IncredibilOu false fabricate manufacturier

n China exist coli false si chiar clase care predau o varietate de tehnologii de fraud flagrant; chiar i oule pot fi fabricate din materiale chimice, care se pot chiar prji.Acesta este n prezent cel mai popular curs de falsificare.

Pasul1: procurarea de materii primeFolosind 7 tipuri de materiale chimice, a se vedea poza de mai jos

Pasul 2: producerea de ouOul crud se formeaz n form plin cam 2/3, se pun clorur de calciu, colorani, oul ncepe s capete forma cunoscut.

Glbenuul de ou se formeaz n matria rotund. Se folosete "ap magic", adic clorur de calciu.

Prin adugarea unui pigment galben culoarea devine cea de glbenu de ou crud ..

Pasul 3: Forma de oun matri se pune alb brut de ou la nivel de 1/3, la fel ca prima turnare, glbenuul de ou se introduce la fel ca glutele n sup, totul se spal n ap magic, iar jumtatea de ou ncepe ncet s se formeze. Forma de ou se las s se usuce 1 or, iar dup splarea cu ap este gata.

Pasul 4Liniile de cuplare a jumtilor de ou se estompeaz prin cufundare n parafin i carbonat de calciu, pentru formarea cojii n aceast soluie, care se repet de mai multe ori, pn cnd coaja se ntrete puin. Dup cltirea n ap rece, linia de cuplare se estompeaz, iar n acest moment oul a cptat forma final.

Coaja tare este format prin imersarea lor n parafin, apoi se las la uscat.

Da! Oul este gata. Coaja artificial de ou este foarte fragil i se sparge uor, dar cui i pas!Uit-te ct e de real

n timpul prjirii se formeaz multe bule mici, dar muli oameni nu remarc diferena.Oul arat exact la fel, are gust mai bun dect cel adevrat, dar astfel crete statistica persoanelor cu toxiinfecii alimentare.

De ce se falsific oule?Din cauza banilor.

Costul oului fals e de doar 0.55 Yuan/kg, n timp ce oule adevrate cost 5.6 Yuan/kg. Cazurile de alimente cu probleme i toxiinfecii alimentare sunt raportate pe scar larg n China continental n decursul ultimilor ani. n anul 2001, au existat 185 de cazuri de intoxicaii alimentare, care afecteaz aproximativ 15715 de oameni i cauznd 146 decese. Numrul de cazuri s-a dublat n 2002. n 2003, numrul de cazuri raportate a fost de zece ori mai mult dect n anul 2001, precum i numrul de persoane care au suferit a fost de 29..660, inclusiv 262 decese Acum, n septembrie 2008, aproape 53.000 de copii chinezi s-au mbolnvit din cauz de lapte contrafcut; 4 au murit.http://www.vindecator.com/msg-aroma-care-te-imbolnaveste/MSG Drogul din alimente

Te-ai intrebat vreodata

De ce alimentele cumparate sunt mai gustoase decat cele de casa ?

De ce mancarea de acasa n-o egaleaza niciodata la gust pe cea de la fast-food ?

De ce sunt atat de gustoase mezelurile, desi sunt facute doar din catevaresturide carne?

De ce sunt atat de bune unele alimente, incat atunci cand le manaci, pur si simpluNU te mai poti opri?

Raspunsul este simplu:

Producatorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimente-lor si alimentelor de la fast-foodadauga intentionat unEcare sa ne pacaleasca papilelegustative si creierul.

Despre ce E este vorba ?

Monoglutamatul de Sodiu(MSG) sau E621Monoglutamatul de Sodiu(E621)face caun salam, obtinut din fie ceresturide carnepe care oricine le-ar arunca la gunoi, sa fie un aliment atat de gustos incat sa nu pe mai poti opri din mancat. Ti se pare ca acel aliment este irezistibil de bun.

Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel aliment si maine si poimaine si apoi in fiecare zi ITI DA DEPENDENTA.

Aroma din MSG se numeste Umami sau Al cincilea gust. Odata ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit creierului o sensatie de placere si euforie, motiv pentru care incepi sa mananci din ce in ce mai mult si simti canu te mai poti opri.

Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG adaugat, ajung sa dezvolte o asa mare dependenta de alimente, incat mancatul devine pentru ei principala satisfactie in viata.

Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru starea lor. Ei sunt doarvictimeleunei manipulari la nivel biochimic, care are printre scopuri imbogatirea producatorilorsiindobitocirea consumato-rilor.

Partea si mai proasta este ca acest E nu numai ca dadependenta,ci este siextrem deDAUNATOR pentru organismul uman.

Vorbim despre efectele daunatoare dupa ce vizionezi reportajul de mai jos, ca sa intelegi mai bine cum stau lucrurile:

Stiintific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (potentiator de gust) format din79% Acid Glutamicsi21% Sodiu.

Daca sodiul NU reprezinta un pericol pentru sanatate, acidul glutamic sinteticeste, asa cum spune Dr Russell Blaylock,o otrava mai rea decat nicotina si alcoolul, dar care se gaseste din abundenta in bucatariile fiecaruia dintre noi .

Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se gaseste in mod NATURAL in organism: in sange, in creier sau in laptele mamar, dar si in unele alimente: in oua, rosii, soia, in seminte, ciuperci, in branza, in peste etc.

Pana aici nicio problema, INSA cand acidul glutamic es-teSINTETIC obtinut de oameni prin procese chimice - el devineotrava curatapentru organism, dar in special pentru creier.E de inteles ca in MSG se gaseste79% Acid Glutamic SINTETIC (deci daunator).

Ce boli provoaca ?Desi se fac eforturi imense pentrua ascundesia minimalizaefectele daunatoare ale MSG-ului, studiile arata CLAR ca aceasta substanta este una deosebit de daunatoare pentru sanatate.

Conform oamenilor de stiinta, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o multime de boli:

* Creierul principalul organ afectatNe prajeste neuronii

MSG ul e clasificat caexcitotoxinasau neurotoxina, deoarece excita neuronii atat de tare incatii distruge si de aici deriva o serie de boli si dezechilibre ale creierului:

- Bolile Alzheimer si Parkinson

- Hiperactivitatea si deficitul de atentie la copii(ADHD)

- Autismul siEpilepsia

- Atacurile de panica si Migrene

- Oboseala cronica, si nu in ultimul rand

-Depresiasi tuburarile de comportament: Dr. Blaylock a demostrat in cartea Exitotoxinele: Gustul care ucideca MSG-ul, nu numai ca provoaca o gramada de boli de creier, dar are si un efect devastator in comportamentul de zi cu zi al oamenilor, din cauza ca creeaza dezechilibre puternice in hipotalamus.

Asadar, ai toate sansele sa devii o persoana deprima-ta,iritata,stresatasiobosita cronic,daca in dieta ta zilnica se gaseste MSG (si se gaseste garantat daca mananci la fast-food si consumi alimente procesate) .

* In ce alte moduri te afecteaza MSG-ul?- AfecteazaGlanda Pituitara- care este responsabila pentru buna functionare a celorlalte glande din organism. Astfel ca, MSG-ul deregleaza intreg echilibrul hormonal al organismului: si de aici o reactie in lant care va afecta sanatatea intregului organism.

- Duce laOBEZITATE: din doua motive:

1. Strica echilibrul hormonal al organismului deoarece afecteaza glanda pitulara.

2. Creste cu 40%-50% apetitul - cel putin asa arata studiile. Pofta de mancare creste deoarece se dezechilibreaza mecanismele naturale care ne dau pofta de mancare. Astfel ca, MSG-ul te va face sa-ti doresti sa mananci din ce in ce mai mult, chiar daca nu ai nevoie.

-Afecteaza vederea: studiile arata ca un consum excesiv de MSG duce in timp la scaderea vederii la distanta -Miopia

-Provoacahipertensiune deoarece are un efect vasoconstricor asupra sistemului cirulator (ingusteaza vasele de sange).

Mai mult decat atat

Pe langa ca este foarte periculos pentru sanatate si provoaca atatea boli, MSG-ul da siDEPENDENTA. Acesta este si unul din principalele motive pentru care producatorii il introduc in alimente.

Cum ne ferim?Probabil acum te intrebi, cum ai putea sa te feresti de efectele daunatoare ale acestuiE621?

Foarte simplu:

Citii eticheta!!!Daca obisnuiesti sa nu citesti eticheta, este timpul sa-ti faci un obicei nou cand mergi la cumparaturi.

Pentru a te feri de efectele daunatoare ale MSG-ului si a nu deveni dependent de alimentele procesate,este ESENTIAL sa citesti etichetaalimentelor pe care le cumperi.

Partea proasta este ca producatorii de alimentenu sunt prosti. Ei nu au niciun interesca TU sa stii ca alimntele pe care le cumperi suntinjectatecu unEcare pe langa cate imbolnaveste, iti da si dependenta.Din acest motiv producatorii folosesc denumiri alternative pentru MSG prin care incearcasa neascundafaptulca alimentele care ei le vand contin acest aditiv.

Partea buna e capoti aflamai josdenumirile care mascheaza faptul ca un aliment contine MSG:

Alimentele care au inscrise pe etichete urmatoarele ingrediente continINTOTDEAUNAMSG:

- Glutamat - Glutamat de sodiu

- Aroma de fum

- Potentiator de aroma

- Gelatina - Extract de drojdie

- Acid Glutamic

- Potentiator de gust

- Glutamat Monosodic

- Proteina vegetala hidrolizata

- Cazeinat de Sodiu

- Arome naturale

- Cazeinat de calciu -Proteine texturate

- E621

-Aroma naturala de pui, vaca sau porc

Si eu ce mai mananc ?1. Cea mai buna alegere o reprezinta intotdeaunaHRANA VIE.2. Alege intotdeauna alimentelede casain locul celordin comert!3. Citeste eticheta si alege alimentelefara E-urisicu termen de valabilitate scurt.4. Consuma cat mai putine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, cipsuri, mezeluri, sosuri cumparate, condimenteprocesate si sucurile racoritoare.5. Renunta pentrutotdeaunala Junk-Food:Mancarea de tip Fast-Food are de obicei un continut ENORM de MSG, de aceea este si atat de buna incat iti dadependenta !

Sntate!ecretele industriei carnii

Acesta este un mesaj care intr-adevar ar trebui raspandit, oamenii trebuie sa stie la ce se expun mancand toate porcariile (la propriu si la figurat) de prin magazine. Si dupa aceea ne miram de ce nu ne este bine sau de ce ne imbolnavim...

Chiar si daca doar o parte din ceea ce se scrie in mesajul de mai jos este real, pericolul este suficient de mare pentru a ne determina sa actionam pentru a ne proteja.

Secretele industriei carnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rmn n organism chiar i zece ani, pentru c tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri n Romnia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce nseamn c, n fiecare zi, un romn mnnc cam 28-30 de grame de produse din carne.

Anul trecut, media rilor europene mergea ctre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totui, diferena este dat de calitatea semipreparatelor romneti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta i pentru c romnii nu se arat preocupai de ce pun n farfurie.

Slnin mult i injecii cu ap

n unitile de producie mari i n abatoarele tehnologizate, sacrificrile de animale sunt rare. Dup tranare, 80% din carne se folosete pentru specialiti, iar restul intr n producia salamurilor, a crnailor, parizerului i a crenvurtilor.

Cantitile sunt ajustate cu mult slnin tare, dar i cu soia sau alte grsimi hidrogenate. Malaxarea se face ntr-un recipient mare de metal, n care se pun la tocat carnea, apoi slnina i oriciul. Din saci de rafie se adaug fina de soia, i, potrivit fiecrui reetar, se adaug aditivi sintetici i colorani. Omogenizarea se face n cteva minute, iar pasta prinde gust i aspect de carne. Ambalarea se face n membrane de plastic, care, uneori, ajung s coste mai mult dect compoziia produsului.

De cealalt parte, produsele "premium", ca pastrama, muchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur i fosfai, compuii care rein cea mai mult ap.

Injectarea se face cu o main special cu ac, iar vidarea mascheaz c produsul e umplut cu ap. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterial i diabetul.

E-urile sunt importate i, n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obiunite prin deshidratare.

Departe de "mncatul sntos"

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetri Alimentare din Bucureti, spune c absolut toate produsele din magazine, mai puin cele "eco", sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, ns, atrage atenia asupra intoxicrii cu reclame: "Mezelurile i sntatea n-au nimic n comun. Copiii n-ar trebui s consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiv pe segmentul celor mici"..

Chiar dac au fost silii de legi s treac pe etichete toate componentele reetei, productorii din Romnia se feresc s dezvluie cantitile adevrate de carne dintr-un produs.

Dintr-o list de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfai, nitrii, nitrai, arome sintetice i colorani, mult sare i mult ap.

Medicii spun c efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. n schimb, pe timp ndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romnii s-au obinuit s cumpere ap la la pre de carne. n ultima vreme, au aprut tot soiul de aditivi care n-au fost testai toxicologic, dar pe care productorii au nceput s-i foloseasc intens. Dintre cei mai periculoi sunt fosfaii, care, n exces, mpiedic fixarea calciului n oase. Imaginai-v ce nseamn asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

SCUMP. 80% din carnea tranat merge pentru specialiti, ca pastrama i cotletul

Etichetele fr valoare

Specialistul n sntate alimentar atrage atenia c poteniatorii de arom, care se regsesc chiar i n specialitile mai scumpe din carne, provoac un apetit ridicat i dau de penden: "Glutamatul monosodic d un gust foarte bun. Stimuleaz pofta i te face s mnnci ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mncnd i mncnd, duce la obezitate".

Din lista lung de compui chimici alimentari, coloranii sunt bombe pentru organism. "Roul carmin se extrage dintr-o insect. n procesul chimic de extracie, se folosete aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase i riscul cel mai mare l reprezint Alzhaimerul", explic Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, n mare parte, de fina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziia unui parizer ieftin sau a unui salam.

"Soia n stare pur, nemodificat genetic, a ajuns s fie cel mai sntos ingredient dintr-un salam. Amidonul, n schimb, chiar n-are ce cuta ntr-un produs din carne. Pentru c nu vor s fie scrupuloi, productorii promit s-l treac pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.

AMENINRI

Bolile care ne urmresc

Fosfaii din mezeluri mpiedic fixarea calciului n oase. Afecteaz creterea copiilor, iar n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz. Brbaii vor scdea la btrnee mai repede n nlime i, n multe cazuri, vor fi obezi.

Semipreparatele mai conin gume de omogenizare, care, pe lng faptul c rein ap, au rolul de a omogeniza.

"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dect n zece ani. Efectul imediat este apariia gastritelor i a ulcerelor, dar i a celei mai urte forme de cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.

44% CARNE

Crnai Cabanos

Conine: carne de porc inferoar - cu slnin i orici - 44%, carne de vit - 16%, fain de soia - 40%. Se adaug usturoi, condiment universal, coriandru i agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), poteniator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac apetit mare i dependen), zaharuri - dextroz, lactoz, colorant natural : carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grsimile vegetale. Se ambaleaz n intestine subiri de oaie. Se las la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvntarea se face ntr-o camer frigorific, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

Crnai de porc

Conine: carne de porc 60%, cu slnin i orici, protein vegetal din soia nemodificat genetic, ap 20%, sare, condimente i arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu i potasiu), antioxidani (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, poteniator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz, dextroz), colorant natural - carmin, conservani: nitrit de sodiu i nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creterea bacteriei ce cauzeaz botulismul, mrete timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaz culoarea roie a crnurilor procesate i d o arom specific.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conine: cotlet de porc, un strat de slnin de 0,5-1 centimetri. Carnea, tiat uvie, se injecteaz cu saramur 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o main special cu ac.

Se puneapoi ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper i coriandru, unde se las timp de mai multe ore. n sos se mai adaug antioxidani, poteniatori de gust.

Se las ase zile la rece, apoi se afum industrial. 14 porii de mezeluri pe lun cresc cu 78% riscul apariiei unei forme de boal pulmonar obstructiv cronic, care este foarte grav. Afeciunea reprezint una dintre primele cinci cauze de deces n Vest. Se manifest prin scderea capacitii organismului de a menine o concentraie normal de oxigen n snge.

62% CARNE

Lebrwurst

Conine: carnea capului de porc n proporie de 62%, slnin tare 7%, organe - inim, rinichi, splin 15%, ficat 16%. Se adaug supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceap fiart, zahr i sare. n malaxor se adaug aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidani, amidon de cartofi.

Compoziia se ambaleaz n membrane sintetice i se fierbe la 75 de grade C.

Un lebrwurst "tradiional" trebuie s conin mai puin de ase grame de sare la 100 de grame de produs i, n principiu, s aib cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate s nu depeasc zece zile.

Un produs mai puin conservat i schimb culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLNIN I ORICI

Parizer de porc

Conine: 80% slnin i orici de porc, 10% carne de pasre dezosat mecanic (n care intr oase mcinate), fain de soia, protein vegetal, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, poteniatori de gust, colorani (carmin).

Dup amestecare, compoziia se fierbe timp de 20 de minute n ap, la 75 de grade C. Din cauza amidonului i a fibrelor din soia, confer starea de saietate. n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat mecanic este pasta rezultat din dezosarea carcaselor de pasre, care este prelucrat cu utilaje speciale. Aceast past poate conine i resturi de piele, chiar i oase.

60% SLNIN I ORICI

Salam de var

Conine: 60% slnin i orici, 17% carne de calitate inferioar - adic ceea ce se poate prelucra din picioare, gt - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imit gusturile condimentelor, fin de soia 20%, antioxidani, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitrii, nitrai, past de usturoi, zahr.

Toate acestea se amestec n malaxoare, apoi se ambaleaz n membrane artificiale (de plastic), se zvnt i se afum industrial ntr-o camer unde, teoretic, ar trebui s stea cel puin patru-cinci zile.

n alte cazuri, se adaug agent de afumare.

40% SARAMUR

Pastram

Conine: carne dezosat de la pulp, spat i muchiul de pe spate.

Se taie n uvie, se sreaz, dup care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceap i de usturoi, antioxidani, colorani, ageni de afumare i poteniatori de gust. Carnea st n sos timp de trei pn la cinci zile, apoi se scoate i se leag cu sfoar. Se injecteaz cu o soluie de saramur de 20-40%, apoi se ambaleaz n pungi de plastic, n vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SLNIN I ORICI

unc de porc

Proporiile de carne difer n funcie de reet. unca rneasc conine: 70% carne procesat mecanic (are n compoziie slnin, urme de oase, orici) - proteine din soia, toat gama de antioxidani, colorant - carmin.

Carnea se injecteaz cu o soluie de saramur, apoi trece n malaxoare de trei ori.

Prima malaxare se face la o or dup injectarea cu saramur, a doua la 24 de ore dup depozitarea la frig i nc o dat la 48 de ore dup maturare.

Apoi, compoziia se pune n forme metalice care se i

poi, compoziia se pune n forme metalice care se in la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dup rcire, formele se ambaleaz n pungi de plastic, n vid.