7/24/2019 orl curs8

1/6

Pot aparea malformatii/modificari la nivelul unuia sau mai multor segmente, rareori in intregime.

Intervin nociv diverse maladii ale parintilor, alcoolism, tabagism, TB, hipotiroidia, traumatisme, compresiuni asupra

uterului matern, traumatisme abdominale, emotii violente, traume sistem nervos al mamei.

Cele mai importante, frecvente malformatii ale faringelui:

- atrezia congenitala a cavumului, mai ales unilaterala numai aceasta permite supravietuirea!

- insuficienta velo-palatina

- diviziunea velo-palatina

- fistule congenitale ale gatului

Toate beneficiaza de interv. chir., care se fac diferentiat, la o anumita varsta, cand portiunea malformata a a"uns la

o anumita dezvoltare. #a"oritatea au nevoie de mai multe etape chirurgicale si coe$ista cu alte malformatii de la niv.

capului si gatului.

%lungirea anormala a apofizei stiloide, in "urul varstei de &' de ani cand incepe sa se osifice! coe$istand si cu

spondiloza cervicala, incepe sa dea dureri, in special la deglutitie. ($ intr-o anumita incidenta arata stiloida mult

alungita.

)aringele constituie prima bariera in calea corpilor straini patrunsi intempestiv si la acest nivel se opresc

ma"oritatea, el impiedicand intrarea lor in arborele aero-digestiv inferior, prin contractiile spastice pe care

musculatura le genereaza in prezenta unui corp strain. *atura corpilor straini este diversa: copiii introduc fragmente

de "ucarii, batrani care pierd bucati din proteze, carlige, profesiuni cizmar, croitor - ace, cuie!, oase. +$tractiatrebuie sa fie foarte atent realizata, pentru a nu face mai mult rau. Corpul strain trebuie bine vizualizat si apoi

manevra de e$tractie se realizeaza cu pense fara dinti!, anestezie generala si cu anumite particularitati acul de

siguranta intai inchis!, sub controlul vederii. Cand nu se vede, se recomanda o ($ cu substanta de contrast bariu!.

Cicatricele retractile ale traumatismelor sunt posibile la copil, prin cadere pe obiecte ascutite tinute intre

dintipoate avea loc o perforatie sau chiar dezinsertie a valului palatin, o ranire de o intensitate variabila a peretelui

posterior al faringelui, cu aparitia de edem si infectie secundara acestui traumatism. -au semnalat situatii de

intepaturi de insecte. %rsurile faringelui sunt produse prin ingerarea accidentala sau voluntara in scop de suicid sau

demonstrativ! al unei subst. corozive soda caustica, acid sulfuric!. Poate aparea retractia mucoasei faringiene

postamigdalectomie sau postadenoidectomie.

%fectiuni inflamatorii ale faringelui

Inelul limfatic aldeer, prin toate formatiunile sale, reactioneaza in primul rand la diversi agenti etiologici,

determinand ceea ce se cheama sd. anginos angere 0 a stramta!, prin inflamatia initiala congestie, tumefactie! amucoasei faringiene, se stramteaza istmul oro-faringian. Principalele simptome pe care pacientul cu faringita,

faringo-amigdalita, angina eritematoasa, eritemato-pultacee sunt:

- disfagia, odinofagia, durerea poate iradia catre ureche otodinie!

- tusea faringiana, uscata

- senzatia de uscaciune a gurii sau, dimpotriva, ptialismul hipersalivatie! secretia salivara poate fi atat de

abundenta, incat se revarsa prin comisura bucala sialoree!

Toate aceste simptome pot asocia disfonie, care indica participarea laringelui in procesul inflamator. Poate aparea

voce nazonata rinolalie! prin pareza valului palatin sau amigdaliana cand amigdalele palatine sunt tumefiate,

pacientul vorbeste ca si cum ar avea gura plina - stomatolalie!. 1ispneea cu tira" si corna" poate fi prezenta.

In principal, anginele sunt acute si cronice, specifice si nespecifice.

Poate fi cuprins intregul inel aldeer sau sa predomine la nivelul unei amigdale.%nginele acute nespecifice pot imbraca aspectul de:

- angina catarala simpla!: eritematoasa

- angina foliculara bacteriana!: eritemato-pultacee

- amigdalita ulceroasa

- uvulita abces lueta!

- adenoitita acuta amigdala faringiana 2usch3a! simpla sau prelungita

- amigdalita linguala catarala -4 eritemato-pultacee!

7/24/2019 orl curs8

2/6

Complicatiile supurative ale anginelor constau in supuratii acute, care realizeaza flegmoane, care, dupa pozitie,

pot interesa lo"a amigdaliana, adeno-flegmonul retrofaringian, flegmonul latero-faringian, flegmonul difuz al

faringelui sau abcesul epiglotei.

e poate intampla o septicemie postanginoase.

Trebuie mentionate si anginele din cadrul sindroamelor hematologice.

%ngina simpla, catarala

- virala in principal

- eritematoasa

- cea mai frecventa forma de angina acuta

- apana"ul anotimpului racoros poate fi considerata sezoniera!

- pacientul reclama durere faringiana la inghitire aparuta brusc

- asociaza senzatie de frig, curbatura, febra, dar nu valori mari, alterarea starii generale

- la copiii adenoidieni, prin inflamatia amigdalei 2usch3a, acestia pot prezenta obstructie nazala importanta,

rinoree abundenta

- obiectiv, la inspectie:

- istm buco-faringian cu lueta, mucoasa valului palatin congestionate

- amigdale tumefiate, pe surpafata: dara usoara de fibrina, care, cu varful apasatorului de limba se poate

indeparta usor de pe amigdala- la adultul sanatos, cu imunitate normala, cu minimum de tratament simptomatic poate dura 5-& zile, apoi se

vindeca

- se poate prelungi la copilul mic, datorita asocierii adenoiditei

- trat.:

- general se recomanda repaus in casa, regim abundent in lichide in primele zile, bauturi calde si

antitermice, antiinflamatoare, antibioticele doar cand trebuie prevenite complicatii, la cei tarati, cu imunitate

modificata

- local consta in comprese umede, calde, in "urul gatului, intr-o camera umidifiata prin prezenta unui vas cu

baza larga de evaporare cu apa se pot badi"ona delicat cu albastru de metilen, glicerina boratata 5 6, sprauri

Tantum verde!

%ngina eritemato-pultacee

- angina bacteriana, produsa de diferiti germeni, in special streptococul hemolitic de grup %- adenopatie satelita subangulo-mandibulara, latero-cervicala, dureroasa la palpare

- contagioasa

- poate da complicatii severe, renale, articulare, miocardice

- debutul este brusc, prin durere importanta, febra mare, frisoane, stare generala alterata

- la buco-faringo-scopie, pe suprafata amigdalelor, in special celor palatine, apar initial puncte albe, cremoase

care, in timp, se maresc si conflueaza

- in timp, apare sd. de infectie generala, caracterizat printr-o halena fetida, limba incarcata, saburala, constipatie,

oligurie

- trat.: administrare antibiotic penicilina, cefalosporine!, lichide, antitermice, tratament local

%migdalita ulceroasa

- este generata de germeni banali- se prezinta printr-o ulceratie necrotica la polul superior al amigdalei palatine

- trat. local prin badi"onari, in general cu clorura de 7n 56 sau albastru de metilen, antibiotic penicilina!

8vulita

- apare in special la adult

- debut brusc cu febra mare

- alterarea starii generale

- odinofagie

- lueta a"unge sa atinga baza limbii, provocand si refle$ de voma

7/24/2019 orl curs8

3/6

- trat. simptomatic local antiseptice emoliente!, antibioticoterapie

%denoitita acuta

- angina retronazala

- inflamatie catarala a vegetatilor adenoide

- are debut brusc, cu febra, cefalee

- obstructie nazala

- copiii incearca sa compenseze prin respiratie bucala -4 uscaciunea mucoasei oro-faringiene

- la e$amenul clinic, inspectie si rinoscopie posterioara se evidentiaza secretii mucoase, care devin in scurt timp

muco-purulente, si care se scurg pe peretele posterior al faringelui se pun in evidenta vegetatiile adenoide

congestionate, acoperite cu un depozit putlaceu

- constant apar mariti si sunt durerosi ggl. subma$ilari, in special la copiii mai mici, tuba lui +ustachio fiind mai

scurta, se constata o congestie a membranei timpanale, iar copilul acuza durere de ureche obstructie tubara 9 otita

congestiva!

- trat.: instilatii nazale, spra-uri, picaturi dezinfectante, decongestionante, aerosoli 9 efedrina pt vasoconstrictie

importanta la copiii mici! in cazul unei adenoidite prelungite: antibiotice

- profilactic: adenoidectomie, la rece, dupa cel putin saptamani de la racirea procesului acut, consta in

chiuretarea amigdalelor faringiene cu reinvatarea copilului sa respire doar pe nas lectii de logopedie, inot!

Complicatiile supurative ale anginelor constituie flegmoanele faringiene care, dupa localizare lor in faringe se

impart in:

- flegmoane amigdaliene

- adenoflegmon

- flegmonul bazei de limba

- flegmon latero-faringian

- flegmonul epiglotei

)legmoanele lo"ei amigdaliene

- cele mai frecvente

- rezulta printr-o supuratie acuta a tesutului celular la$ care separa capsula amigdaliana de peretele musculo-

aponevrotic faringian

- se poate realiza o colectie antero-superioara sau posterioara- flegmonul antero-superior

- inflamatie mare a valului palatin care reduce mobilitatea acestuia, voce nazonata

- trismus, are capul inclinat de partea dureroasa

- inghitirea saliva devine dureroasa -4 sialoree

- halena fetida, nu se poate hidrata

- in stadiul incipient, se poate realiza buco-faringoscopia si ea ne arata congestie difuza, dar mai pronuntata

unilateral, unde se sesizeaza si o infiltratie a valului palatin -4 mobilitate limitata

- pe masura ce infiltratia se dezvolta, apare si se accentueaza trismusul, pacientul poate deschide foarte

putin gura, greu de inspectat si introdus instrumente

- dupa -5 zile de la debut, apare o bombare, o proeminenta accentuata in zona antero-superioara a lo"ei

amigdaliene, in "urul celei de-a ;-a zile, abcesul a"unge la maturatie, in portiunea sa cea mai bombata apare unpunct galbui, care indica locul de deschidere spontana sau chirurgicala!

- lueta este edematiata si impinsa catre partea sanatoasa

- cand abcesul a"unge la maturatie, dupa un tuseu digital prealabil prin care se sesizeaza fluctuarea

colectiei, se face o punctie pentru a certifica prezenta colectiei, intr-un punct decliv primele picaturi de puroi se

trimit la e$amen bacteriologic pt. izolarea germenelui frecvent anaerob! si testarea sensibilitatii acestuia

- in acest punct, in care fie colectia a abcedat punctiform sau am efectuat punctia, se introduce pensa fara

dinti inchisa, usor brutal pentru a strapunge pilierul si acolo se deschide, realizand o bresa suficienta unui bun

drena" al colectiei

7/24/2019 orl curs8

4/6

- se scuipa colectia, se face gargara cu apa o$igenata

- amigdala continua sa formeze colectii, se recomanda amigdalectomie la apro$. 5 saptamani dupa

vindecare

- flegmonul posterior

- puroiul difuzeaza spre pilierul posterior, care se edematiaza enorm

- disfagia mai accentuata

- trismus mai moderat

- trat. chir. de drena" si medicamentos, gargarisme, antibiotice

%denoflegmonul retrofaringian

- supuratia ggl.

7/24/2019 orl curs8

5/6

- predominant afecteaza adolescentii baieti la varsta pubertatii!

- tulburari endocrine sunt clar si constant incriminate in geneza sa, dar multe alte cauze metabolice dezechilibre

in multe planuri!

- =>-cetosteroizii in urina apar mult modificati, constant crescuti

- inceteaza sa se mai dezvolte dupa varsta de ' de ani

- anatomopatologic apare ca o tumora dura, sesila, neteda, de culoare roz in functie de vascularizatie!

- perioada lunga, debut insidios, creste e$pansiv, distruge, impinge toate formatiunile, in toate directiile: fosele

nazale, sinusuri, fosa zigomatica, temporala, chiar baza de craniu

- la inceput: epista$is repetat unilateral, initial mic -5 picaturi, apoi devine din ce in ce mai abundent

- obstructie nazala, respiratie bucala

- obstructie tubara hipoacuzie!

- tulburari de miros, de gust

- deformarea fetei prin largirea radacinii nasului, e$oftalmie bilaterala fata de broasca!

- netratata, produce deformari impresionante, hemoragii repetate, dureri compresiuni nervoase! -4 case$ie

asemanatoare cu cea canceroasa

- posibila supravietuirea

- vindecare spontana la varsta adulta 4' de ani, tumora se ramoleste, nu mai sangereaza si nu se mai e$tinde!

- trat. chir. in faza incipienta, cand se poate realiza ablatia pregatire de e$anghinotransfuzie, ligaturat totul in "ur!,altfel doar radioterapie

Tumorile maligne

- cea mai rara localizare a cancerului in raport cu restul orgs.

- cele mai frecvente sunt epitelioamele si mai rar sarcoamele

Cancerul de cavum

- cel mai parsiv cancer din sfera ?(2

- apare clinic doar cand a depasit cu mult perioada de debut, limitele anatomice ale cavumului

- uneori nu se vede nici la rinoscopia anterioara, vine cu adenopatie caracteristica subangulomandibulara sau cu

ochiul iesit din orbite, tulburari de vedere sau auditive tinitus, hipoacuzie importanta!

- rinoscopia posterioara este cea care este necesara si pune in evidenta e$istenta tumorii, obligatoriu trebuie

completata cu tuseul digital de cavum

- se simte consistenta, gradul de sangerare, sensibilitatea, suspiciune de formatiune tumorala in cavum- perioada initiala este lunga, nu determina semne clinice caracteristice

- dupa perioada de debut apar niste semne clinice care constituie triada Trotter, care este aproape

patognomonica cancerului de cavum: diminuarea mobilitatii hemivalului palatin de partea cancerului, nevralgii

trigeminale, tulburari auditive

- intr-o faza mai avansata de evolutie, tumora se manifesta prin adenopatie, semnele auriculare hipoacuzia! sunt

importante, asociaza acufene zgomote de tonalitate grava!, obstructia nazala este importanta

- apar semne nevralgice importante, oculare

- rinoscopia anterioara, datorita e$tensiei si spre anterior a tumorii, descopera o formatiune neregulata, rosie, bine

vascularizata, sangeranda, poate fi acoperita de secretii muco-purulente

- rinoscopia posterioara poate evidentia sediul initial de aparitie al tumorii si sensurile de e$tensie ale acesteia

- in perioada urmatoare, tardiva, tumora se e$tinde spre toate directiile, spre baza craniului, realizand compresiuniale ma"oritatii perechilor de nervi cranieni, inspre peretii laterali ai rino-faringelui, spre faringele bucal, spre fosele

nazale

- accesibil chirurgical numai cand nu s-au depasit limitele anatomice ale hemivalului, altfel se preteaza numai la

radioterapie, cobaltoterapie, citostatice, trat. oncologic pt. a beneficia de acest tratament si pt obiectivizarea

histologiei se scot ggl., daca se poate in bloc, iar, daca sunt aderenti, doar o bucata

- foarte rar se depisteaza cand este in etapa initiala, de regula, la prezentare are de"a adenopatie

subangulomandibulara si prezinta metastaze la distanta

Cancerul amigdalei palatine

7/24/2019 orl curs8

6/6

- cea mai frecventa localizare a cancerului la nivel buco-faringian

- in general unilateral

- predominant afecteaza se$ul feminin

- debut insidios, trebuie sa atraga atentia in aceasta perioada aparitia precoce a unui ganglion dur,

subanguloma$ilare, dureroase

- buco-faringoscopie: amigdala marita de volum sau pe suprafata sa o proliferare de muguri neregulati sau fora

ulcerativa prezenta unor ulceratii pe suprafata crateriforma a amigdalei!

- sangerand

- biopsia cu e$amen histopatologic clarifica dg.

- prognostic sever

- orice tratament, oricat de devreme instituit, nu supravietuieste niciun pacient 4 ani

- se preteaza la interventie chirurgicala prin ablatia tumorii cu toata amigdala palatina cand nu a depasit lo"a

amigdaliana, nu s-a infiltrat spre valul palatin, apoi cobalto-terapie, chimioterapie, uneori traheotomie, in caz de

sangerari cataclismice ligatura carotidei e$terne

Tumori de natura maligna se pot localiza si la niv. valului palatin, unilateral, cu caracter recidivant deosebit. 1e

asemenea, la orice nivel din hipofaringe sinusul piriform, baza limbii, etc.! se poate dezvolta o tumoare maligna.

Cancerul planseului bucal prezinta simptome subiective si functionale minimale pentru o perioada lunga de debut.