Lic. ,,I. H. RADULESCU” TARGOVISTEPROFIL TELECOMUNOCATII

AtestatTehnician telecomunicatii

ABSOLVENT INDRUMATOR Nila Florin Ing. Croitoru Lizica Prof. Stoica Ion

-2004-

Osciloscopul Catodic

Capitolul I

1.1 CARACTERISTICI GENERALE

Osciloscopul catodic este un aparat pentru vizualizarea variatiei in timp si masurarea marimilor elctrice,cu ajutorul unui fascicul de electroni proiectat pe ecranul unui tub catodic si comandat de semnalul electric de studiat.Osciloscopul poate fi conectat la un calculator electronic,putandu-se obtine de la acesta diverse date referitoare la semnalul aplicat.Imaginile obtinute pe ecran se numesc oscilograme.

1.2 PROPIETATILE OSCILOSCOPULUI CATODIC

Ca aparat de masura si control,osciloscopul prezinta unele avantaje ca:- impendanta mare la intrare,de ordinul megohmetrilor;- consum extrem de mic de putere de la circuitul de masurare;- sensibilitate ridicata;- banda de frecvente foarte larga pana la sute de megaherti si in unele

constructii speciale,pana la zeci de gigaherti;- posibilitatea amplificarii sau atenuarii convenabile a semnalelor de studiat;- universalitatea si comoditate in lucru.

1.3 UTILIZARI

Datorita propietatilor sale,osciloscopul catodic este unul dintre cele mai raspandite aparate electronice si are o larga utilizare in tehnica masurarilor electrice,electronice si magnetice,fie ca aparat de sine statator,fie ca parte componenta a altor aparate elecrtonice. Ca aparat de sine statator este utilizat pentru: - vizualizarea si studierea curbelor de variatie in timp a diferitelor semnale

electrice (curenti,tensiuni,impulsuri);

- compararea amplitudinii,frecventei,defazajului sau formei diferitelor semnale electrice;

- masurarea valorilor instantanee;- masuarea intervalelor de timp,a duratei impulsurilor si gradului de

modulatie;- vizualizarea caracteristicilor dispozitivelor electronice;- ridicarea curbelor de histerezis ale materialelor magnetice

- studierea si masurarea,impreuna cu diferite traductoare,a unor marimi neelectrice(in domenii ca:medicina,fizica nucleara,geofizica etc.);

- masurarea urmatoarelor marimi electrice:tensiune,curent,putere,frecventa,defazaj,inductanta,capacitate,impendanta,rezistenta.

Capitolul II

2.1 SCHEMA BLOC A OSCILOSCOPULUI CATODIC

Fig. 1

2.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE OSCILOSCOPULUI CATODIC

Osciloscopul catodic(fig. 1) se compune din urmatoarele parti principale:- tubul catodic,in interiorul caruia se produce fasciculul de electroni,acesta

este focalizat pe un ecran fluorescent,pe care descrie curbe de forme diferite,corespunzator variatiei semnalelor electrice de studiat aplicate unui sistem de deflexie a fasciculului;

- amplificatoare de defelexie (pe verticala si pe orizontala),care amplifica semnalele de studiat prea mici,inainte de a fi aplicate sistemului de deflexie;

- atenuatoarele care micsoreaza semnalele de studiat prea mari,inainte de a fi aplicate sistemului de deflexie;

- generator baza de timp(de baleiaj) care genereaza o tensiune liniara variabila (in forma de dinti de ferastrau),ce constitiue tensiunea baza de

timp care se aplica sistemului de deflexie pentru a produce deviatia pe orizontala cu o viteza uniforma a fascicolului de electroni;pentru a putea vizualiza si semnalele neperiodice,la osciloscoapele moderne acest generator poate functiona fie in continuu,generand un semnal periodic chiar si in absenta semnalului de vizualizat,fie declansat;

- circuitul de sincronizare(de declansare) care are rolul de a sincroniza automat tensiunea baza de timp cu semnalul studiat(sau cu un alt semnal exterior),astfel ca frecventa semnalului de vizualizat sa fie un multiplu intreg al frecventei bazei de timp,pentru ca imagine pe ecranul tubului sa fie stabila(imobila);

- blocul de alimentare,prin intermediu caruia se alimenteaza de la reteaua de curent alternative celelalte blocuri: elementele de comanda ale tubului catodic printr-un redresor de inlalta tensiune,iar amplificatoarele de deflexie,generatorul baza de timp si circuitul de sicronizare printr-un redresor cu joasa tensiune; Observatia 1: In cazul functionarii ca baza de timp declansata, mai sunt necesare urmatoarele circuite:

- circuitul pentru controlul intensitatii spotului, care are rolul de a stinge spotul cand la intrare nu se aplica semnal(baza de timp fiind astfel blocata);in acest caz ecranul este protejat ;

- circuitul de intarziere,care face ca semnalul sa fie vizualizat corect,deoarece are rolul de a intarzia semnalul astfel incat acesta sa se aplice placilor de deflexie verticale,dupa ce baza de timp a inceput sa functioneze.

Observatia 2: In afara acestor blocuri componente,comune tuturor osciloscoapelor moderne,la unele osciloscoape se mai intalnesc si alte circuite,cu destinatii diferite in functie de tipul si complexitatea aparatului.

Capitolul III

3.1 TUBUL CATODIC

3.1.1 CARACTERISTICILE TUBULUI CATODIC

Tubul catodic reprezinta partea principala a osciloscopului.El este format dintr-un tub de sticla vidat ,care se disting urmatoarele parti:- partea cilindrica,in interiorul careia se afla un tun electronic care emite,

focalizeaza si accelereaza fascicilul de electroni si un sistem de deflexie pentru devierea acestui fascicul corespunzator semnalelor de studiat;

- partea tronconica,in interiorul tubului,corespunzator acestei parti,este depus in strat bun conducator de electricitate,care are rolul de ecranare si de colectare a electronilor,dupa ce acestia au lovit ecranul;

- partea frontala,in care tubul catodic are un ecran acoperit in interior cu substante luminofore,fapt pentru care el devine luminos in punctul in care este lovit de fascicolul de electroni.

Comanda,focalizarea si deflexia fascicolului de electroni se poate face electrostatic sau electromagnetic:la osciloscoapele comanda este de obicei,electrostatica. Sensibilitatea ,,S” se defineste ca raportul dintre deviatia in centimetri a spotului luminos pe ecranul fluorescent,cand pe placile de deflexie se aplica o tensiune de un volt

Alimentarea tubului catodic este realizata prin urmatoarele circuite: un circuit de incalzire care furnizeaza o tensiune alternativa,de obicei

6,3 V pentru alimentarea filamentului; circuite redresoare care furnizeaza diferite tensiuni continue necesarea

alienari electrozilor.Frecvent,inaltele tensiuni sunt obtinute utilizand circuite multiplicatoare de tensiuni;

tensiuni reglabile necesare cilindrului Wehnelt si anodei de concentrare;aceste tensiuni sunt reglate cu ajutorul potentiometrelor.

Alimentarea unui tub catodic necesita tensiuni de cativa kilovolti,ceea ce impune o izolatie corespunzatoare.

3.1.2 SCHEMA BLOC A TUBULUI CATODIC

Fig. 2

3.2 ELEMENTE COMPONENTE ALE TUBULUI CATODIC

Tubul catodic are trei sectiuni principale:tunul electronic,sistemul de deflexie si ecranul.

3.2.1 TUNUL ELECTRONIC

Asa cum se poate observa din fig. 2 tunul electronic este format din urmatoarele elemente:

Catodul (1),care emite termoionic electroni;acesta este un tub metalic cu suprafata frontala acoperita cu un strat de oxizi de bariu si strontiu,ce pot emite usor electroni,incalizt indirect de catre un filament bifilar aflat in interior;

Electrodul de comanda (2) sau denumit si cilindru Wehnelt, care controleaza intensitatea fasciculului de electroni ce pleaca de la catod,deoarece el se afla la un potential negative fata de acesta;este un electrod cilindric care inconjoara catodul,fiind prevazut in partea frontala cu un mic orificiu prin care trec electronii.Grila de comanda are un potential negativ fata de catod (intre -10 si -150 V),care se poate varia cu ajutorul unui potentiometru RG, prin acesta reglindu-se intensitatea fluxului de electroni emisi si ca urmare luminozitatea imaginii pe ecran.Fasciculul de electroni care iese din grila de comanda devenind divergent este concentrat si focalizat pe ecranul tubului cu un sistem de doi anozi cilindrici coaxiali,care impreuna cu grila de comanda constituie o lentila electrostatica.;

Anodul de focalizare (3) este in primul anod,cu un diametru mai mic,prevazut in interior cu mai multe diafragme care are rolul de a capta electronii marginali in scopul focalizarii fascicolului.El este la un potential pozitv fata de catod(de cateva sute de volti),reglabil cu ajutorul unui potentiometru RA; prin variatia acestui potential se obtine focalizarea fascicolului de electorini pe ecran sub forma unui punct luminos;

Anodul de accelerare,cel de-al doilea anod,are un diametru mai mare si un potential pozitiv fix,de patru-cinci ori mai mare decat potentialul anodului de focalizare.El are rolul de a accelera miscarea electronilor concentrate intr-un fascicol subtire,determinand viteza cu care acestia ajung pe ecran.Observatie: tuburile catodice moderne au si un al treilea anod de postaccelerare,asezat dupa sistemul de deflexie si conectat la un potential ridicat (4000V) care mareste intensitatea spotului.

3.2.2 SISTEMUL DE DEFLEXIE

Sistemul de deflexie comanda electrostatic devierea fascicolului de electroni pe verticala si orizontala corespunzator variatiei semnalelor de studiat.Sistemul de deflexie este alcatuit din doua perechi de placi de deflexie 5 si 6 (fig. 3) dispuse perpendicular in lungul fascicolului de electroni. Daca placile sunt la acelasi potential, de electroni trece printre ele fara a fi deviat,lovind ecranul in centru.Daca se aplica placilor orizontale 5 o tensiune Uy (fig. 3),intre ele apar un camp electric Ey sub influenta careia electronii vor fi atrasi de placa polarizata pozitiv si respinsi de placa polarizata negativ cu o forta Fy =e Ey care imprima electronilor o acceleratie ay dupa directia y. Traiectoria electronilor intre placi este parabolica,iar la iesirea dintre placi se misca dupa o directie tangenta la traiectoria parabolica(deoarece actiunea campului Ey inceteaza) si lovesc ecranul la distanta Dy fata de centru.

Fig. 3 Deviatia fascicolului de electroni Analog,daca se aplica placilor de deflexie 6 o tensiune Ux,intre ele apare un camp electric care deviaza fasciculul de electroni pe directia orizontala. Cand ambele perechi de placi se aplica simultan cate o diferenta de potential,fascicolul de electroni va fi deviat dupa o directie rezultanta a actiunii celor doua campuri. Observatie : Marimea deviatiei spotului pe ecran este proportionala cu amplitudinea tensiunilor aplicate placilor.Placile de deflexie 5 fiind mai departate de ecran sunt mai sensibile.

3.2.3 ECRANUL

Ecranul (7) fig. 2,formeaza suprafata frontala a tubului catodic pe care se focalizeaza fasciculul de electroni si se vizualizeaza traiectoria acestuia. Ecranul este acoperit pe suprafata interioara cu o substanta fluorescenta (luminofor),care devine luminoasa cand este bombardata cu electroni. Pentru a i

se mari eficacitatea luminoasa,se aduga substantei fluorescente anumite substante activante. Pentru observari vizuale se folosesc ecrane cu fluorescenta galbena-verzuie,avand ca luminofor ortosilicat de zinc (vilemitul) activate cu magneziu,iar pentru fotografiere,ecrane cu fluoerscenta albastruie avand ca luminofor sulfura de zinc activate cu argint. Dupa incetarea bombardari cu elctroni ecranul continua sa mai emita lumina un timp oarecare.Persistenta luminii (sau inertia luminoase) depinde de materialul liminoforului, putand varia intre microsecunde si cateva secunde. Pentru scurgerea la pamant a electronilor care au ajuns pe ecran,pe suprafata interioara a parti tronconice a tubului se depune un strat conductor din solutia de grafit coloidal (acvadag) sub forma unui electrod de ecranare 8 (fig. 2).Acesta este conectat la anodul de accelerare,care la randul sau fiind legat la pamant,adica la un potential pozitiv fata de ecran,permite scurgerea la pamant a electronilor. Observatie: Pentru vizualizarea si studierea simultana a doua sau mai multe semnale,se construiesc si osciloscoape ale caror tuburi catodice sunt speciale,cu doua sau mai multe tunuri electronice,respectiv sisteme de deflexie,sau cu un sistem (comutator electronic) care divizeaza fascicolul in mai multe fascicule care sunt comandate independent.In unele cazuri exista o singura pereche de placi de deflexie orizontala,astfel incat toate fasciculele sunt defectate de aceeasi tensiune baza de timp,dar totdeauna placile de deflexie verticale sunt independente pentru fiecare fascicul.

CAPITOLUL IV

METODE SI MIJLOACE DE MASURARE CU OSCILOSCOPUL CATODIC

Pentru reprezentare imaginei luminoase care apare pe ecranul tubului catodic se folosesc coordonatele rectangulare,in majoritatea cazurilor,alegandu-se axa orizontala X pentru variabila independenta si axa vertical Y pentru variabila dependeta. Spotul se gaseste in originea O a axelor cand nu se aplica nici o tensiune celor doua perechi de deflexie.Daca se aplica o tensiune numai pe placile verticale,de deflexie orizontala,spotul descrie o dreapta pe axa orizontala X. Daca se aplica o tensiune pe placile orizontale,de deflexie verticala,spotul luminos desrcrie o dreapta pe axa verticala Y. Cand ambele perechi de placi de deflexie se aplica cate o tensiune,spotul luminos descrie pe ecran o curba oarecare.Forma curbei obtinute depinde de

formele,de defasajul si de relatia de amplitudine si frecventele tensiunilor aplicat placilor. Pentru obtinerea imaginei variatiei in timp a unei marimi,pe placile de deflexie orizontala 6 (fig. 2) se aplica tensiune baza de timp liniar variabila,iar pe placile de deflexie verticala 5 – semnalul de studiat. Sub actiunea campului electric produs de tensiunea bazei Uy,in timpul cursei utile t1 corespunzator portiunii ascendente a curbei in forma de dinti de ferastrau,fasciculul de electroni se deplaseaza pe ecran orizontal, din punctul 1 in punctul 2 cu o viteza uniforma,determinate de panta cresterii.In timpul cursei de revenir t2, corespunzator portiunii descendente a tensiunii bazei de camp,fasciculul de electroni se intoarce foarte repede in pozitia initiala 1 si reincepe miscarea sa uniforma din punctul 1 in punctul 2.

Fig. 4 Formarea imaginilor pe ercranul osciloscopului catodic

Daca frecventa tensiunii de cercetat fy,este egala cu frecventa tensiunii baza de timp fx,pe ecran apare,curba corespunzatoare unei perioade de oscilatie (fig. 4-b).

4.2 MASURAREA TENSIUNILOR

Deviatia spotului pe verticala fiind proportionala cu amplitudinea tensiunii aplicate placilor de deflexie verticala,masurarea tensiunii se face prin aplicarea semnalului de masurat la intrarea amplificatorului de deflexie verticala. Masurarea se poate face in mai multe moduri:direct,prin comparatie si prin suprapunere.

Masurarea directa,se citeste amplitudinea pe ecranul osciloscopului Masurarea prin comparatie cu o tensiune calibrata,se aplica mai

intai amplificatorul de deflexie verticala semnalul de masurat si se

regleaza imaginea,cu ajutorul atenuatorului din circuitul de intrare, astfel ca vizualizarea sa fie cat mai precisa.

Masurarea prin suprapunere peste semnalul de masurat a unei tensiuni continue calibrate si deplasarea imaginii pe verticala prin variatia tensiunii continue pana cand linia de referinta ajunge la nivelul anterior al amplitudinii maxime.Valoarea tensiunii continue calibrate,masurata cu un volmetru de curent continuu este egala cu amplitudinea semanalului.

Pentru extinderea domeniului de masurare se pot folosi divizoare de tensiune suplimentare.

4.3 MASURAREA CURENTULUI

Masurarea curentului cu osciloscopul se poate folosi face prin masurarea tensiunii la bornele unei rezistente etalon de valoarea cunoscuta strabatuta de curentul de masurat (fig. 5).Pentru ca rezistenta etalon san nu influenteze valoara curentului de masurat,valoarea ei trebuie sa fie cat mai mica.

Fig. 5 Masurarea curentului cu osciloscopul

4.4 MASURAREA PUTERII

Pentru masurarea puteri electrice consumata intr-un receptor oarecare Z,cu ajutorul osciloscopului,se aplica amplificatorului de deflexie orizontala tensiunea U de la bornele receptorului,iar amplificatorului de deflexie verticala caderea de tensiune la bornele unei rezistente etalon in serie cu receptorul,strabatuta de curent prin receptor (fig. 6). Daca curentul si tensiunea nu sunt in faza,se obtine pe ecran o elipsa,a carei suprafeta este proportionala cu aria celor doua triunghiuri determinate de lina inclinata cu axa orizontala.

Fig. 6 Masurarea puterii cu osciloscopul

4.5 MASURAREA DEFAZJELOR

Pentru masurarea defazajelor intre doua semnale,se amplifica un semnal amplificatorului de deflexie orizontala si celalalt – amplificatorul de deflexie verticala. Daca cele doua semanale (de aceeasi frecventa) sunt in faza,pe ecran apare o linie inclinata.Cand semnalele sunt defazate,se obtine o eclipsa care se largeste pe masura cresterii defazajului,ajungand un cerc cand defazajul este egal cu /2 (fig. 7). Valoarea defazajului se deterimina facand raportul dintre distanta fata de origine X1 a punctului in care elipsa taie axa orizontala si distanta X2

determinata de intersectia elipsei cu axa orizontala,cu relatia:sin = X1/X2 =Y1/Y2 (fig. 8)

Fig. 8 Determinarea valorii defasajului Sensul de pargurgere a elipsei de catre spot determina semnul defazajului.

Fig. 7 Imaginile osciloscopului,corespunzatoare diverselor defazaje dintre doua semnale cu aceeasi frecventa.

4.6 MASURAREA FRECVENTELOR Masurarea frecventelor cu ajutorul osiciloscopului se va arata la capitolul ,,Masurarea frecventelor”. Masurare rezistentelor,inductantelor,capacitatilor si impendantelor.Masurarea rezistentelor,inductantelor,capacitatilor si impendantelor se face indirect prin masurarea tensiunilor la bornele lor.Pentru acestea se aplica amplificatorului de deflexie verticala tensiunea de la bornele unei rezistente etalon R reglabila,iar amplificatorului de deflexie orizontala tensiunea de la bornele impendantei Zx de masurat (fig. 9-a).Mai intai se conecteaza in locul impendantei de masurat Zx o rezistenta (de circa 40.000 ) si se regleaza rezistenta R pana ce spotul descrie diagonala unui dreptunghi suficient de mare (fig. 9-b).Se conecteaza apoi rezistenta,capacitatea sau impendanta Zx de masurat si se regleaza din nou rezistenta R pana ce spotul descrie o linie sau o elipsa inscrisa in dreptughiul anterior (fig. 9-c).In acest caz tensiunile la bornele lui Zx si R fiind egale si acestea fiind strabatute de acelasi curent I,rezulta

Zx = R(sau RX = R sau LX = R sau 1/CX = R )din care se determina valorile marimii de masurat RX,LX sau CX.

Osciloscopul poate fi utilizat de asemenea ca indicator de nul la masurarea rezistentelor,inductantelor si capacitatilor prin metode de punte.

Fig. 9 Masurarea rezistentelor inductantelor,capacitatilor si impendantelor cu osciloscopul

4.7 MASURAREA GRADULUI DE MODULATIE

Pentru masurarea gradului de modulatie se aplica amplificatorului de deflexie verticala semnalul modulat si se sincronizeaza baza de timp cu semnalul care se moduleaza.Pe ecran apare o imagine ca in fig. 10-a.Facand raportul diferentei a-b la suma a+b se poate determina gradul de modulaite.

Masurarea se poate face si aplicand tensiunea modulatoare amplificatorului de deflexie verticala si tensiunea modulatoare amplificatorului de deflexie orizontala.In acest caz pe ecran apare o imagine trapezoidala (fig. 10-b) daca cele doua tensiuni nu sunt defazate.Gradul de modulatie se determina cu aceeasi solutie.In cazul modulatiei de 100% imaginea se transforma intr-un triunghi.Daca apar schimbari ale fazei intre modulatoare si purtatoare,laturile neparalele ale trapezului se transforma in elipse.

Fig. 10 Imaginea osciloscopului la masurarea gradului de modulare

4.8 RIDICAREA CICLULUI DE HISTEREZIS

Ridicarea ciclului de histerezis B=f(H) al materialalelor feromagnetice se poate face cu montajul din fig. 11.Materialul feromagnetic de studiat este introdus in interiorul unei bobine cu doua infasurari:una magnetizare L1 si alta de masura L2.Placilor de deflexie orizontala li se aplica caderea de tensiune de pe rezistenta etalon R1 din circuitul de magnetizare,proportionala cu curentul i1

din acest circuit,care la randul sau este proportional cu campul magnetic H creat de bobina de magnetizare in materialul feromagnetic.Amplificatorului de deflexie verticala i se aplica tensiunea de la bornele unui condensator C in paralel cu bobina de masurare,care este proportionala cu inductia magnetica B.In acest fel,deviatiile pe orizontala fiind proportionale cu campul H,iar pe verticala cu inductia B,pe ecranul osciloscopului se obtine imaginea ciclului de histerezis B=f(H).

Fig. 11 Ridicarea ciclului histerezis cu osciloscopul.

CAPITOLUL V

Tipuri de osciloscoape catodice

5.1 OSCILOSCOAPE CU MEMORIE

Fig. 12

Osciloscoapele cu tuburi catodice cu memorie,persistenta imaginii spotului pe ecran poate fi mica,sau poate ajunge pana la ordinal minutelor,depizand de substanta fluorscenta depusa pe ecran. Impulsurile de scurta nu pot fi vizualizate pe ecran,chiar cu o remanenta mare.De foarte multe ori impulsurile de scurta durata trebuie fotografiate pentru a fi analizate.In acest scop au fost realizate tuburile catodice cu memorie,care pot memora imaginea unui semnal timp mai indelungat(cateva ore),dupa care acesta este redata pe ecran. Una dintre variantele constructive ale tubului cu memorie este descrisa mai jos dupa schita din fig. 12 Tubul contine trei tunuri electronice:tunul de ,,scriere”,care contine catodul K1,grila G1 si anodul A1 si tunuri de intretinere compuse din K2,A2,G2

si respectiv, K3,A3,G3.

Grila dielectrica GD,numita grila de memorie,este formata dintr-o retea din material dielectric depus pe un strat de metal.Grila dielectica este activata pentru emisia secundara de electoni,adica un numar mare de electroni secundari atunci cand este bombardata cu un fascicul de electroni primari. Grila colectoare GC are rolul de a colecta electroni emisi prin emisie secundara de catre grila dielectrica. Tubul poate functiona cu memorie sau fara memorie. In functionarea cu memorie,grila dielectrica este depusa la in potential negative (circa 10V),astfel incat electronii lenti,care vin de la tunurile de intretinere,sunt respinsi de grila G si preluati de grila de colectoare,care este

pusa la un potential pozitv (circa 100V).Prin grila dielectrica vor trece numai electronii rapizi,care vin de la tunul de scriere si care,ajungand pe ecran,determina apariatia spotului luminos. Pentru explicarea functionarii osciloscopului cu memorie,avem in vedere doua etape:inregistrarea urmei spotului pe GD si redarea semnalului acestuia pe ecran. La inregistrare,grila dielectrica are un potential aproape nul.Electronii rapizi bombardeaza GD;astfel apare o emisie secundara in locurile unde cade fascicolul.Electroni secundari sunt preluati de GC ,iar locurile de unde au plecat electronii raman incarcate pozitiv.Aceasta ,,dara” de potential pozitiv.lasata de fasciculul de electoni pe GD,se poate mentine timp indelungat (se memoreaza),datorita propietatilor dielectrice ale grilei. Pentru redarea imaginii,fasciculul provenit de la tunul de scriere se intrerupe si functioneaza numai tuburile de intretinere.Prin care locurile in care GD este incarcata pozitiv,electronii vor trece spre ecran,iar prin restu nu.In felul acesta pe ecran apare forma semnalului ce a fost memorat de grila dielectrica. Stergerea informatiei retinute de GD se poate face prin aplicarea unui potential pozitiv ridicat (+150V) grilei dielectrice,cand are loc o emisie puternica de electroni de pe toata suprafata grilei,uniformizand potentialul tuturor punctelor.

5.2 OSCILOSCOAPE CU 2 SPOTURI SAU CU 2 CANALE Pentru vizualizarea simultana a doua semnale,se construiesc osciloscoape cu doua spoturi sau cu doua canale. Osciloscoapele cu doua spoturi utilizeaza tuburi catodice speciale,care contin in acelasi balon doua sisteme electronooptice,adica sunt prevazute cu doua tunuri de electroni si cu cate doua dispozitive de deflexie pentru X si y.Cele doua sisteme electronooptice sunt comandate independent,prin circuite asemanatoare cu cele ale unui osciloscop obisnuit,cu exceptia generatorului baza de timp care este comun. Osciloscoapele cu doua canale folosesc pentru vizualizarea simultana a doua semanle o metoda mai simpla si mai eleganta.Ele sunt prevazute cu un tub catodic obisnuit si cu un comutator electronic fig 13.Comutatorul electronic este un circuit electronic care primeste la doua intrari distincte doua semnale diferite pe care le comuta succesiv pe placile de deflexie verticala ale unui tub catodic.Pe ecranul tubului,datorita persistentei luminoforului,apar simultan oscilogramele celor doua semnale.Comutarea se face fie cu frecventa bazei de timp (in timpul unui dinte de ferastrau se vizualizeaza un semnal,iar in timpul urmatorului dinte de ferastrau – celalalt semnal),fie cu o frecventa mult mai mare.

-BIBLIOGRAFIE-

,,Masurari electrice si electronice” - Ing. Radu Dordea ,,Osciloscopul in laboratorul electronistului amator” - Mihai Corutiu ,,Electricitatea la indemana experimentatorului”-Vasile Tutovn,V. Suitaru ,,Masurari electrice si electronice” – Eugenia Isac