OXIGENUL

Importanța oxigenului pentru menținerea vieții

Oxigenul (O2) reprezintă 21% din aer și este un element esențial pentru supraviețuirea tuturor vietuițoarelor de pe Pământ. Există totuși bacterii care pot trăi fără prezența oxigenului (de exemplu, bacteriile sulfuroase).

Oxigenul a fost descoperit de către Carl Wilhelm Scheele (1772) și Joseph Priestley (1774), independent unul de altul. Joseph Priestley a introdus o cantitate de oxid roșu de mercur într-o capsulă așezată sub un clopot de sticlă din care se scosese aerul și care a fost scufundat parțial în mercur. După încălzirea capsulei, focalizând cu ajutorul unei lentile solare, el a constatat prezența unui gaz. Chimistul a numit noua prezență gazoasă „aer deflogisticat”. Antoine Lavoisier dă „aerului deflogisticat” o nouă denumire - oxigen (oxus = acid, genae = a produce). Astfel cuvântul oxigen înseamnă producător de acizi. Denumirea propusă de Lavoisier provine dintr-o eroare a marelui chimist care considera că toți acizii conțin oxigen.

Descoperire

Oamenii de stiinta au reusit sa identifice compozitia oxigenului de la nasterea sitemului nostru solar, informeaza BBC. Descoperirea este foarte importanta in vederea reconstructiei evolutiei corpurilor ceresti din vecinatatea Pamantului. Naveta Genesis a petrecut doi ani, colectand probe de oxigen de la periferia sistemului nostru solar, format in urma cu 4.6 miliarde de ani.

Cercetatorii au reusit sa recupereze datele, crezute pierdute, dupa ce o capsula Genesis s-a prabusit in desertul Utah, in 2004. Se stie ca Terra, Luna si meteoritii au trei izotopi diferiti, Oxigen-16, Oxigen-17 si Oxigen-18, dar cauza variatiilor din diferitele parti ale sistemului solar nu sunt cunoscute.

Oxigenul este cel mai răspândit element de pe planetă, găsindu-se atât în stare liberă cât și sub formă de compuși. În stare liberă, oxigenul se află fie sub formă moleculară în aer (21%), fie sub formă de ozon (O3) în straturile superioare ale atmosferei. Oxigenul intră în compoziția unui număr mare de compuși, atât în substanțe organice (grăsimi, proteine, zaharuri, alcooli) cât și în substanțe anorganice (apa, oxizi, silicați, carbonați, azotați, fosfați, sulfați etc.)

Răspândire

Oxigenul este un gaz incolor, inodor, insipid și puțin solubil în apă. Este de 1,1 ori mai greu decat aerul. Acesta se lichefiaza foarte greu la o temperatura de -183 °C

Oxigenul întreține viața și arderea. Se utilizează în medicină, aparat autonom de respirat sub apă în circuit închis pentru scafandri de luptă, albirea țesăturilor, sudură, tăierea metalelor, sinteza acizilor, motoare, obținerea experimentelor. oxigenul prezinta cei mai multi atomi.

Proprietăți fizice

Vasile Alexandra Stefania clasa aVIII-a B

SFARSIT!