Ovidiu-metamorfoze Cartea 15

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 15

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-15 1/12

METAMORFOZE. CARTEA XV

CARTEA XV 1întemeierea Crotonei —2Sistemul transformărilor şi învăţătura lui Pytagora —3Hippolytus devine zeul ir!ius"nimfa #geria este s$%im!ată în izvor —&'ages( năs$ut dintr)un !ulgăre de pămînt —*+an$ea lui ,omulus este s$%im!ată în ar!ore —-+ui Cipus îi $res$ $oarne —.Ciuma din +aţium/#s$ulap întovărăşeşte pe romani su! forma unui şarpe —0ulius Caesar s$%im!at în stea"elogiul lui ugustus

1/întemeierea CrotoneiSe punea atun$i între!area $ine va înfrunta greutatea unei sar$ini atît de mari şi va putea urma unuirege atît de strălu$it4 o$ea poporului( vestitoare a adevărului( %otărăşte la $ondu$ere pe vestitul 5uma/ #l

nu so$oteşte destul faptul $ă e $unos$ător al instituţiilor sa!ine" $u spiritul lui deose!it( pune la $ale lu$rurimai mari şi)şi pune între!ări asupra firii lu$rurilor/ 6ragostea pentru asemenea preo$upări îl fa$e să

părăseas$ă patria şi Cures1 şi să a7ungă în $etatea2 gazdei lui Her$ule/ $i( mtre!înd $ine a întemeiata$eastă $olonie grea$ă în ţinuturile itali$e( astfel i)a răspuns unul din lo$alni$ii mai !ătrîni( $unos$ător alvremii de altădată8Se spune $ă fiul lui 9upiter( venind de la :$ean $u o turmă( de !oi din Hi!eria3( a a7uns pe ţărmurile

la$iniene&( $u a7utorul unui vînt favora!il şi lăsînd $ireada slo!odă prin iar!a tînără( a fost primit în $asalui Croton( unde s)a odi%nit după o o!oseală atît de îndelungată/ +a ple$are( se spune $ă a zis astfel ;na$est lo$ va fi un oraş nepieritor al nepoţilor mei</=i făgăduiala a fost îndeplinită/ Că$i a fost un oare$are >ys$elos( fiul %a lemon din rgos( foarte iu!it de

zeii a$elei vremi/ Pe $înd a$esta era $ufundat într)un somn greu( purtătorul de mă$iu$ă* s)a aple$at în visasupra lui şi i)a vor!it astfel ;Haide( părăseşte lo$urile părinteşti? >ergi şi $aută apele pietroase aleîndepărtatului esar *< =i l)a ameninţat $ă are să se teamă de multe( da$ă nu se va supune/ poi zeul adispărut odată $u somnul/

@iul lui lemon se s$oală şi)şi deapănă în minte visul/ Se găseşte în mare ne%otărire/ Aeul îi porun$eşte să ple$e/ +egile îl opres$ să ple$e/ =i moartea este pedeapsa pentru $el $e vrea să părăseas$ă patria/Soarele $andid îşi as$unsese $apul strălu$itor în :$ean şi noaptea adîn$ă îşi înălţase nim!ul de stele/ +ui>ys$elos i se păru $ă vede pe a$elaşi zeu $are)i dă a$elaşi sfat şi)l ameninţă $u lu$ruri mai mari şi mai

grave/ da$ă nu se supune/ S)a temut şi se pregătea să)şi mute altarul părintes$ în noi sălaşuri/ 6ar în oraşse produ$ nemulţumiri şi el este fă$ut vinovat de dispreţuirea legilor/ Cînd se 7ude$a pro$esul şi vina era

evidentă( n)avea nevoie de martori( vinovatul $u părul răvăşit( ridi$înd o$%ii şi mîinile $ătre zei( a zis ;:(tu( $el $are prin douăspreze$e mun$i ai o!ţinut dreptul $erului( dă)mi( te rog( a7utor( $ă$i tu m)ai împins săfa$ greşeala</#ra un o!i$ei ve$%i $a %otărîrea să se dea $u pietre al!e şi negre/ Cele negre $ondamnau pe vinovaţi( iar

$ele al!e îi a$%itau de pedeapsă/ 'rista 7ude$ată a în$eput/ 'oate pietri$ele au $ăzut negre în urna nemi)loasă/ 6ar $înd au fost vărsate pentru a fi numărate( s)a văzut $ă toate din negre deveniseră al!e/ Prin pu)terea lui Her$ule li s)a s$%im!at $uloarea şi lemonide a fost a$%itat/ #l adu$e mulţumiri fiului luimp%itryo. şi( a7utat de vînturi prielni$e( porneşte pe >area oni$ă(1 Cures oraşul natal al lui Numa Pompilius, al doilea ree al Romei, despre !are se po"esteşte mai departe.# Crolona, !etate $n sudul %taliei $ntemeiat& de Croton, !are a &'duit pe (er!ule, aşa !um se po"esteşte mai departe.

) (i*eria, numele "e!+i ai paniei. (er!ule a u!is pe reele Cer-on din ades /Cadi0 %n pania, !are2şi +r&nea "itele !u !arnea supuşilor ei şi a

luat !u el o parte din "itele a!estuia. 3espre mun!ile lui (!r!ule, "e'i Cartea %X.4 Capul 5a!inium, aproape de Crolona.6 (er!ule7 el este 8iul %ul 9uplter, despre !are se "or*eşte mai sus.: Aesar, rlu $n ;ruttium /a'i Esaro.

< (er!ule era 8iul leitim al lui Amp+itr-o, ree $n T-rint+.




tre$e de la$edemonianul 'arent0 şi rămîn în urmă Sy!aris( 5eretul Salentin( golful '%urium( 'emeses şiogoarele lui 9apyB/ =i după $e( $u faţa spre ţărm( stră!ate atîtea regiuni( găseşte gura fluviului esareus$el indi$at de Her$ule/ 5u departe de ai$i era un mormînt în $are pămîntul a$operea oasele sfinte ale lui

Croton/ $i a pus temelia unui nou oraş( $um îi porun$ise zeul( şi i)a dat numele $elui îngropat/ Se ştiesigur $ă a$estea au fost în$eputurile lo$ului şi ale oraşului aşezat în ţinuturile taliei/2/Sistemul transformărilor si invatarura lui Pytagora

i$i în Crotona trăia un !ăr!at originar din Samos/ #l fugise în timp de somn şi denoua stăpînire şi( din ură faţă de tiran1D( se eBilase de !ună voie/ $est !ăr!at s)a înălţat $u mintea pînă lazei în regiunile $ereşti şi pe $ele pe $are natura le refuză o$%ilor omeneşti el le)a $uprins $u o$%ii minţii/6upă $e pătrundea toate prin meditaţie adîn$ă şi îndelungată( el dădea la lumină rodul ostenelilor sale şi— împărtăşea şi altora/ >ulţimea îl as$ulta în tă$ere şi)i admira $uvintele( iar el învăţa despre în$eputul

lumii şi despre $auzele lu$rurilor( $e e natura( $e sînt zeii( $um se formează zăpezile( $are e o!îrşiafulgerului( da$ă tună 9upiter sau norii împinşi de vînturi se $io$nes$ între ei( $e fa$e să se $utremure

pămîntul( $e legi urmează stelele pe $er şi tot $e are eBpli$are as$unsă/#l $el dintîi a mustrat pe oameni $ă se %rănes$ $u $arne şi $el( dintîi a spus a$este $uvinte înţelepte( dar

$are n)au fost luate în seamă 8în$etaţi( muritori( a vă întina trupurile $u o %rană nelegiuită/ Sînt $ereale(sînt Poame $are $ad de greutatea lor din ramuri şi struguri pe

viţe/ Sînt zarzavaturi plă$ute şi legume( al $ăror fru$t tare poate fi înmuiat prin fo$/ veţi de asemenea

lapte şi mierea $are miroase a parfum de flori/ Pămîntul vă adu$e !elşug de !ogăţii şi %rană plă$ută şioferă mese fără omor şi sînge/ Cu $arne îşi potoles$ foamea doar fiarele/ =i nu toate/ Că$i $alul( oile şivitele trăies$ $u iar!ă/ 6ar $ei $ărora le este sufletul nedomesti$it şi săl!ati$( tigrii rmeniei( leii furioşi(

urşii( lupii( $aută $u plă$ere %rană $u sînge/ ai? $ît de mare $rimă este de a introdu$e măruntaie înmăruntaie( de a îngraşă $orpul $u !u$ăţi de $orp şi de a trăi o fiinţă din moartea altei fiinţe/ :are înmi7lo$ul atîtor avuţii pe $are le naşte $ea mai !ună dintre mame( pămîntul( nu e ni$i o plă$ere mai marede$ît a$eea de a muş$a $u dinte săl!ati$ din !u$ăţi $are au simţit durerea şi de a reînnoi o!i$eiurile

$y$lopilor4 :are nu poţi să)ţi potoleşti foamea pînte$elui la$om( de$ît da$ă ai u$is pe altul4:amenii a$elei vîrste pe $are o numim de aur au fost feri$iţi %rănindu)se $u roade ale ar!orilor şi $uier!uri pe $are le s$oate pămîntul şi nu şi)au mîn7it gura $u sînge/ tun$i şi păsările şi)au miş$at însiguranţă aripile prin aer şi iepurele a rătă$it fără fri$ă pe $împuri şi pe peşte nu)l agăţase în undiţă

$redulitatea sa/ 'oate erau fără vi$lenie( netemîndu)se de ni$i o $ursă şi trăiau într)o pa$e deplină/ 6ar

după $e $ineva( !lestemat fie( ori$ine va fi fost( nu s)a mulţumit $u %rana de pînă atun$i a oamenilor şi aîng%iţit în pînte$ele la$om mîn$ări de $arne( s)a des$%is $alea $rimei/ So$otes$ $ă pentru a u$ide fiare s)a pătat pentru prima dată fierul de sînge/ $easta n)ar fi fost prea mult/ @iind$ă mărturisim $ă animalele $arene dores$ moartea tre!uie să fie date morţii( $u toată părerea de rău/ 6ar tre!uiau să fie numai u$i/se( nuEşi mîn$ate/ 6e a$i nelegiuirea a mers mai departe/

Se spune $ă prima vi$timă $are şi)a meritat moartea a fost por$ul( fiind$ă a dezgropat seminţele lui Ceres$u rîtul şi a năruit speranţa omului/ Se spune $ă un ţap a tre!uit să fie 7ertfit pe altarul lui Fa$$%us( fiind$ăa ros o viţă/ Greşeala sa a vătămat pe doi/ 6ar $e aţi meritat voi( turme de oi( năs$ute pentru a a7uta peoameni( voi $are purtaţi ugerele pline de ne$tarul laptelui( $are dăruiţi lina voastră pentru îm!ră$ăminte

moale şi $are sînteţi mai de folos prin viaţa( de$ît prin moartea voastră4 Ce au meritat !oii( fiinţe fărăvi$lenie şi înşelă$iune( liniştite şi nevătămătoare( năs$ute să suporte mun$a4 #ste fără inimă şi nevredni$de darul lui Ceres $el $e poate să ia de la 7ug şi să taie pe mun$itorul ogorului său( $el $e poate să taie $u

se$urea gîtul strivit de mun$ă al $elui prin $are de atîtea ori s)a reînnoit ogorul şi a dat atîtea roade/=i nu e destul $ă săvîrşes$ a$este nelegiuiri" oamenii îşi iau $a tovarăşi la astfel de $rime pe zei şi $red $ădivinităţile $erului se !u$ură de u$iderea unui 7un$an de 7ug/ i$tima( fără pată şi de o frumuseţedesăvîrşită( $ă$i e rău pentru ea $ă e frumoasă( împodo!ită $u pangli$i şi aur( este dusă în faţa altarului( = Tarentul era !olonie spartan& /5a!edemona, nume al partei.> -*aris, oraş $n 5u!ania, $ntemeiat de re!i, in anul 61? $.e.n.7 Ne2r etul alentin, un or&şel in Cala*ria7 salentini, un ameste! de popula@ie

Bretan&, iliri!& şi itali!&, !e lo!uia $n Cala*ria7 T+urium, ol8ul Tarent7 Nemeşe, @inut $n Cala*ria7 9ap-0, 8iu al lui 3aedalus, a dat numele

%ap-8ei, @inut $n sudul %taliei.1? Tiranul amosului era pe atun!i Pol-!rate.




unde neştiutoare aude rugă$iuni şi vede $ă i se pun între $oarne turte de grîu( pe $are ea le)a mun$it( şi(

în7ung%iată( pătează de sînge $uţitul( pe $are poate l)a văzut oglindindu)se în apa limpede de ritual/ poisînt privite măruntaiele smulse din pieptul în$ă viu şi sînt $er$etate în ele gîndurile zeilor/6e unde la om atîta poftă pentru mîn$ăruri oprite4 îndrăzniţi să vă %răniţi $u ele( o muritori4 5u fa$eţia$easta şi luaţi aminte la sfaturile mele $înd veţi simţi în $erul gurii voastre $arnea de !ou( să simţiţi şi să

ştiţi $ă este a tovarăşilor voştri de mun$ă/ =i( fiind$ă un zeu îmi inspiră graiul( mă voi supune zeului $aremă inspiră/ Sufletul meu este $a ora$olul de la 6elp%i" de)l voi des$%ide( $erul se va des$%ide şi zeii vor

vor!i prin gura mea/ oi prevesti lu$ruri mari( $are multă vreme au stat as$unse şi nedes$operite de minteaînaintaşilor/

îmi pla$e să merg prin înaltul spaţiilor/ îmi pla$e( părăsind pămîntul şi netre!ni$a lo$uinţă a trupului( să fiu purtat prin nori şi să mă opres$ pe umerii puterni$ului tlas/ Să prives$ de departe sufletele rătă$itoare =i

lipsite de raţiune şi $elor $e tremură şi se tem de moarte astfel să le vor!es$ şi să le desfăşor firuldestinului:( neam $%inuit de fri$a morţii? 6e $e vă temeţi zadarni$ de StyB( de întuneri$ şi de ispăşirile unei lumiîn$%ipuite( nume deşarte şi domeniu al fanteziei poeţilor4 @ie $ă au fost nimi$ite prin fo$ $orpurile( fie $ă

au putrezit în mormînt( să nu so$otiţi $ă pot suferi vreun rău/ Sufletele sînt fără de moarte şi întotdeauna( părăsind sălaşul de mai înainte al trupului( tre$ în noi $orpuri( în $are lo$uies$ şi trăies$/ #u însumi( $ă$i

îmi amintes$( în timpul răz!oiului troian eram #up%or!us11( fiul lui Pant%ous( şi săgeata lui tride $el mi$mi)a străpuns pieptul/ :dinioară am re$unos$ut la rgos( în templul 9unonei( s$utul pe $are)l ţineam în

mîna stingă/ 'otul se s$%im!ă( nimi$ nu piere/ Sufletul rătă$eşte şi vine de a$olo ai$i şi de ai$i a$olo( seaşază în ori$e $orp şi tre$e din $orpul animalelor în $el al oamenilor" al nostru de asemenea tre$e înanimale şi nu piere ni$iodată/ =i după $um $eara moale poate $ăpăta ori$e formă şi modelată în ori$e $%iprămîne totuşi a$eeaşi( tot aşa sufletul este totdeauna a$elaşi( doar tre$e în diferite $orpuri/

şadar( feriţi)vă( $a sentimentele voastre de milă să nu fie învinse de poftele pînte$elui( nu tul!uraţi prin)tr)o u$idere nelegiuită suflete înrudite $u al vostru( nu %răniţi sînge $u sînge/ =i fiind$ă am pornit pe o

mare întinsă şi am lăsat din plin pînzele în voia vîntului( vă spun $ă nu este nimi$ $are să rămînă în a$eeaşistare în tot universul/ 'oate $urg şi ori$e formă întru$%ipată este tre$ătoare/ însuşi timpul alune$ă într)omiş$are neîn$etată( $a un fluviu/ Că$i ni$i fluviul nu se poate opri în lo$( ni$i orele în z!orul lor uşor şi(după $um valul împinge din urmă valul( iar a$esta pe $el dinaintea lui( tot aşa vremea deopotrivă fuge(

deopotrivă se urmează una pe alta şi este nouă întotdeauna/ Că$i $e a fost înainte nu mai e( devine $e nufusese şi toate se reînnoies$/ ezi $um nopţile de $înd se $o!oară tind spre lumină şi $um soarelestrălu$itor urmează nopţii negre/ 5i$i $erul n)are a$eeaşi $uloare( $înd totul doarme în liniştea nopţii şi$înd strălu$itorul +u$ifer se înalţă pe $alul său al!( sau $înd fii$a lui pallas12 revarsă lumina sa peste tot

universul( pregătind $alea lui P%oe!us/ însuşi dis$ul soarelui este roşu $înd se înalţă dimineaţa dinadîn$uri( roşu seara $md se as$unde în adîn$uri şi al! strălu$itor la amiază( fiind$ă a$olo sus este aerul $elmai limpede şi mai depărtat de atingerea $u pămîntul/ 5i$i forma lunii nu poate fi a$eeaşi întotdeauna/rmînd mereu ziua de azi( da$ă e în $reştere( azi e mai mi$ă de$ît mîine( iar da$ă e în des$reştere( azi e

mai mare de$ît mîine/Ce( nu vedeţi $ă şi anul se s$urge în patru anotimpuri( stră!ătînd faze $are seamănă $u viaţa noastră4Primăvara este $a un $opil tînăr şi deli$at( %rănit $u lapte/ tun$i răsare iar!a strălu$itoare( fragedă şi plinăde su$( adu$înd !u$urie şi speranţă ţăranului/ tun$i totul înfloreşte/ :gorul rîde prin $ulorile florilor şi

frunzele sînt în$ă la în$eput/ 6upă primăvară anul a7unge în vară mai ro!ust şi e $a un tînăr puterni$/Că$i nu este vîrstă mai plină de energie( mai dăruitoare şi mai învăpăiată/ rmează toamna( $oaptă( fără

fervoarea tinereţii( domoală( $u păr al! în$epînd să apară la tîmple( timp mi7lo$iii între tinereţe şi !ătrîneţe/poi vine !ă)trîna iarnă( posomorită( $u pas tremurat( $u părul al!( sau $ăzut/Corpurile noastre nu se s$%im!ă şi ele fără în$etare4 >îine nu vom fi $e am fost ieri( sau $e sîntem azi/ fost o zi în $are( doar germeni şi prime speranţe ale oamenilor( am lo$uit în pînte$ele mamei/11 Eup+or*us, unul dintre !ei mai "itei lupt&tori troieni, a murit de s&eata lui Menelau.1# Aurora.




5atura $u mîini meştere ne)a format şi( $înd $orpurilor noastre le)a venit vremea( nu le)a înă!uşit în$%iseîn pînte$ele plin al mamei( $i din lă$aşul lor le)a împins în afară la aer/ eşit la lumină( $opilul a stat întîi$ul$at pe spate( mi$ şi fără putere/ Curînd a în$eput să meargă în patru la!e $a do!itoa$ele/ n$etul

$u în$etul s)a ridi$at în pi$ioare( $u în$%eieturile genun$%ilor în$ă nesigure şi puterile)i avînd nevoie despri7in/ poi a fost puterni$ şi năvalni$/ 6ar tre$e şi vremea tinereţii/ Se du$ şi anii maturităţii şi viaţa$o!oară pe drumul !ătrîneţii spre apus/ Puterile de mai înainte se ma$ină şi se istoves$/ Plînge !ătrînul

>ilon13 $înd îşi vede atîrnînd neputin$ioase !raţele a$elea $are( prin tăria muş$%ilor( fuseseră asemenea$elor ale lui Her$ule/ =i plînge 'yndarida1& $înd îşi priveşte în oglindă z!îr$iturile !ătrîneţii şi se întrea!ăunde este frumuseţea din pri$ina $ăreia a fost de două ori răpită/ 'impul $are roade( şi tu( ne suferită !ătrîneţe/ îng%iţiţi totul şi în$etul $u în$etul mistuiţi $u moartea lentă tot $e este atins de dintele vremii/ 5i$i $ele pe $are le numim prime elemente nu sînt sta!ile/ =i vă voi arăta prin $e s$%im!ări tre$( as$ultaţi)

mă? +umea veşni$ă $uprinde patru elemente( din $are ia naştere totul/ 6in ele două sînt grele şi sînt trase prin greutatea lor în 7os pămîntul şi apa/ ar două sînt lipsite de greutate şi se îndreaptă în sus( fără să le

împingă $ineva aerul şi fo$ul mai $urat de$ît aerul/ Cu toate $ă a$estea o$upă spaţii diferite( totul se naştedin ele şi se întoar$e în ele/ Pămîntul se des$ompune şi se prefa$e în apă( apa se evaporează( se ridi$ă în

sus şi devine aer( iar aerul în regiunile eterului devine fo$/ poi se desfa$ iarăşi( urmînd a$eeaşi ordineînapoi/ @o$ul( îngroşîndu)se( devine aer( a$esta apă/ iar apa se întăreşte şi se fa$e pămînt/ 5i$i o speţă nu

rămîne fiBă( $i natura înnoitoare a lu$rurilor întregeşte alte $%ipuri din altele/

Credeţi)mă( nimi$ nu piere în imensitatea universului/ 'otul se s$%im!ă şi îm!ra$ă alte forme/ Se numeştenaştere în$eperea de a fi alt$eva de$ît a fost înainte/ =i a muri este a în$eta de a fi a$elaşi lu$ru/ Se mutăunele elemente într)o parte( altele în alta( dar în totalitatea lor rămîn a$eleaşi/ Cred $ă nimi$ nu poate dura

multă vreme $u a$eeaşi formă/ stfel vîrsta de fier a urmat $elei de aur( astfel s)a s$%im!at de atîtea ori în)făţişarea lu$rurilor/ #u însumi am văzut întins de ape $eea $e fusese înainte pămînt/ m văzut pămînt înlo$ul mării şi s$oi$i marine au rămas departe pe us$at( !a( o an$oră ve$%e a fost găsită în vîrful unuimunte/ Ce altădată a fost $împ( $ursul apelor l)a fă$ut vale( muntele a fost s$o!orît de ape în mare( $e a

fost lo$ mlăştinos devine $împ nisipos şi deserturi us$ate au devenit mlaştini stătătoare/ i$i natura a s$osla iveală izvoare noi( a$olo le)a în$%is( şi atîtea fluvii apar din $utremurele de pămînt( sau dispar $eleeBistente/ stfel +y$us1*( după $e este a!sor!it în măruntaiele pămîntului( reapare mult mai departe( $a şi$um ar izvorî din nou/ stfel marele #rasinus1- a$i dispare( a$i apare în ogoarele argolidiene( după $e

$urge pe su! pămînt/ Se spune $ă dezgustat de $ursul şi de ţărmurile sale de mai înainte din >ysia(

Cay$us1.

$urge într)o altă dire$ţie/ +a fel menanus10

( a$i $urge rostogolind nisipul si$ilian( a$i rămîne $ual!ia sea$ă/ nigros1 înainte se putea !ea" a$um n)ai mai dori să te atingi de apa lui după $e( da$ă e să$rezi în poeţi( şi)au spălat a$i $entaurii rănile pe $are li le fă$use Her$ule/ Ce( Hypanis2D( $are este dul$e la

izvor în munţii S$iţiei( nu se umple mai la vale de săruri amare4 ntissa( P%aros şi 'yrul21 @eni)$iei erau

în$on7urate de apă" ni$i una din ele a$um nu e insulă/ Cei ve$%i au pomenit +eu$adia22 ţinînd de $ontinent/$um o în$on7oară valurile/ Se zi$e $ă şi AInele23 era odinioară unită $u talia( pînă $e marea şi)a fă$ut lo$

şi a despărţit)o( îng%iţind în valuri lim!a de pămînt $e le unea/ 6a$ă vrei să $auţi oraşele a$%eene Heli$e şiFuris2&( le vei găsi su! apă şi $oră!ierii o!işnuies$ şi a$um să le arate zidurile su! valuri/ Se află aproape

de 'roezena2*( unde a domnit Pitt%eus( o $olină $u $oastele a!rupte şi nea$operite de pădure/1) Milon din Croiona, atlet !ele*ru prin puterea sa mira!uloas&, !are dintr2un pumn u!idea un taur, $l adu!ea pe umerii s&i şi2l m$n!a

$ntr2o sinur& 'i.14 T-ndari&a, Elena, 8ii!a lui T-ndar, a 8ost r&pit& o dat& de T+eseu şi a doua oar& de Paris.16 5-!us, aluent al Meandrulul, $n Frlia.1:

Erasinus, r$u $n Arolida.1< Ca-!us, r$u $n M-sia, !ure prin apropierea Peramului.1= Amenanus, (u $n i!ilia.1> Aniros, r$u $n Dlida.#? (-panis, Tiu in arma@ia european& /a'i ;uul din .R....#1 Antissa, oraş $ntr2o mi!& insul& n& 5es*os7 P+aros, mi!& insul& n& Ale0andria, "estit& prin 8arul !are2i poart& numele7 T-r, oraş mari2tim şi !omer!ial $n Femeia, renumit prin purpura sa. /Nu ştim da!& pe "remea lui P-taora, Antissa era $mpreun& !u 5es*os, şi da!& P+aros @inea

de us!at.## 5eu!adia, insul&, alt&dat& peninsul&, aproape de A!arnania /A!arna2nla, pro"in!ie $n re!ia, $ntre Etolia şi Epir.#) Znele7 "e'i nota =#, Cartea X%%%.#4 (eli!e şi ;uris, oraşe maritime in A!+eea.#6 Troe'ena, oraş "e!+i in Arolida, !apitala şi reşedin@a lui Pitt+eus, *uni!ul lui T+eseu.




$eastă $olină era altădată $împie întinsă/ +u$ru groazni$ de povestit( $u puterea lor săl!ati$ă( vînturileîn$%ise în peşteră( — $ăutînd zadarni$ să)şi găseas$ă ieşire( fiind$ă în toată în$%isoarea nu era ni$i o$răpătură( — suflînd au umflat pămîntul( $um ai umfla o !ăşi$ă $u gura( sau un $impoi din piele de ţap/

$ea umflătură a lo$ului a rămas şi are înfăţişarea unei $oline înalte( întărită de)a lungul vremii/6eşi îmi vin în minte foarte multe auzite( sau $unos$ute de mine( foarte puţine vă voi mai povesti pe lîngă$ele de mai sus/ Ce4 5u $apătă şi nu suferă apa s$%im!ări felurite4 în miezul zilei( apa izvorului tău(

mmon2- purtător de $oarne( este re$e $a g%eaţa( dar e $aldă( la apusul şi răsăritul soarelui/ Se povesteşte$ă lemnul se aprinde( da$ă îl arun$i în apele din ţara lui t%amas2.( $înd luna este în ultima zi dedes$reştere/ Ci$onii20 au un rîu din $are da$ă !ea $ineva i se fa$e trupul de piatră( $ă$i tot $e atinge a$eastăapă se prefa$e în piatră/ Crat%is şi Sy!aris2 ve$in a$estuia în ogoarele noastre fa$ părul asemenea$%i%lim!arului şi aurului/ =i( lu$ru $u atît mai minunat( sînt li$%ide $are pot să s$%im!e nu numai $orpul(

dar $%iar sufletele/ Cine n)a auzit de apele o!s$enului Salma$is3D şi de la$urile etiopiene31 din $are( da$ă$ineva a !ăut( sau înne!uneşte( sau este $uprins de un somn greu4 Cine s)a spălat în izvorul Clitorium32

fuge de vin şi( $umpătat( doreşte numai apă $urată/ @ie $ă este în a$eastă apă o putere lăuntri$ă potrivni$ăvinului( fie $ă tre!uie să $redem $eea $e amintes$ lo$alni$ii $ă fiul lui myt%aon33( după $e prin des$înte$

şi ier!uri vră7ite a domolit furiile fii$elor lui Proetus3&( a arun$at în a$ea apă des$înte$ele de $urăţire aminţii şi repulsia pentru vin a rămas în apă/ Cu un efe$t $ontrar a$estuia $urge rîul +yn$estius3*" $ui !ea( i

se împleti$eşte lim!a( $a şi $um ar fi !ăut vin/ #Bistă un rîu în r$adia( $ei ve$%i l)au numit P%eneos3-( ale

$ărui ape au un du!lu efe$t( de $are să te temi noaptea $ă$i( !ăute noaptea( sînt vătămătoare( iar ziua se pot !ea fără ni$i un peri$ol/stfel( la$uri şi fluvii au alte şi alte puteri/ fost un timp $înd :rtygia3. plutea pe mare" a$um este insulă

nemiş$ată/ rgonauţii s)au temut să nu se loveas$ă de Symplegadele30 purtate la întîmplare de %ărţuialavalurilor" a$um stau nemiş$ate şi rezistă vînturilor/ Cuptoarele în$inse de sulf ale #tnei nu vor ardetotdeauna( ni$i n)au ars întotdeauna/ Că$i( da$ă pămîntul este o fiinţă $are trăieşte şi respiră( s$oţîndflă$ări prin lo$uri nenumărate( el poate să)şi s$%im!e $ăile de respiraţie

şi( de $îte ori se $utremură( să le astupe pe unele şi să le des$%idă pe altele/ 6a$ă vînturile în$%ise înfundul peşterilor azvîrlă afară pietre peste pietre( $are $onţin în ele materii $e se aprind şi lovite unele dealtele fa$ să ia naştere fo$ul( de îndată $e vînturile se liniştes$ peşterile rămîn re$i/ ar da$ă !itumul seaprinde şi sulful gal!en arde $u fum su!ţire( desigur $ă atun$i $înd pămîntul nu va mai avea $u $e %răni

fo$ul( $înd flă$ările nu vor mai găsi nimi$ să mistuie( ele se vor istovi de la sine şi fo$ul se va stinge/

Se spune $ă eBistă oameni în ţinuturile %yper!o)reene3

( la Pallene&D

$ărora li se a$operă $orpurile $u peneuşoare după $e au intrat de nouă ori în la$ul 'riton&1/ #u nu $red/ Se spune de asemenea $ă femeile s$yt%e(stropindu)se pe $ap $u anumite su$uri $apătă a$eleaşi însuşiri minunate/ 6ar da$ă tre!uie $rezut $eea $e edovedit( nu vedem oare $um $orpurile $are putrezes$ de $ăldură şi vreme se s$%im!ă în mi$i animale4'aie un taur şi îngroapă)l în pămînt din măruntaiele ui putrezite — faptul este $unos$ut din eBperienţă —

ies al!ine $are( după o!i$eiul părinţilor( iu!es$ $împurile şi mun$a în năde7dea roadelor ostenelii lor .#: Ammon /(ammon, di"initate li*iana şi eiptean&, !u un templu !ele*ru %n oa'a !u a!elaşi nume. A!east& di"initate a 8ost

mai ttr'iu !instit& de re!i şl romani su* numele de 9upiter (ammon şi repre'entat& !u !ap de *er*e!. %'"orul despre !are "or*eşteO"idiu se &sea $n dum*ra"a de lin& templul lui 9upiter (ammon.#< Gara lui At+amas, @inut $n Epiral de sud.#= Ci!onii7 "e'i nota l, Cartea X.#> Crat+is, r$u in sudul %taliei, !a şi -*aris.)? alma!is, "e'i Cartea %V.)1 Etiopia, A*isinia de a'i.)# %'"or $n apropiere de Clitorium, oraş $n Ar!adia.)) Fiul lui Am-t+aonH Melampus, !ele*ru +i!itor şi medi!.)4 Fii!ele lui Proetus, ree $n Tir-nt+, dispre@uind !ultul lui ;a!!+us, au $nne*unit.)6 5-n!estius, r$u $n sudul Ma!edoniei.): P+eneos, oraş $n Ar!adia şi r$u unde se opres! apele t-0ului.)< Ort-ia7 "e'i nota :4, Cartea 1.)= -mpleade, mi!i insule la ieşirea din ;os8or $n Marea Near&.)> Ginuturile ti-per*oreene, din nordul $ndep&rtat. Tr&da şl Ma!edonia sint so!otite @&ri nordi!e pentru sudul %taliei.4? Pallene, peninsul& şi oraş in Ma!edonia.41 +a!ul Triton, $n Tra!ia. Pallene este mult mai la sud de la!ul Triton, deşi O"idlu le apropie.




Calul de răz!oi îngropat în pămînt este o!îrşia gărgăunului/ 6a$ă rupi !raţele în$ovoiate ale unui ra$ demare şi)l îngropi în pămînt( din partea îngropată iese un s$orpion $e ameninţă $u $oada în$îrligată/:mizile $are ţes frunzele $u fire al!e — lu$ru a fost o!servat de mun$itorii $împului — îşi s$%im!ă forma

devenind fluturi/ Pămîntul $onţine seminţe din $are ies !roaşte verzi( $are se nas$ fără pi$ioare( dar în$etul$u în$etul le $res$ pi$ioare potrivite pentru înotat şi( $a să poată sări( pi$ioarele din urmă le sînt mai lungide$ît $ele dinainte/ Puiul( pe $are ursoai$a l)a năs$ut de $urînd( a!ia e o !u$ată de $arne $u viaţă/

+ingîndu)l( mama îi netezeşte pi$ioarele şi—1 adu$e la forma pe $are o are ea însăşi/ 5u vezi $um larvele$are sînt în $elulele fagurilor sînt fără pi$ioare şi le apar tîrziu pi$ioarele şi aripile4 Pasărea $are poartă$oada $a un nim! de stele( vulturul purtător al armelor lui 9upiter( sau porum!iţa $yt%ereanei enus şi totneamul de păsări( $ine şi)ar în$%ipui $ă se nas$ din ouă( da$ă n)ar şti $ă se nas$ astfel4 Sînt unii $are $red$ă atun$i $înd şira spinării a putrezit în mormîntul în$%is( măduva omeneas$ă se s$%im!ă în şarpe/

'otuşi fiinţele se trag unele din altele/ #Bistă o singură pasăre $are reapare şi renaşte prin sine însăşi/sirienii o numes$ P%oeniB/ #a nu trăieşte $u seminţe( ni$i $u iar!ă( $i $u la$rimi de tămîie şi $u su$ de

eni!a)%ar/ Cînd împlineşte $in$i se$ole de viaţă( îşi fa$e $u $io$ul şi $u ung%iile( în ramurile din vîrful unui palmier( un $ui! în $are( după $e aşterne s$orţişoară şi flori de levănţi$ă moale şi mirt gal!en $u smirnă( se

aşază deasupra şi îşi sfîrşeşte viaţa în miresme/ Se spune $ă de a$i( din $apul părintes$( se naşte un mi$P%oeniB $are tre!uie să trăias$ă tot atîţia ani/ Cînd se fa$e mare şi poate purta sar$ini( ridi$ă în ung%ii

$ui!ul $are a fost leagănul său şi mormîntul tatălui său şi( z!u)rînd prin văzdu%ul uşor( a7unge la oraşul lui

Hyperion&2( unde depune $ui!ul în faţa templului lui Hyperion/ 6a$ă e $eva nou şi minunat în a$easta( estefaptul $ă %iena se s$%im!ă( devenind a$i !ăr!at( a$i femeie/ Cameleonul( $are se %răneşte $u vînt şi aer($apătă mereu $uloarea o!ie$telor pe $are le atinge/ ndia învinsă a dat purtătorului de struguri Fa$$%us

lyn$şii/ Ce iese afară din !ăşi$a a$estora se prefa$e în piatră şi se întăreşte la $onta$tul $u aerul/ +a fel şi$oraliul( plantă fragedă su! apă( de îndată $e iese deasupra apei se pietrifi$ă/r tre$e ziua şi P%oe!us s)ar $o!orî $u $aii o!osiţi în mare înainte $a să termin de povestit toates$%im!ările $are se petre$ în univers/ stfel vedem $ă( în s$urgerea vremii unele neamuri se ridi$ă( altele

de$ad/ stfel('roia a fost atît de mare în avuţie şi putere şi timp de ze$e ani a putut să verse atîta sînge/$um e numai ruină şi în lo$ de !ogăţii arată mormintele strămoşilor/ Sparta a fost un oraş strălu$it(marele >y$enae a fost înfloritor( de asemenea oraşele lui Ce$rops şi al lui mp%ion&3/ $um Sparta esteun ţinut sără$ă$ios/ e$%ea >y$enae a $ăzut/ Ce)a mai rămas din '%e!a lui :edip( de$ît legenda4 Ce a

rămas din tena lui Pandion&&( de$ît numele4

$um se spune $ă se înalţă ,oma din poporul dardanid şi)şi aşază temelia un imperiu glorios aproape derîul 'i!rului izvorîtor din penini/ $est oraş va $reşte( îşi va s$%im!a forma şi în $urînd va deveni$apitala lumii( aşa proro$es$ poeţii şi sorţii destinului/ Pe $ît îmi amintes$( Helenus( fiul lui Priam( spuseselui eneas( $are plîngea şi)şi pierduse năde7dea mîn)tuirii( pe $înd se năruia 'roia ;@iu de zeiţă( da$ă aidestulă în$redere în prevestirile minţii mele( tu vei s$ăpa teafăr şi 'roia nu va pieri în întregime/ Prin fo$ şi

sa!ie îţi vei fa$e drum/ ei merge şi vei du$e $u tine Pergamul răpit( pînă vei întîlni un pămînt străin mai prietenos/ Par$ă văd oraşul promis nepoţilor frigieni( mare $um n)a fost văzut altul în anii de mai înainte şini$i n)are să mai fie văzut/ Pe a$eastă $etate alţi fruntaşi de)a lungul se$olelor o vor fa$e puterni$ă( darstăpîna lumii o va fa$e unul năs$ut din sîngele lui ulus/ 6e a$esta( după $e se va fi folosit pă>iîntul( se

vor !u$ura şi zeii( şi $erul va fi ultimul lui sălaş</ >i)amintes$ $ă a$estea le)a proro$it Helenus lui eneasşi mă !u$ur $ă renas$ zidurile patriei mele şi $ă pe)lasgii au învins pe frigieni( adu$îndu)le şi a$estoraglorie/

'otuşi( să nu lăsăm $aii să se depărteze prea mult de drum şi să uităm $e ne)am propus/ Cerul şi tot $e esu! el( pămîntul şi $e e pe el îşi s$%im!ă forma/ =i noi $%iar( parte a universului( ne s$%im!ăm( fiind$ă nusîntem numai trupuri( $i şi suflete z!urătoare şi putem intra în $orpuri de fiare şi să lo$uim în piepturi deanimale/ Să lăsăm în pa$e şi $instire $orpurile animalelor în $are s)ar putea să fi sălăşluit sufletele părinţilor( sau ale fraţilor( sau ale rudelor( sau ale $elorlalţi oameni şi să nu ne umplem pînte$ele $u

mîn$ări $a ale lui '%yeste&*.

&2 (eliopolis /!etatea soarelui, oraş $n #gipt/&3 Atena şi T+e*a, primul $ntemeiat, dup& leend&, de Ce!rops, al doilea, de Amp+ion.&& Pandion, tat&l Pro!nei şi al Filomelei7 "e'i Cartea V%.46 Atreu, !a s& se r&'*une $mpotri"a iratelui s&u T+-este, i2a u!is !opiii şi i2a ser"it !a mln!are la un osp&@.




Ce rău s)a deprins? Cum se pregăteşte sI verse sînge omenes$ $el $e poate tăia gîtul viţelului $u $uţitul şi)ias$ultă $u ure$%i liniştite mugetele? Sau $el $e poate să în7ung%ie un ied $are se vaită $a un $opil( sau sămănîn$e pasărea $ăreia el însuşi i)a dat %rană? Ce distanţă este de a$i pînă la o $rimă deplină4 5u sînt

a$estea punţi de tre$ere4 +ăsaţi !oul să are şi să moară de !ătrîneţe( oaia să ne dea mi7loa$e de apărare$ontra $rivăţului( $aprele să dea la muls ugerele pline de lapte/ în$etaţi $u plasele( piedi$ile( laţurile şi altemeşteşuguri vi$lene şi nu înşelaţi păsările $u vărguţe pline de $lei( nu prindeţi pe $er!i $u sperietori de

pene/ 5u as$undeţi undiţe în$ovoiate în mîn$area amăgitoare a peştilor/ $ideţi)le pe $ele $e vă vatămă(dar u$ideţi)le doar/ Gura voastră să se lipseas$ă de asemenea ospeţe şi să se %răneas$ă $u $eea $e e potrivitomuluiJ/3/Hippolytus devine zeul ir!ius" nimfa #gena este s$%im!ată în izvor(6upă $e şi)a luminat mintea $u a$estea si $u alte învăţături ale lui Pytagora

se spune $um s)a întors în patrie şi( $%emat de popor( a luat $îrmuirea +aţiului/ @eri$it soţ al unei nimfe şisfătuit de Camene&-( el a instituit aşezămintele religioase şi l)a fă$ut pe poporul o!işnuit $u $ruzimile

răz!oiului să trea$ă la îndeletni$irile pă$ii/Cînd( după o lungă domnie( 5uma a în$etat din viaţă( l)au plîns femeile şi !ăr!aţii şi tot poporul +aţiului/

Soţia sa( părăsind oraşul( s)a retras în pădurile dese ale r$iniei şi tul!ura $u gemetele şi 7alea ei $ultul6ianei înfiinţat de :reste/ %( de $îte ori au sfătuit)o

nimfele pădurii şi ale la$ului să nu fa$ă a$easta şi i)au spus $uvinte de mîngîiere? %?( de $îte or i)a zis

eroul fiu al lui '%eseu/85u mai plînge( $ă nu)i de plîns numai soarta ta/ Priveşte întîmplările asemănătoare ale altora" le veisuporta mai resemnată/ :( de)ar putea să)ţi uşureze durerea alte eBemple de$ît al meu? 6ar şi al meu te

poate mîngîia/ Cred $ă a a7uns la ure$%ile tale $ă un oare$are Hippolytus&. a murit vi$timă a $redulităţiitatălui său şi a perfidiei mamei sale vitrege/ 'e vei mira şi greu îţi voi dovedi( dar totuşi eu sînt a$ela/ @ii$aPasi)p%aei m)a pîrît pe nedrept $ă aş fi voit să pătez patul $on7ugal al tatălui meu/ Ceea $e a voit ea( aminţit $ă am voit eu şi întor$înd greşeala ei împotriva mea m)a a$uzat pe mine( nu ştiu de $e( de teamă să

nu fie denunţată( sau supărată pe refuzul meu/ 'ata m)a alungat din oraş fără s)o merit şi m)a !lestemat/Cu $arul fugar mă îndreptam spre 'roezena lui Pitt%eus/ pu$asem pe ţărmul >ării Corint%iene( $îndmarea s)a ridi$at şi un val uriaş de apă am văzut $ă se în$ovoaie în formă de munte şi $reşte şi mugeşte şise dispi$ă din vîrf/ Gura $ăs$ată a valului dă afară un taur $u $oarne( $are iese din apă pînă la piept şi varsă

apă pe nări şi pe gură/ 'ovarăşii sînt $uprinşi de spaimă" mie inima mi)a rămas neînfri$ată/ oioşii şi

sprintenii $ai( $înd îşi îndreaptă privirile spre mare şi văd arătarea( se sperie( $iules$ ure$%ile şi o iau lagoană $u $arul peste stîn$i/ #u mă lupt să apu$ din nou %ăţurile al!e de spumă( pe $are le s$ăpaseră dinmîini şi( dîndu)mă pe spate( trag de >ie înapoi/ Goana $ailor nu mi)ar fi între$ut puterile( da$ă o roată(întîlnind un !uştean( nu s)ar fi rupt/ m fost azvîrlit din $ar şi puteai vedea $um măruntaiele îmi erau tîrîtede frîiele $are)mi ţineau $orpul/ Carnea îmi rămînea agăţată de $ioturi/ >em!rele parte îmi erau duse $u

$arul( parte erau smulse şi rămîneau împrăştiate/ :asele îmi trosneau frîngîndu)se( sufletul mi)a ieşit $ugreu şi ni$i o parte a $orpului nu putea fi re$unos$ută toate erau o rană/:are poţi( sau îndrăzneşti să $ompari( nimfă( nenoro$irea ta $u a mea4 m văzut $%iar domnia întuneri)$ului şi mi)am s$ăldat $orpul mutilat în apele P%lege)tonului&0/ =i da$ă n)ar fi fost lea$urile puterni$e ale

fiului lui pollo&( nu mi)ar fi fost redată viaţa pe $are am primit)o datorită ier!urilor minunate şi $ua7utorul artei lui Paeon*0( $u toată supărarea lui 6is*1

.

6ar pentru $a prezenţa mea să nu măreas$ă a$estuia mînia( zeiţa din Cynt%us*2 m)a învăluit într)un nor des

şi( $a să fiu în siguranţă şi în afară de vreo prime7die( m)a fă$ut să par mai !ătrîn şi $u faţa denere$unos$ut/ stat mult timp la îndoială da$ă să mă du$ă la Creta sau 6elos şi( lăsînd Creta şi 6elos( m)aadus ai$i( unde mi)a porun$it să)mi lepăd numele( $are ar putea să aminteas$ă de $ai*3/4: Camene7 "e'i nota )=, Cartea X%V.4< 3e (ippol-tus, 8iul lui T+eseu, se $ndr&osteşte mama sa "itre& Fedra, 8ii!a Pasip+aei şi sor& !u Aria&na7 dar (ippol-tus nu2i primeşte

draostea şi ea se r&'*un&, p$r$n&u2l tat&lui s&u T+eseu !& ar 8i "oit s2o ne!insteas!a&0 P+leetonul, "e'i nota 44, Cartea V.& Es!ulap, 8iul lui Apollo şi al nim8ei Coronis, so!otit p&rintele2medi!inei.*D Paeon, alt nume al lui Apollo, !onsiderat !a 'eu al medi!inei.*1 3is, nume itali! al lui Pluton, 'eul in8ernului.*2 Olana, n&s!ut& pe muntele C-nt+us.*3 Cal, %n re!eşte +ippos, intr& in !ompunerea numelui lui (ippol-tuI.




;'u $are ai fost Hippolytus — zise ea — vei fi de a$um ir!ius *&</ 6e atun$i lo$uies$ în a$este păduri şi(fiind unul din zeii mai mi$i( stau su! puterea divină a stăpînei mele** şi o întovărăşes$J/'otuşi( nenoro$irile altora nu pot să potoleas$ă plînsui #geriei/ Aă$înd la pi$ioarele muntelui( ea se topeşte

în la$rimi( pînă $e( miş$ată de milă faţă de suferinţele ei( sora lui P%oe!us a prefă$ut)o într)un izvor re$e şi$orpul i l)a topit în apa $are $urge neîn$etat/&/'ages năs$ut dintr)un !ulgăre de pămînt

Pe a$easta l)a impresionat nimfe( iar fiul mazoanei*- a rămas înmărmurit înto$mai $a plugarultyrr%enian*.( $are a văzut $um un !ulgăre de pămînt( în mi7lo$ul arăturii( mai întîi se miş$ă singurfără să)l atingă nimeni( apoi( ia formă de om( şi o pierde pe $ea de pămînt şi des$%ide gura de $urîndformată( pentru a vesti viitorul/ +o$alni$ii l)au numit 'ages( $are $el dintîi a învăţat neamul etrus$

să prevadă evenimentele viitoare/*/+an$ea lui ,omulus este s$%im!ată în ar!ore

$ind a vazut odinioară lan$ea pe $are o înfipsese în $olina Palatinului/ $um a$eastă lan$e nu mai stăteafiBată $u fierul în pămînt( $i avea rădă$ini şi( devenită $opa$ $u $rengi mlădioase( dădea o plă$ută um!răadmiratorilor/

-/+ui Cipus ii $res$ $oarne+a fel a rămas înmărmurit Cipus $and( uitindu)se in apa 'i!rului( şi)a văzut $oarnele/

Că$i le)a văzut şi( $rezînd $ă $e vede în apă e o nălu$ă( a dus mîna la frunte şi a atins

$eea $e a văzut şi nu şi)a mai $ondamnat vederea/Pe $înd se întor$ea învingător de la supunerea duşmanului( ridi$înd spre $er o$%ii şi mîinile( zi$e 8:( zei($e se vesteşte prin a$eastă minune4 6a$ă este de %ine , să fie pentru patrie şi pentru poporul lui Kuirinus"

da$ă este de rău( a$easta să $adă asupra meaJ — şi arde tămîie( fa$e li!aţiuni de vin pe un altar de frunzişverde şi $er$etează măruntaiele $e în$ă zvi$nes$ ale unei oi de doi ani( pentru a vedea $e arată/6e îndată $e s)a uitat în ele %aruspi$ele*0 de neam tyrr%enian( a văzut o mulţime de fapte îngrămădite şinelămurite îndea7uns/ poi de la fi!rele vi$timei şi)a ridi$at privirea la $oarnele lui Cipus şi a zis 8Slavă

ţie( o rege/ Că$i ţie şi alor tăi vă este %ărăzit a$est lo$ şi $etăţile +aţiului se vor supune $oarnelor/ 5umai tunu întîrzia şi gră!eşte)te să intri pe porţile des$%ise/ şa porun$es$ destinele/ Că$i vei fi primit rege în,oma şi la adăpost de prime7dii vei a7unge în stăpînirea unui s$eptru veşni$J/Cipus s)a dat înapoi şi( ridi$înd $u groază privirile de la zidurile ,omei( a zis 86eparte( a%?( departe(

prevestiri" zeii să alunge lu$ruri $a a$estea de la mine/ #u îmi voi du$e $u mult mai drept viaţa în eBil(

de$ît să mă vadă rege CapitoliulJ/stfel a zis şi îndată a $%emat poporul şi senatu+ >ai înainte( totuşi( şi)a a$operit $oarnele $u laur de pa$e(apoi s)a ur$at pe o movilă fă$ută de oştirea vitează şi( rugind pe zei după o!i$eiul străve$%i( a zis 8#ste

ai$i unul $are( da$ă voi nu)l alungaţi din oraş( va fi rege/ Cine este a$esta o voi spune după semn( nu dupănume/ Poartă pe frunte $oarne $el despre $are augurul spune $ă da$ă va intra în ,oma vă va da legi de

supunere? a fi rege/ #l a putut năvăli prin porţile des$%ise( dar eu i)am stat împotrivă( deşi nimeni nu)i emai apropiat de$ît mine/ :priţi( Kuiriţi( pe !ăr!at departe de oraş( sau( da$ă va fi nevoie( legaţi)l $ulanţurile grele/ Sfîrşiţi teama prin moartea tiranului fatalJ/Cum zvones$ pădurile de pin $înd şuieră #urul* u$igaş( sau $um vuies$ valurile mării( $înd se aud de

departe( aşa freamătă poporul/ 6ar printre $uvintele ameste$ate ale poporului se aude totuşi o singură vo$ea mulţimii 8Cine e a$ela4J =i prives$ frunţile şi $aută $oarnele prezise/ Cipus le răspunde 8veţi pe $el pe $are îl $ereţiJ/ =i( luînd $oroana de pe $ap( a arătat tîmplele însemnate $u două $oarne/ 'oţi au lăsat

o$%ii în 7os gemînd şi — $ine ar fi putut $rede4 — au privit $u părere de rău a$el $ap strălu$itor deatîtea merite/64 Vir*ius, nume !ompus din "ir J *&r*at şi *is J de dou& ori.66 3iana. 6: (ippol-tus era 8iul lui T+eseu şi al ama'oanei Antiopa.6< T-rr+enian, etrus!, &e la T-rr+enia, alt nume al Etruriei, pro"in!ie la nord de 5atium. Etrus!ii erau pri!epu@i in di8erite 8orme de pre'i!eri,

8iind ini@ia@i %n a!estea, spune leenda, de Taes, nepot al lui 9upiter, neaşteptate din p&m$ntul unui oor !e se ara.

6= (arusptee, +i!itor !are pre'i!ea "iitorul dup& m&runtaiele "i!timelor de sa!ri8i!iu, dup& !&derea tr&snetelor şi dup& di8erite semne şi ar&t&ri.* Eurul, Cri"&@ul.




5)au suportat mai mult să fie lipsit de onoare şi i)au pus din nou pe $ap $oroana de săr!ătoare/ ar

fruntaşii( fiind$ă te temi să intri în oraş( ţi)au dat( pentru a te $insti( atît ogor( Cipus( $ît ai putea săîn$on7uri $u !oii la plug de la răsăritul pînă la apusul soarelui/ Pe uşile fere$ate în aramă ei in$rustează$oarne-D asemenea $oarnelor minunate ale lui Cipus( pentru a le păstra amintirea de)a lungul vea$urilor/./Ciuma din +aţium/ #s$ulap întovărăşeşte pe romani su! forma unui sarpe

rătaţi ( a$um( muze( divinităţi prote$toare ale poeţilor( — $ă$i ştiţi şi nu vă înşeală timpul prea

îndelungat — $um a fost primit fiul lui Coronis-1 în insula pe $are 'i!rul o în$on7ură

$u apele sale adîn$i şi $um a fost aşezat printre zeii ,omei/: groazni$ă molimă infe$tase odată aerul +aţiului şi $orpurile palide de !oală deveneau 7alni$e/ 6upă $e(o!osiţi de înmormîntări( romanii văd $ă n)au ni$i o putere în$er$ările oamenilor şi arta medi$ilor( $era7utorul $eres$/ Se du$ la 6elp%i $el aşezat în $entrul lumii-2( la ora$olul lui P%oe!us şi—1 roagă să vină

în a7utorul nenoro$iţilor $u o prezi$ere mîntuitoare şi să s$ape de !lestem un oraş atît de mare/ 6eodatălo$ul şi laurul şi tol!a pe $are o poartă zeul însuşi au tremurat şi a$este $uvinte s)au auzit din fundulaltarului şi au miş$at sufletele $uprinse de teamă8Ceea $e $eri de ai$i( romane( ai fi putut $ere din)tr)un lo$ mai apropiat/ Cere a$um dintr)un lo$ mai

apropiat de voi/ Că$i n)aveţi nevoie de pollo $a să vă mi$şorşze plînsul( $i de fiul lui pollo/6u$eţi)vă $u !uni auguri şi $%emaţi)l pe fiul nostruJ/

6upă $e senatul primeşte ordinele zeului( $aută oraşul în $are lo$uieşte fiul lui P%oe!us şi trimite o solie pe $are vînturile o $ondu$ pe ţărmurile #pidaurului-3

.

6e îndată $e trimişii au atins a$este ţărmuri $u $ora!ia au mers în adunarea senatului gre$ şi au $erut să ledea zeul prin a $ărui prezenţă să se sfîrşeas$ă 7alea poporului usoniei( $ă$i aşa spune ora$olul/ Părerilesînt felurite şi împărţite/ : parte so$oteşte $ă nu tre!uie refuzat a7utorul/ >ulţi sînt $ontra şi sfătuies$ să se păstreze a7utorul pentru ei şi să nu fie dată divinitatea/

în mi7lo$ul a$estei ne%otărîri( asfinţitul alungă lumina tîrzie şi noaptea îşi întinde um!ra şi întuneri$ul peste univers/ Aeul le apare în vis romanilor/ =ezînd pe tron( aşa $um se vede în templu( $u un !astonţărănes$ în mîna stingă( $u dreapta mîngîindu)şi !ar!a lungă( el spune !lînd a$este $uvinte 85u vă temeţi(voi veni( dar îmi voi s$%im!a înfăţişarea/ Priviţi numai a$est şarpe $are e învîrtit în 7urul !astonului( şi în)

semnaţi)l !ine în minte( $a să)l puteţi re$unoaşte/ >ă voi s$%im!a în a$esta( dar voi fi mai mare( atît $ît se$ade să se arate un zeuJ/

6upă a$este $uvinte zeul dispare şi $u el se du$e şi somnul( $ăruia îi urmează lumina !inefă$ătoare/ doua auroră alungase fo$urile stelelor/ @runtaşii( neştiind $e să fa$ă( se adună la templul zeului şi)l roagă

să arate prin semne $ereşti în $e lo$aş vrea să rămînă/ !ia sfîrşiseră şi zeul( în $%ip de şarpe $u $reasta deaur( îşi vesteşte prin şuierături prezenţa/ +a sosirea sa( statuia( altarul( uşile( marmura de pe 7os şi frontonul

de aur s)au $utremurat/ S)a oprit în mi7lo$ul altarului( s)a ridi$at pînă la mi7lo$ şi şi)a rotit o$%ii li$ăritoride fo$/ >ulţimea speriată se teme/ Preotul legat peste tîmple $u o pangli$ă al!ă $unos$u divinitatea şi zise8Aeul( iată zeul( păstraţi tă$ere religioasă toţi $ei $are sînteţî de faţă/ : zeu prea frumos( fie prezenţa taspre feri$irea noastră/ :$roteşte poporul $are adoră altarele taleJ/

'oţi aeneazii-& se roagă zeului( repetă $uvintele preotului şi $er $u inima şi $u glasul prote$ţia lui #s$ulap/Aeul îşi arată $onsimtăniîntul miş$înd $reasta de trei ori şi şuierînd $u lim!ă tremurătoare/ poi alune$ă pes$ările strălu$itoare( şi( înainte de a ple$a( îşi întoar$e $apul înapoi şi priveşte ve$%iul altar şi salutătemplul în $are lo$uise/ poi( $ît este de mare( şerpuieşte pe pămîntul presărat $u flori( se îndoaie în inele

şi tre$e prin mi7lo$ul oraşului spre parapetul portului/ i$i se opreşte şi( după $e roteşte priviri !lînde pestemulţimea $are)l urmase( fă$îndu)i par$ă semn $ă poate să ple$e( se ur$ă într)o $ora!ie ausoniană/ $eastaa simţit greutatea divinităţii şi aeneazii( !u$uroşi $ă zeul este în $ora!ia lor( după $e 7ertfes$ un taur peţărm( dezleagă frIng%iile în$oronate $u flori/:? Coarnele, la !ei "e!+i, erau sim*olul 8or@ei şi al "i!toriei.:1 Es!ulap, "e'i nota 4> de mai $nainte.:# re!ii so!oteau !& 3elp+i este !entrul lumii. 5in& templul lui 2Apollo se "edea !+iar o piatr& !oni!&, !e se numea K;uri!ul

p&m$ntuluiL.:) Epidaur, oraş in Arolida, unde era adorat Es!ulap.:1 Aenea'ii, Romanii, !o*or$tori din Aeneas.




n vînt uşor împinge $ora!ia/ Aeul se ridi$ă şi( punîndu)şi $apul pe pupa în$ovoiată( priveşte întinsul

azuriu al mării/ Cu a7utorul zefirilor prielni$i( $ora!ia( stră!ătînd marea oni$ă( în a şasea răsărire a fii$eilui Pallas-* a7unge în apele taliei şi tre$e pe lîngă ţărmul la$inian( $unos$ut prin templul zeiţei sale--( şi pelîngă S$yla$ium-. şi apygia*0/ Cu vîslele puterni$e s$apă pe stînga de stîn$ile mp%risei iar pe dreapta deCelennia( lasă în urmă ,%omet%ium( Caulonia şi 5ary$ia-( !iruie valurile şi strImtoarea si$iliana Pelor .D(

tre$e pe lîngă insulele regelui Hippotades.1( rămîn în urmă minele 'emesului( +eu$osia şi Paestum.2 $u$lima $aldă şi $u grădini de trandifiri/ ,ămîn în urmă de asemenea Capri( promontoriul >inervei( $olinele

Sorent a$operite $u palmieri( oraşul lui Her$ule( Sta!i $ea liniştită( Part%enope şi templul Si!ilei dinCumae.3/ >ai departe $oră!ierii văd oraşul $u izvoare $alde( +iternul $u $îm)purile a$operite $u masti$(

olturnul $e du$e pe valuri mult nisip( Sinuessa $ea $u porum!ei al!i( prime7diosul >inturnus( lo$ul undeeneas şi)a înmormîntat doi$a( oraşul lui ntip%ate( 'ra$%asul $el mlăştinos( pămîntul Cir$ei şi ntium.&

$u ţărmul tare/,omanii şi)au îndreptat într)a$i $ora!ia( $ă$i marea devenise furtunoasă/ Aeul se des$olă$eşte şi( alune$îndîn inele dese şi roto$oale mari( intră în templul lui pollo( $e se înalţă pe ţărmul gal!en/ 6upă $e marea selinişteşte( zeul din #pidaur părăseşte altarul părintelui său( !răzdează nisipul ţărmului( tîrîndu)se $u solzii

fîşîitori şi spri7inindu)se pe $îrma $oră!iei( îşi aşază $apul pe pupa înaltă( pînă $e $ora!ia a7unge laCastruin/ la lo$uinţele sfinte ale +aviniei şi la gurile 'i!rului/ $i toate popoarele din toate părţile( toată

mulţimea de !ăr!aţi şi de femei năvăles$ întru întîmpinare şi fe$ioarele $are păzes$ fo$urile tale( estă.* troiană( şi salută pe zeu $u strigăte de veselie/

=i( în timp $e $ora!ia alune$ă repede pe rîu( pe altarele fă$ute de)a lungul rîului pe $ele două maluri sfîrîietămîia şi văzdu%ul miroase de fum( iar $uţitele se în$ălzes$ în $orpul vi$timelor 7ertfite/=i a$um $ora!ia plutind pe 'i!ru a7unsese la ,oma( $apitala lumii/ =arpele se ridi$ă( îşi miş$ă gîtulîn$olă$it de vîrful $atargului şi priveşte în 7ur sălaşurile în $are urmează să rămînă/ 'i!rul se desfa$e în

două !raţe şi în mi7lo$ în$%ide o insulă( $ăreia rîul i)a dat numele său/ $i se du$e şarpele lui P%oe!us din$ora!ia latiana( îşi reia $%ipul $eres$( pune $apăt plînsetelor şi vine $a mîntuitor al ,omei/

0/ulius Caesar s$%im!at in stea"elogiul lui ugustus'otuşi #s$ulap.- a venit $a un străin în templele noastre iar Caesar este zeu in oraşul sau/ >are su! arme şi în togă( nu numai răz!oaiele sfîrşite în triumfuri(faptele strălu$ite din timp de pa$e şi gloria timpurie a isprăvilor sale l)au s$%im!at într)o stea nouă( într)o

stea $u $oadă( $i mai ales urmaşul său/ Că$i nu e dintre titlurile lui Caesar vreunul mai glorios de$ît a$elade a fi fost tatăl lui ugustus..

.:6 Aurora:: 9unona. Templul 'ei@ei era pe promontoriul 5a!inium, l$n& Crotona.:< !-la!ium, $n ;ruttium, pe @&rmul sudi!.:= lap-ia, nume "e!+i al 5u!arnei.:> Amp+risa, Celennia, Romet+ium, pe !oasta sudi!& a pro"in!iei ;ruttium, intre !-la!ium şi Caulonia7 Caulonia, Nar-!ia,

lo!alit&@i de !oast& tot la sud, in apropiere de str$mtoarea Messina.<? Pelor, str$mtoare la nord de Messina.<1 (ippotades, Eol, reele "$nturilor, 8iul lui (ippotes7 insulele lui Eol erau pe !oasta de "est a pro"in!iei ;ruttium.<# Temese, oraş pe !oasta "esti!& a pro"in!iei ;ruttium7 5eu!osia, insul& $n apropiere de Paestum7 iar Paestum, oraş de !oast&, in nord2

"es2tul 5u!aniei.<) Promontoriul Miner"ei, %n 8a@a insulei Caprea, pe !oasta Campaniei. orent, (er!ule, ta*i, Part+enope, Cumae, lo!alit&@i pe !oastaCampaniei.<4 ;aie. 5iternul, lo!alit&@i pe !oasta Campaniei7 Volturnul, r$u !e ud& Campania şi se "ars& in mare7 inuessa, lo!alitate %n nordul

Campaniei, $n apropiere de +otarul !u 5alium7 Minturnus, Caieta /unde Aeneas şi2a $nmorm$ntat doi!a, Antip+ate, Tra!+as

/Tarra!ina, !apul Cir!e /a'i Cir!ello, Antium, Castrum, 5a"inia, toate lo!alit&@i de !oast& $n "estul iro"in!iei 5a@ium. Pre!um se"ede, O"idiu $nşir& o mul@ime de lo!alit&@i de pe @&rmul de sud şi de "est al %taliei, pe unde a tre!ut delea@ia roman&,$ntor!$ndu2se din Epidaur, p$n& s& aun& la urile Ti*rului.<6 Vesta, 'ei@a "etrei şi a !&minului. Vestalele erau p&'itoare ale 8o!ului s8$nt adus de Aeneas de la Troia.<: Es!ulap este repre'entat a"$nd al&turi un !o!oş, sim*ol al "e+ei şi @in$nd $n min& un toia !u un şarpe $n!ol&!it, sim*ol al pruden@ei.<< Auustus era 8iu adopti" al lui Caesar7 O"idiu "or*eşte de el !a şi !um ar 8i 8ost 8iu de s$ne. $nt $nşirate 8aptele mai de seam& ale lui

Caesar7 e0pedi@ii le $n ;ritania şi $n Eipt, supunerea Numidiei şi a reelui 9u*a din Cin-ps /oraş pe !oasta de nord a A8ri!ii, $n8r$nerea 8uler&toare a lui Farna!e, 8iul lui Mit+ridates, !are "oia s& reo!upe Pontul /dup& $n8r$nerea lui Ferna!e, Caesar a !omuni!at "i!toria

sa la Roma prin trei !u"inteH Veni, "idi, "iei J Am "enit, am "&'ut, am $n"ins.




@ără îndoială( faptul de a fi potolit pe !ritanii apăraţi de mare( de a fi $ondus flota învingătoare prin $ele

şapte guri ale 5ilului $el purtător de papirus( de a fi adăugat poporului lui Kuirinus pe numizii răzvrătiţi( pe 9u!a din Cinyps şi Pontul $el în$ă mîndru $u numele lui >it%ridates( de a fi avut multă glorie şitriumfuri — toate a$este fapte sînt mai puţin de$ît a fi năs$ut pe !ăr!atul atît de mare su! $ondu$erea$ăruia( voi zei de sus( aţi o$rotit neamul omenes$/ =i $a să nu fie ugustus năs$ut din sînge de muritor(

Caesar tre!uia să devină zeu/Cînd mama.0 lui eneas $u podoa!ele ei de aur a văzut a$eastă apoteoză( dar a văzut şi $ă i se pregăteşte o

moarte tristă lui( $are era pontifi$e( şi $ă zăngănes$ armele de $onspiraţie împotrivă)i( s)a fă$ut palidă şi tuturor zeilor pe $are i)a întîlnit le)a spus 8Priviţi $e $omplot groazni$ mi se pregăteşte şi $e se

unelteşte împotriva $elui $e singur mi)a rămas de la 9ulus ardanidul/ :are voi rămîne totdeauna singurăstăpî)nită de nemulţumiri îndreptăţite4 Aidurile rău apărate ale 'roiei s)au pră!uşit" m)a rănit suliţa eroului

din Calydon( fiul lui 'ydeu." pe fiul meu l)am văzut în lungi rătă$iri %ărţuit de valuri şi intrînd înlo$aşurile şi împărăţia tă$erii( purtînd răz!oaie $u 'urnus şi( da$ă spun adevărul( mai mult $u 9unona/ 6arde $e să)mi amintes$ a$um de ve$%ile pierderi ale neamului meu4 'eama de a$um nu)mi îngăduie să)miamintes$ de neplă$erile de mai înainte/ edeţi $ă se as$ut împotriva mea săgeţi $riminale/ :priţi)le( vă rog(

respingeţi $rima şi nu stingeţi prin omor fo$ul preotesei estaJ/ 5eliniştită( enus umple $erul $u astfel de $uvinte şi)i înduioşează pe zei( $are( deşi nu pot rupe %otărî)rile

de fier ale !ătrînelor surori0D( totuşi dau semne sigure despre nenoro$irea $e se pregăteşte/ Se spune $ă norinegri( zăngănit de arme( trîm!iţe înfiorătoare şi $ornuri( auzindu)se din $er( au prevestit nelegiuirea/ C%iar

şi $%ipul trist al lui P%oe!us arun$a lumini palide peste pămîntul înspăimîntat/ desea au fost văzute fă$liiarzînd su! stele01" adesea au $ăzut din nori pi$ături de sînge" faţa azuriului +u$ifer 02 se a$operise $u orugină întune$ată" $arul lunii era stropit $u sînge/ Fufniţa stygiană03 a dat în o mie de lo$uri prevestiritriste/ în o mie de lo$uri( din fildeş0& au ieşit la$rimi şi se spune $ă au fost auzite $înte$e şi $uvinte

ameninţătoare în sfintele dum!răvi/ 5i$i o vi$timă n)a fă$ut prevestiri......................................................................................................................................

.............................

z!oară mai sus de$ît luna şi( tîrînd după sine prin văzdu% părul purtător de flă$ări( strălu$eşte $a o stea/

Caesar( văzînd din $er mărirea fiului său mai mare de$ît a sa( se !u$ură $ă e depăşit de el/ 6eşi ugustusnu vrea $a faptele sale să fie so$otite mai presus de als tatălui său( totuşi gloria li!eră şi nesupusă ni$i unor

porun$i îl pune pe el mai presus şi doar în privinţa a$easta ea nu e de partea lui Caesar/ +a fel gloria luitreus $edează în faţa titlurilor marelui gamemnon/ +a fel '%eseu între$e pe egeus( %ile pe Peleus/ n

sfîrşit( $a să iau o pildă vredni$ă de a$eştia1( la fel Saturn e mai pre7os de$ît 9upiter/ 9upiter stăpîneşte$erul şi $ele trei lumi/ Pămîntul este su! stăpînirea lui ugustus( şi unul şi altul este tată şi $îrmuitor/

Aei însoţitori ai lui eneas( în faţa $ărora s)a dat la o parte sa!ia şi fo$ul" zei indigeţi2 şi tu( Kuirinus( tatăl,omei şi tu( Gradivus( tatăl lui Kuirinus( şi tu( esta( sfinţită între penaţii $asei $ezariene( şi tu( P%oe!us(alături de esta( şi tu( 9upiter( $are din înalt stăpîneşti $etăţuia 'arpeia3( şi voi( toţi $eilalţi zei( pe $are un poet are dreptul şi datoria pioasă de a)i $%ema( să fie tîrzie( mai tîrzie de$ît vea$ul nostru a$ea zi( în $are

fruntea augustă( părăsind universul( pe $are)l $îrmuieşte( se va înălţa la $er( de unde va o$roti pe $ei $e)l$%eamă în rugă$iuni/=i a$um am sfîrşit o operă pe $are ni$i mînia lui 9upiter( ni$i fo$ul( ni$i fierul ni$i dintele vremii( nu vor putea s)o distrugă/ Cînd va voi( a$ea zi( $are n)are drepturi de$ît asupra trupului meu( poate să)mi $urme

numărul nesigur al anilor vieţii/ Cu partea mai !ună din mine voi fi purtat totuşi veşni$ pe deasupraaştrilor şi numele meu va rămîne nepieritor/ Pretutindeni pe unde se întinde puterea romană( pesteţinuturile supuse( voi fi $itit de gura poporului şi prin faima mea voi trăi de)a lungul tuturor vea$urilor ( da$ă în povestirile poeţilor se află vreun temei de adevăr/<= Zei@a Venus.<> 3iomede, "e'i nota 44, Cartea X%V.=? Cele trei Par!e.=1 Cornete şi di"erşi meteori.=# 5u!i8er, "e'i nota 11, Cartea %%. .

=) ;u8ni@a, so!otit& atun!i pre"estitoare de moarte. =4 %n sens 8iurat, $n lo! de statui, !are erau 8&!ute in parte din 8ildeş.




........................................................................................................................................................................................

.............................................

>1 Caesar şi Auustus.># %ndie@i, n&s!u@i in @ar&.>) Tarpeia, st$n!& de pe !are erau arun!a@i !riminalii7 a!i !u sensul de Capitoliu, !ea mai $nalt& din !ele şapte !oline ale Romei, pe !are

se &sea templul lui 9upiter, iar n& templu era !et&@uia de re8uiu $n timp de primedie /a'i Campidolio.

Ovidiu-metamorfoze Cartea 15

Documents

Transcript of Ovidiu-metamorfoze Cartea 15