Organele genitale feminine

ORGANELE GENITALE FEMININEOVARULDefinitie:Ovarul reprezinta glanda sexuala a femeii,responsabila de asemenea si de aparitia caracterelor sexuale primare.Situatie:cavumul retro-uterin.Forma:de ovoid putin turtit Culoare: Ovar albicios la nou-nascut,roz pal la fetita si rosu la femeia adulta Consistenta: elastica dar ferma,palpabi la examenul ginecologic;dupa menopauza capata o consistenta dura.Dimensiuni normale: Lungime-4cmLatime-3cm Grosime-1cmGreutate-6-8g la femeia adulta.(in perioada preovulatorie si in timpul graviditatii,ovarul isi modifica dimensiunile,volumul dublandu-se)

Mijloace de fixare:1.Ligamentul suspensor: à cel mai puternic mijloc de fixare; à formatiune fibro-musculara,alaturi de care coboara pediculul vasculo-nervos superior al ovarului; à pleaca de la fosa iliaca spre stramtoarea superioara a pelvisului si patrunde in unghiul ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului .

2.Ligamentul propriu al ovarului : se intinde intre extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului.

3.Ligamentul tuboovarian: leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre cele doua organe.Pe el se fixeaza Fimbria tubara.

4.Mezovarul: plica a foitei superioara a ligamentului larg,prin care ovarul este suspendat de acesta.Este o formatiune scurta prin care vasele si nervii abordeaza ovarul .

1

Organele genitale feminine

Raporturi:1.FATA LATERALA: raspunde fosei ovariene, fiind situata la nivelul muschiului obturator intern.2.FATA MEDIALA(tubara):acoperita de tuba uterina si mezosalpinge;vine in raport de asemenea si cu: -ansele ileonului -colonul sigmoid(stg.) -cecul (dr.) -apendicele vermiform(dr.)

3.MARGINE MEZOVARIANA : legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg;intalnim de asemenea pe aceasta margine si HILUL OVARULUI si portiunea ascendenta a tubei uterine.

4.MARGINE LIBERA : in raport cu ansele intestinului subtire.

5.EXTREMITATEA TUBARA(sup.): da insertie ligamentul suspensor al ovarului si ligamentul tuboovarian. 6.EXTREMITATEA UTERINA(inf.): pe ea se ataseaza lig.propriu al ovarului.

Pe o sectiune, la o marire redusa,ovarul apare constituit in felul urmator:EPITELIUL:simplu cubic sau turtit se opreste brusc la nivelul Hilului unde se continua cu mezoteliul ovarului,neta delimitare fiind constituita de LINIA LUI FARRE.Dedesubtul epiteliului se gaseste o patura subtire,albicioasa,din fibre conjunctive:ALBUGINEEA OVARULUI ce se continua fara neta delimitare cu stroma corticalei ovarului. MEDULARA: rosiatica,intesns vascularizata.Este formata din tesut conjunctiv lax care inspre HIL contine si fibre musculare netede.Intre aceste elemente se gasesc numeroase vase sangvine(in special venele sunt foarte largi),limfatice si fibre nervoase.CORTICALA: galbena-cenusie cu o structura de importanta deosebita in functionalitatea glandei:foliculii ovarieni in diferite stadii de evolutie sau involutie.

Cea mai mare parte a corticalei este formata din tesut conjunctiv bogat in celule,cu unele caractere embrionare care are semnificatie de STROMA.STROMA corticalei contine foliculii ovarieni in diferite stadii de evolutie: Foliculi primordiali (corpusculi sferoidali plini)

2

Organele genitale feminine

Foliculi primari Foliculi secundari (plini care devin apoi cavitari constituind membrana granuloasa).

Foliculi tertiari-maturi De Graaf- veziculosi,ocupa intreaga corticala ,avand peretele format din 4 straturi concentrice(membrana granuloasa,membrana bazala,teaca interna si teca externa) care delimiteaza cavitatea foliculara in care se afla lichidul folicular. Celulele foliculare din imediata vecinatate a ovocitului devin prismatice,inalte,radiare,constituind- Coroana Radiata .Dupa ovulatie,in ovar raman fragmente ale foliculului matur-Membrana granuloasa si tecile foliculului din care se dezvolta o glanda endocrina cu existenta temporara,sferoidala-CORPUL GALBEN.Aproximativ la 10 zile dupa ovulatie incepe involutia lui,iar la 14 zile activitatea sa endocrina inceteaza brusc.Celulele sale sufera o degenerescenta grasa si apoi se dezintegreaza constituind in final CORPUL ALBICANS.Aceasta evolutie scurta a corpului galben survine in imrejurarile obisnuite in care fecundatia nu a avut loc-este corpul galben menstrual.In cazul in care ovocitul este fecundat,se formeaza corpul galben de sarcina care ia o mare dezvoltare pana in luna a3-a,din luna a4-a incepand involutia sa.Constituirea si involutia corpului galben de sarcina decurg in mod similar cu a celui menstrual.

CONFIGURATIE EXTERNA:1.INFUNDIBULUL TUBEI(pavilionul):segment initial,sub forma de palnie;prezinta urmatoarele elemente: >Suprafata externa care vine in raport cu peritoneul >Suprafata interna captusita de mucoasa >Varful ce prezinta Ostiul abdominal >Baza:evazata,foarte festonata,formata dintr-un buchet de 10-15 fimbrii(ciucuri). -Fimbria ovariana:reprezinta cea mai lunga fimbrie dintre cele descrie ulterior,care plecata de la infundibil are acelasi traiect cu Ligamentul tuboovarian,fiind legata de acesta.2.AMPULA TUBEI: cel mai lung segment(aproximativ 2/3 din lungimea totala),moale,mai larga in apropierea infundibulului si se ingusteaza spre Istm descriind un traiect ansiform in jurul organului

3

Organele genitale feminine

3.ISTMUL: portiunea ingusta a tubei,ferma si rectiline;patrunde in cornul uterului intre ligamentul rotund al ovarului si ligamentul propriu al ovarului.4.PORTIUNEA UTERINA: scurta,ingusta,strabate peretii uterului.5.ORIFICIILE TUBARE: -Ostiul abdominal: situat in centrul infundibilului si se continua cu canalul tubei; -Ostiul Uterin: se deschide in unghiul superior al cavitatii uterineDin punct de vedere al traiectului,sunt descrise 2 portiuni:1.PORTIUNEA TRANSVERSALA: se intinde de la Uter la Extremitatea inferioara a ovarului fiid reprezentata de Istmul tubar.2.PORTIUNEA ANSIFORMA: reprezentata de Ampula tubara care inconjoara ovarul . >invelirea ovarului in tuba si mezosalpinge asigura patrunderea ovocitului in tuba uterina.MIJLOACE DE FIXARE:

Tubele uterine se afla in continuitate cu Uterul si in mezosalpinge. Fixare: >Ligamentul suspensor al ovarului

>Ligamentul tuboovarian >cavumul retro-uterin in care cade portiunea abdominala.PATOLOGIE:in SALPINGITE mobilitatea scade,boala intalnita mai frecvent la femei

STRUCTURA:1.TUNICA SEROASA: dependinta a peritoneului ce inveleste in intregime tuba pana la baza infundibilului,unde se continua cu mucoasa care tapeteaza infundibilul.Exista astfel aici o linie de neta delimitare intre cele 2 formatiuni(intre mucoasa si seroasa)reprezentata de LINIA LUI FARE2.PATURA SUBSEROASA: aflata sub peritoneu;este formata din tesut conjunctiv lax in care se identifica principalele vase si nervi.3.TUNICA MUSCULARA: formata din fibre musculare netede decrise in 3 planuri: >Plan Extern reprezentat de fibre musculare longitudinale >Plan Mijlociu reprezentat de fibre musculare circulare >Plan intern reprezentat de fibre muscular longitudinalcele trei planuri formeaza un Sistem Unitar mai gros in portiunea istica si mai subtire la nivelul ampulei4.TUNICA MUCOSA: reprezentata prin 2 formatiuni:>Lamina proprie(corion)

4

Organele genitale feminine

>Epiteliu unistratificat cilindric cu celule ciliate (in ½ laterala) si celule secretorii care elaboreaza un produs mucos ce intra in constitutia Lichidului Tubar àcilii din tunica mucoasa bat spre uter si mobilizeaza lichidul tubar in aceeasi directie àLICHIDUL TUBAR: umezeste mucoasa si nutritioneaza ovocitul la migrarea prin oviduct

UTERUL-organ median, nepereche, musculos, cavitar, în care se dezvoltă oulConformatia exterioară:

1. Forma – unui trunchi de con turtit în sus antero-posterior cu baza orientată în sus și vârful în jos. Prezintă:

Istm – o îngustare în partea mijlocie, împarte uterul în 2 porțiuni diferite și este reprezentat de un șanț circular, puțin adânc,vizibil pe fața anterioară

Corp – porțiunea superioară, voluminoasă,aspect conoid, turtit antero-posterior. Prezintă:

Fața vezicală – f.anterioară, plană, ușor bombată Fața intestinală – f.posterioară, mai bombată Marginile dreaptă și stângă – ușor concave la nultipare și convexe la

multipare Fundul – rectiliniu la adolescende; covex,bombat – femeia adultă Unghirile sau coarnele – se continuă cu tubele uterine

Col – formă cilindrică, usor bombat, comparat cu un butoiaș- extremitatea superioară a vaginului se inseră pe col de-a lungul unei linii

circulare - se împarte în: * purțiunea supravaginală – este aproape cilindrică

* porțiunea vaginală – forma troconică * vîrful – este perforat de un orificiu- ostiul uterin (forme

dif.)Conformatia exterioară

2. Dimensiunile – la femeia adultă nulipară, lungimea – 6 cm, lățimea – 4 cm, grosimea – 2 cm (la multipară cu un cm mai mult)

3. Consistența - fermă, dar elastică (în sarcină devine moale, păstos)4. Greutate – 50 – 70g.5. Dimensiunile – la femeia adultă nulipară: lungimea- 6 cm

5

Organele genitale feminine

6. Număr – este un organ nepereche, unic, median; se pot reîntîlni variații de fromă și dedublare a sa.

Situația uterului: situat în centrul cavității pelvine înapoia vezicii, înaintea rectului, deasupra

vaginului fundul se află sub planul strîmtorii superioare

Direcția uteruluiDirecția:

o Raportul dintre corpul și colul uterin – axele longitudinale formează un unghi

de flexiune de 140*-170*(normal – deschis spre pube)[ anteflexiuneo Raportul dintre colul uterin și vagin – axele longitudinale formează un unghi de

versiune de 90*-110* [ normal se află în anteversiuneo Raportul dintre uter și excavația pelviană – axul uterului coespunde cu axul

excavațieiSituația și direcția uteruluiVariații fiziologice: uterul este un organ mobil, poate fi deplasat:

Înapoi de vezica plină Înainte de rectul plin Înainte sau înapoi de anse intestinale

Variații patologice: sunt definitive (procesele inflamatorii fixează uterul în diferite poziții, la fel si cancerul)Statica și mijloacele de fixare ale uterului:

- echilibrul dinamic asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie – îl suspendă, îl ancorează de pereții excavației

pelvine Peritoneul – acoperă cea mai mare parte a uterului

- pleacă de pe fața posterioară a vezicii, peritoneul se reflectă la nivelul istmului pe fața anterioară a corpului uterin, formând excavația vezico-uterină

- învelește fundul uterului, fața intestinală a corpulu, fața posterioară a porțiunii supravaginale a colului și coboară pe peretele posterior – se reflectă din nou și trec pe fața anterioară a ampulei rectale, formând excavația recto-uterină (Douglas)

Ligamentele largi – 2 cute peritoneale de formă patrulateră- între marginile uterului și excavațiile pelvine- împarte cavitatea pelvină într-un cavum preuterin anterior și retro-uterin

posterior

6

Organele genitale feminine

- i se descriu 2 porțiuni (superior – mezosalpingele și inferior - mezometrul)

Ligamentul rotund – cordon conjunctivo-muscular pereche( lung-12-15cm, grosimea 4-7cm)

- pleacă de ka unghiul tubar al uterului, străbate ligamentul larg, încrucișează vasele liace externe și pătrunde în canalul inghinalStatica și mijloacele de fixare ale uterului:

mijloace de susținere - sunt reprezentate prin aderențele la organele învecinate prin lamele sacrorectogemnitopubiene și conexiunile cu peritoneul

Aderențele la vezică și rect – porțiunea supravaginală + istmul aderă de vezică

- aderanța la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene

Aderențele la lamele sacrorectogenitopubiene – sunt condensori a țesutului conjunctiv

Perineul – cel mai important și valoros mijloc de susținere al uterului (prin intermediul vaginului)

Raporturile uterului:Raporturile corpului:

Fața vezicală – acoperită de peritoneu, este în raport cu fața posterioară vezicii urinare

Fața intestinală – captată de peritoneu și vine în raport cu fața anterioară a ampulei rectale

Marginile laterale – dau inserție ligamentelor largi și vin în raport cu pachetul vascular

Fundul – raport cu colonul sigmoid și cu intestinul subțireRaporturile colului:

Porțiunea supravaginală – cuprinsă în țesutul conjunctiv pelvisubperitoneal Fața anterioară – cu vezica Fața posterioară – ampula rectală Marginile laterale – ureterul, artera uterină

Porțiunea întravaginală – în interiorul vaginului- prin inserția acesteia pe col se formează o boltă circulară – fornixul vaginului/

domul vaginalConformația interioară:

În interior se găsește o cavitate turtită în sens antero-posterior

7

Organele genitale feminine

La nivelul unghiurilor uterine se continuă cu canalele tubare Este o cavitate virtuală, devine reală cînd găzduiește o sarcină/ tumoră Se împarte în 2 compartimente:

cavitatea uterină – are formă triunghilară- este cuprinsă între 2 pereți – anterior și posterior – plani, netezi,

aplicați unul pe celălalt- are dimensiuni mai mici cu 1 cm decât lungimea uterului și capacitatea

de 3 cmc la nulipare si 4 cmc la multiparecanalul cervical – aspect fusiform, mai larg în porțiunea mijlocie și îngustat la cele 2 extremități

- are 2 pereți (anterior și posterior)Structura uterului:

- Este format din 3 tunici: Tunica seroasă – perimetrul

formată de foița peritoneală care îmbracă uterul este dublă pe fața posterioară – stratul subseros

Tunica musculară – miometrul (grosimea – 15 mm) cel mai bine reprezentat mănunchiuri de fibre musculare netede separate, solidificate prin țesut

conjunctiv arhitectura miometrului arată o dispoziție complexă, 5 straturi:

o Stratul extern – fibre longitudinale și circulare + vase(stratul

vascular)o Stratul mijlociu – fibre anastomoticeși se numește stratul plexiform

o Stratul intern – fibre longitudinale și circulare

Tunica mucoasă – endometrul Aderă strâns la miometru, fără întrepunerea unei submucoase

Mucoasa cavității uterine –netedă, culoare roșiatică-roză, aderentă la miometru și friabilă

- grosimea 2 mm și 9 mm în funcție de ciclul menstrual- are numeroase glande uterine

Mucoasa canalului cervical – groasă, încrețită, rezistentă- glande cervicale sunt ramificate

Mucoasa porțiunii vaginale – este tip pavimentos, stratificată, nekeratinizată

8

Organele genitale feminine

VAGINULConduct musculo – conjunctiv, median și neperechePrin extremitatea superioară se inseră colul uterinPrin extremitatea inferioară – vulvaOrganul copulației

Forma:Forma unui conduct cilindroid, turtit in sens antero-posteriorAre 2 pereți (anterior și posterior), care vin intim in contact[cavitate virtuală La extrimitarea inferioară – turtirea este transversală (datorită fantei vulvare)La extrimitatea superioară- se inseră pe colul uterin, luând forma de de cupolăPe secțiune transversală are aspectul literei HOrgan unic, dar pot exista vaginuri duble – bipartite sau vagin septată

Dimensiunile:Dimensiuni foarte variabile (vîrstă, raporturi sexuale, paritate)Lungimea medie=8-9cm(peretele posterior este mai lung cu 1 cm)Calibrul nu este uniform, fiind mai larg spre extremitatea uterină, decât spre cea vulvară (partea ce mai strânmtă este cea care trece prin perineu-de la hiatul ridicătorilor anali până la orificiul vaginului)Este extrem de elastic(în timpul nașterii, dilatare operatorie, dar si patologic – la marile multipare, în rupturi de perineu)

Conformația interioară:- Suprafața mucoasei este neregulară, încrețită- Pe ambii pereți se găsește câte o proeminență logitudinală de pe care pleacă o

serie de plice transversale: Coloana vaginală anterioară – mai proeminentă,

pleacă de la tuberculul uretral al vaginului situat la nivelul orificiului vaginal, la 2-3 mm de meatul uretral

În segmentul inferior – mai înaltă, datorită uretrei În segmentul superior – se bifurcă,delimitînd cu o plică

transversală tringhiul vaginal Pawlick,care corespunde tringhiului vezical Lieutaud (servea la interveții pe vezică)

Coloana vaginală posterioară – coboară mai jos Coloanele si plicile vaginului nu se suprapun, ci se alătură, se

îmburcă, închizînd vaginulDirecție :

Orientat oblic, de sus în jos, postero-anterior Formează cu colul uterin un unghi utero-vaginal, deschis înainte= 90*

9

Organele genitale feminine

Are o direcție curbă,cu concavitate posterior Axul vaginului prelungește cel al uterului și corespunde aproximativ excavației

pelvine Mijloace de fixare :

Sunt multiple: În sus – pe colul uterin Anterior – aderă de vezică și uretră Posterior – de rect Lateral – fixat de lamele fibroase ale spațiului pelvisubperitoneal

Principalul mijloc – centrul tendinos al perineuluiDeasupra acestuia – ridicătorii anali, care formează anse care prind ca într-o chingă peretele posterior al vaginului

Situație și diviziune: Situat în partea inferioară a exacvației pelvine, în planul median Străbate hiatul uro-genital al diafragmei pelvine, care îl împarte în:

Porțiunea pelviană – cea mai mare parte, se află deasupra diafragmei- vaginul aici este situat în loja vaginală, delimitată de:

Vezică și uretră – înainte Rect – înapoi Ridicătorii anali – lateral Închisă prin aderențela vaginului la perineu – în jos Loja uterină și baza ligamentelor largi – în sus

Porțiunea perineală – bine ancorată în perineul anterior prin aderențele de mușchiul transvers profund și la fascia perineală mijlocie

Între vagină și pereții lojii se găsește mult țesut celulo-grăsos – paracolpium, care se reduce pe măsură ce coboară spre extremitatea inf a vaginului

Raporturile vaginului:Porțiunea pelvină- prezintă 4 pereți și 2 extremități:

Peretele anterior – vezico-uretral, răspunde vezicii urinare(porțiunea superioară) și uretrei (porțiunea inferioară)

o În segmentul vezical – triunghiul vezical și vaginal sunt unite printr-un

țesut celular lax, care formează septul vezico-vaginalo În segmentul uretral – vaginul este unit strâns, greu de separat de acest

conduct, formând septul uretro-vaginal Peretele posterior – peritoneo-rectal, are 2 părți:

10

Organele genitale feminine

o Segmentul peritoneal – superior răspunde excavației recto-uterine

(Douglas)o Segmentul rectal – vine în raport cu ampula rectului prin intermediul

septului rectovaginal, care permite cu ușurință separarea chirurgucală a celor 2 organe

Pereții laterali – vin în raport cu țesutul celular al spațiului pelvisubperitoneal (paracolpium), aici sunt numeroase vase sanguine și mușchii rodocători anali

Porțiunea perineală – prinsă în perineu anterior, aderă de mușchiul transvers profund și de fascia peritoneală mijlocie.

Înainte – raport cu uretra Înapoi – cu canalul anal de care este separat prin triunchiul recto-vaginal Extremitatea superioară - se inseră pe colul uterin, ceea ce determină

fromarea unui șanți circular, al unei bolți – fornixul vaginului (deși unic, este împărțit în 4 funduri de sac: posterior-cel mai adînc, anterior și 2 laterale)

Extremitatea inferioară – răspunde orifciului vaginal, se deschide în vulvă.

Structura vaginului: Peretele vaginal are o grosime de 3 mm, conține numeroase celule musculare

netede, fibre colagene și elastice. În structura vaginului intră 4 tunici:o Tunica externă – de natură conjunctivo-elastică, conține numeroase vase

sanguine, leagă lax vaginul cu organele învecinate și se continuă cu paracolpiul

o Tunica musculară – o rețea de celule musculare netede amestecate cu

țesut conjunctiv, formându-se un sistem musculo-elastico Tunica spongioasă – constituită dintr-un dispozitiv vascular, venos, cu

aspect de sistem erectilo Tunica mucoasă – mucoasa vaginală, are culoare roz-pală, de 1 cm,

elastică, 1/3 din peretele vaginal, rezistentă și aderentă de musculară

11