p Profesori Agricultura Horticultura

5/8/2018 p Profesori Agricultura Horticultura - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/p-profesori-agricultura-horticultura 1/8

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIDIRECTIA GENERALA PENTRU ÎNVATAMÂNT PREUNIVERSITAR

SERVICIUL ÎNVATAMÂNT PROFESIONAL, TEHNIC, POSTLICEAL SI EDUCATIA ADULTILOR

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

AGRICULTUR Ă-HORTICULTURA

PROFESORI

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

-BUCUREŞTI -2004

1



AUTORI:

BĂLUŢĂ IOANA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Slatina Olt, Jud. OltCHRIŢĂ EUFROSINA prof. grad. I, Grupul Şcolar Agricol Turgu Măgurele, jud.

TeleormanDASCALU MAREA prof. grd. I., Grupul Şcolar Agricol Tecuci, jud. GalaţiILIE MARIA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Palas, Jud. ConstanţaGERGELY MARIA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Odorheiu Secuiesc,

Jud. HarghitaLIVADARIU GABRIELA prof. grad didactic I, Grupul Şcolar Agricol Castelu, Jud.

ConstanţaMATEI MONICA prof. grd. I, Grupul Şcolar Agricol Valea Călugărească, jud. PrahovaMIHALCEA MARIANA prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Ciorogârla,

Jud. IlfovPAVEL CORNELIA dr.ing. prof. grd. I. – Grupul Şcolar Agricol Dragomireşti ValePETRE ANGELA-MARIA prof. grd. I., Grupul Şcolar Agricol “Pamfil Şeicaru”

Ciorogârla, jud. IlfovSCARLAT GABRIELA prof. grad. I, Ministerul Educaţiei şi CercetăriiSCRIOŞTEANU CATINCA – dr. ing. prof. grad didactic I, CNDIPT

2



A. Nota de prezentare

Programa se adresează candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de specialitate în învăţământul preuniversitar.

Conţinutul programei este structurat astfel încât să corespundă evoluţiei intervenite în

activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă laformarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.Această orientare este cu atât mai necesar ă acum, când flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate niveluluiclaselor de elevi cu care lucrează şi finalităţilor învăţământului tehnologic.

Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curricular ă pentru învăţământultehnologic solicită abordarea structurală a desf ăşur ării procesului de învăţământ. Astfel, plecândde la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desf ăşurareaunui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

• Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice despecialitate şi metodice pentru disciplinele tehnologice;

• Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor tehnologice şi problemele deînvăţare specifice domeniului de pregătire;

• Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;• Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru

proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi

specificului clasei;• Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor

tehnologice;• Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau

competenţelor vizate;• Proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau

curriculum în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

• Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;• Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare

proiectată;• Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor

astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;• Stimularea potenţialului fiecărui elev şi dezvoltarea creativităţii.

3



B. Conţinuturile programei

I. Teme de didactică generală şi metodica predării disciplinelor tehnologice

1. Proiectarea, organizarea şi desf ăşurarea activităţii didactice la disciplineletehnologice în concordanţă cu curriculum naţional1.1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii

curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programeşcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

1.2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul:aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

1.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele tehnologice. Obiectivecadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şicompetenţe. Elaborarea obiectivelor operaţionale.

1.4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de

învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţareintra-, inter- şi transdisciplinare.

2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplineletehnologice. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic -aplicativ

2.1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizareametodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;

2.2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;2.3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare

2.3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;

2.3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;2.4. Mediul de instruire: cabinete, laboratoare, ateliere, săli de clasă, ferme didactice,

târguri şi expoziţii, şantiere (descriere, dotare, condiţii de utilizare);2.5. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile

de performanţă din standardele de pregătire profesională;2.5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective,

funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;2.5.2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);2.5.3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi

aplicabilitate;2.5.4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare,

reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare;

Bibliografie:

1. Bontaş, I., Pedagogie, Editura All Educational,1994;

2. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şiPedagogică Bucureşti,1998;

3. Cerghit, I., Neacşu, I.,

Negret, I., Pânişoar ă,I.O.,

Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001;

4. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat,

Editura Polirom, Iaşi, 1996;

4



5. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom,Iaşi, 2000;

6. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995;7. Iucu, R., Managementul şi gestiunea

clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;

8. Iucu, R., Instruirea şcolar ă, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;

9. Jinga, I., Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti,1995;10. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti,1998;

11. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti,1999;

12. Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şiPedagogică Bucureşti,1994;

13. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolar ă, Editura Aramis, Bucureşti,2000;

14. Radu, I.T., Evaluarea procesului deînvăţământ,

Editura Didactică şiPedagogică Bucureşti,2001;

15. Stoica, A., Evaluarea curentă şi exameneleGhid pentru profesori,

Editura Prognosis,Bucureşti, 2001;

16. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplinele tehnologice MEC, CNC învigoare;

17. Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor şcolare „Tehnologii” , 2002;18. Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională şi programele şcolare în vigoare –

www.edu.ro

II. Teme de specialitate

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI1. Definirea ecosistemelor. Caracterizarea agroecosistemelor.2. Sursele de poluare a mediului înconjur ător şi indicarea modului de dispersie a poluanţilor;• Surse de poluare a apelor şi modul de dispersie a poluanţilor.• Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.

• Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.3. Efectele majore ale poluării mediului (efectul de ser ă, ploi acide, stratul de ozon).4. Măsuri de protecţie a mediului şi combatere a poluării:• epurarea apelor;• purificarea emisiilor gazoase;• combaterea vibraţiilor şi zgomotelor;• desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor;• folosirea raţională a îngr ăşămintelor şi pesticidelor în agricultur ă;• colectarea transportul, depozitarea, prelucrarea şi recuperarea deşeurilor.

AGROPEDOLOGIE 1. Însuşirile principale ale solurilor şi modul cum influenţează ele capacitatea de producţie aacestora în stabilirea tehnologiilor de cultivare (proprietăţi chimice, fizico-mecanice, fizice,morfologice şi hidrofizice).

5



2. Asolamentele şi rolul lor în obţinerea de producţii mari şi de calitate3. Combaterea integrată a buruienilor:• generalităţi, definiţie şi grupare;• metode preventive;• metode agrotehnice;• combaterea biologică a buruienilor.

4. Combaterea chimică a buruienilor:• protecţia muncii în folosirea pesticidelor;• metode de aplicare a erbicidelor;• epoci de aplicare a erbicidelor;• selectivitatea erbicidelor;• interacţiunea erbicidelor cu solul;• remanenţa erbicidelor în sol.

AGROCHIMIE 1. Corectarea reacţiilor solurilor prin amendamente:

• corectarea reacţiei acide a solurilor;• corectarea reacţiei bazice a solurilor;2. Îngr ăşăminte organice naturale:• gunoiul de grajd;• tulbureala (nămolul) de bovine;• nămolul de decantare;• urina şi mustul de gunoi de grajd;• dejecţiile din sectorul avicol;• nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate or ăşeneşti;• compostul din resturi organice gospodăreşti;•

paiele nefermentate ca îngr ăşământ;• îngr ăşămintele verzi.3. Îngr ăşăminte chimice pe bază de azot, fosfor. potasiu.4. Îngr ăşăminte complexe

AGREGATE ŞI INSTALAŢII PENTRU AGRICULTUR Ă 1. Folosirea utilajelor si a agregatelor agricole pentru pregătirea terenului, înfiinţarea şiîntreţinerea culturilor agricole (pluguri, grape, cultivatoare, semănători).2. Maşini de recoltat:• combine pentru recoltat cereale păioase şi porumb;• maşina de recoltat mazăre şi fasole;• maşina de recoltat furaje: cositori, greble, maşini de adunat şi că piţat;• maşini de recoltat cartofi;Se tratează păr ţile componente şi procesul de lucru.3. Normele de protecţie a muncii şi PSI în exploatarea utilajelor şi maşinilor agricole.

CULTURA PLANTELOR DE CÂMP1. Tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp (rotaţie, fertilizare, sămânţa şi semănatul,

lucr ări de îngrijire, recoltare şi depozitare):• cereale nepr ăşitoare şi pr ăşitoare (grâu, porumb);• leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole);•

plante uleioase (floarea-soarelui);

6



• plante r ădăcinoase şi tuberculifere (sfecla de zahăr, cartoful): rotaţie, îngr ăşăminte,sămânţa şi semănat, îngrijire – prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor,irigarea, recoltarea.

2. Tehnologii de cultivare a plantelor furajere :• leguminoase perene (lucernă şi trifoi);• r ădăcinoase furajere (sfecla furajer ă, morcovul furajer)

3. Metode de îmbunătăţire a pajiştilor permanente :• Desecarea şi irigarea;• Cur ăţirea pajiştilor;• Combaterea vegetaţiei lemnoase;• Aplicarea îngr ăşămintelor.4. Metode de folosire raţională a pajiştilor:• Folosirea prin păşunat;• Folosirea prin cosit;• Folosirea mixtă.• Depozitarea şi conservarea plantelor furajere.

5. Norme de protecţie a muncii specifice lucr ărilor pentru culturile de câmp.CULTURA PLANTELOR HORTICOLE1. Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturilor legumicole:• Cultura legumelor în câmp;• Cultura legumelor protejate ;• Producerea r ăsadului de plante legumicole;• Plantatul (r ăsaduri, bulbi, tuberculi).2. Îngrijirea culturilor legumicole:• Lucr ări cu caracter general aplicat plantelor legumicole;• Lucr ări speciale aplicate plantelor legumicole;•

Lucr ări specifice culturilor for ţate şi protejate de legume.3. Recoltarea produselor legumicole:4. Pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiilor viticole:• Sisteme de cultur ă a viţei de vie;• Lucr ări de pregătire a terenului, desfundatul, fertilizarea de bază, corecţia reacţiei solului,

dezinfecţia solului;• Pichetarea terenului pentru plantaţiile viticole;• Înfiinţarea plantaţiilor viticole: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare,

pregătirea materialului săditor viticol în vederea plantării.5. Întreţinerea plantaţiilor roditoare de viţă de vie:• Sisteme de tăiere şi forme de conducere la viţa de vie• Agrotehnica plantaţiilor roditoare de viţă de vie: lucr ările solului, fertilizarea plantaţiilor,

protecţia fitosanitar ă şi împotriva accidentelor climatice şi irigarea plantaţiilor viticole.6. Sisteme de cultur ă ale pomilor fructiferi;7. Lucr ări de pregătire a terenului în vederea înfiinţării plantaţiilor pomicole: defrişarea

vegetaţiei, desfundatul, fertilizarea de bază, corecţia reacţiei solului, dezinfecţia solului;8. Înfiinţarea plantaţiilor pomilor fructiferi: epoca de plantare, executarea gropilor de

plantare, pregătirea materialului săditor pomicol în vederea plantării, plantarea propriu-zisă.

9. Întreţinerea plantaţiilor roditoare de pomi fructiferi:• Tehnica tăierilor de fructificare şi întreţinere a coroanei pomilor fructiferi;•

Agrotehnica plantaţiilor roditoare de pomi fructiferi: lucr ările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitar ă şi împotriva accidentelor climatice şi irigarea plantaţiilor viticole.

• Norme de protecţie a muncii specifice lucr ărilor din horticultur ă.

7



Bibliografie:

1. Bilteanu Gh., Fitotehnie Ed. Ceres, Bucuresti, 20012. Budoi Gh., Penescu A. Agrotehnica Ed. Ceres, Bucuresti, 1996

3. Dragos Toma Masini si instalatii agricole EDP, Bucuresti, 19814. Gh. Lixandru, C. Carametesi colaboratori

Agrochimie EDP, Bucuresti, 1990

5. Motca Gh., Oancea I., Geamanul L. Pajiştile României Ed. Tehn., Bucureşti, 19946. Munteanu I., Axinte M., Roman

Gh. V.Fitotehnie EDP, Bucureşti, 1995

7. Oanea Nicolae Pedologie generala Ed. PACO, Bucuresti,2001

8. Popescu V. Legumicultura Ed. Ceres, Bucuresti, 19969. Popescu V., Atanasiu N. Legumicultura Ed. Ceres, Bucuresti, 2001

10. Popescu M. si colaboratori Pomicultura EDP, Bucuresti, 199211. Scripnic V., Babiciu P. Masini agricole Ed. Ceres, Bucuresti, 1979

12. Tardea si Dejeu L. Viticultura EDP, Bucuresti, 199513. Iulia Tita, Mariana Stan Cultura plantelor horticoleManual pentru clasele XI-XII

Editura Gimnasium, 2002

14. Rodica Ciarnau si colaboratori Ecologie si protectia mediului,Manual pentru clasa a X-a

Ed. EconomicaPreuniversitaria, 2004

15. Scriosteanu C., Untarescu Gh. Agropedologie,Manual pentru clasa a XI-a

Editura Gimnasium, 2001

8

p Profesori Agricultura Horticultura

Documents

Transcript of p Profesori Agricultura Horticultura