Ordinea de solutionare a unor exceptii procesuale invocate concomitent in fata instantei in procesul civil

      In numarul 11/2003 al revistei "Dreptul", Lector univ. dr. Mihaela Tabarca, judecator-inspector la Curtea de Apel Bucuresti, a publicat un articol in care analizeaza procedura de solutionare a exceptiilor procesuale invocate concomitent in cadrul procesului civil.             Regula care guverneaza ordinea solutionarii acestor exceptii este cuprinsa in art. 137 alin.1 din Codul de procedura civila, potrivit caruia, inainte de a intra in cercetarea fondului, instanta trebuie sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond, care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Potrivit art. 137 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptia va putea fi unita, in mod exceptional, cu fondul, atunci cand pentru judecarea sa este necesara administrarea de dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii. In Codul de procedura civila nu exista insa un text de lege care sa reglementeze modul in care trebuie sa procedeze instanta in cazul in care se invoca in acelasi timp mai multe exceptii care au drept rezultat necercetarea pricinii in fond. Ca urmare a acestui fapt, s-a aratat in doctrina ca judecatorul va stabili ordinea de solutionare a acestor exceptii avand in vedere caracterul lor, precum si efectele pe care le produc in cadrul procesului civil, fiind propusa urmatoarea ordine: exceptiile legate de investirea instantei, apoi exceptia de necompetenta, exceptia puterii lucrului judecat, exceptia de prescriptie etc.

      In continuarea articolului, autoarea analizeaza, in parte, diverse situatii in care se invoca concomitent mai multe exceptii procesuale, recurgand, in scopul de a determina ordinea de solutionare a exceptiilor, pe de o parte, la criteriul impus de legiuitor in art.137 alin. 1 din Codul de procedura civila iar pe de alta parte, la criteriul propus de doctrina.             Un prim caz in care autoarea analizeaza ordinea de solutionarea a exceptiilor il constituie invocarea concomitenta a exceptiilor de tardivitate a apelului, de nulitate a sentintei derivand din nesemnarea minutei si a lipsei de calitate procesuala a reclamantului. Avand in vedere dispozitiile art. 137 alin. 1 din Codul de procedura civila, primele doua exceptii, fiind de procedura, se vor cerceta inaintea celei de a treia exceptii, a lipsei de calitate procesuala in apel, care este o exceptie de fond. In ce priveste ordinea de solutionare a celor doua exceptii de procedura, urmeaza a se analiza mai intai exceptia de tardivitate a apelului, deoarece nerespectarea temenului imperativ in care trebuie sa se faca apelul are drept consecinta decaderea din dreptul de a exercita calea de atac, disparand totodata cadrul procesual pentru realizarea controlului judiciar. In cazul in care se va respinge aceasta prima exceptie, urmeaza a se analiza, potrivit ordinii determinate de art.137 alin. 1 din Codul de procedura civila, cea de a doua exceptie de procedura. Daca se foloseste insa criteriul stabilit de doctrina, cea de a doua exceptie care ar urma sa fie analizata ar fi cea privind calitatea procesuala a apelantului, aceasta deoarece numai persoana care are calitatea procesuala in apel poate sa puna concluzii asupra exceptiei privind nulitatea sentintei. In cazul in care se va respinge exceptia de fond, se va trece la cercetarea exceptiei privind nulitatea hotararii.             Cea de a doua situatie prezentata de autoare se refera la invocarea concomitenta a exceptiilor imunitatii de jurisdictie a paratului, a lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului si a lipsei de calitate procesuala a reclamantului. Dintre aceste exceptii, poate fi calificata drept exceptie de procedura doar cea privind lipsa dovezii calitatii de reprezentant, si in consecinta aceasta exceptie va fi analizata cea dintai, in conformitate cu dispozitiile art.137 alin.1 din Codul de procedura civila. In caz de respingere a acestei exceptii, se va analiza calitatea procesuala a reclamantului, ca exceptie de fond, iar daca este gasita neintemeiata si aceasta exceptie, se va cerceta cea de a doua exceptie de fond, care vizeaza chiar conditiile de exercitiu ale actiunii, respectiv exceptia imunitatii de jurisdictie.             Cel de al patrulea caz analizat il reprezinta invocarea concomitenta a exceptiilor recuzarii, incompatibilitatii si a lipsei de calitate procesuala (activa sau pasiva). Avand in vedere ca primele doua sunt exceptii de procedura, judecatorul va stabili, mai intai, ordinea de solutionare intre ele, in final fiind analizata exceptia de fond. Cea dintai va fi verificata exceptia recuzarii iar dupa solutionarea acesteia, respectiv admiterea ei si inlocuirea judecatorului sau respingerea acesteia, daca exista unul din cazurile prevazute la art.24 din Codul de procedura civila, (judecatorul participa la judecarea apelului sau recursului impotriva unei hotarari pronuntate de el, participa la rejudecare dupa casarea hotararii sale ori a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina) va fi invocata exceptia de incompatibilitate. Aceasta ordine este justificata, pe de o parte, de dispozitiile art. 31 alin. final din Codul de procedura civila, potrivit caruia in cursul judecarii cererii de recuzare nu se face nici un act de procedura si in consecinta nu va putea fi analizata nici incompatibilitatea, iar pe de alta parte, exceptia incompatibilitatii unui judecator fiind analizata de intreg completul de judecata, este necesar ca, la acel moment, sa fie stabilita pentru toti judecatorii completului posibilitatea de a participa sau nu la judecata.             Invocarea concomitenta a exceptiilor lipsei procedurii prealabile, a necompetentei si a conexitatii este un alt caz analizat de autoare. Prima exceptie mentionata este una de fond, deoarece priveste o cerinta pentru declansarea procesului, iar urmatoarele doua sunt exceptii de procedura. Prima va fi cercetata exceptia de necompetenta, aceasta deoarece numai o instanta care este competenta poate sa verifice celelalte doua exceptii. In continuare, pentru stabilirea ordinii de solutionare a exceptiei de procedura a conexitatii si a exceptiei de fond privitoare la lipsa procedurii prealabile, urmeaza a se face aplicarea criteriului statornicit in doctrina, respectiv al efectului pe care exceptiile tind sa-l realizeze. Autoarea arata ca intre exceptia lipsei procedurii prealabile si exceptia conexitatii, trebuie sa fie verificata mai intai exceptia lipsei procedurii prealabile. Autoarea isi justifica aceasta opinie prin dispozitiile art.109 din Codul de procedura civila, potrivit caruia, in anumite cazuri, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile in fata unor organe din afara sistemului instantelor

judecatoresti, in conditiile stabilite prin legi speciale, urmand ca dovada indeplinirii procedurii prealabile sa fie anexata la cererea de chemare in judecata, precum si prin faptul ca, daca se admite exceptia lipsei procedurii prealabile, cererea va fi respinsa si deci nu vor mai fi dosare de conexat.             Atunci cand se invoca concomitent exceptia litispendentei, cea a conexitatii si cea a lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului, toate trei fiind exceptii de procedura, pentru stabilirea ordinii de solutionare a acestora se va recurge la criteriul efectelor pe care tind sa le realizeze. In opinia autoarei, instanta trebuie sa cerceteze mai intai exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului, deoarece in caz de admitere a acestei exceptii, se anuleaza actiunea si nu se mai pune problema conexitatii sau litispendentei. Mai mult, reprezentantul trebuie sa-si dovedeasca aceasta calitate pentru a putea pune concluzii asupra celorlalte exceptii. In caz de respingere a acestei exceptii, urmatoarea cercetata va fi exceptia litispendentei, exceptie care poate fi ridicata, potrivit art.163 din Codul de procedura civila, atunci cand exista doua cereri identice distincte, ambele aflate in stare de judecata inaintea unor instante de fond, care pot fi atat prima instanta, cat si instanta de apel. Exceptia litispendentei trebuie examinata inaintea exceptiei conexitatii deoarece aceasta face posibila reunirea pricinilor identice la instanta superioara de fond, si astfel nu se va mai pune problema conexitatii, care presupune ca pricinile sa fie in fata unor instante de grad egal. Cu privire la conexare, aceasta este posibila si in etapa recursului, avand in vedere faptul ca reunirea pricinilor se face daca acestea se afla pe rolul unor instante de acelasi grad.             In cazul in care in cadrul procesului civil se invoca concomitent exceptiile privind nelegala compunere a instantei, a lipsei procedurii prealabile si a litispendentei, se va examina mai intai exceptia privitoare la nelegala compunere a instantei, deoarece numai un complet legal compus sau constituit poate verifica si celelalte exceptii. Dupa solutionarea primei exceptii, va fi analizata exceptia lipsei procedurii prealabile deoarece, daca este admisa, cererea va fi respinsa ca inadmisibila, si nu se va mai putea pune problema litispendentei.             Autoarei analizeaza ordinea de solutionare a exceptiilor si in caz de invocare concomitenta a exceptiilor inadmisibilitatii actiunii in constatare, a prematuritatii si a lipsei de interes. In acest caz instanta este sesizata cu trei exceptii de fond si in consecinta ordinea de solutionare se va stabili cu ajutorul criteriului efectelor pe care acestea tind sa le realizeze. Prima exceptie analizata va fi, potrivit opiniei autoarei, exceptia inadmisibilitatii actiunii in constatare, pentru a se contura cadrul procesual in care vor fi verificate celelalte doua, in cazul respingerii sale. Cea de a doua exceptie analizata va fi cea privind interesul in promovarea actiunii in constatare, avand in vedere faptul ca dreptul ce trebuie constatat poate fi afectat de un termen care nu era implinit la data sesizarii instantei. In final, daca s-a determinat interesul reclamantului in promovarea actiunii in constatare, va fi cercetata si exceptia prematuritatii, care va trebui, oricum, respinsa.             In caz de invocare concomitenta a exceptiilor de netimbrare a actiunii principale, a tardivitatii cererii reconventionale si a necompetentei, toate trei fiind exceptii de procedura, se va folosi criteriul doctrinar in vederea stabilirii ordinii de solutionare a exceotiilor. Opinia exprimata in doctrina si practica este in sensul ca trebuie analizata mai intai exceptia privitoare la timbrarea cererii principale, dat fiind faptul ca taxele de timbru se platesc anticipat, inainte de prestarea serviciului taxabil. Autoarea articolului s-a exprimat insa in sensul verificarii mai intai a exceptiei necompetentei, invocand in argumentarea opiniei sale dispozitiile art. 105 alin.1 din Codul de procedura civila, potrivit caruia actele de procedura savarsite de judecatorul necompetent sunt nule. Autoarea trage concluzia ca hotararea data de judecatorul necompetent prin care se anuleaza cererea ca netimbrata urmeaza sa fie lovita de nulitate, indiferent daca rezolvarea data exceptiei netimbrarii este sau nu corecta. Potivit conceptiei autoarei articolului, in caz de respingere a exceptiei de necompetenta va fi analizata exceptia privind timbrarea cererii principale, deoarece reclamantul este cel care a declansat procesul civil. Cu privire la exceptia tardivitatii cererii reconventionale, aceasta urmeaza a fi analizata indiferent daca se admite sau respinge exceptia privitoare la timbrarea cererii principale, dat fiind independenta procesuala pe care o are cererea reconventionala.             In caz de invocare concomitenta a exceptiilor netimbrarii cererii principale, a tardivitatii cererii reconventionale si a nelegalei alcatuiri a completului, autoarea se exprima in sensul cercetarii cu prioritate a exceptiei privitoare la nelegala alcatuire a completului, deoarece numai un complet legal compus poate sa se pronunte asupra oricarei chestiuni referitoare la litigiul civil. Dupa admiterea sau respingerea acestei exceptii, urmeaza a fi analizata exceptia nulitatii cererii principale ca urmare a netimbrarii sau apoi exceptia tardivitatii cererii reconventionale.             Un alt caz prezentat de autoare il constituie invocarea concomitenta a trei exceptii de procedura, respectiv exceptia stramutarii pricinii, a incompatibilitatii sau a recuzarii, precum si a nulitatii cererii de chemare in judecata. Autoarea articolului pune in discutie posibilitatea invocarii motivelor de stramutare prevazute de art.37 din Codul de procedura civila prin intermediul exceptiei de stramutare. Contrar unor opinii exprimate in doctrina, autoarea articolului considera ca acest lucru nu este posibil. Motivandu-si opinia, autoarea arata in primul rand ca exceptia este un mijloc de aparare care intotdeauna este de competenta instantei in fata careia este invocat, iar potrivit dispozitiilor art.39 din Codul de procedura civila, stramutarea se judeca fie de instanta superioara, atunci cand cererea de stramutare se intemeiaza pe motive de rudenie sau de afinitate, fie de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cand cererea de stramutare se intemeiaza pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Un alt argument al autoarei este ca s-ar incalca textele art. 39 alin.1 si 2 si ale art.40 alin.1 din Codul de procedura civila, care folosesc expresia "cererea de stramutare". In opinia autoarei, exceptia stramutarii poate fi invocata atunci cand, dupa admiterea cererii de stramutare, instanta de la care a fost stramutata pricina continua sa o judece. Cu privire la ordinea de solutionare a exceptiilor, autoarea considera ca in primul rand trebuie cercetata exceptia stramutarii pricinii si nu cea privind legalitatea compunerii completului de judecata, deoarece, in acest caz, nu instanta se pronunta asupra stramutarii si in consecinta, gresita compunere nu afecteaza legalitatea actului de procedura pronuntat. In caz de respingere a cererii de stramutare, se va analiza legalitatea compunerii completului si apoi se va cerceta cererea de chemare in judecata. 

            Daca in cursul procesului civil are loc invocarea concomitenta a exceptiilor lipsei de calitate procesuala activa, a lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a reclamantului si lipsa dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului, in conformitate cu dispozitiile art. 137 alin.1 din Codul de procedura civila, trebuie analizata mai intai exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al reclamantului. In caz de respingere a acestei exceptii, se va analiza exceptia de fond privitoare la lipsa de calitate procesuala si in cele din urma, daca s-a stabilit ca reclamantul este titularul dreptului de a sta in proces, va fi analizata exceptia privitoare la capacitatea de exercitiu procesuala.             In caz de invocare concomitenta a exceptiilor autoritatii de lucru judecat, a litispendentei si a perimarii cererii de chemare in judecata, avand in vedere ca prima este o exceptie de fond iar urmatoarele doua sunt exceptii de procedura, se va apela la criteriul doctrinar pentru stabilirea ordinii de solutionare a exceptiilor de procedura. Autoarea apreciaza ca trebuie analizata in primul rand exceptia perimarii si nu cea a litispendentei, motivand ca, in caz contrar, s-ar ajunge la reunirea unor pricini care nu au ramas, fiecare dintre ele, in nelucrare, si in consecinta sanctiunea perimarii le-ar afecta in mod egal. Se arata in continuare ca doar in cazul in care ambele litigii identice au ramas in nelucrare la aceeasi data s-ar putea verifica mai intai exceptia litispendentei, urmand ca pricinilor reunite sa li se aplice perimarea. In caz de respingere a exceptiei perimarii, care se invoca atunci cand dupa implinirea termenului de perimare se continua judecata, va fi analizata exceptia litispendentei, deoarece autoritatea de lucru judecat vizeaza toate cererile intre care exista litispendenta.             Autoarea analizeaza ordinea de solutionare a exceptiilor si in caz de invocare concomitenta a exceptiilor prematuritatii, a lipsei de interes si a lipsei calitatii procesuale active. Dintre aceste exceptii de fond, autoarea apreciaza ca trebuie analizata mai intai cea privitoare la calitatea procesuala, iar in caz de respingere a acestei exceptii, se va trece la cercetarea exceptiei prematuritatii. Daca se respinge si exceptia prematuritatii, se va verifica daca reclamantul are un interes, un folos practic imediat pentru a justifica dclansarea procedurii judiciare.             In caz de invocare concomitenta a exceptiilor lipsei capacitatii procesuale de folosinta, a prematuritatii si a lipsei dovezii calitatii de reprezentant, cea din urma fiind singura exceptie de procedura, va fi analizata cu prioritate, potrivit art. 137 alin.1 din Codul de procedura civila. In caz de respingere a acestei exceptii, autoarea apreciaza ca trebuie analizata exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, argumentand ca, inainte de a se stabili daca dreptul este sau nu afectat de termen, trebuie sa se determine daca exista sau nu in patrimoniul reclamantului. Daca este respinsa si exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, va fi analizata exceptia prematuritatii.             In caz de invocare concomitenta a exceptiilor nulitatii cererii de chemare in judecata, a nulitatii incheierii de sedinta (art 147 din Codul de procedura civila) si a nulitatii raportului de expertiza, toate trei fiind exceptii de procedura, pentru stabilirea ordinii de solutionare se va folosi criteriul doctrinar. Astfel, va fi analizata mai intai exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata, deoarece admiterea acesteia face inutila examinarea urmatoarelor doua exceptii. Urmatoarea exceptie analizata va fi cea cu privire la incheierea de sedinta, in cazul in care aceasta este anterioara raportului de expertiza si anularea ei atrage, conform art.106 alin.1 din Codul de procedura civila, si anularea actelor urmatoare. In cazul in care incheierea este ulterioara raportului de expertiza sau cele doua acte de procedura sunt independente, instanta se va putea pronunta in orice ordine.             In caz de invocare concomitenta a exceptiilor inadmisibilitatii recursului, a nelegalei compuneri a completului de judecata si a lipsei procedurii de citare, autoarea considera necesara analizarea mai intai a exceptiei nelegalei compuneri a completului de judecata. Avand in vedere dispozitiile art. 85 din Codul de procedura civila, potrivit caruia judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea dispune altfel, autoarea apreciaza ca dupa solutionarea primei exceptii va fi cercetata exceptia lipsei procedurii de citare si apoi, cu procedura legal implinita, va fi verificata inadmisibilitatea recursului.             Autoarea analizeaza ordinea de solutionare a exceptiilor si in caz de invocare concomitenta a exceptiilor imunitatii de jurisdictie, a depasirii atributiilor puterii judecatoresti si a exceptiei de necompetenta. In acest caz, prima exceptie care trebuie analizata este, in opinia autoarei, exceptia de procedura privitoare la competenta instantei. In caz de respingere a acestei exceptii va fi analizata exceptia de fond a depasirii atributiilor puterii judecatoresti, deoarece numai daca se stabileste ca litigiul intra in sfera atributiilor instantelor judecatoresti se poate cerceta, apoi, daca in cazul paratului opereaza sau nu imunitatea de jurisdictie.             Un ultim caz analizat de autoarea articolului vizeaza stabilirea ordinii de solutionare a exceptiilor in cazul invocarii concomitente, in cadrul procesului civil, a exceptiilor de necompetenta, a prescriptiei dreptului la actiune si a lipsei de calitate procesuala. Instanta se va pronunta, mai intai, asupra exceptiei de procedura a necompetentei si apoi, apreciaza autoarea, daca se respinge aceasta exceptie, urmeaza a fi analizata exceptia privitoare la calitatea procesuala. Alegerea acestei ordini de solutionare este argumentata de autoare prin faptul ca pot aparea o serie de modificari (intrerupere, suspendare) in cursul prescriptiei dreptului la actiune, iar aceste modificari trebuie raportate la persoana impotriva careia curge termenul de prescriptie, prin urmare o persoana care sa aiba calitate procesuala.