ORDINUL ORTHOPTERA Neacu Loredana Biologie An III

ncadrare sistematicDomeniul Eukaryota Regnul Animalia Filum Arthropoda Superclasa Hexapoda Clasa Insecta Subclasa Pterigota Infraclasa Neoptera Ordin Orthoptera

Ordinul Orthoptera(orthos=drept; pteron= arip) cuprinde doar 40.000 de specii. Ordinul Orthoptera este mprit n dou subordine: Ensifera i Caelifera.

Subordinul EnsiferaTettigonia viridissima (cosaul verde)

Gryllus campestris (greierul de camp)

Gryllotalpa gryllotalpa (coropisnita)

Subordinul CaeliferaAcrida ungarica(lacusta uriasa verde)

MorfologieCapsula cefalic Capul este mare prezentand antene filiforme(Subordinul Ensifera) sau scurte(Subordinul Caelifera),ochi si piese bucale.

Toracele poart toate organele de locomoie: trei perechi de membre i dou perechi de aripi. La ortoptere, membrele sunt heteronome.Primele dou perechi sunt asemntoare i servesc n special la mers, iar ultima pereche de picioare este foarte dezvoltat cu rol n salt.

Abdomen conine n special tubul digestiv i organele sexuale. La masculii de ensifere, placa subgenital este plan terminndu-se cu apendici numii stili. Atat la ensifere cat si la celifere la capatul abdominat exista niste structuri numite cerci.

Stridulaia

La ortoptere cnt n general numai masculii aduli. Emisia sunetului se face cu ajutorul unui aparat special numit aparat stridulator. Majoritateaspeciilor dein un organ stridulant, pentru comunicare, aflat fie la baza aripilor,fie la nivelul femurelor.

Caelifer

In dezvoltarea ortopterelor se disting 3 perioade:embrionara,postembrionara,postmetabola.Reproducerea si dezvoltarea la ortoptere are loc prin metamorfoza incompleta(hemimetabola). n acest caz larva se aseamn cu adultul.