Originile asigurărilor

2
Istoria dezvoltarii,evolutiei asigurari Originile asigurărilor sunt atît de îndepărtate, încît este practic imposi exactă de apariţie a acestora. La sf.sec.XIX etnograful, istoricianul L.Morgan !"!"#!""!$ şi economistul german %. &nghels !"'(#!")*$, au elaborat cultural#istorică, conform căreia, societatea umană în de+ oltarea sa sălbăticia, barbaria, ci ili+aţia, fiecare la răndul său inclu+înd trei trepte superioară. /iscul apare la sfîrşitul treptei inferioare al sălbăticiei, cînd conştienti+e+e ce este riscul. 0oar sălbaticul care nu înţelege ce e moartea, fricii faţă de ea. 1ărind de pe o stîncă pe alta, el nu înţelege că riscă cu 2sigurarea apare în forma sa naturală ca protecţie împotri a foamei în anu anului. Oamenii primiti i congelau sau uscau alimentele, făcînd re+er 3unctul de pornire al acestei etape, e considerat nu începutul demarării proce omului de maimuţă, dar apariţia 4omo sapiens, aproximati 5( mii ani î.e.n. 6a punct final este considerata perioada apariţiei mărfii#intermediar, cu alt a produsului destinat schimbului, aproximati " mii ani î.e.n. 2pariţia mărfii corespunde epocii barbare, ce este legat de apariţia statelor. 6a document ec mai clasic, sunt legile lui 4ammurabi, adoptate aproximati în anul !"(( î.e.n conclu+ia, că asigurarea nu s#a putut organi+a decît pe acea treaptă de de+ ol umane în care au apărut plusprodusul, ca sursă de creare a fondului de asigura funcţiile lor de mi loc de plată şi de acumulare. 3rima modalitate consta în crearea unei întreprinderi comune, prin intermediul in esteau bani în c7te a corabii cu încărcătură comună, reparti+înd între ei r eniturile ce puteau să se forme+e. 2 doua modalitate era asigurarea, un siste proprietarul corabiei sau al mărfii, oferea o anumită sumă de bani unor oamen acord să compense+e pierderile în ca+ul în care corabia a naufragia. 6e pri eşte /epublica Moldo a, nu putem să spunem că există care a tradiţii serioase. 2sigurările pe teritoriul actual al /epublicii Moldo a încep din anu în 9asarabia a filialelor societăţilor de asigurare ruseşti. Mai putem menţion !)': a societăţii cooperatiste de asigurare ;<ulturul=, care însă a existat de cu sediul la 9ucureşti. 0upă instalarea regimului so ietic asigurările >osstrah#ului, un sistem unic de asigurări de stat ? sistem rigid de asigurare multe ori a dus la tipi+area raporturilor de asigurare şi limitarea cadrului a fiind puse interesele statului. În secolul al XX-lea asistăm la o perfecţionare continuă a mecanismul asigurare. Una din cele mai importante trăsături ce caracterizează de sistemului mondial de asigurări la ora actuală este globali+area pieţii mondiale de asigurări, care se pre+intă printr#un proces de lichidare treptată a barierelo legislati e ce separau pieţile de asigurări a unor state. @nul din exemplele e această tendinţă, este crearea unui spaţiu de asigurări unic în ţările @niunii

Transcript of Originile asigurărilor

Istoria dezvoltarii,evolutiei asigurarilor
Originile asigurrilor sunt atît de îndeprtate, încît este practic imposibil de a stabili o dat
exact de apariie a acestora. La sf.sec.XIX etnograful, istoricianul i arheologul american
L.Morgan !"!"#!""!$ i economistul german %. &nghels !"'(#!")*$, au elaborat periodi+area
cultural#istoric, conform creia, societatea uman în de+oltarea sa a parcurs trei epoci-
slbticia, barbaria, ciili+aia, fiecare la rndul su inclu+înd trei trepte- inferioar, milocie,
superioar. /iscul apare la sfîritul treptei inferioare al slbticiei, cînd omul slbatic începe s
contienti+e+e ce este riscul. 0oar slbaticul care nu înelege ce e moartea, nu are sentimentul
fricii fa de ea. 1rind de pe o stînc pe alta, el nu înelege c risc cu iaa.
2sigurarea apare în forma sa natural ca protecie împotria foamei în anumite perioade ale
anului. Oamenii primitii congelau sau uscau alimentele, fcînd re+ere pentru +ilele grele.
3unctul de pornire al acestei etape, e considerat nu începutul demarrii procesului delimitrii
omului de maimu, dar apariia 4omo sapiens, aproximati 5( mii ani î.e.n.
6a punct final este considerata perioada apariiei mrfii#intermediar, cu alte cuinte,
a produsului destinat schimbului, aproximati " mii ani î.e.n. 2pariia mrfii#intermediar
corespunde epocii barbare, ce este legat de apariia statelor. 6a document economic mai clar i
mai clasic, sunt legile lui 4ammurabi, adoptate aproximati în anul !"(( î.e.n. 0eci, putem face
conclu+ia, c asigurarea nu s#a putut organi+a decît pe acea treapt de de+oltare a societii
umane în care au aprut plusprodusul, ca surs de creare a fondului de asigurare i banii cu
funciile lor de miloc de plat i de acumulare.
3rima modalitate consta în crearea unei întreprinderi comune, prin intermediul creia inestitorii
inesteau bani în c7tea corabii cu încrctur comun, reparti+înd între ei riscurile pierderilor i
eniturile ce puteau s se forme+e. 2 doua modalitate era asigurarea, un sistem, prin care
 proprietarul corabiei sau al mrfii, oferea o anumit sum de bani unor oameni, care erau de
acord s compense+e pierderile în ca+ul în care corabia a naufragia.
6e priete /epublica Moldoa, nu putem s spunem c exist carea tradiii
serioase. 2sigurrile pe teritoriul actual al /epublicii Moldoa încep din anul !"8!, prin pre+ena
în 9asarabia a filialelor societilor de asigurare ruseti. Mai putem meniona crearea în anul
!)': a societii cooperatiste de asigurare ;<ulturul=, care îns a existat destul de puin, trecînd
cu sediul la 9ucureti. 0up instalarea regimului soietic asigurrile s#au aflat în sistemul
>osstrah#ului, un sistem unic de asigurri de stat ? sistem rigid de asigurare, care de cele mai
multe ori a dus la tipi+area raporturilor de asigurare i limitarea cadrului acestuia, pe prim plan
fiind puse interesele statului. În secolul al XX-lea asistm la o perfecionare continu a mecanismului de asigurare. Una din cele mai importante trsturi ce caracterizeaz dezvoltarea
sistemului mondial de asigurri la ora actual este globali+area pieii mondiale de
asigurri, care se pre+int printr#un proces de lichidare treptat a barierelor economice i
legislatie ce separau pieile de asigurri a unor state. @nul din exemplele elocente ce confirm
 
6aracteristic pentru piaa mondial de asigurri este- existena unui numr important de
companii de asigurare ce funcionea+ în dierse forme organi+aional#uridice, concentrarea la
ele a unui capital i actie enorme, o gam extrem de larg de operaiuni i produse de asigurare
oferite, existena unei legislaii de+oltate ce ine de domeniul asigurrilor i a unui sistem de
supraeghere de stat iabil, existena dierselor asociaii i uniuni a asigurtorilor i
asigurailor, un sistem de+oltat al intermediarilor, firme de consultaii i de raiting.
O data cu de+oltarea umanitatii ,problema protearii impotria daunelor si calamitatilor a
deenit tot mai actuala.In acelasi timp cu cresterea intereselor patrimoniale sporea si numarul
companiilor de sigurare ,capitalul circulant si inestitiile acestora in alte ramuri ale
economiei.2ceste companii erau intr#atit de apreciate ,incit la inceputul anilor AB( ai sec.X<III in
Occident existau circa !(( tipuri de asigurare a aerii si chiar asigurare de persoane .
Crecerea de la economia centrali+ata la economia de piata ,necesita crearea si functionarea unei
 pieti eficiente a asigurarilor ,ca componenta esentiala a economiei de schimb ,prin constituirea
cadrului legal in care se efectuia+a operatiunile de asigurare pe ba+e contractuale.
2stfel s#a impus modificarea structurilor organi+atorice existente in actiitatea de asigurare#
reasigurare ,precum si a efectuarii reglementarii in acest sens pe noi ba+e a raporturilor
contractuale, a perfectionarii instrumetelor si tehnicilor de lucru utili+ate de societatile
comerciale,de intermediere si alte prestari de sericii .0upa adoptarea unei hotariri de catre
guern ce stabilea principiile de desfasurare a procedurii de demonopoli+are a economiei
nationale ,precum si dupa elaborarea unor masuri de modificare si reglementare a actiitatii de
asigurare,s#a si inceput procesul de formare a societatilor de asigurare.
2sigurarea transfer riscurile i totodat daunele unei persoane ctre o societate de asigurri
oferind securitate financiar. Cransferul riscului prin distribuie a fost determinat în antichitate de
ctre naigatorii i transportatorii bunurilor pe ap prin împrirea mrfurilor pe mai multe nae,
acesta fiind un mod de protecie.
Metodele de asigurare s#au de+oltat odat cu neoile de protecie existente la un moment dat
 pentru oameni i afacerile lor. 2stfel, oamenii de afaceri au îneles s foloseasc asigurarea
 pentru a micora riscurile ce pot aprea în tran+aciile comerciale i cele legate de protecia
 patrimoniului.
2sigurarea compensea+ financiar efectele unui eeniment nefaorabil.
0omeniul asigurrilor este reglementat de o serie de acte legislatie i normatie. 3rincipalul act
legislati în domeniul asigurrilor este Legea cu priire la asigurri. 2cest act legislati
reglementea+ modul de organi+are i funcionare a asigurrilor, reasigurrilor i a
intermediarilor în asigurri iDsau reasigurri, precum i supraegherea actiitii
acestora.2ctiitatea de asigurare reasigurare$ este condiionat de existena unui capital minim
social al asiguratorului
reasiguratorului$ care este de !* milioane lei pentru actiitatea de asigurri generale, un capital
minim de cel puin !,* ori mai mare pentru asigurri de ia i de cel puin ' ori mai mare
 pentru actiitatea de reasigurare exclusi.
2ctiitatea de supraeghere a pieei financiare nebancare este exercitat de ctre 6omisia
 Eaional a 3ieei %inanciare în continuare 6omisia Eaional$.&a este o autoritate autonom,
care rspunde în faa Parlamentului, inclusiv prin intermediul prezentrii raportului anual de activitate.