ORGANE DE MASINI

Sunt cele mai simple parti ale unei masini care nu pot fi desfacute in alte parti mai simple.

CLASIFICARE

1. Organe de masini de uz general – se folosesc in componenta majoritatii masinilor2. Organe de masini de uz specific – se folosesc in componenta unei grupe de masini

- Pistoane- Brazdarele- Cilindru cu pinteni

ORGANE DE MASINI DE UZ GENERAL

1. ORGANE DE MASINI PENTRU ANSAMBLARIa) Ansamblari nedemontabile: niturileb) Ansamblari demontabile: suruburi si penec) Ansamblari elastice : arcuri, tampoane, inele elastic

2. ORGANE DE MASINI ALE MISCARII DE ROTATIE a) Arborib) Osii c) Axe

3. ORGANE DE MASINI PENTRU TRANSMITEREA SI TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIEa) Transmisii cu roti de frictiuneb) Transmisii cu roti dintatec) Transmisii cu lanturi si cablurid) Transmisii prin curele

4. LAGAREa) De alunecareb) De rostogolire

5. CUPLAJE DE LEGATURAa) Cuplaje rigide e) Cuplaje articulateb) Cuplaje elasticc) Cuplaje de sigurantad) Cuplaje de frictiune

6. ORGANE DE MASINI PENTRU TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA FLUIDELOR ( lichide si gaze )-Rezervoare-Conducte-Tevi-Robinete-Coturi-Teuri-Dopuri-Vane

SURUBURI

CLASIFICARE

SURUBURI DE FIXARE ( ANSAMBLARE ) imbina doua sau mai multe piese. SURUBURI PENTRU TRANSMITEREA FORTEI SI A MISCARII

Exemple: surubul de la menghina, surubul de la cric, surubul de la presele de struguri, surubul de la presele de extras rulmenti

SURUBURILE DE REGLAJ se folosesc pentru reglarea pozitiei diferitelor organe active sau organe pentru transmiterea si transformarea miscarii de rotatie.

SURUBURILE PENTRU MASURARE Exemplu: surubul de la micrometru

O imbinare cu suruburi este formata din surub, piulita, sistem de asigurare impotriva desurubarii.

SURUBUL este format din: CAP, TIJA, FILET .

Dupa forma capului : - Suruburi cu cap hexagonal- Suruburi cu cap patrat- Suruburi cu cap inecat- Suruburi cu cap de future- Suruburi cu cap rotund crestat- Suruburi cu cap fasonat

FILETUL se obtine prin deplasarea unei figuri geometrice pe o elice care infasoara tija surubului.

Se caracterizeaza prin : profil, pas, diametru.

Profilul este determinat de figura geometrica care genereaza filetul.

a) Profilul triunghiular : daca triunghiul este echilateral ( α = 60˚ ) , filetul se numeste metric.

Profilul triunghiular se foloseste pentru suruburile de frecare pentru ca are forte mari de frecare intre surub si piulita.

b) Daca α= 55˚ , profilul Whitworth se foloseste la instalatii.c) PROFILUL PATRAT se foloseste la suruburile pentru transmiterea fortei si a miscarii pentru ca

frecarea dintre piulita si surub este mai mica.d) PROFILUL DREPTUNGHIULARe) GLOBOIDAL sau CIRCULAR – filetul Edison se foloseste la becurile cu incandescenta pentru ca

are cea mai mica frecare dar fortele pe care le suporta sunt foarte mici.

PASUL reprezinta distanta masurata pe generatoarea cilindrului pe care o parcurge un punct de pe spira cand surubul se roteste cu 360˚.

PASUL poate fi : fin , normal , mare. Pasul creste odata cu diametrul .

M 10 x 1,5 x 20

PIULITA reprezinta partea de inchidere a imbinarii si prezinta o gaura filetata. Pentru a se putea monta pe un surub, filetul piulitei trebuie sa aiba acelasi profil, acelasi pas si acelasi diametru.

Sistemele de asigurare impotriva desurubarii sunt :

- Saiba( rondeaua ) plata- Saiba elastic ( GROWER ) - Rondele ( placi ) cu umeri- Contrapiulita- Piulita crevelata- Cuiul spintecat - Sigurante de sarma impletita- Piulita cu autoblocare

PENELE sunt organe de masini pentru ansamblari demontabile si se folosesc cu precadere pentru fixarea rotilor dintate, rotilor de lant si rotilor de cure ape arbori sau osii.

Dupa pozitie pot fi :

- Pene longitudinale ( pe lungimea arcului ) - Pene transversal ( perpendiculare pe axa piesei )

Dupa modul imbinarii:

1. Pene fara strangere2. Pene cu strangere

1. PENE FARA STRANGERE- Pene paralele- Pene circulare- Pene concave- Pene disc - Pene tangentiale

2. PENE CU STRANGERE ( INCLINATE ) : -simple-cu nas (calcai)

TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE se folosesc pentru transmiterea miscarii cand distanta dintre arbori este mica. Miscarea trebuie transmisa cu precizie iar fortele sunt mai mici sau mai mari.

O roata dintata este formata din: butuc, opata, dantura.

Miscarea se transmite prin fenomenul de angrenare dintre dantura a doua roti.

Dupa pozitia axelor arborilor:

-angrenaje cilindrice cu axe paralele

-angrenaje conice cu axe perpendiculare

-angrenaje belcate cu axe neparalele si neconcurente

Dupa pozitia dintilor:

-angrenaje cu dinti drepti

-angrenaje cu dinti inclinati

-angrenaje elicoidale

DANTURA se caracterizeaza prin : numarul de dinti , diametrul exterior, diametrul interior, diametrul de divizare, pasul, modulul, latimea dintilor, inaltimea dintilor.

Diametrul de divizare corespunde cercului de divizare . Cercul de divizare este cercul dupa care se imparte roata dintata intr-un numar intreg de dinti si dupa care contactul dintre dinti este maxim.

p= πDiz, p=π m

m=Ddz

PASUL ( p ) reprezinta distanta pe care se intinde un dinte si un gol de dinte masurata pe cercul de divizare.

MODULUL ( m ) reprezinta distanta care ii revine unui dinte pe diametrul de divizare.

Z – numarul de dinti

RAPORTUL DE TRANSMITERE A MISCARII reprezinta raportul dintre turatia rotii conducatoare si turatia rotii conduse.

iT=n1n2=

Z 2Z 1 n ( rot/min )

n2- rotatia rotii conduse

Z2 – numarul de dinti ai rotii conduse

TRANSMISIILE PRIN LANTURI se folosesc pentru transmiterea miscarii cand distanta dintre arbori este mare. Miscarea trebuie transmisa cu precizie iar fortele ce pot fi transmise pot fi foarte mici, mijlocii sau mari cand se folosesc lanturi multiple.

4

1 2 3

1-roata de lant conducatoare n1 –turatia rotii conducatoare

2-lant de transmisie z1 –numarul de dinti ai rotii conducatoare

3-roata de lant condusa

4-intinzator

+

n1, z1 +

n2, Z2

ROTILE DE LANT au aceeasi parametrii constructive cu rotile dintate. Miscarea se transmite prin angrenare dintre roata de lant si lanturile de transmisie. Ca sa poata angrena trebuie sa aiba aceeasi latime, acelasi pas , iar diametrul golului de dinte trebuie sa fie egal cu diametrul rolei ( 0,95 ).

iT=n1n2=

Z 2Z 1

TIPURI DE LANTURI

1. Lantul cu zale ovale2. Lantul cu zale turnate3. Lantul cu zale presate (matritate)4. Lantul cu eclize si role5. Lantul cu placi articulate

TRANSMISII PRIN CURELE – se folosesc pentru transmiterea si transformarea miscarii de rotatie cand distanta dintre arbori este mare. Miscarea nu trebuie transmisa cu precizie iar fortele transmise pot fi mici sau mijlocii si mai rar forte mari cand se folosesc curele multiple.

PARTI COMPONENTE:

Roata de curea conducatoare Curea de transmisie Roata de curea condusa Intinzator de curea

D1 – diametrul rotii de curea conducatoare iT=n1n2=

D2D1

Miscarea se transmite prin fenomenul de frecare dintre cureaua de transmisie si roata de curea.

Dupa sectiune, curelele pot fi:

-late ( sectiune dreptunghiulara )

-trapezoidale ( sectiune de trapez isoscel )

-circulare ( sectiune de cerc )

-profilate ( au pe ele un profil cu dreptunghiuri ) – pot transmite miscarea cu precizie

Curelele pot fi confectionate din cauciuc armat cu fibre textile, piele tehnica, mase plastice ( elastomeri ) si impletituri textile.

Fata de lanturi, au avantajele urmatoare:

Pret de cost scazut

Pot indeplini rolul de cuplaj de siguranta prin patinarea curelei pe roata Sunt silentioase in functionare Nu necesita ungere

LAGARE – organe de masini destinate sustinerii organelor cu miscare de rotatie.

Dupa tipul frecarii:

1. Lagare de alunecare2. Lagare de rostogolire

1. LAGARELE DE ALUNECARE sunt mai simple si au un pret de cost mai mic, dar frecarea de alunecare este mai mare. Ele se folosesc pentru turatii scazute sau cand fortele sunt variabile.

PRINCIPALELE TIPURI DE LAGARE DE ALUNECARE

Lagarul simplu Lagarul cu bucse ( de cupru, bronz , aliaje antifrictiune, mase plastice ) Lagare cu semicuzinet confectionat din aliaje antifrictiune ( ex: argint )

2. LAGARELE DE ROSTOGOLIRE au frecarea mai mica dar nu rezista la solicitari variabile.

Un rulment este format din: inel exterior, inel interior, corpuri de rostogolire, colivie.

RULMENT

Dupa forma corpurilor de rostogolire rulmentii pot fi :

-cu filet ( corpurile sunt sfere )

-cu role cilindrice

-cu role conice

-cu role butoias

-cu ace

Dupa solicitare pot fi :

-rulmenti radiali – preiau sarcini pe directia razei

-rulmenti radiali-axiali – preiau sarcini pe directia razei si axial intr-o singura directie

-rulmenti axiali ( de presiune ) – preiau sarcini axiale pe ambele directii

-rulmenti oscilanti – permit rotirea inelului interior in plan vertical fata de inelul exterior ( de regula ∝=15 ° )

RULMENTII pot fi :

-SIMPLI – necesita ungere permanenta

-CAPSULATI – nu necesita ungere

-Cu un rand de corpuri de rostogolire

-Cu doua randuri de corpuri de rostogolire