Organele de simt

Organele de simt

Mirosul, urechea

Mucoasa olfactiva este situata in partea posterioara a fiecarei foze nazale si se intinde de la nivelul cornetului superior pana in o treime superioara a portiunii nazale. In continuarea mucoasei nazale se gaseste epiteliul olfactiv. Dpdv structural mucoasa olfactiva este constituita dintrun epiteliu dispus pe o membrana bazala care il separa de tesutul conjunctiv subacent. Epiteliul olfactiv este constituit din 3 tipuri de celule:

-Receptoare neurosenzoriale

-celule bazale

-celule de sustinere

Acest epiteliu este un epiteliu pseudostratificat datorita pozitionarii la inaltimi diferite a nucleilor. Celulele epiteliale sunt reinoite permanent la fel ca in cazul epiteliul gustativ. Celulele principale ale acestui epiteliu sunt neurotransmitatoare care prezinta 2 tipuri de prelungiri: la polul apical prezinta cil care vin in contact direct cu substantele odorante si care au functie receptoare, iar la polul bazal se gasesc terminatii axonice care transmit informatia pe calea analizatorului olfactiv.

Ca orice mucoasa , mucoasa olfactiva este formata din un epiteliu si un tesut conjunctiv dedesubt(corion). Corionul este constituit .... in care se gasesc fibrele nervoase amielinice care reprezinta axoni ale celulelor neurosenzoriale. De asemenea se gasesc numeroase vase sanguine precum si numeroase glande exocrine tubuloacinoase de tip mucos.

Urechea

Urechea interna este constituita dintrun labirint osos care gazduieste in interior labirintul membranos. Labirintul este o cavitate inchisa care este captusita dintrun epieliu si care contine endolimfa. El este constituit din mai multe cavitati intercomunicante de tipul uticula, sacula, canale semicurculare, canalul trohlear.

Canalul trohlear este spiralat si se gaseste dispus intre cele doua rampe: vestibulara si timpanica. Fata interna a canalului cohlear se diferentiaza in organ corti care este dispus pe o membrana bazala si care il separa de rampa timpanica. Partea exterioara a canalului cohlear se diferentiaza in stria vasculara, iar deasupra organului corti se formeaza membrana vestibulara Reisner care il separa de rampa vestibulara.

Structura organului corti este constituit din celule senzoriale auditive si celule de sustinere dispuse pe o membrana bazala, care poarta numele de membrana bazilara. Organul corti are central dispuse doua celule mari de sustinere numite celulele Stewl, interna si externa, si care delimiteaza central tunelul corti. De o parte si de a alta a acestor celule se gasesc celule mari de sustinere, numite Deiters care au forma de scaun si care prezinta o prelungire laterala numita palandra. Pe aceste celule stau celulele senzoriale auditive cu rol in transmiterea informatiei auditive pe calea neurotransmitatorului transmitiv.

In continuarea celulelor Deiters se gasesc tot celule de sustinere de forma piramidala. In urechea interna se gasesc receptorii analizatorului vestibular sau al echilibrului la nivelul uticulelor si saculelor. Membrana utolitica care are o structura gelatinoasa are un rol major in generarea impulsului nervos find situata peste stereocilii celulelor senzoriale. Deasupra organului corti se gaseste membrana tectonia care are rol in generarea influxului nervos. In functie de pozitia capului se transmit influxuri nervoase datorita faptului ca stereocilii sunt ingropati in membrana autolitica. Tot in aceasta categorie intra si creste ampulare ale canalelor semicirculare. Ca si mod de generare a impulsurilor este acelasi, stimulate de miscarile capului cu deosebirea ca o forma diferita si la acest nivel se gasest otoliti. Dpdv al structurii exista doua categorii de celule vestibulare de tip 1 si 2; aceste celule prezinta la polul apical prelungiri care au rolul de receptori, iar la polul bazal prezinta axoni prin care este transmisa informatia senzoriala. De o parte si de alta a acestor celule se gasesc celule de sustinere.

Cavitatea bucala

Este primul segment al tubului digestiv si care are roluri multiple: este primul loc al digestiei. Prin muschii obrajilor determina expresia fetei. Prin organele sale limba, buze, dinti asigura la fonatie. Cavitatea bucala este constituita din mai multe segmente : vestibulul bucal care este marginit de buze si obraji, arcadele dentare si dintii si cavitatea bucala propriu zisa. Dpdv structural ea este constituita din 3 elemente: mucoasa, submucoasa si musculara. Mucoasa bucala este formata dintrun epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat sub care se gaseste un corion format din tesut conjunctiv lax. Submucoasa este bogata in glande salivare de calibru mic si contine predominant tesut conjunctiv. Musculara este formata din musculatura striata.

Buza este un organ musculos care este formata din epitelii diferite de o parte si de alta. Pe fata interna se gaseste epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat, pe fata externa (piele cu fire de par), iar intre cel doua pe marginea rosie a buzei se gaseste epiteliul pavimentos stratificat necheratinizat cu un corion bogat vascularizat. Axul central al buzei este constituit din musculatura striata.

Structura limbii

Limba este un organ musculos captusit de un epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat si care este subtire si neted pe partea interioara. Iar pe partea superioara prezinta niste ridicaturi numite papile linguale. Papilele linguale reprezinta ridicaturi ale epiteliului al tesutului conjunctiv care se gaseste subepiteliu si sunt de 4 tipuri: filiforme, fungiforme, circumvalate si foliate.

Papilele filiforme au forma conica, cel mai numeroase si sunt raspandite pe toata suprafata si prezinta epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat si foarte importnat nu au muguri gustativ. Ele au doar rol mecanic.

Papilele fungiforme au forma unei palarii de ciuperca, ele sunt mai rar raspandite pe suprafata limbii si sunt mai raspandite pe marginea limbii si prezinta muguri gustativi.

Papilele calciforme sau circumvalate sunt in numar de 8 pana la 12 si sunt dispuse in forma literei V, constituind V-ul lingual. Au structura cea mai complexa la nivelul epiteliului gasinduse muguri gustativi, iar in tesutul conjunctiv se gasesc chiar si glande salivare mici. Papilele caliciforme sunt marginite de o parte si de alta de un sant adanc numit valum, iar mugurii gustativi se gasesc in peretii laterali ai acestor papile.

Mugurele gustativ este constituit din 3 tipuri de celule: celulele de sustinere inalte. Celule bazale si celulele neurosenzoriale.

Structura dintilor

Dintele este constituit din 3 parti: partea exterioara(coroana), apoi gatul sau coletul( la nivelul caruia se articuleaza gingia) si ultima este radacina care este ancorata in alveola dentara. Dpdv histologic un dinte are in partea centrala o cavitate care paorta denumirea de camera pulpara si care gazduieste pulpa dentara. In interior se gaseste tesut conjunctiv si celule care au rol in secretia de dentina si se numesc odontoblaste. Peste pulpa se gaseste dentina atat la nivelul coroanei cat si la radacina. Este o structura dura acelulara, brazdata oblic de canaliculele dentinare, in interiorul carora patrund prelungirea odontoblastelor. Smaltul dentar care este cea mai dura structura a dintelui, este acelulara si care este constituit din prisme de smalt. Corespunzator smaltului la nivleul radacinii se gaseste cementul care are o structura tipica osului. un rol important pentru mentinerea dintelui in fose o au ligamentele pulpodentare.