Gropeni

1 91 192.00 287.00 700 6 PAFS 2,318

Tr. IApa potabila

STAP Gropeni (SP3) - Captare

92 182 50.00 50.00 250 6 PEID 2,307

Tr. II.1Apa potabila

STAP Gropeni (SP2) - GA Unirea

183 269 141.00 237.00 700 10 PAFS 6,782


269 310 112.80 208.80 600 10 PAFS 1,500


310 656 112.80 208.80 600 6 PAFS 19,380


Urleasca - GA Oprisenesti

656 967 83.28 164.74 550 6 PAFS 8,955


GA Oprisenesti - GA Ianca

967 1151 80.09 100.45 450 6 PAFS 5,171

Tr. IIIApa potabila

Urleasca - GA Movila Miresii

656 1328 29.52 44.06 280 6 PEID 7,959

Tr. IV.1Apa potabila

1329 1411 31.30 31.30 280 10 PEID 3,226

Tr. IV.2Apa potabila

1411 1631 31.30 31.30 280 6 PEID 16,143

Caracteristici conductaDebite (l/s)Tronson aductiune

GA Unirea - Urleasca

GA Ianca (SP4) - GA Faurei

Punct

Tabelul 1 – Descrierea Tronsoanelor de aductiune aferente Sistemului Regional

La începerea lucrărilor, va fi solicitată pe teren prezenţa reprezentanţilor tuturor utilităţilor

pentru a se efectua localizarea exactă a acestora pe teren şi a se stabili soluţia optimă de amplasare a

conductei de aducțiune.

3.2 Trasarea lucrărilor

Trasarea conductei se va face prin coordonatele X, Y ale programului AutoCAD, raportate la

acelaşi tip de coordonate ale bornelor plantate în teren cu ocazia ridicărilor topografice efectuate de

către Antreprenor.

4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

Pe traseul obiectului Ob.-400-Conducta de aductiune, se prevad douazeci si trei de tipuri de camine de

vizitat. Caminele sunt din elemente din beton armat, prefabricate.

- radier prefabricat din beton armat , cu grosimea de 35 cm

pag. 34

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


- tronsoane de pereti din beton armat, in numar de sapte tipuri. Peretii tronsoanelor au

grosimea de 25cm.

- placa prefabricate din beton armat,cu grosimea de 20cm.

- gurile de acces sunt rotunde, cu diametru de 60cm.

- scari interioare metalice.

Etanseizarea rosturilor dintre prefabricate se va face cu profil STOPAQ FN2100 – conf.

detaliilor de executie.

Tipuri de camine Bint. Lint. Hint.

TIP 1 1.5 2.5 3.3

TIP 2 1.5 2.5 2.1

TIP 3 2 2.5 3.2

TIP 4 2 2.5 2.5

TIP 5 1.5 1.9 3.6

TIP 6 1.5 1.9 3

TIP 7 2 1.9 2.7

TIP 8 2 1.9 2.5

TIP 9 2 1.9 3.1

TIP 10 2 1.9 3.4

TIP 11 2 1.9 3.7

TIP 12 1.5 1.9 2.2

TIP 13 1.5 1.9 4.1

TIP 14 1.5 1.5 2.3

TIP 15 1.5 1.5 1.8

TIP 16 1.5 1.5 3

TIP 17 1.5 1.5 2.5

TIP 18 1.5 1.5 3.2

TIP 19 1.5 1.8 2.5

TIP 20 1.5 1.8 3.7

TIP 21 1.5 1.8 3.5

TIP 22 1.5 1.8 3

TIP 23 2.8 3.8 3.6

Radier (dimensiuni 1.5 2.5

pag. 35

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


CodP3Y-400-R-R00


interioare in plan)

2 2.5

1.5 1.9

2 1.9

1.5 1.9

1.5 1.5

1.5 1.8

2.8 3.8

Pereti (inaltime interioara)

1.8

2.1

2.2

2.3

2.5

2.7

3

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

3.6

3.7

4.1

3.6

Sapaturile pentru camine se vor efectua conform recomandarilor studiului geotehnic.

pag. 36

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


Obiect Îngroşător nămol evacuat din decantoare

CodP3Y-212-R-R00

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE Pag. 37 / 55

5 NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI

MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Se vor lua masuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a

incendiilor. Lucrarile se vor executa numai cu masuri de protectia muncii cerute de normele in

vigoare, specifice locului de munca si operatiilor care se executa.

Pentru a se asigura indeplinirea acestor conditii, Antreprenorul a elaborat Planul Propriu

de Securitate si Sanatate in Munca in care s-au identificat riscurile si s-au descris lucrarile care pot

prezenta riscuri pentru securitatea si sanatatea in munca. Planul include masuri specifice de

securitate si sanatate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri. Inainte de inceperea oricarei

etape de lucrari conform programului de lucru vor fi elaborate instructiuni in ceea ce priveste

Siguranta/Metoda de executie potrivit proiectului tehnologic de executie, a utilajelor utilizate, a

caracteristicilor amplasamentului, a sezonului si regimului de lucru.

Formatiile de lucru vor fi instruite corespunzator si va fi numit un responsabil calificat

care sa urmareasca instruirea, dotarea cu mijloace adecvate de protectie si respectarea masurilor,

conform programului intocmit.

In documentatia tehnica proiectantul respecta normele referitoare la protectia si igiena

muncii, precum si pentru prevenirea si stingerea incendiilor prevazute in :

1. Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

2. NSSM 20 - Norme de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru

nevoi tehnologice (captare, transport si distributie)

3. HG. nr.300/2006 - Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile.

4. H.G. nr.493/2006 - Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.

5. H.G nr. 971/2006 - Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate

la locul de muncă.

6. H.G nr. 1028/2006 - Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la

utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.

7. HG nr. 4048/2006- Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către

lucrători a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

8. H.G. nr.1051/2006-Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuala

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL


Obiect-Îngroşător nămol evacuat din decantoare

CodP3Y-212-R-R00


a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători în special de afecţiuni dorsolombare.

9. HG nr. 1058/2006-Cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii

lucrătorilor are pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive.

10. H.G. nr. 1091/2006-Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de

muncă

11. HG. nr 1092/2006-Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi

biologici în munca.

12. HG nr 1093/2006 -Stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia

lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la

locul e muncă.

13. H.G. nr. 1136/2006-Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.

14. H.G. nr.1146/2006-Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de

către lucrători a echipamentelor de muncă.

15. H.G nr 1218/2006-Stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru

asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici.

16. H.G. nr. 1425/2006 -Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii securităţii si sănătăţii în muncă nr.319/2006, modificata prin HG 955/2010.

17. HG. nr. 1875/2005-Protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate

expunerii la azbest.

18. H.G. nr. 1876/2005-Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii.

19. H.G.nr. 557/2007- Privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătăţirea

securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pentru salariaţii încadraţi în baza unui contract

individual de muncă pe durată determinată şi pentru salariaţii temporari încadraţi la agenţi

de muncă temporară.

20. Ordin nr 753/2006-Protecţia tinerilor în muncă.

21. Legea nr. 25/2004-Aprobarea O.U.G. nr. 9672003 privind protecţia maternităţii.

22. HG. nr.537/2004-Aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O U.G nr

96/2003 (privind protecţia maternităţii).

pag. 38

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


23. Ordin nr 94/2006 -Aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele

armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie.

24. Ordin nr 706/2006 -Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale.

25. Ordin nr 754/2006- Pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de

prevenire şi protecţie şi de avizare a documentarilor cu caracter tehnic de informare şi

instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

26. Ordin nr 3/2007-Privind aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de

muncă — FIAM.

27. Ordin nr.242/2007-Pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică de

coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a

realizării lucrarii pentru şantiere temporare ori mobile .

Alte reglementari legislative

28. Legea nr. 481/2004 privind Protecţia Civila

29. Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor

30. Ordinul nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor

in domeniul situaţiilor de urgenta

31. Ordin MAI nr. 786/2005 privind modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005

pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor in domeniul

situaţiilor de urgenta

32. Ordin nr. 163/28.02.2007 al MAI - privind Normele generale de apărare împotriva

incendiilor

33. HGR nr. 537/06.06.2007 - privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la normele

de prevenire si stingere a incendiilor

34. Legea 137/1995 privind Protectia Mediului

pag. 39

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


Constructorul va respecta aceste norme, precum si alte masuri de protectie care vor fi in

vigoare la data executarii lucrarii. Toate aceste norme nu sunt limitative, unitatile de executie, de

montaj, exploatare si reparatii vor elabora instructiuni proprii specifice punctului de lucru.

Constructorul si beneficiarul vor respecta pe timpul executiei si al exploatarii normele

generale specifice activitatilor de constructii - montaj, conform normelor specificate mai sus,

luandu-se si masuri suplimentare, in functie de conditiile noi de lucru si exploatare.

Lista instrucţiunilor de lucru aplicabile

Se vor folosi toate instructiunile de lucru ale Beneficiarului - Compania de Utilitati Publice

Dunarea Braila sa precum si urmatoarele:

1– instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind principiile de baza ale primului

ajutor – cod ARC 00 / 2009;

anexa 1 – primul ajutor in caz de arsuri si degeraturi

anexa 2 – primul ajutor in caz de hemoragii

anexa 3 - restabilirea si mentinerea functiei respiratorii si a celei cardiovasculare in

cazul socului respirator si a socului cardiac

2- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru instruirea lucratorilor in domeniul

securitatii si sanatatii in munca - cod ARC 01 / 2009

3- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind lucrul la inaltime- cod ARC 02 /

2009

4- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca lucrari de izolatii termice si hidrofuge –

cod ARC 03 / 2009

5- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind lucrarile de zidarie, montaj

prefabricate si finisaje in constructii – cod ARC 04 / 2009

6- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind manipularea, transportul prin

purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor - cod ARC 05 / 2009

7- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru prelucrarea datelor- cod ARC 06 /

2009

pag. 40

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


8- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind deplasarea la si de la locul de

munca pietonal sau cu mijloace auto – cod ARC 07 / 2009

9- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate la locul de muncă – cod ARC08 / 2009

10- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind transportul intern- cod ARC 09 /

2009

11- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind personalul de paza – cod ARC

11 / 2009

12- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind utilizarea energiei electrice -

cod ARC 12 / 2009

13- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind utilizarea sculelor si

dispozitivelor electrice manuale - cod ARC 13 / 2009

14-instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind cerintele minime de securitate si

sanatate pentru santierele temporare sau mobile - cod ARC 14 / 2009

15-instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind utilizarea în muncă de către

lucrători a echipamentelor de muncă - cod ARC 15 / 2009

16-instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind activitatea de intretinere si

curatenie / 2009

17-instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind santiere in constructii / 2009

18- instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca privind activitatea de zidarie / 2009

pag. 41

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


6 CAIET DE SARCINI

6.1 LUCRĂRI DE SĂPĂTURI ŞI UMPLUTURI COMPACTATE

GENERALITĂŢI

Executarea lucrărilor de săpături se execută de regulă mecanizat, metodele manuale fiind

aplicate acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată economic şi organizatoric. În

cazul adaptării unor metode mixte, volumele executate manual se vor stabili în funcţie de

condiţiile specifice ale fiecărei lucrări în parte.

Lucrările de terasamente nu vor începe înaintea executării lucrărilor pregătitoare.

Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ, ca urmare a

executării lucrărilor de terasamente. Folosirea utilajelor vibratoare se face numai cu luarea

măsurilor astfel încât vibraţiile produse să nu afecteze construcţiile învecinate.

Sprijinirea săpăturilor se va executa ori de câte ori este nevoie, astfel încât să se evite orice

fel de accident.

În cazul când pe amplasament sunt informaţii asupra posibilităţii existenţei de corpuri

explozibile, se vor anunţa factorii de decizie pentru luarea de măsuri corespunzătoare.

Când săpăturile implică dezvelirea unor reţele subterane, trebuiesc luate măsuri pentru

protejarea acestora. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul beneficiarului.

LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Lucrările de terasamente sunt precedate, în principal de :

- defrişări

- demolări

- amenajarea terenului şi a platformei de lucru.

Suprafeţele ce urmează a fi defrişate se stabilesc prin proiect.

Demolările încep cu o examinare a reţelelor subterane ale instalaţiilor de apă, canalizare,

electrice etc. din zona construcţiilor. Demolările se vor executa astfel încât să se evite accidentele

sau incendiile.

Stratul vegetal se va excava şi se va avea în vedere redarea acestuia circuitului agricol.

pag. 42

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


Scurgerea apelor superficiale se va dirija în afara zonelor de lucru prin executarea de

şanţuri de gardă. Când debitul apelor de colectat este redus, se recomandă amenajarea de rigole.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR

Săpăturile pentru fundaţii trebuie să aibă în vedere următoarele :

- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie;

- în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura se va opri cu 20 -30 cm mai sus decât cota

finală, în cazul când turnarea nu se face imediat.

Necesitatea sprijinirilor săpăturilor este în funcţie de :

- adâncimea săpăturii;

- natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea terenului

În aceeaşi incintă, în faza iniţială se atacă lucrările cu fundaţiile la adâncimea cea mai mare,

pentru a nu afecta terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate.

Săpăturile cu lungimi mari, vor avea fundul săpăturii înclinat spre unul sau mai multe puncte,

pentru asigurarea colectării apelor.

Lucrările de epuismente trebuie să nu producă instabilitatea masivelor de pământ din zonă sau

daune datorită afuierilor de sub construcţiile învecinate.

Nu se vor amplasa puţuri de colectare sub talpa fundaţiilor construcţiilor, în vederea drenării

terenului.

Săpăturile executate cu excavatorul nu trebuie să depăşească profilul proiectat al săpăturii, în

care scop se va opri cu cca. 20 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se

eventual manual.

În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei lucrările de săpătură se execută de la început

până la cota prevăzută în proiect.

În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei, săpătura se va opri la un nivel superior cotei

prevăzute astfel :

- de la 20-30 cm pentru nisipuri fine

- de la 15-25 cm pentru pământuri argiloase sensibile la umezire

Săparea acestui strat se face imediat înaintea începerii execuţiei fundaţiei.

pag. 43

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


Schimbarea cotei de fundare în timpul execuţiei se poate face numai cu acordul proiectantului

de specialitate. Orice modificare de cote faţă de proiect se va consemna în proces verbal de lucrări

ascunse semnat de constructor, beneficiar şi geotehnician.

În cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor lua

măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora.

Turnarea betonului se va executa imediat după atingerea cotei de fundare din proiect.

În timpul execuţiei, constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului

geotehnician la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori constată neconcordanţe între studiu

geotehnic şi caracteristicile reale ale terenului şi a caracterului apelor subterane.

Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuţiei, modificările stabilite la executarea

soluţiilor de fundare preconizate se vor consemna în procese verbale semnate de factorii

responsabili şi se vor ataşa la cartea construcţiei.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE

Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa până la adâncimi de 0,75 m - în cazul

terenurilor necoezive şi slab coezive (cazul terenului din amplasamentul bazinului de nămol

activat).

Pentru menţinerea stabilităţii malurilor se iau următoarele măsuri :

terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii

pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mică de 1,00 m de la

marginea gropii

se vor înlătura rapid apele din precipitaţii

dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare şi se

observă fenomene de surpare se vor lua măsuri de sprijinire a pereţilor săpăturii sau de

transformare în pereţi cu taluz.

Constructorul este obligat să urmărească apariţia crăpăturilor longitudinale paralele cu

marginea săpăturii ce indică începerea surpării malurilor şi să ia toate măsurile de prevenirea

accidentelor.

Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi

Se utilizează în următoarele cazuri:

pag. 44

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


- adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile de la săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi.

- nu este posibilă desfăşurarea talazului.

- când dintr-un calcul economic săpătura sprijinită e mai economică decât cea taluzată.

Alegerea sistemului de sprijinire se face pe baza datelor cuprinse în studiile geotehnice.

După executarea mecanizată a săpăturilor, în cazul când este necesară sprijinirea pereţilor,

suprafeţele acestora vor fi verificate manual.

Dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu spaţiul necesar executării

lucrărilor de fundaţii.

Tipul de sprijiniri se stabileşte în funcţie de natura terenului şi dimensiunile săpăturii.

Săpăturile de fundaţii utilizate pot fi cu pereţi parţial sprijiniţi (pe adâncimea inferioară a

gropii) şi parţial cu pereţii taluzaţi.

Între partea superioară cu pereţi în taluz şi partea sprijinită trebuie lăsată o banchetă orizontală

de 50-100 cm lăţime în funcţie de înălţimea porţiunii în taluz.

Constructorul va lua toate măsurile ce se impun în mod obligatoriu, la recuperarea elementelor

de rezistenţă ale sprijinirilor, pentru nu a pune în pericol securitatea muncitorilor ce execută

această operaţie.

Săpături cu pereţi în taluz

Aceste săpături se pot executa în orice teren cu respectarea următoarelor condiţii:

- pământul are o umiditate naturală între 12-18 %

- săpătura nu stă deschisă mult timp

- panta taluzului săpăturii ( tg = h/b) să nu depăşească valorile maxime de mai jos :

Natura terenului Adâncimea săpăturii

până la 3 m > 3 m

tg = h/b

Nisip pietros 1:1,25 1:1,50

Nisip argilos 1:0,67 1:1

Argilă nisipoasă 1:0,67 1:0,75

loess 1:0,50 1:0,67

1:0,50 1:0,75

pag. 45

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


EPUISMENTE DIRECTE

Pe măsură ce cota săpăturii coboară sub nivelul apei subterane, excavaţiile se protejează

prin intermediul unor reţele de şanţuri de drenaj care captează apa şi o dirijează spre puţurile de

colectare de unde este evacuată prin pompare. Şanţurile se adâncesc pe măsura avansării săpăturii,

ele având adâncimea între 0,5 – 1,0 m în funcţie de caracteristicile pământului.

Puţurile colectoare vor avea adâncimea de cel puţin 1,0 m sub cota fundului săpăturii.

În cazul unui aflux important de apă în săpături cu terenuri antrenabile, se va căptuşi puţul

colector cu filtru invers pentru a evita afuierea. Mărirea gradului de stabilitate a fundului săpăturii

executate cu epuisment direct faţă de acţiunea apei de infiltraţie, se poate asigura şi prin sprijinirea

pereţilor cu palplanşe.

Evacuarea apei din groapa de fundaţie se face prin pompare directă, numărul şi tipul de

pompe întrebuinţate se vor stabili în funcţie de debitul apei de infiltraţie, adâncimea gropii şi

distanţa la care trebuie pompată apa.

La alegerea tipului de pompe se va ţine seama de următoarele :

- pompe centrifuge pentru ape curate sau puţin murdare

- pompe cu diagramă pentru apele murdare care antrenează nămol.

Puterea pompelor se verifică prin încercări de pompare.

Pentru un calcul aproximativ, debitul de apă pe 1 mp suprafaţă fund groapă se consideră :

nisipuri fine 0,16 m3/h

nisipuri mijlocii 0,24 m3/h

nisipuri mari 0,2-0,36 m3/h

În toate cazurile debitul total al pompelor instalate trebuie să asigure 1,5 ori debitul

necesar. Capacitatea de pompare se definitivează în timpul exploatării, având în vedere că debitul

de pompat poate depăşi de 2-3 ori prevederile de calcul.

Apa pompată trebuie evacuată cât mai departe pentru a nu se infiltra din nou în groapa de

fundaţie.

Pentru a asigura o evacuare continuă a apei din săpătură trebuie ca :

staţia de pompare să fie prevăzută cu agregate de rezervă complet instalate;

pag. 46

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


înălţimea coloanei de aspiraţie să nu depăşească 6 m; în caz contrar

pompele vor fi coborâte pe platforme de lucru sau înlocuite cu pompe

submersibile etajate;

grup electrogen de rezervă pentru pană de curent.

EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE

Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură.

Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii mari, mâluri,

argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc.

Umpluturile de pământuri loessoide, coezive compactate cu maiul greu şi pământuri

necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform normativ C29-85.

Înainte de executarea umpluturilor este obligatoriu îndepărtarea stratului vegetal, iar

suprafaţa rezultată va fi amenajată cu panta de 1,0-1,5% pentru scurgerea apelor din precipitaţii.

Când înclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de înfrăţire a

umpluturilor cu stratul de bază.

Umpluturile executate sub fundaţiile construcţiilor se vor face pe bază de proiecte speciale.

Umiditatea pământului pus în operă trebuie să fie cât mai aproape de umiditatea optimă de

compactare.

Umpluturile din pământuri coezive compactate prin cilindrare se vor efectua în straturi

nivelate, având grosimi uniforme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încât să se

realizeze gradul de compactare prescris, pe întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr

corespunzător de treceri succesive .

Verificarea compactărilor umpluturilor se face cu respectarea prevederilor ,,Normativului

pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii” C56-85 şi a ,,Normativului C29-

85”.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE PE TIMP FRIGUROS

La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea

măsurilor generale prevăzute în ,,Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii” indicativ C16-84.

pag. 47

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


RECEPŢIONAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face în conformitate

cu prevederile ,,Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la

construcţii” – indicativ C56-85.

La recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţii civile şi industriale se va controla

documentaţia de şantier privind :

amplasarea puţurilor de colectare pentru drenarea terenului;

în cazul săpăturilor executate în pământuri situate sub nivelul apelor

subterane se va preciza cota la care s-a reuşit a se coborî nivelul apelor

subterane;

măsurile luate pentru respectarea cotei de săpare, pentru ridicarea sau

coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi pentru

remedierea greşelilor făcute la executarea acestor lucrări ;

măsuri speciale de siguranţă luate în legătură cu executarea de săpături

lângă fundaţiile unor construcţii existente.

MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din ,,Normele republicane

de protecţia muncii” aprobate de MINISTERUL SĂNĂTĂŢII cu ordinele nr.34/1975 şi 60/1975

şi ,,Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M.C.Ind. cu

ordinul nr.1233/D 1980.

MĂSURI DE PAZĂ CONTRA INCENDIILOR

Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, deoarece distrugerea prin

foc a sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la accidente grave. Atât pentru

prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde se execută

lucrări de terasamente se vor respecta normele în vigoare.

6.2 BETOANE , COFRAJE SI ARMATURI

Tipuri uzuale de beton

pag. 48

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


Pentru lucrările curente de beton si beton armat , tipuri mai uzuale de beton se diferenţiază

si se notează in funcţie de:

clasa betonului

lucrabilitate;

tipul de ciment utilizat;

mărimea agregatelor.

Tipurile de beton uzuale pentru construcţiile cuprinse în prezentul proiect sunt arătate in

tabelul de mai jos:

Clasa betonului conform(NE012-2007)

Domeniul de aplicare

C8/10 Egalizări, blocuri de fundaţii

C16/20 Beton simplu pentru pante, umpluturi

C35/45 Recipienți din beton armat cu înălţimea

coloanei de apa H>4,00 m, în conformitate cu

normativul NE 012-1-2007/Producerea

betonului-punct 4 tab.1 si anexa F tab.1,2 F1.1;

Infrastructură și suprastructură

Reguli generale de betonare

Betonarea va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la

locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului normativ si a fisei

tehnologice.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

a) Cofrajele, betonul vechi care vor veni in contact cu betonul proaspăt vor fi udate 2-3 ore

înainte si imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasa in denivelări va fi înlăturata.

b) Din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi

transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.

c) Betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmărindu-se realizarea

de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime si turnarea noului strat înainte de începerea prizei

betonului turnat anterior.

pag. 49

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


d) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziţia

prevăzuta, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor in consola. Daca

totuşi se vor produce asemenea defectele vor fi corectate in timpul turnării.

e) Se va urmări cu atenţie înglobarea in beton a armaturilor, respectându-se grosimea

stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.

Betonarea se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu

baterea cofrajelor in următoarele situaţii:

când introducerea in beton a vibratorului nu este posibilă din cauza desimii

armaturii sau a dimensiunilor secţiunii respective iar vibrarea externă nu

este eficientă;

defectarea vibratorului sau întreruperii curentului;

când se prevede prin reglementările speciale.

Decofrarea

După ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2, astfel încât fetele si muchiile

elementelor sa nu fie deteriorate , pârtile laterale ale cofrajelor pot fi îndepărtate.

Cofraje

Cofrajele se pot clasifica în următoarele categorii:

Cofraje fixe, executate direct în amplasament, ceea ce presupune un

consum ridicat de material lemnos şi un număr mare de muncitori implicaţi

în operaţia de execuţie a cofrajului

Cofraje mobile

Cofraje de inventar, tipizate

Armaturi

Oteluri pentru armaturile utilizate în cadrul prezentului proiect sunt:

otel beton rotund neted tip OB 37.

pag. 50

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


otel beton cu profil periodic cu nervurile longitudinale diametral opuse si

nervuri elicoidale situate la distante egale, înclinate cu 55-65 grade fata de

nervurile longitudinale, tip PC52.

Toate armaturile livrate pe şantier vor avea certificat de calitate valabil.

Fasonarea armăturilor

Înainte de fasonare armaturile trebuie sa fie curate si drepte.

Eventualele pete de rugină se pot îndepărta prin frecare cu peria de sârmă.

Otelul beton este livrat in bare îndoite sau in colaci , astfel încât înainte de taiere si

fasonare el trebuie îndreptat cu grijă , fără a i se deteriora profilul. In cazul întinderii otelului cu

troliul ; alungirea maximă nu trebuie sa depăşească 2 mm / m.

Barele tăiate si fasonate, cât si carcasele, sunt apoi depozitate în mod corespunzător în

pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor.

Pe şantierele unde condiţiile locale favorizează coroziunea armăturilor, se recomandă

montarea armăturilor într-un timp cât mai scurt.

Armăturile se termină cu sau fără ciocuri. Ciocul se îndoaie la 180 în cazul armăturilor

netede tip OB 37 si la 90 în cazul armăturilor cu profil periodic tip PC52.

Raza interioară de îndoire este de minim 1,25 d în cazul armăturilor netede si de 2d în

cazul armăturilor cu profil periodic. Porţiunea dreaptă de la capăt după îndoire este de 3d la

armăturile netede si 7d la cele cu profil periodic.

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR ROMANESTI APLICATE IN

PROIECTARE SI EXECUTIE LA LUCRARILE DE REZISTENTA

1. STAS 10265-75 Toleranțele în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni si

acţiuni de baza

2. STAS 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile,

industriale si agro-zootehnice.

3. STAS 10493-76 Măsurători terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru

supravegherea tasării si deplasării construcţiilor si terenului

4. STAS 9165-72 Principii generale de proiectare pentru construcţii din regiuni seismice

pag. 51

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


5. SR EN 1990:2004/NA:2006 Prescripţii generale de verificare a siguranţei

construcţiilor

6. SR EN 1991-1-4:2006/NA:2006 Acţiuni in construcţii. Greutăţi tehnice si incarcari

permanente.

7. SR EN 1991-1-1:2006/NA:2006 Acţiuni in construcţii. Incarcari datorita procesului de

exploatare.

8. SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 Acţiuni in construcţii. Incarcari date de temperaturi

exterioare in construcţii civile si industriale

9. SR EN 1991-1-1:2006/NA:2006 Acţiuni in construcţii. Incarcari tehnologice din

exploatare pt. construcţii civile, industriale si agro-zootehnice

10. STAS 3684-71 Scara intensităţilor seismice

11. STAS 8879/1-81 Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea harţilor de

microzonare

12. STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pământurilor

13. STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului

României

14. STAS 11156-78 Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie

15. STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin metode

topografice

16. STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Prescripţii generale de calcul

17. STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundării

directe

18. STAS 10102-75 Construcţii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi

fundamentale pentru calculul si alcătuirea elementelor

19. SR EN 13369/2006 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton

precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate

20. STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat.

Reguli si metode de verificare a calităţii.

21. STAS 6657/3-89 Elemente prefabricate de beton, si beton precomprimat, procedee,

instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice

pag. 52

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


22. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianţi minerali

23. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianţi minerali.

Metode de încercare (M-SR 12/87)

24. SR EN 197-1:2002 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie

25. SR EN 196-2:2006 Clincher Portland si ciment Portland. Indicaţii generale pentru

efectuarea analizei chimice

26. STAS 227/1-86 Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţii generale, pregătirea probelor si

prepararea pastei de consistenta normala

27. SR EN 196-6/96 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare

28. SR EN 196-3 :2006 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea timpului de priza

29. SR EN 196-1 : 2006 Cimenturi. Încercări fizice. Determinări pe rezistente mecanice

30. SR 388 : 1995 Lianţi hidraulici. Ciment Portland

31. SR 1500 : 1996 Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V

32. STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a mărcii cimentului (M-SR 9/84)

33. STAS 1275-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea

rezistentelor mecanice.

34. SR EN 12350-2:2003 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt.

Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine si a

începutului de priza

35. SR EN 206-1:2002, SR EN 1504:2006 Construcţii de beton, beton armat si beton

precomprimat. Tipul si frecventa verificărilor calităţii materialelor si betoanelor

destinate executării lucrărilor de construcţii

36. SR EN 12390-1:2002 Încercări pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile

pentru confecţionarea epruvetelor

37. CR_0_2012 Bazele proiectării in construcţii

38. CR_1 -1 -4 - 2012 Cod de proiectare. Bazele proiectării si acţiuni asupra

construcţiilor. Acţiunea VANTULUI

39. CR 1-1-3-2012 Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii ZAPEZII asupra construcţiilor

40. NP112-04 Fundarea directă a construcţiilor

pag. 53

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


41. P 100-1/2006 Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare

pentru clădiri

42. STAS 4165-88 Rezervoare din beton armat şi precomprimat – prescripţii generale

43. NP-007-97Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat Bul.constr.

nr.10/1997

44. C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru

realizarea fundaţiilor construcţiilor civile si industriale Bul.constr. nr.5/1988

45. C 251-94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea

lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu

materiale locale de aport pe cale dinamica Bul.constr. nr.4/1994

46. NE 008-97Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee

mecanice M.L.P.A.T. 60/N/11.03.9.7

47. C 28-93 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton

48. NE 012-2007 Normativ pentru producerea betonului.

49. Eurocod 3 – SR EN 1993-1-1/2006 Proiectarea structurilor de oţel

50. GP 036-1998 Norme tehnice privind protecţia anticoroziva a bazinelor de beton armat

pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale

51. C 83-75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu in construcţii Bul.constr.

nr.1/1976

52. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si a

instalaţiilor aferente Bul.constr. nr.6/1985 nr.7/1986

53. GP 014-99 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in construcţii Bul.constr.

ordin 12/1997

54. P 130-97 Normativ privind urmărirea comportării in timp a construcţiilor

Bul.constr. nr.4/1998

55. C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si

instalaţiilor aferente

56. Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii Bul.constr. nr. 5-6-7-

8-/1993

pag. 54

ASOCIATIA

SC ARCON AG SA–

SC TANCRAD SRL



CodP3Y-212-R-R00


57. IM 007-96 Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre,

si eşafodaje Bul.constr. nr.10/1996

58. SR EN–1993-1-1:2006 / NA:2008 Constructii Civile, Industriale si Agricole. Calculul

elementelor din otel.

pag. 55

P3Y 400 R R00 Memoriu Camine Masive

Documents

Transcript of P3Y 400 R R00 Memoriu Camine Masive