ordin-101-2006

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie Ordin nr. 101 din 15/03/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 26/05/2006 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal şi a Ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

În temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 252/2001, cu modificările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului,

secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin.

Art. 1. Se aprobă Standardele minime obligatorii pentru centrul maternal, precum şi Ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2*) care fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 87/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 16 august 2004.

Secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Bogdan Adrian Panait

Bucureşti, 15 martie 2006. Nr. 101.

ANEXA Nr. 1

STANDARDE MINIME obligatorii pentru Centrul maternal

Centrul maternal, denumit în continuare CM, este un serviciu pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi, de tip rezidenţial, organizat pe model familial, a cărui misiune este de a permite formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilităţilor parentale. Beneficiarii direcţi ai centrului maternal sunt cuplurile mamăcopil, precum şi gravida în ultimul trimestru de sarcină, în

situaţii de risc în ceea ce priveşte separarea copilului de familia sa, cum ar fi de exemplu: ? mame cu copii nounăscuţi, cu risc de abandon (în general mame singure, mame minore, mame provenind din

familii marginalizate, sărace etc.); ? mame cu copii care temporar nu (mai) au locuinţă sau/şi care se confruntă cu mari probleme (financiare,

profesionale, relaţionale) fiind în imposibilitate de a răspunde corespunzător nevoilor specifice ale copilului. Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumite în continuare DGASPC, precum şi organizaţiile

neguvernamentale, denumite în continuare ONG, pot înfiinţa centre maternale pe probleme specifice în conformitate cu nevoile concrete ale judeţului/sectorului municipiului Bucureşti, respectând standardele minime obligatorii prezente, precum şi alte standarde corespunzătoare problemei respective, de exemplu: ? gravide sau mame cu vârsta sub 18 ani; ? mame şi copii aflaţi pe stradă sau tinere foste copii ai străzii cu copii; ? mame şi copii victime ale violenţei în familie sau numai copilul victimă a violenţei în familie ori a abuzului, neglijării

şi exploatării; ? cuplu mamăcopil inclus întrun program de restabilire a legăturii familiale, după ce copilul a avut o măsură de

protecţie. Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare, în mod particular, cu următoarele documente:

1. Standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidenţial; 2. Standardele minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie; 3. Standardele minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii; 4. Standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecţiei copilului. Standardele sunt grupate pe următoarele arii de interes: Locul centrului maternal în sistemul judeţean/local de servicii 1. Locul centrului maternal în sistemul judeţean/local de servicii Asistenţa cuplurilor mamăcopil (copii) în centrul maternal 2. Admiterea în centrul maternal 3. Program personalizat de intervenţie 4. Managementul de caz la nivelul centrului maternal Domenii de intervenţie 5. Găzduirea, ambientul şi asigurarea hranei 5.1. Amplasamentul şi amenajarea interioară 5.2. Măsurile de siguranţă şi securitate 5.3. Condiţii de locuit 5.4. Asigurarea hranei 6. Educaţia şi consilierea beneficiarelor 7. Integrarea socială şi profesională 8. Menţinerea stării de sănătate 9. Încetarea rezidenţei Managementul centrului maternal 10. Proiectul instituţional 11. Managementul resurselor umane 11.1. Structura şi atribuţiile personalului 11.2. Formarea personalului 11.3. Comunicarea internă şi munca în echipă 11.4. Supervizarea profesională Protecţia împotriva abuzurilor 12. Protecţia împotriva abuzurilor

LOCUL CENTRULUI MATERNAL ÎN SISTEMUL JUDEŢEAN/LOCAL DE SERVICII ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 1Locul în sistemul judeţean/local de

servicii Centrul maternal este înfiinţat şi funcţionează în conexiune cu alte servicii sociale din comunitate sau/şi judeţ/sector al municipiului Bucureşti, care au misiuni

complementare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Rezultat Fiecare mamă beneficiară şi fiecare membru al echipei de personal dintrun centru maternal cunosc instituţiile şi serviciile din comunitate cu care se colaborează în activităţile din timpul rezidenţei şi după părăsirea centrului maternal. Cuplul mamăcopil beneficiază de asistenţă complementară.

Centrul maternal are o prezentare schematică a sistemului de servicii sociale în care se precizează clar locul pe care îl ocupă şi cu ce alte servicii se relaţionează. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 1 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.1. Cartografierea serviciilor existente întro unitate teritorială şi specificarea relaţiilor dintre ele (sau prezentarea schematică a sistemului de servicii) este în responsabilitatea consiliilor judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti care aplică o strategie coerentă în domeniul social. Precizând care este locul CM în această schemă se asigură accesul personalului şi al beneficiarilor la o viziune de ansamblu asupra sistemului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.2. Coordonatorul CM se asigură că reprezentarea locului CM în schema de servicii este corectă, reactualizată. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.3. Schema sistemului de servicii cu precizarea locului ocupat de CM se afişează întrun loc accesibil mamelor beneficiare şi personalului din centru. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.4. Coordonatorul CM organizează anual şi ori de câte ori este nevoie o şedinţă de lucru cu personalul pentru a face cunoscută evoluţia sistemului de servicii în care se încadrează CM şi pentru a asigura cunoaşterea relaţiilor de colaborare de către toţi membrii echipei. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.5. Este obligatorie prezentarea locului CM în sistemul de servicii fiecărui nou angajat, odată cu începerea activităţii în centru. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.6. Personalul este pregătit să ofere mamelor toate informaţiile legate de celelalte servicii din sistem şi de modalitatea în care pot fi contactate direct de către mame, în mod autonom pe cât posibil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.7. Părinţii/rudele/alte persoane adulte relevante pentru

cuplul mamăcopil primesc o listă cu serviciile partenere ale CM şi îndrumări/explicaţii în legătură cu acestea. Se acordă o atenţie particulară serviciilor de care mama poate beneficia după ieşirea din CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.8. DGASPC/ONG încheie acorduri de parteneriat cu toate serviciile menţionate în schemă care au relaţii de colaborare cu CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+1.9. ONG este obligat să raporteze la DGASPC că are înfiinţat un CM şi care este capacitatea acestuia. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 1 (I)1.1. 1.2. Existenţa schemei sistemului de servicii, în care este vizualizat locul ocupat de CM. (I)1.3.1. Vizibilitatea/accesibilitatea schemei pentru beneficiari, personal şi comunitate. (I)1.3.2. Mamele cunosc celelalte servicii din sistem de care pot beneficia. (I)1.4. Reuniunile cu personalul pentru explicarea locului CM în sistem se desfăşoară cel puţin o dată pe an. (I)1.7. Lista serviciilor cu precizarea adresei, a numărului de telefon şi a persoanei de contact este disponibilă

personalului şi mamelor. Lista serviciilor cu precizarea adresei, a numărului de telefon şi a persoanei de contact este reactualizată permanent. (I)1.8. Numărul de acorduri de parteneriat încheiate cu serviciile din comunitate.

ASISTENŢA CUPLURILOR MAMĂCOPIL (COPII) ÎN CENTRUL MATERNAL ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 2Admiterea în centrul

maternal Cuplul mamăcopil beneficiază de găzduire, asistenţă şi suport în cadrul centrului maternal, pe perioadă determinată de timp. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Fiecare cuplu mamăcopil este primit în centrul maternal întrun climat care asigură siguranţă, respect şi respect. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a standardului 2 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.1. Dispoziţia de admitere dată de directorul general/executiv al DGASPC sau conducerea ONG pentru primirea cuplului mamă copil/gravidei în ultimul trimestru de sarcină în CM se face în baza unui plan de servicii a cărui finalitate este prevenirea separării copilului de mama sa/părinţii săi. Planul de servicii este în responsabilitatea asistentului social de la nivelul serviciului public de asistenţă socială/persoanei cu atribuţii în asistenţa socială de la nivelul comunităţii din care provine mama/gravida. În cazul în care situaţia cuplului mamăcopil/gravidei nu este cunoscută asistentului social/persoanei menţionate anterior, DGASPC/ONG este obligat să ia legătura cu acesta şi să solicite întocmirea unui plan de servicii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.2. În cazul în care mama/gravida este minoră, admiterea acesteia în CM se face în baza unei hotărâri de plasament emisă de comisia pentru protecţia copilului sau instanţa judecătorească, conform legii, iar admiterea copilului (copiilor) prin dispoziţie a directorului general/executiv al DGASPC, respectiv de conducerea ONG. În acest caz, managerul de caz din cadrul DGASPC/ONG întocmeşte un plan individualizat de protecţie pentru gravida minoră sau pentru cuplul mamă minorăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.3. În cazul gravidei minore care are deja o măsură de protecţie de tipul plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă, situaţia acesteia va fi reevaluată în noul context în vederea transferului în CM printro nouă măsură de protecţie (vezi cerinţa 2.2). +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.4. Se recomandă vizitarea CM de către cuplul mamăcopil, înainte de luarea dispoziţiei de admitere, precum şi informarea mamei cu privire la drepturile şi obligaţiile cei revin pe perioada rezidenţei. Mama este corect informată despre misiunea şi metodologia CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.5. Echipa CM deţine toate detaliile legate de cuplul mamă copil şi planul de servicii/planul individualizat de protecţie. Cererea mamei şi contractul de rezidenţă, precum şi hotărârea de plasament dacă este cazul, fac parte din documentaţia care stă la baza întocmirii dosarului familiei rezidente. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.6. Înainte de primirea în CM a cuplului mamăcopil, spaţiul individual destinat acestuia este amenajat. Este recomandat ca grupul de beneficiari rezidenţi în CM să fie înştiinţat de admiterea unui nou cuplu. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.7. Un membru al echipei CM, desemnat de coordonatorul CM, va însoţi cuplul mamăcopil în primele câteva ore ale găzduirii, astfel încât să faciliteze acestuia adaptarea în mediul instituţional. Este recomandat ca acesta să prezinte cuplului mamăcopil grupul de beneficiari şi detalii despre spaţiul CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.8. Fiecare CM îşi stabileşte criterii de admitere în baza standardelor minime obligatorii prezente şi a altor acte normative în vigoare, care sunt avizate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+2.9. În cazul CM aparţinând organizaţiilor neguvernamentale,

se comunică lunar numărul de locuri ocupate. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 2 (I)2.4. Numărul de cereri de găzduire; Număr de evaluări; Numărul de beneficiari raportat la numărul de vizite în CM anterioare admiterii; Numărul de beneficiare informate cu privire la contractul de rezidenţă şi la drepturile şi obligaţiile cei revin pe

perioada rezidenţei în raport cu numărul de beneficiare. (I)2.5. Numărul de planuri de servicii/planuri individualizate de protecţie în raport cu numărul de cupluri mamăcopil

primite în CM; Numărul de dosare în raport cu numărul de cupluri mamăcopil admise în CM. (I)2.8. Existenţa criteriilor de admitere şi concordanţa acestora cu legislaţia în vigoare. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 3Programul personalizat de

intervenţie În cadrul centrului maternal fiecare cuplu mamăcopil este ocrotit în baza unui program personalizat de intervenţie care abordează întrun mod coerent şi unitar componentele legate de: educaţia şi responsabilitatea mamei în relaţia sa cu copilul, asigurarea sănătăţii fizice şi psihice a mamei şi copilului, pregătirea reintegrării familiale şi sociale. Acest program se elaborează şi se pune în

practică numai cu acordul mamei şi cu participarea sa directă. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Fiecare cuplu mamăcopil beneficiază de o intervenţie personalizată în funcţie de nevoile identificate la admiterea în centrul maternal adaptată ulterior şi axată pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregătirea reîntoarcerii cuplului mamăcopil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 3 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.1. Programul personalizat de intervenţie, denumit în continuare PPI, este elaborat de responsabilul de caz şi personalul de specialitate al CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.2. PPI se elaborează în cel mult 2 săptămâni de la admiterea cuplului mamăcopil în CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.3. La implementarea PPI participă şi specialişti din comunitate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.4. Responsabilul de caz monitorizează implementarea efectivă a PPI şi face raportările către managerul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.5. PPI este un document scris redactat de comun acord cu mama şi cuprinde componente care se referă cel puţin la: a) relaţia mamăcopil; b) educaţia mamei pentru creşterea copilului; c) pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei; d) orientarea şi pregătirea pentru integrare socială şi profesională. Fiecare componentă are obiective operaţionale, activităţi şi rezultate previzionale în intervale de timp determinate, specialişti nominalizaţi cu atribuţii clare (atât din cadrul CM, cât şi din alte servicii din comunitate), resurse materiale şi financiare, proceduri şi date de reevaluare stabilite. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.6. Coordonatorul CM are obligaţia de a desemna personalul de specialitate care să participe la elaborarea şi implementarea PPI şi de a contacta celelalte servicii cu care CM se relaţionează în vederea nominalizării celorlalţi specialişti cu responsabilităţi în cadrul programului respectiv. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.7. Este obligatorie includerea în echipa care elaborează şi implementează PPI a asistentului social din cadrul serviciului public de asistenţă socială sau a persoanei

cu atribuţii în asistenţa socială din comunitatea în care se află domiciliul mamei, al partenerului sau familiei naturale sau lărgite în care cuplul mamăcopil se va integra după ieşirea din CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.8. Elaborarea şi reevaluarea PPI se realizează cu acordul mamei şi, după caz, cu consultarea tatălui copilului, a bunicilor şi a altor persoane importante pentru cuplul mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.9. Reevaluarea are loc trimestrial sau de câte ori este nevoie, şi este consemnată în dosarul cuplului mamăcopil şi se avizează de coordonatorul CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.10. Furnizarea serviciilor cuprinse în PPI se realizează în baza unui contract de rezidenţă încheiat între mamă şi CM înaintea admiterii. Se recomandă ca durata medie a contractului să fie de 6 luni. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.11. În cazul mamei/gravidei minore, contractul de rezidenţă este semnat de părinţii sau reprezentantul legal al acesteia. Pentru mamele/gravidele minore cu vârsta peste 14 ani, contractul de rezidenţă este semnat şi de acestea, însă după o evaluare şi consiliere psihologică prealabilă prin care se urmăreşte a se stabili dacă îşi poate asuma respectarea prevederilor cuprinse în contract şi semnarea acestuia. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.12. În cazul gravidei minore

cu măsură de protecţie (situaţia menţionată la cerinţa 2.3.), după naştere se încheie un nou contract de rezidenţă, în aceleaşi condiţii menţionate anterior. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+3.13. Pentru serviciile care se oferă în alte structuri din comunitate, DGASPC/ONG are contracte încheiate cu acestea, valabile pentru toţi beneficiarii CM. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 3 (I)3.1. 3.2. Numărul de PPI raportat la numărul beneficiarilor. (I)3.4. Numărul de beneficiari raportat la responsabilul de caz. (I)3.5. Conţinutul PPI respectă cele patru componente obligatorii şi structura stabilită pentru fiecare componentă în

parte. (I)3.8. Mama cunoaşte conţinutul PPI. (I)3.9. Numărul de reevaluări ale PPI. (I)3.10. 3.13. Numărul de contracte şi durata medie a contractelor. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 4Managementul de caz la nivelul centrului

maternal Fiecare cuplu mamăcopil din centru maternal, are desemnat un responsabil de caz, care face parte din personalul centrului maternal. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Prin aplicarea metodei managementului de caz se realizează abordarea profesionistă a fiecărui caz în parte, adaptânduse oferta serviciilor furnizate

sau facilitate de centrul matern la nevoile concrete ale cuplului mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 4 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.1. Responsabilul de caz, denumit în continuare RC, este numit de coordonatorul CM în cel mult 3 zile de la admiterea cuplului mamăcopil în CM. Se recomandă numirea acestuia în cel mai scurt timp după desemnarea/nominalizarea managerului de caz de către DGASPC, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului. Astfel, manager de caz poate fi: asistentul social de la nivelul serviciului public de asistenţă socială, asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC sau asistentul social/alt profesionist din cadrul ONG; ultimii doi pot avea în monitorizare fie planul de servicii (atunci când acesta este elaborat de persoana cu atribuţii în asistenţa socială), fie planul individualizat de protecţie (în cazul mamelor/gravidelor minore). +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.2. RC participă la elaborarea şi monitorizarea planului de servicii/planului individualizat de protecţie stabilit de managerul de caz împreună cu echipa CM, conform necesităţilor cuplului mamă copil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.3. Ca pregătire, RC este un profesionist cu competenţe în domeniul asistenţei sociale. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.4. RC verifică săptămânal că activitatea planificată se desfăşoară conform PPI, care este parte integrantă a planului de servicii/planului individualizat de protecţie. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.5. RC verifică lunar că activităţile stabilite în PPI se derulează sau cele facilitate de CM conduc la realizarea obiectivelor aferente şi informează managerul de caz. Dacă constată modificări determinante în situaţia cuplului mamăcopil sau a eficienţei serviciilor oferite sau facilitate de CM, RC solicită managerului de caz reevaluarea planului de servicii/planului individualizat de protecţie. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.6. RC are întâlniri individuale cu specialiştii din CM implicaţi în implementarea PPI sau cu întreaga echipă a CM ori numai cu o parte a acesteia în vederea monitorizării implementării PPI la nivelul CM. RC poate efectua vizite de monitorizare a implementării PPI şi prin intermediul specialiştilor din afara CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+4.7. RC are în atribuţii întocmirea şi actualizarea dosarului familiei rezidente în CM. Documentele cuprinse în acest dosar se află în copie şi la managerul de caz. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 4 (I)4.1. Raportul dintre numărul cuplurilor mamăcopil din CM şi cel al numirilor RC. (I)4.2. Numărul de PPI raportate la numărul RC. (I)4.4. Gradul de utilizare al serviciilor oferite sau facilitate de CM specificate în PPI; Existenţa în dosarul familiei rezidente în CM a consemnărilor săptămânale făcute de către RC. (I)4.5. Numărul de rapoarte lunare cu privire la situaţia cuplului mamăcopil, comparativ cu soluţiile şi obiectivele

stabilite în PPI; Numărul de reevaluări pe fiecare caz în parte. (I)4.6. Numărul de întâlniri pe fiecare caz în parte dintre RC şi membrii/echipa pluridisciplinară.

DOMENII DE INTERVENŢIE

5. GĂZDUIREA, AMBIENTUL ŞI ASIGURAREA HRANEI ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 5.1.Amplasamentul şi amenajarea

interioară Amplasamentul şi amenajarea interioară a centrului maternal sunt în concordanţă cu nevoile de asistenţă ale cuplului mamăcopil şi oferă un mediu care să permită derularea programului personalizat de intervenţie. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Rezultat Cuplul mamăcopil locuieşte întro instituţie bine proiectată, dotată şi echipată corespunzător nevoilor lui, în condiţii de amplasare şi deschidere către comunitate şi serviciile oferite sau facilitate de aceasta. Organizarea şi dotarea spaţiului favorizează implicarea mamei în îngrijirea

copilului său şi responsabilizarea ei pentru modul în care copilul său se dezvoltă. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 5.1. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.1.1. Locaţia CM este întro arie teritorială care are acces la serviciile oferite de comunitate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.1.2. Metodologia de organizare a CM are prevederi clare în ceea ce priveşte organizarea internă a spaţiilor individuale ocupate de cuplurile mamăcopil, a spaţiilor

igienicosanitare, a spaţiilor comune, de servire a mesei şi de petrecere a timpului liber, a spaţiilor destinate vizitatorilor, a celor destinate activităţilor psihopedagogice, precum şi a celor administrative. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.1.3. Metodologia de funcţionare a CM prevede existenţa unui regulament de ordine interioară (în cazul ONG) sau a unor norme interne de funcţionare (în cazul DGASPC) care să definească responsabilităţile beneficiarilor cu privire la cel puţin următoarele aspecte: a) raporturile dintre mamă şi copil, b) relaţiile de "bună convieţuire", c) comportamente admise/promovate în CM, d) repere ale programului zilnic şi e) măsuri prevăzute în situaţia încălcării regulamentului/normelor de ordine interioară. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ 5.1.4. Metodologia de organizare şi funcţionare a CM, denumită în continuare MOF, prevede existenţa unui contract de rezidenţă, în două exemplare, care să cuprindă cel puţin următoarele aspecte: a) misiunea CM, b) date de identificare ale părţilor semnatare ale contractului de rezidenţă (beneficiar şi coordonatorul CM), c) perioada de găzduire, d) motivele cererii de găzduire, e) obiectivele asigurării asistenţei în cadrul CM şi f) responsabilităţile celor două părţi. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ 5.1.5. CM trebuie să fie amenajat astfel încât să corespundă nivelului mediu socioeconomic al comunităţii în care este amplasat. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.1.6. Se recomandă ca CM să nu funcţioneze în aceeaşi locaţie cu un serviciu de tip rezidenţial care este încă funcţional. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 5.1. (1)5.1.1. Numărul de servicii comunitare, publice sau private, aflate în aria teritorială a CM. (1)5.1.2. Numărul de camere raportate la capacitatea maximă de primire a CM. Numărul de spaţii destinate preparării şi servirii mesei în raport cu numărul maxim de beneficiari rezidenţi. Numărul de birouri destinate personalului în raport cu numărul de angajaţi. Existenţa avizelor şi a autorizaţiilor de funcţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (1)5.1.3. Numărul de contracte de rezidenţă semnate de către cliente în raport cu numărul de cupluri mamăcopil

rezidente. Numărul de contracte de rezidenţă/an. Existenţa reperelor programului zilnic (servirea mesei, programul de vizite, programul de ieşiri). Numărul de evenimente cu potenţial conflictual. Măsurile luate, inclusiv încetarea acordării rezidenţei, ca urmare a încălcării regulamentului de ordine

interioară/normelor interne de funcţionare de către beneficiari. (1)5.1.4. Numărul de contracte de rezidenţă în raport cu numărul de cupluri mamăcopil beneficiare. Numărul de contracte de rezidenţă prelungite, în raport cu numărul anual de beneficiari. Numărul de contracte de rezidenţă în raport cu numărul de PPI elaborate. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 5.2.Măsurile de siguranţă şi

securitate În centrul maternal sunt aplicate măsurile de siguranţă şi securitate legale necesare pentru asigurarea protecţiei clienţilor, vizitatorilor şi a personalului împotriva evenimentelor şi accidentelor cu potenţial vătămător. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Cuplurile mamăcopil, vizitatorii şi profesioniştii se află în siguranţă în cadrul centrului maternal. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului

5.2. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.2.1. MOF conţine proceduri de prevenire a situaţiilor de risc şi de intervenţie în aceste situaţii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.2.2. CM deţine toate autorizaţiile şi asigurările pentru o funcţionare optimă în conformitate cu prevederile legale în vigoare. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 5.2. (1)5.2.1. Numărul de ore de pregătire în vederea acordării primului ajutor, în vederea informării asupra procedurilor

referitoare la siguranţă şi securitate la care au participat membrii personalului. Existenţa schemelor de evacuare expuse la loc vizibil. Numărul de ore destinate discutării regulamentului de ordine interioară/normelor interne de funcţionare cu

beneficiarul. (1)5.2.2. Existenţa autorizaţiilor de funcţionare, expuse la loc vizibil. Conţinutul proceselor verbale întocmite cu ocazia evaluărilor în vederea monitorizării stării de siguranţă şi securitate

a locaţiei de către personalul specializat. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 5.3.Condiţii de

locuit Condiţiile de locuit ale cuplului mamăcopil în centrul maternal sunt menţinute în stare bună de funcţionare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Mama şi copilul trăiesc întrun cadru care le oferă acestora un cadru securizant şi suportiv. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 5.3. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.1. MOF prevede găzduirea pe o perioadă determinată, fiind necesare un minim de 6 spaţii individuale pentru cuplul mamăcopil, care să răspundă nevoii de intimitate a familiei, precum şi spaţiu pentru petrecerea timpului liber, spaţiu pentru prepararea şi depozitarea alimentelor şi spaţii igienicosanitare. Se recomandă ca: a) mamele cu mai mulţi copii să fie găzduite întro cameră individuală; b) întro cameră să fie găzduite cel mult două cupluri mamă copil şi spaţiul individual al fiecăruia să fie clar delimitat. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.2. Spaţiile individuale destinate cuplurilor mamăcopil sunt utilate în conformitate cu necesităţile adultului şi ale copilului: mobilier individual, pat pentru mamă, pat pentru copil, dulap pentru haine; utilarea se face în funcţie de vârstă, stare de sănătate, stadiu de dezvoltare. Este permisă reamenajarea spaţiului individual de către beneficiar doar cu acordul coordonatorului CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.3. Cuplurile mamăcopil vor beneficia de un spaţiu destinat petrecerii timpului liber, comun întregului grup de beneficiari şi utilat corespunzător. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.4. Contractul de rezidenţă semnat la admiterea în CM conţine prevederi cu privire la menţinerea stării de igienă şi curăţenie în toate spaţiile CM, precum şi măsurile care se iau în caz de nerespectare a acestor prevederi. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.5. CM deţine spaţii special amenajate care să permită vizitarea beneficiarilor de către membrii ai familiei. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.6. În CM există minim câte o toaletă la 4 adulţi beneficiari, dotate cu materiale care permit o igienizare rapidă şi cu echipamentele necesare în conformitate cu normele în

vigoare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.7. Personalul şi vizitatorii cuplurilor mamăcopil utilizează grupuri igienicosanitare separate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.8. CM îşi poate organiza, la nevoie, o cameră pentru utilizarea sa în scop de izolator. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.9. CM are prevăzute spaţii destinate pentru spălarea, curăţarea, igienizarea şi uscarea rufăriei, conform normelor în vigoare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.3.10. MOF prevede un program de reparaţii şi întreţinere/menţinere a stării de igienă şi a siguranţei în toate spaţiile CM. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 5.3. (I)5.3.1. Numărul de spaţii (camere) destinate cuplurilor mamăcopil în raport cu capacitatea maximă de primire

prevăzută a CM. Numărul de spaţii individuale destinate primirii mamelor cu mai mulţi copii. Existenţa spaţiilor destinate păstrării, preparării şi servirii produselor alimentare în raport cu capacitatea maximă a

CM. (I)5.3.2. Numărul de paturi pentru adulţi în raport cu capacitatea maximă (adulţi) prevăzută pentru CM.

Numărul de paturi pentru copii în raport cu capacitatea maximă (copii) prevăzută de CM. (I)5.3.3. Existenţa şi dotarea spaţiilor comune de petrecere a timpului liber. (I)5.3.4. Măsurile luate ca urmare a încălcării prevederilor contractului de rezidenţă în ceea ce priveşte menţinerea

igienei în CM. (I)5.3.6. Numărul grupurilor igienicosanitare în raport cu numărul de beneficiari prevăzuţi (adulţi, copii). (I)5.3.7. Numărul de grupuri igienicosanitare în raport cu numărul de salariaţi. (I)5.3.10. Existenţa unui program de menţinere şi întreţinere a stării de igienă a CM în raport cu normativele în

vigoare. Procesele verbale ale controalelor efectuate de instituţiile abilitate în acest sens şi sancţiunile aplicate. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 5.4.Asigurarea

hranei În centrul maternal se asigură beneficiarilor o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care răspunde nevoilor nutriţionale ale adultului (femeie adultă, gravidă, lăuză) şi ale copilului (nounăscut, sugar, copil cu vârsta cuprinsă între 03 ani şi, după caz, alte grupe de vârstă) ţinând cont de preferinţele acestora. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Beneficiarii centrului maternal au o alimentaţie sănătoasă şi adaptată nevoilor personale. Copiii din centrul maternal au o alimentaţie care să le

permită o dezvoltare normoponderală, iar pentru nounăscuţi şi sugari se promovează şi sprijină alimentaţia naturală a acestora. Mamele găzduite în centrul maternal participă activ la prepararea şi servirea meselor, însuşinduşi deprinderi adecvate unei bune alimentaţii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 5.4. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.4.1. Meniurile se stabilesc sub coordonarea unui specialist (medic sau asistentă dieteticiană), ţinând cont de preferinţele beneficiarilor, de influenţa culturală, astfel încât, să se asigure o alimentaţie în conformitate cu nevoile nutritive ale mamelor şi copiilor, nevoile de dezvoltare a copiilor şi normativele în vigoare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.4.2. Meniurile destinate copiilor în colaborare cu mamele acestora. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.4.3. Alimentele sunt preparate şi servite, în spaţii special amenajate, de către mamele beneficiare, asistate de un membru al echipei (bucătar). +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+5.4.4. În cadrul CM se realizează activităţi care să aibă drept scop asimilarea de către beneficiare a noţiunilor despre nutriţie şi igiena alimentaţiei. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 5.4. (I)5.4.1. Numărul de fişe de monitorizare a creşterii şi dezvoltării copiilor existente la dosarele familiilor beneficiare, în

raport cu numărul copiilor găzduiţi în CM. (I)5.4.3. Numărul de spaţii destinate preparării şi servirii alimentelor în raport cu numărul de beneficiari. (I)5.4.4. Numărul de activităţi de informare pe tema nutriţiei şi igienei alimentaţiei/an. Numărul de participanţi la aceste activităţi.

6. EDUCAŢIA ŞI CONSILIEREA BENEFICIARELOR ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 6Educaţia şi consilierea

beneficiarelor Centrul maternal sprijină mama, în mod individualizat şi personalizat, în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta săi poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Mama îşi dezvoltă abilităţile de creştere şi îngrijire a propriului copil, aflânduse întro stare de confort în asumarea rolului de părinte. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 6 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+6.1. În conformitate cu PPI, pentru fiecare cuplu mamăcopil sunt prevăzute activităţi care să răspundă nevoilor de informare, educare şi consiliere a mamei cu privire la creşterea şi educarea copilului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+6.2. Activităţile de educaţie şi consiliere a beneficiarelor se realizează cu privire cel puţin la următoarele aspecte: a) igienă şi îngrijire personală, b) acordarea primului ajutor, c) nutriţie şi dietă, d) schema de vaccinări a copilului şi e) infecţii cu transmitere sexuală, elemente de educaţie contraceptivă şi sexuală. Se recomandă ca aceste activităţi să aibă loc preponderent în cadrul CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+6.3. Tatăl copilului şi familia lărgită sunt încurajaţi să participe la activităţile de educaţie şi consiliere. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+6.4. Personalul adoptă o atitudine de valorizare a mamei în rolul său de părinte, în spiritul respectării confidenţialităţii şi a demnităţii cuplului mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+6.5. Consilierea psihologică şi suportul psihologic ale mamei

şi copilului se realizează de către psihologi, în mod individual sau în grup, în condiţii de maximă confidenţialitate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+6.6. Asistentul social împreună cu alţi specialişti din CM sau din afara acestuia sprijină mama şi copilul ei în obţinerea drepturilor lor sociale şi asigură consiliere juridică mamei beneficiare în CM. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standard 6 (I)6.1. Numărul de participări ale beneficiarilor la activităţile de educaţie şi consiliere. (I)6.2. Numărul şi tipul de servicii din comunitate implicate în derularea activităţilor de educaţie şi consiliere. (I)6.3. Numărul de cazuri în care membri ai familiei cuplului mamăcopil participă la activităţile de educaţie şi

consiliere comparativ cu numărul total de cupluri beneficiare. (I)6.4. Numărul de sesizări/reclamaţii cu privire la violenţa verbală sau fizică a personalului asupra mamei şi/sau

copilului. Măsurile luate de coordonatorul CM. (I)6.5. Numărul de şedinţe de consiliere psihologică individuale şi de grup/beneficiar/lună/durata rezidenţei în CM. (I)6.6. Numărul de şedinţe de consiliere juridică/beneficiar/lună/durata rezidenţei în CM. Numărul de specialişti din CM sau din afara acestuia care au susţinut sesiuni de informare pe tema drepturilor

sociale şi teme cu caracter juridic.

7. INTEGRAREA SOCIALĂ ŞI PROFESIONALĂ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 7Integrarea socială şi

profesională Centrul maternal sprijină cuplul mamăcopil în vederea dezvoltării autonomiei care favorizează (reintegrarea acestuia în familie şi/sau comunitate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Fiecare beneficiară este implicată activ în elaborarea şi punerea în aplicare a programului personalizat de intervenţie, beneficiind pe toată durata rezidenţei de activităţi de orientare şi consiliere vocaţională menite săi sporească capacitatea de (re)inserţie în viaţa autonomă. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 7 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+7.1. Echipa pluridisciplinară a CM împreună cu mama urmăresc clarificarea situaţiei juridicoadministrative a cuplului mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+7.2. Beneficiarele sunt informate despre oferta de servicii sociale, publice sau private, aflată în comunitate şi sunt încurajate demersurile pentru identificarea unor posibile resurse pentru autonomizare (cursuri de reconversie profesională, găsirea unor locuri de muncă). Pe perioada în care mama se află la cursuri sau şedinţe de informare şi consiliere care se desfăşoară în alte locaţii decât CM, copilul este în grija altei mame responsabilizate în acest sens, în cazul în care în CM nu se desfăşoară o activitate tip "creşă". +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+7.3. RC intermediază relaţia dintre mamă şi diverse servicii aflate în comunitate, stimulând mama să devină autonomă şi responsabilă. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+7.4. Beneficiarele sunt implicate în activităţile de autogospodărire pe toată perioada rezidenţei, cu sprijinul personalului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+7.5. Tatăl copilului şi familia lărgită sunt încurajaţi să participe la activităţile prevăzute în PPI. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+7.6. Mamele găzduite în CM sunt încurajate să desfăşoare activităţi care să răspundă nevoilor de relaxare şi de dezvoltare a abilităţilor vocaţionale. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 7 (I)7.1. Numărul de beneficiari (mame şi copii) care deţin acte de identitate comparativ cu numărul total de cupluri

beneficiare. (I)7.2.1. Numărul de cupluri mamăcopil care beneficiază de ajutoare materiale şi/sau financiare în conformitate cu

prevederile legale. (I)7.2.2. Numărul de beneficiare care efectuează demersuri în vederea participării la cursuri de pregătire

şcolară/profesională şi/sau găsirea unui loc de muncă. Numărul de contracte de colaborare încheiate între DGASPC/ONG şi furnizori de formare profesională. Numărul de beneficiare care şiau găsit un loc de muncă. Numărul de beneficiare care şiau menţinut locul de

muncă mai mult de 3 luni. (I)7.4. Numărul de activităţi structurate şi individuale care au drept scop asimilarea elementelor de gestiune a

bugetului personal. (I)7.5. Numărul de activităţi structurate sau individuale, organizate în CM sau în exteriorul CM, la care membrii

familiei participă. (I)7.6. Numărul de noi activităţi propuse de mamele rezidente în CM.

8. MENŢINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 8Copiii rezidenţi în centrul maternal

beneficiază de asistenţă medicală profilactică şi curativă în vederea unei bune dezvoltări fizice şi psihologice. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Starea de sănătate a copilului este permanent urmărită de către mama sa, personalul centrului maternal şi medicul de familie. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 8 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.1. Fiecare cuplu mamăcopil găzduit în CM este înscris la medicul de familie sau, în lipsa bine documentată a acestuia, starea de sănătate se asigură în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie şi prin intervenţia unui medic angajat de DGASPC/ONG în acord cu prevederile Codului Muncii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.2. Medicamentele de uz curativ, prescrise de medic, sunt administrate copilului de către mama sa, sub supravegherea personalului desemnat în acest sens. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.3. În dosarul familiei rezidente există o copie a fişei medicale a copilului, care să conţină date despre evoluţia ponderală, data şi vaccinările efectuate, schema de diversificaţie a alimentaţiei, boli şi tratamente prescrise ş.a. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.4. Beneficiarelor li se aduce la cunoştinţă care sunt membrii personalului desemnaţi să intervină în situaţii de urgenţă. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.5. Personalul urmează cursuri de pregătire în acordarea primului ajutor, asigurate din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.6. Copiii care se îmbolnăvesc de boli infectocontagioase şi care nu necesită spitalizare, se izolează, pe o perioadă stabilită de medicul specialist, întrun spaţiu special amenajat (izolator). Mama însoţeşte în toate aceste situaţii copilul bolnav şi în această perioadă nu efectuează nici o altă activitate care nu are legătură cu îngrijirea copilului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.7. CM îşi stabileşte proceduri de acţiune în cazul îmbolnăvirilor şi producerii accidentelor. Medicul de familie sau medicul angajat de DGASPC/ONG este solicitat în caz de urgenţă, coordonatele acestuia fiind aduse la cunoştinţa întregului personal. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+8.8. În CM se respectă legislaţia în vigoare cu privire la înregistrarea, depozitarea, manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 8 (I)8.1. Numărul de cupluri mamecopii înscrişi la medicul de familie comparativ cu numărul cuplurilor beneficiare. Numărul de vizite ale cuplurilor mamăcopil, în scop profilactic, la medicul de familie. Numărul de vizite ale medicului de familie în CM. (I)8.2., 8.4. Existenţa personalului desemnat pentru supravegherea administrării medicamentelor şi intervenţia în

urgenţă. (I)8.3. Existenţa fişelor medicale în dosarul familiilor rezidente în CM. (I)8.5. Numărul de ore de pregătire pentru acordarea primului ajutor la care participă personalul CM. CM deţine trusă de prim ajutor, în conformitate cu prevederile legale. (I)8.7. MOF prevede proceduri de acţiune în cazul îmbolnăvirilor şi producerii accidentelor. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 9Încetarea

rezidenţei În cadrul centrului maternal sunt prevăzute activităţi de pregătire a părăsirii instituţiei de către cuplul mamăcopil atât pentru (re)integrarea socio profesională şi referirea către alte servicii sociale pentru susţinerea reintegrării şi menţinerea legăturilor familiale, cât şi pentru transferul către un alt serviciu de tip rezidenţial. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Cuplul mamăcopil părăseşte centrul maternal în condiţii de siguranţă şi protecţie. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 9 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+9.1. PPI are drept obiectiv general (re)integrarea familială, socială şi profesională a cuplului mamăcopil rezident în CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+9.2. Prin semnarea contractului de rezidenţă dintre mamă şi coordonatorul CM, RC se asigură de câte ori este nevoie că mama înţelege faptul că rezidenţa este temporară şi condiţionată de coparticiparea ei la derularea

PPI. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+9.3. Pregătirea părăsirii CM se concentrează pe următoarele aspecte: a) evaluarea finală a nevoilor cuplului mamăcopil în vederea elaborării planului de servicii postrezidenţiale care să consolideze abilităţile dobândite de cuplul mamăcopil pe perioada găzduirii; b) cuplul mamăcopil trebuie să cunoască în detaliu demersurile care urmează să fie întreprinse, inclusiv profesioniştii care urmează să participe la implementarea planului de servicii post rezidenţiale; c) autorităţile locale din comunitatea în care se (re)integrează cuplul mamăcopil trebuie să fie implicate în elaborarea planului de servicii postrezidenţiale, precum şi în monitorizarea implementării acestuia; d) îndeplinirea tuturor formalităţilor administrative şi legale pentru părăsirea CM de către cuplul mamă copil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+9.4. Găzduirea poate fi întreruptă înainte de expirarea perioadei prevăzute în contractul de rezidenţă în următoarele situaţii: a) îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PPI, b) identificarea unor alte soluţii pentru cuplul mamăcopil (alte servicii de tip

rezidenţial adecvate situaţiei cuplului mamăcopil), c) la solicitarea scrisă a mamei (adulte), d) încălcarea repetată a contractului de rezidenţă (în cazul mamei adulte). În ultimele două situaţii, managerul de caz trebuie să evalueze situaţia de pericol iminent pentru copil şi să propună luarea măsurii plasamentului în regim de urgenţă, conform legii. În cazul în care măsura plasamentului în regim de urgenţă nu este oportună, părăsirea CM nu se face decât cu asigurarea planului de servicii postrezidenţiale. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+9.5. Indiferent de forma în care cuplul mamăcopil părăseşte CM, coordonatorul acestuia se asigură că mama primeşte copii ale următoarelor documente: PPI şi revizuirile acestuia, evaluările iniţială, periodice şi finală şi planul de servicii postrezidenţiale. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+9.6. Dosarul familiei se arhivează, în conformitate cu prevederile legale. Cuplul mamăcopil are acces la propriul dosar ori de câte ori doreşte, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Restricţiile se instituie de managerul de caz în situaţii care contravin interesului superior al copilului şi sunt avizate de directorul general/executiv al DGASPC. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 9 (I)9.2. Media perioadei de rezidenţă pentru cuplurile mamăcopil în CM. (I)9.3.1. Numărul de evaluări finale ale nevoilor cuplului mamăcopil din CM raportate la numărul de cupluri

beneficiare. (I)9.3.2. Planul de servicii postrezidenţiale este semnat de autorităţile locale din comunitatea în care se

(re)integrează cuplul mamăcopil. (I)9.4.1. Numărul de întreruperi ale găzduirii înainte de termenul prevăzut în contractul de rezidenţă şi motivele

acestor întreruperi pe categorii. (I)9.4.2. Numărul de cazuri în care se ia decizia plasamentului în regim de urgenţă a copilului/an şi motivaţia

fiecăreia. (I)9.6. Numărul de solicitări din partea foştilor beneficiari pentru a avea acces la dosarele familiei rezidente în CM la

nivelul CM sau la DGASPC/ONG.

MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 10Proiectul

instituţional Centrul maternal funcţionează în acord cu un proiect instituţional întocmit în baza prevederilor standardelor minime obligatorii prezente şi a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Fiecare cuplu mamăcopil beneficiază de servicii adecvate şi de calitate, în acord cu standardele minime obligatorii prezente. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 10 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.1. Coordonatorul CM are obligaţia de a elabora, în colaborare cu personalul de specialitate din subordine, un document cadru bazat pe strategia judeţeană din domeniul protecţiei copilului numit proiect instituţional, care cuprinde cel puţin următoarele: a) definiţia CM, b) misiunea CM, c) principiile de lucru, d) obiectivele de dezvoltare instituţională, e) activităţile, f) clienţii şi nevoile specifice ale acestora, g) resursele umane, materiale şi financiare disponibile şi potenţiale, e) relaţiile de parteneriat în comunitate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.2. În vederea elaborării proiectului instituţional, coordonatorul CM realizează o analiză a situaţiei actuale din CM în ceea ce priveşte gradul şi modul de îndeplinire a standardelor minime obligatorii prezente. Această analiză se consemnează întrun raport de evaluare iniţială a CM în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a standardelor minime obligatorii prezente. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.3. Proiectul instituţional este reevaluat şi, după caz, revizuit anual sau de câte ori este nevoie, în aceleaşi condiţii ca şi

elaborarea sa. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.4. Proiectul instituţional al CM este avizat de DGASPC/ONG, care este obligat să monitorizeze punerea în practică a acestuia. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.5. Standardele minime obligatorii prezente şi proiectul instituţional stau la baza întocmirii celorlalte documente cu care operează CM, respectiv MOF, regulamentul de ordine interioară sau, după caz, normele interne de funcţionare, proceduri de lucru, materiale informative etc. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.6. Coordonatorul CM asigură managementul proiectului instituţional, fiind direct responsabil de respectarea misiunii şi a principiilor, de organizarea activităţilor, de

antrenarea resurselor umane, de dezvoltarea relaţiilor de parteneriat, de utilizarea eficientă a resurselor materiale şi de evaluarea internă a activităţilor. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+10.7. Identificarea şi atragerea de surse de finanţare pentru dezvoltarea proiectului instituţional este în responsabilitatea DGASPC/ONG şi a coordonatorului CM. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 10 (I)10.1. Conţinutul proiectului instituţional este în acord cu prevederile standardelor minime obligatorii prezente. (I)10.2. Conţinutul raportului de evaluare iniţială comparativ cu proiectul instituţional. (I)10.3. Numărul de reevaluări şi respectiv de revizuiri/an. (I)10.4.1. Proiectul instituţional este avizat de DGASPC/ONG. (I)10.4.2. Numărul vizitelor de monitorizare/an efectuate de persoane desemnate de DGASPC/ONG şi conţinutul

raportărilor acestora comparativ cu măsurile concrete luate pentru îmbunătăţirea funcţionării CM. (I)10.5. Documentele cu care operează CM sunt în acord cu proiectul instituţional. (I)10.7. Bugetul anual al CM.

11. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 11.1.Structura şi atribuţiile

personalului Structura de personal trebuie să răspundă misiunii centrului maternal. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Fiecare cuplu mamăcopil beneficiază de sprijin specializat astfel încât serviciile oferite să se realizeze în condiţii de profesionalism. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 11.1. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.1.1. Angajatorul este obligat să angajeze personal calificat care să răspundă prevederilor standardelor minime obligatorii prezente. Dacă CM funcţionează în regiuni în care locuiesc minorităţi, se recomandă angajarea unor profesionişti care vorbesc limba minorităţilor respective. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.1.2. Angajatorul prevede o schemă de personal flexibilă, adaptată nevoilor beneficiarilor şi dimensiunii CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.1.3. Personalul de specialitate trebuie să aibă studii socio umane. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.1.4. DGASPC/ONG poate dispune de personal care nu se află pe statul de funcţii al CM însă care serveşte misiunii CM şi este angajat conform prevederilor Codului Muncii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.1.5. Coordonatorul CM trebuie să aibă studii superioare socioumane şi se recomandă să aibă experienţă de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie. La angajare se acordă prioritate profesioniştilor care au pregătire managerială. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 11.1. (I)11.1.1. 11.1.5. Dosarul personal al fiecărui angajat include diplome, atestate relevante, precum şi toate

documentele prevăzute de lege. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 11.2.Formarea

personalului Personalul centrului maternal are formare iniţială de specialitate, beneficiază de acces la informaţii şi participă la cursuri de pregătire permanentă pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite cuplului mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Fiecare angajat are cunoştinţele şi competenţele necesare aplicării standardelor minime obligatorii prezente şi este sprijinit să se informeze şi să se perfecţioneze permanent. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 11.2. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.2.1. La angajare,

fiecare profesionist, inclusiv coordonatorul CM, beneficiază de formare specifică în acest domeniu (axată pe dezvoltarea şi psihologia copilului, relaţia mamăcopil, ataşament), asigurată din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.2.2. Fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul acestuia, beneficiază de cel puţin 42 de ore de formare continuă pe an în domeniul protecţiei mamei şi copilului sau domenii conexe, asigurate din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.2.3. Fiecare voluntar care îşi desfăşoară activitatea în CM beneficiază de o formare de minimum 15 ore asigurată de angajator, înainte de a începe activitatea. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.2.4. La angajare, în lipsa unei formări iniţiale în domeniul managerial, coordonatorul CM beneficiază de formare de iniţiere în domeniul managementului de servicii, asigurată din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.2.5. Coordonatorul CM beneficiază anual de cel puţin 21 de ore de formare în domeniul managementului de servicii, asigurate din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.2.6. Educaţia permanentă şi formarea profesională continuă a personalului se realizează conform legislaţiei în vigoare (prin intermediul cursurilor organizate în cadrul sistemului educaţional, sanitar şi al formării profesionale a adulţilor), este promovată, sprijinită şi consemnată de coordonatorul CM. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 11.2. (I)11.2.1. 11.2.6. Existenţa în Dosarul personal al fiecărui angajat, inclusiv al şefului şi voluntarilor, a documentelor

care atestă absolvirea cursurilor de formare iniţială şi continuă. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 11.3.Comunicare internă şi muncă în

echipă Managementul resurselor umane din centrul maternal asigură intervenţia în echipa pluridisciplinară şi o comunicare internă permanentă între personal, voluntari şi specialiştii colaboratori din alte servicii din comunitate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Rezultat Fiecare cuplu mamăcopil rezident întrun centru maternal beneficiază de asistenţă pluridisciplinară întrun mod coerent şi eficient pentru reuşita (re)integrării sale sociale. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 11.3. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.3.1. Coordonatorul CM include în fiecare fişă de post atribuţii concrete de relaţionare cu ceilalţi membrii ai personalului, cu managerii de caz, specialiştii colaboratori din alte servicii şi cu voluntarii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.3.2. Se organizează cel puţin lunar reuniuni de lucru ale echipei CM, care se consemnează.+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.3.3. Fiecare nou angajat este pregătit să lucreze în echipă prin intermediul unor cursuri susţinute în CM sau în afara acestuia din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.3.4. În spaţiul de lucru alocat personalului există mijloace specifice de comunicare şi informare. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 11.3. (I)11.3.1. MOF are prevederi referitoare la munca în echipă. (I)11.3.2. Numărul de reuniuni de lucru ale echipei CM/lună/an. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 11.4.Supervizarea

profesională Centrul maternal dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite funcţionarea sa la nivel optim. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Personalul este motivat şi performant, asigurând servicii de calitate pentru cuplul mamăcopil. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a Standardului 11.4. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.4.1. Şedinţele de supervizare cu personalul au loc periodic sau ori de câte ori este nevoie (la cererea personalului/echipei). Toate şedinţele sunt consemnate. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.4.2. Şedinţele de supervizare au loc individual şi în echipă. Rezultatele pozitive sunt prezentate şi discutate pe specializări şi profesii, ca stil de lucru, care trebuie preluat. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.4.3. Coordonatorul CM are obligaţia să asigure supervizarea internă şi externă a personalului de specialitate şi a voluntarilor. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.4.4. DGASPC/ONG are obligaţia să asigure supervizarea coordonatorului CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.4.5. Supervizarea se realizează de specialişti cu studii superioare socioumane cu experienţă de cel puţin 5 ani în servicii pentru

copil şi familie, pregătire în supervizare şi experienţă de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie în plus faţă de persoanele cărora li se asigură supervizarea respectivă.

+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+11.4.6. Specialişti angajaţi ai DGASPC/ONG care desfăşoară activităţi de supervizare beneficiază de cel puţin 42 de ore de formare continuă în acest domeniu, asigurată din bugetul angajatorului. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 11.4. (I)11.4.1. 11.4.2. Număr de întâlniri de supervizare, individuale şi în echipă/angajat/lună/an. Număr de întâlniri de supervizare la solicitarea personalului/echipei/an. (I)11.4.3. 11.4.5. Documentele înregistrate referitoare la supervizare. Lista specialiştilor care desfăşoară activităţi de

supervizare, angajaţi ai DGASPC/ONG şi cu care acesta are încheiate contracte de colaborare. (I)11.4.6. Programul de pregătire în domeniul supervizării, programarea specialiştilor la cursuri de supervizare.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ABUZURILOR ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Standardul 12Protecţia mamei şi a copilului împotriva

abuzurilor Cuplul mamăcopil este găzduit în condiţii de siguranţă, comiterea oricărei forme de abuz fiind soluţionată conform regulamentului de ordine interioară, respectiv a normelor

interne de funcţionare a centrului maternal şi a legislaţiei în vigoare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Rezultat Asigurarea condiţiilor specifice misiunii centrului maternal previne orice formă de abuz în relaţiile mamăcopil pe de o parte şi cuplul mamăcopil şi

personal pe de altă parte. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cerinţe de implementare a standardului 12 +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.1. CM are proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea şi soluţionarea suspiciunilor sau acuzaţiilor de abuz asupra cuplului mamăcopil, întocmite în baza legislaţiei în vigoare. Aceste proceduri sunt avizate de directorul general/executiv al DGASPC şi sunt aduse la cunoştinţa copiilor, în raport cu vârsta şi gradul de maturitate, mamelor acestora şi, după caz, altor membrii ai familiei, precum şi personalului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.2. Cuplul mamăcopil este informat, în modalităţi accesibile, cu privire la aceste proceduri, precum şi cu privire la drepturile copilului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.3. Copiii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să sesizeze orice formă de abuz din partea personalului, a altor persoane din CM sau din afara CM. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.4. CM ţine evidenţa tuturor cazurilor de abuz şi neglijare. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.5. Personalul care are suspiciunea sau identifică situaţii de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, are obligaţia de a le semnala la DGASPC şi de a înştiinţa coordonatorul CM, conform legislaţiei în vigoare, precum şi de a le înregistra, conform prevederilor standardelor minime obligatorii prezente. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.6. În CM este strict interzisă agresarea verbală sau fizică a copiilor, aceste fapte fiind pedepsite conform legii. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.7. CM asigură sprijin psihologic şi consiliere copiilor care au fost intimidaţi sau discriminaţi. În situaţia copiilor abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi, CM asigură accesul acestora la serviciile stabilite de DGASPC. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.8. CM asigură efectuarea de către întregul personal (inclusiv personal auxiliar, angajaţi temporar sau voluntari) a unor cursuri de formare privind problematica protejării copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, din bugetul angajatorului. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+12.9. CM asigură derularea sau accesul la programe de educaţie şi consiliere a mamelor privind problematica protejării copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Indicatorii pentru Standardul 12 (I)12.1.1. MOF conţine proceduri privind protejarea copilului de abuz, neglijare, exploatare etc. (I)12.1.2. Personalul, copiii şi mamele, alţi membrii ai familiei, după caz, cunosc aceste proceduri. (I)12.2.2. Cuplurile mamăcopil au cunoştinţe privind drepturile copilului şi modalităţile de sesizare/reclamare a

oricăror fapte de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare (inclusiv exploatare sexuală sau prin muncă), tratament inuman sau degradant. (I)12.2.2. Existenţa unor materiale de informare cu privire la aceste proceduri şi la drepturile copilului.

(I)12.2.3. 12.3. Numărul anual de sesizări efectuate de copii şi/sau mame privind suspiciuni sau situaţii evidente de abuz asupra copiilor. (I)12.4. Registrul de sesizări şi reclamaţii al CM cuprinde şi evidenţa sesizărilor şi reclamaţiilor cu privire la abuzul

asupra copilului. (I)12.5. Numărul anual de situaţii de abuz, neglijare şi exploatare semnalate de CM la DGASPC comparativ cu

numărul situaţiilor consemnate în registrul de reclamaţii şi abuzuri. Numărul de fişe de semnalare obligatorie şi evaluare iniţială completate de personalul CM şi transmise la DGASPC. Numărul anual de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare semnalate de CM şi monitorizate de DGASPC. Numărul de cazuri active (în curs de rezolvare) de abuz, neglijare şi exploatare, care au fost semnalate de CM şi

aflate în monitorizarea DGASPC. (I)12.7. Conţinutul planului de servicii (pentru reabilitarea copiilor abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi) întocmit de

DGASPC pentru astfel de cazuri, conform legii. (I)12.8. Dosarele angajaţilor, diplomele de participare la astfel de cursuri. (I)12.9. Consemnarea programelor de educaţie şi consiliere a mamelor.

ANEXA Nr. 2

GHID METODOLOGIC de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal

CAPITOLUL 1 PRINCIPII DE LUCRU

La baza prezentului ghid metodologic stau toate principiile prevăzute în Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, precum şi principiile menţionate în Legea nr. 272/2004 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Pentru activitatea CM sunt prioritare următoarele: 1. Principiul îngrijirii copilului în familie. Copilul îşi poate atinge maximul potenţialului său fizic şi psihic numai alături de

părinţii săi. În CM se asigură stabilitatea relaţiei copilului cu mama sa. Prin activităţile desfăşurate se creează cadrul necesar pentru menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor intrafamiliale. 2. Principiul abordării comprehensive, conform căruia în CM se asigură un mod global şi unitar de abordare a

cazurilor de către echipa multidisciplinară. 3. Principiul intervenţiei planificate, conform căruia în CM se asigură o intervenţie personalizată, pe o perioadă

determinată de timp, cu obiective, activităţi şi termene de realizare prestabilite, adecvată nevoilor clientului, ce are la bază un plan elaborat şi pus în practică de către specialişti în acord cu mama şi cu participarea ei directă. 4. Principiul parteneriatului, potrivit căruia familiile şi profesioniştii sunt parteneri în luarea deciziilor care le

influenţează viaţa. Recomandăm ca, în lucrul cu familiile să respectăm următoarele valori: siguranţa copilului este principala preocupare; copiii au dreptul la propria lor familie; familia este sursa fundamentală de îngrijire şi ocrotire a copiilor; familiile au dreptul să li se respecte propriile tradiţii culturale, rasiale, etnice şi religioase; criza reprezintă o oportunitate pentru schimbare; o intervenţie neadecvată poate fi dăunătoare pentru integritatea şi funcţionarea familiei; familiile care aparent nu au nici o speranţă se pot schimba şi dezvolta; familiile sunt experte în rezolvarea propriilor probleme; este datoria noastră să insuflăm speranţa. 5. Principiul intervenţiei limitate în timp, conform căruia acordarea serviciilor în CM se realizează pentru o perioadă de

timp limitată şi adecvată nevoilor specifice fiecărui caz în parte. 6. Principiul confidenţialităţii afirmă dreptul clientului la intimitate şi la respectarea vieţii sale private. Beneficiarii din

CM au dreptul ca relaţia de asistenţă să se realizeze cu respectarea legilor, politicilor şi standardelor etice privitoare la confidenţialitate. În abordarea cazului, profesioniştii implicaţi vor face distincţia între informaţia publică şi cea privată, vor colabora şi vor face schimb de informaţii cu privire la caz numai în interesul clientului şi cu acordul prealabil al acestuia.

CAPITOLUL 2 ADMITEREA ÎN CENTRUL MATERNAL

CM reprezintă un serviciu de protecţie de tip rezidenţial care ocroteşte, sprijină şi asistă cuplul mamăcopil în situaţie de nevoie. 2.1. Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitere Fiecare CM îşi poate dezvolta propriile criterii de admitere, în funcţie de nevoile existente la nivelul

judeţului/comunităţii căreia i se adresează. Pot beneficia de servicii în CM cel puţin: ? mame adolescente, ? mame seropozitive, ? mame singure, ? mame ce au mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul dintre ei să aibă vârsta cuprinsă între 03 ani şi ? femei însărcinate aflate în ultimul trimestru de sarcină. 2.2. Identificarea cazului se poate realiza prin mai multe modalităţi: ? solicitare directă (la DGASPC/OPA care are organizat CM); ? referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu atribuţii în asistenţa socială din

comunitatea din care provine mama/gravida sau din partea maternităţii); ? autosesizare urmată de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul DGASPC/OPA, de regulă în cazul unei

gravide minore cu măsură de protecţie de tipul plasamentului sau plasamentului de urgenţă; ? sesizare din partea unei persoane fizice. 2.3. În funcţie de identificarea cazului, evaluarea iniţială se realizează de către: ? Asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa socială în cazul solicitării directe sau a unei

sesizări din partea unei persoane fizice la primărie. În baza evaluării iniţiale, se întocmeşte planul de servicii, care se aprobă prin dispoziţia primarului şi în baza căruia se realizează admiterea cuplului mamăcopil/a gravidei în CM. Având în vedere că CM se află în structura DGASPC sau OPA, în vederea emiterii dispoziţiei de admitere de către conducerea acestora, se recomandă ca asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa socială să contacteze DGASPC în vederea demarării procedurilor legate de admiterea în CM (referirea cazului). DGASPC are obligaţia de a desemna un manager de caz care să aibă în responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului; astfel: a) dacă evaluarea iniţială a fost realizată de asistentul social din cadrul SPAS, se recomandă ca DGASPC să

recunoască oficial calitatea acestuia de manager de caz, iar compartimentul corespunzător din cadrul DGASPC (de regulă compartimentul pentru îngrijirea de tip rezidenţială; având în vedere că DGASPC de la nivel judeţean deţine şi servicii de prevenire cum este cazul CM, precum şi faptul că realizează activităţi de prevenire în special pentru copiii cu risc de părăsire în unităţile sanitare, ar trebui ca să aibă în structura sa compartimente de prevenire aşa cum au DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti) să supervizeze activitatea managerului de caz de la nivelul SPAS, precum şi cea a responsabilului de caz din CM; b) dacă evaluarea iniţială a fost realizată de persoana cu atribuţii în asistenţa socială, DGASPC va desemna un

manager de caz din aparatul propriu (din cadrul compartimentului menţionat anterior) sau, dacă există locuri libere în CM privat şi criteriile minime de admitere permit primirea cuplului mamăcopil/a gravidei (în urma consultării cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager de caz de pe lista OPA care a organizat CM respectiv; ? Managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA în situaţia transferului; ? Asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC/OPA, obligatoriu împreună cu asistentul social din cadrul

SPAS (şi care se recomandă să devină manager de caz) sau cu persoana cu atribuţii în asistenţa socială (caz în care se recomandă ca managerul de caz să fie de la DGASPC/OPA) în situaţia solicitării directe sau a unei sesizări din partea unei persoane fizice la DGASPC/OPA, precum şi în situaţia referirii din partea maternităţii. 2.4. Acomodarea cuplului mamăcopil în centrul maternal Înainte de luarea dispoziţiei de admitere în CM, se recomandă ca mama/gravida să viziteze CM şi să fie informată cu

privire la drepturile şi obligaţiile cei revin pe perioada rezidenţei, asupra misiunii şi metodologiei din CM. Acomodarea va fi facilitată de către toţi membrii echipei, dar cu precădere de către coordonatorul CM şi de către responsabilul de caz. În primele zile de rezidenţă se va da posibilitatea adaptării la noua situaţie. Cuplului mamăcopil i se va asigura

liniştea şi intimitatea necesară pentru aşi depăşi temerile interioare şi pentru a se simţi cât mai confortabil în noua situaţie. Este de recomandat ca în primele zile mama să fie scutită de activităţi administrative, altele decât cele legate de igiena şi hrănirea ei şi a copilului său. I se vor facilita întâlniri sau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele sale, va fi ajutată să îşi personalizeze camera şi va fi implicată, alături de celelalte persoane rezidente, în activităţi plăcute şi relaxante, menite să faciliteze relaţionarea noii rezidente cu grupul de beneficiare din CM. Vor fi observate reacţiile mamei şi copilului şi se va acţiona cu grijă pentru evitarea instalării sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimării. Mama va fi abordată în mod pozitiv atât ea ca persoană, cât şi relaţia ei cu copilul său. Se va pune accent pe caracteristicile pozitive personale şi pe aspectele benefice ale relaţiei dintre mamă şi copil. Mama va fi încurajată în permanenţă să ceară ajutor ori de câte ori simte că are nevoie. Beneficiarele vor fi încurajate să îşi discute temerile, problemele majore şi îngrijorările cu echipa de profesionişti a CM pentru a putea menţine astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a situaţiilor de viaţă problematice. 2.5. Caz particular

De regulă admiterea cuplului mamăcopil/gravidei în ultimul trimestru de sarcină se realizează în mod voluntar şi în baza dispoziţiei de admitere emisă de directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au în mod legal dreptul de a înfiinţa CM). În cazul mamei/gravidei minore, situaţia este alta: fiind vorba de o separare a minorei de părinţii săi, temporară sau

definitivă, conform legii trebuie să se decidă o măsură de protecţie specială şi anume plasament în CM. Copilul/copiii minorei nefiind în situaţie de separare atunci pentru aceştia se recomandă luarea dispoziţiei de admitere de către directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA. Recomandăm aplicarea aceloraşi proceduri şi în cazul mamei/gravidei minore căsătorite sau care a fost căsătorită.

Deşi aceasta are capacitate deplină de exerciţiu şi discernământ obţinute prin căsătorie, ea se află întro situaţie dificilă, în cazul în care familia nu o poate susţine sau nu are familie, şi ca atare poate beneficia de o măsură de protecţie specială conform legii. În concluzie, ne putem confrunta cu următoarele posibilităţi: a) plan de servicii pentru prevenirea separării copilului de mama sa, întocmit de asistentul social din cadrul

SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa socială şi aprobat prin dispoziţie a primarului şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA; b) plan individualizat de protecţie pentru gravida minoră, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA şi

admitere în baza hotărârii de plasament emisă de CPC sau instanţa judecătorească; c) plan individualizat de protecţie pentru cuplul mamă minorăcopil, centrat pe copil, întocmit de managerul de caz din

cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza hotărârii de plasament emisă de CPC sau instanţa judecătorească pentru mama minoră şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA pentru copil.

CAPITOLUL 3 MODELE DE INTERVENŢIE

Criza este definită în multe moduri. În general, situaţia de criză face referire la reacţiile emoţionale acute, care survin în urma unor situaţii traumatice şi care generează incapacitatea temporară a unei persoane/familii de a face faţă situaţiilor cotidiene de viaţă. 3.1. Prevenirea situaţiilor de criză Pentru a se preveni confruntarea cu situaţiile de criză sau pentru a atenua impactul acestora atunci când ele sau

produs deja, în CM se poate acţiona lucrânduse individual cu mamele şi cu familiile acestora sau cu întregul grup de mame. Scopul acestor acţiuni este de a forma la nivelul clienţilor mecanisme de adaptare care să le ofere posibilitatea

prevenirii situaţiilor de criză sau confruntarea cu criza în condiţiile unei abilităţi crescute de gestionare a acesteia. În şedinţele de consiliere, clienţii pot fi învăţaţi să: ? identifice sursele de criză, ? să anticipeze perioada apariţiei acesteia, ? să realizeze planuri de acţiune pe care să le urmeze dacă va fi cazul, ? să cunoască reacţiile generate de criză, ? să identifice reacţiile emoţionale imediate şi pe termen lung (furie, durere, iritabilitate, disperare, depresie, suicid), ? să identifice reacţiile comportamentale şi fiziologice manifeste în criză (izolare, plâns, evitare, stare fizică de rău), ? să identifice tiparele de gândire dezadaptativă (autoînvinuirea, blamarea altora, evaluarea catastrofică a situaţiilor), ? să îşi dezvolte abilităţile sociale şi în special reţeaua de suport social, ? să înveţe metode eficiente de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor, ? să îşi dezvolte abilităţile de management emoţional. Mamele pot fi învăţate să identifice factorii care pot genera situaţii de criză şi să acţioneze preventiv pentru evitarea

confruntării cu aceste situaţii, de exemplu: 1. Dacă merge la un interviu pentru angajare la o oră îndoielnică şi întrun cartier nesigur, cineva cunoscut să o

însoţească sau, cel puţin, să lase la responsabilul de caz adresa la care urmează să se ducă; 2. Dacă se întâlneşte cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorul copilului şi dacă acesta este o persoană

violentă şi ştie că este posibil ca el să se manifeste întrun mod agresiv, atunci să evite întâlnirea cu el în locuri izolate, în spaţii închise şi la ore târzii. Dacă există şansele apariţiei unui eveniment traumatic în viaţa ei sau cu cineva din anturajul ei, atunci clienta trebuie

învăţată cui anume trebuie să se adreseze în cel mai scurt timp pentru a primi ajutor. 3.2. Intervenţia în situaţii de criză Prin intervenţia în criză se urmăreşte identificarea unor modalităţi de depăşire a acesteia cu ajutor specializat.

Rezultatul final al intervenţiei este îmbunătăţirea situaţiei de criză. Este o intervenţie de scurtă durată, în medie 6 săptămâni şi este centrată pe "aici şi acum" în care capacitatea de luptă a persoanei/familiei este mobilizată şi orientată spre folosirea resurselor personale, sociale şi de mediu. Intervenţia în criză încorporează o viziune eclectică, reunind aspecte din terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv comportamentale, suportive şi terapii de familie.

În abordarea clientului vom ţine cont de faptul că acesta poate trece printro dublă tensiune: pe de o parte problema în sine este simţită ca o ameninţare iar, pe de altă parte, incapacitatea de aşi rezolva singur problema duce la creşterea tensiunii şi a adâncirii sentimentului de neputinţă. Dintre caracteristicile crizei, cel mai des amintită este cea care face referire la faptul că orice criză reprezintă o oportunitate de creştere şi schimbare. Criza ne confruntă cu situaţii noi şi ne obligă să experimentăm, încercăm sau/şi să învăţăm noi strategii de adaptare şi de rezolvare a problemelor. Fiecare persoană resimte confruntarea cu o situaţie de criză întrun mod propriu şi irepetabil. Întrucât experienţa emoţională prin care trece o persoană în situaţii de criză este unică şi personală este

benefic/înţelept/bine ca persoana în cauză să fie înţeleasă şi ajutată "aici şi acum" fără să fie comparată cu alte situaţii similare trăite fie de aceeaşi persoană, fie de altele. 3.2.1. Modelul celor 6 stadii ale intervenţiei în situaţii de criză În continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale intervenţiei în situaţii de criză, unul dintre cele mai

folosite modele de intervenţie. Cele şase stadii descrise în cadrul modelului sunt: 1. Definirea problemei 2. Stabilirea siguranţei persoanei 3. Oferirea suportului 4. Identificarea soluţiilor alternative 5. Realizarea planului de acţiune 6. Obţinerea angajamentului şi a consimţământului Pasul/stadiul I: Definirea problemei Se referă la definirea şi înţelegerea problemei clientului şi se realizează din perspectiva acestuia. Se urmăreşte înţelegerea de către beneficiar a faptului că problemele sunt datorate situaţiei de criză. Sunt utilizate deprinderile de ascultare activă şi se focalizează pe aspectele verbale şi nonverbale ale comunicării, se

evită culpabilizarea clientului şi acesta este încurajat să îşi exprime convingerile şi emoţiile. Pasul al IIlea: Stabilirea siguranţei persoanei Se iau toate măsurile pentru excluderea oricărei situaţii de risc pentru client. În mod explicit, profesionistul trebuie să

îşi manifeste interesul pentru siguranţa clientului şi trebuie să împărtăşească acestuia îngrijorările sale. Se vor identifica soluţii temporare şi eficiente pentru stabilirea siguranţei clientului. Viaţa şi siguranţa clientului trebuie să fie principala preocupare a profesionistului pe tot parcursul intervenţiei în criză. Pasul al IIIlea: Oferirea suportului Clientul va percepe profesionistul ca pe o persoană căreia "îi pasă" şi care mobilizează resursele din mediu în

favoarea sa. Profesionistul este un suport pentru client şi el trebuie să manifeste acceptare necondiţionată faţă de acesta. Pasul al IVlea: Identificarea soluţiilor alternative În această etapă, profesionistul ajută la identificarea soluţiilor la problema care a generat situaţia de criză. Sunt

accesate resursele de suport moral şi material. În această fază un rol esenţial îl are constituirea reţelei de suport. Nevoile urgente trebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului faţă de acestea şi pentru a creşte încrederea clientului în propriile forţe, în sprijinul şi atenţia acordată de profesionist şi în posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul în care clientul îşi explică apariţia situaţiei de criză trebuie rediscutat şi remodelat pentru a înlătura credinţele dezadaptative ale acestuia. Pasul al Vlea: Realizarea planului de acţiune Este de preferat ca planul de acţiune să fie realizat în scris pentru că persoana în criză poate să îl consulte ori de

câte ori are nevoie. Planul trebuie redactat întrun mod simplu, dar clar şi explicit, incluzând sarcini concrete, observabile şi măsurabile. Trebuie să răspundă tuturor întrebărilor circumstanţiale: unde, cine, cum, când, de câte ori. Sarcinile vor fi prioritizate în funcţie de importanţa lor. Pasul al VIlea: Obţinerea angajamentului şi consimţământului Este urmarea firească a stadiului anterior prin care clientul se angajează în rezolvarea sarcinilor stabilite şi care sunt

în responsabilitatea sa. Presupune notarea obiectivelor vizate şi a planurilor stabilite de comun acord pentru obţinerea rezultatelor scontate. Avânduse în vedere situaţia de vulnerabilitate a clientului, angajamentul şi consimţământul, redactate în forma scrisă pot fi semnate şi de un martor, de preferinţă o persoană de încredere a clientului ce face parte din reţeaua de suport a acestuia. Semnarea acordului şi de către o terţă persoană, martor, dă un plus de importanţă angajamentului asumat în scris. Redactarea în scris a angajamentului, precum şi semnarea acestuia constituie un element esenţial în obţinerea rezultatului final al intervenţiei: rezolvarea situaţiei de criză. Uneori, în situaţii de criză, clienţii fac referiri, mai mult sau mai puţin explicite, la suicid. Orice referire de acest gen

trebuie luată în considerare cu toată seriozitatea de către specialişti. Este recomandat ca pentru aceste situaţii, în CM să fie stabilită o metodologie clară de lucru. Specialiştii trebuie să ştie ce anume trebuie să întreprindă şi cum să acţioneze. În aceste situaţii, încă de la primele aluzii la actul suicidar problema trebuie adusă la suprafaţă şi discutată pe faţă cu clientul. Pentru aceste cazuri pot fi folosite contractele contrasuicid, prin care se urmăreşte, pe de o parte, amânarea deciziei clientului de a se sinucide, iar pe de altă parte, implicarea acestuia în depăşirea situaţiei de criză, conform celor şase stadii amintite anterior. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Prezentare

caz: Maricica, în vârstă de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni şi altul de 4 ani şi este însărcinată. Cel deal treilea copil a fost făcut în afara căsniciei dintro relaţie întâmplătoare,

iar concubinul nu are de gând să recunoască copilul. Soţul este în închisoare,dar urmează să fie eliberat în scurt timp. Mama împreună cu copiii nu are o locuinţă şi este la risc de a fi abuzată de către soţ pentru relaţia de concubinaj. Pasul I. Consilierul ascultă cu atenţie şi urmăreşte modul în care clienta îşi defineşte problema. Accentul cade pe felul în care clienta "vede rezolvarea". El încurajează clienta săîşi exprime emoţiile şi nu îi neagă trăirile, îşi ajută clienta să îşi exprime furia şi resentimentele faţă de persoana care ia produs suferinţa (concubinul).

Pasul al IIlea. Consilierul îşi manifestă îngrijorarea pentru siguranţa clientei şi a copiilor săi, ea exprimânduşi intenţia de a se sinucide. Clienta este ajutată să înţeleagă că, cel puţin deocamdată, nimeni nu îi poate face rău decât ea însăşi. Pe baza acordului comun, dat fiind faptul că în prezent securitatea Maricicăi nu este ameninţată de nimic, consilierul obţine angajamentul verbal al Maricicăi de a amâna actul sinuciderii. Ei stabilesc împreună modalităţile de contactare imediată, în cazul în care Maricica ar avea nevoie de sprijinul consilierului.

Pasul al IIIlea. Consilierul ajută clienta să înţeleagă că este preocupat, alături de ea, desituaţia în care se află. Împreună, încep să exploreze mediul şi să "vadă" potenţialele resurse. Treptat, atenţia clientei este orientată către identificarea resurselor. Consilierulmăreşte perspectiva clientei asupra posibilităţilor de suport existente şi înţelege că existăoameni care pot să o sprijine în aceste momente critice. Pasul al IVlea. Consilierul şi clienta încep să construiască reţeaua de support şi să identifice soluţii la problemele existente. Se realizează o prioritizare a sarcinilor şi se stabileşte o ierarhie a lor. Soluţiile identificate sunt discutate.

Pasul al Vlea. Clienta, consilierul şi reţeaua de suport sunt implicaţi în construirea planului de acţiune. Sunt implicaţi şi profesionişti din diferite domenii (ex. jurişti, medici). Sarcinile sunt stabilite în funcţie de starea de vulnerabilitate a clientei: femeie în a doua lună de sarcină, având în îngrijire un copil de 5 luni şi unul de 4 ani. Responsabilităţile sunt clare în sensul că fiecare va şti ce are de făcut şi care este efectul scontat: ? Sora Maricicăi va veni de două ori pe săptămână în CM şi va merge cu Maricica şi cu copii acesteia în parc. ? Cumnatul Maricicăi, fratele soţului, îl va vizita pe acesta la penitenciar şi vor discuta despre situaţia Maricicăi. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea în ce măsură supoziţiile catastrofice ale Maricicăi sunt confirmate sau infirmate. ? Asistentul social va întocmi şi va depune în termen de o săptămână, împreună cu clienta, dosarul pentru obţinerea unei locuinţe sociale. Ea va merge de două ori pe lună la un cabinet ginecologic pentru a controla evoluţia sarcinii.

Pasul al VIlea. Este obţinut consimţământul şi angajamentul clientei că nu va mai recurge lasuicid. Este identificată o altă persoană, în afara consilierului, care va semna ca martor acest document. Este de preferat ca această persoană să fie desemnată de către client şi să fie o persoană de referinţă pentru acesta. În continuare, planul de acţiune va fi monitorizat. Când echilibrul situaţiei în care clienta se află este restabilit, se procedeazăla continuarea lucrului cu cazul conform planului iniţial stabilit la admiterea acesteia în CM. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

De asemenea, tipul intervenţiei în situaţii de criză poate fi stabilit la nivelul fiecărei instituţii de asistenţă socială, metodologia de lucru necesitând să fie însă cunoscută şi aprobată de către cei în drept. 3.3. Intervenţia centrată pe sarcină Caracteristicile generale ale intervenţiei centrate pe sarcină sunt: ? Este un excelent model de intervenţie pentru cazurile care pot fi rezolvate în treipatru luni. ? Impasul este determinat de o situaţie care poate fi depăşită de către client cu o susţinere de scurtă durată. ? Vizează un mod de lucru intensiv până la atingerea obiectivului propus. ? Accentul se pune pe ceea ce a întreprins clientul pentru aşi rezolva problema. ? Obiectivul este definit în termenii gândirii pozitive, procesual şi cât mai concret, la nivelul conceptual al clientului. ? Acţiunea trebuie să fie menţinută sub controlul clientului. ? Soluţia este formulată în termeni de "aici şi acum". 3.3.1. Modelul intervenţiei centrate pe sarcină Literatura de specialitate descrie pentru acest tip de intervenţie modelul intervenţiei centrate pe sarcina care valorifică

cel mai mult importanţa acţiunii "aici şi acum" şi dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind căile şi modul de intervenţie. În această practică, se urmăreşte reducerea problemelor pe care clientul le recunoaşte, le înţelege, le asimilează şi

pe care doreşte să le abordeze. Practica centrată pe sarcină este planificată întrun timp limitat, care cuprinde 12 întâlniri dea lungul a trei până la patru luni. Această limită de timp poate fi modificată în funcţie de circumstanţele particulare care pot interveni şi care au relevanţă pentru practica acestui model. Modelul are un debut şi patru paşi care se succed unul după altul întro ordine a cărei respectare determină

implicarea gradată a clientului şi gestionarea mai bună din parte profesionistului. Paşii se suprapun uneori, dar în această situaţie profesionistul trebuie să intervină în mod hotărât pentru respectarea ordinei fireşti.

? Debutul sau începutul: Conţine prima întâlnire cu clientul Sunt discutate motivele solicitării sprijinului şi circumstanţele care au determinat întâlnirea dintre client şi profesionist. ? Pasul I: Identificarea problemelor ţintă ale clientului Se stabilesc problemele identificate de către client, priorităţile clientului (nu mai mult de trei), priorităţile factorilor

implicaţi în cazul respectiv (ex. reprezentanţi ai autorităţii publice locale sau centrale) şi se realizează o evaluare rapidă preliminară. ? Pasul al IIlea: Contractul Se stabilesc: problemele ţintă ce vor fi abordate (maxim trei), obiectivele specifice ale clientului stabilite împreună cu profesionistul, sarcinile generale ale clientului şi ale specialistului, durata intervenţiei, programarea interviurilor şi a intervenţiilor. Contractul reprezintă planul de intervenţie a cazului. Pot fi folosite atât contracte verbale, cât şi cele scrise, dar sunt

de preferat acestea din urmă, însăşi procesul de scriere a lor reprezentând o tehnică eficientă de conştientizare şi implicare în rezolvarea problemei a părţilor contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea părţilor contractante. Acordul mutual şi lucrul continuu sunt condiţiile de aplicare a contractului. ? Pasul al IIIlea: Rezolvarea problemei, îndeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe subetape: a. Definirea şi specificarea problemelor ţintă (maximum trei), reafirmarea şi redenumirea problemei (ce anume avem

de schimbat şi la cel nivel: comportamental, relaţional, de mediu). Sunt evaluate: problema ţintă (importanţa, efectele, cât de des se întâmplă, antecedentele, participanţii, locul în care are loc etc.), contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau şcolar, statutul familial, mediul cultural

etc.), circumstanţele cognitiveafective (trăsăturile de caracter şi de personalitate ale clientului, modul de funcţionare,

resursele personale etc.) şi orice alte evaluări considerate semnificative pentru scopul propus. b. Formularea alternativelor c. Negocierile în scopul obţinerii suportului şi acţiuni specifice în colaborare cu alte persoane sau instituţii. Sunt luate

deciziile (în condiţiile reanalizării şi rediscutării planului de intervenţie) şi se trece la implementarea strategiei: sarcinile sunt formulate şi rezumate, se obţine acordul clientului şi ne asigurăm că acesta este convins de caracterul lor raţional şi stimulativ, se întocmesc strategii specifice pentru rezolvarea fiecărei sarcini. Clientul primeşte sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor prin obţinerea şi folosirea resurselor, prin depistarea şi

depăşirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de instrucţiuni, de călăuzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol, a stimulării şi a practicii ghidate, prin însoţirea clientului în vederea modelării comportamentului. Sunt identificate obstacolele în îndeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, în tranzacţiile interpersonale sau din planul psihologic, şi simultan se face verificarea (dovedirea efectelor intervenţiei), monitorizarea (înregistrarea atentă a progresului intervenţiei) şi revizuirea contractului (când progresul nu este satisfăcător, când depăşeşte aşteptările, când apar noi probleme, când sarcinile nu sunt îndeplinite sau sunt slab efectuate, când suportul şi resursele sunt ineficiente, când sarcinile profesionistului sunt ineficiente şi nerealizabile). ? Pasul al IVlea: Încheierea Are loc sfârşitul intervenţiei. Relaţia de asistenţă poate continua dacă mai sunt şi alte probleme de rezolvat sau dacă

anumite sarcini ţin de o derulare mai îndelungată a evenimentelor. În ambele situaţii se obţine angajamentul clientului (Epstein, 1995). Ca şi intervenţia în criză, intervenţia centrată pe sarcină este o investiţie de timp mică, dar cu rezultate evidente şi

demne de apreciat la nivelul dezvoltării personale a clienţilor. Aceste tipuri de intervenţie presupun o maximă implicare în relaţia de asistenţă a clienţilor şi a profesioniştilor ce are ca rezultat final funcţionarea clienţilor la un nivel superior şi autoactualizarea acestora.

CAPITOLUL 4 PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENŢIE

În cadrul CM, fiecare cuplu mamăcopil beneficiază de un PPI, care abordează întrun mod coerent şi unitar componentele legate cel puţin de: educaţia şi responsabilizarea mamei în relaţia sa cu copilul, asigurarea sănătăţii fizice şi psihice a mamei şi copilului, pregătirea reintegrării familiale şi sociale, orientarea şi pregătirea pentru integrarea profesională/şcolară (dacă este cazul) a mamei etc. PPI se elaborează şi se pune în practică numai cu acordul mamei şi cu participarea sa directă. Fiecare cuplu mamăcopil beneficiază de o intervenţie personalizată în funcţie de nevoile identificate la admiterea în

CM adaptată ulterior şi axată pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregătirea reîntoarcerii cuplului mamăcopil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului. Informaţii despre PPI se găsesc de asemenea în cap. 5 din punctul de vedere al managementului de caz la nivelul

CM.4.1. Evaluarea detaliată Evaluarea detaliată presupune, în funcţie de nevoile şi particularităţile copilului şi ale mamei sale, aspecte de ordin: a. Social, b. Psihologic, c. Medical, d. Educaţional şi e. Juridic În acest sens, evaluarea detaliată presupune intervenţia mai multor profesionişti. Aceşti profesionişti alcătuiesc

echipa multidisciplinară a cazului. În funcţie de problematica descoperită ca urmare a evaluării iniţiale, pentru evaluarea detaliată a situaţiei cuplului mamăcopil sunt cazuri în care este nevoie şi de intervenţia unor profesionişti care sunt externi DGASPC/OPA. Evaluarea iniţială nu face obiectul CM şi este realizată conform procedurilor menţionate la pct. 2.3. Cazul este preluat cu evaluarea iniţială făcută. Trebuie să se cunoască situaţia asupra căreia trebuie să se intervină. Intervenţia priveşte atât copilul, cât şi mama. Trebuie de asemenea identificate nevoile cuplului mamăcopil, precum şi resursele (pentru a putea sprijini realizarea intervenţiei). Evaluarea trebuie să contribuie cu o cunoaştere suficientă a situaţiei familiei pentru stabilirea PPI şi trebuie să

răspundă următoarelor întrebări: ? Care sunt obiectivele finale ale intervenţiei? ? Care sunt resursele puse la dispoziţia cuplului mamăcopil pentru realizarea obiectivelor stabilite? ? Ce timp se estimează că va fi necesar pentru realizarea acestor obiective? Evaluarea cuplului mamăcopil se bazează pe mai multe axe: a. trebuie să se ţină cont de toţi factorii prezenţi în familie şi care au impact asupra copilului; b. se au în vedere aspectele curente ale funcţionării familiei, precum şi dificultăţile întâmpinate şi problemele cu care

se confruntă; c. este necesară înţelegerea cauzelor care au dus la apariţia acestor probleme, examinând trecutul personal şi

istoricul familiei, cultura şi experienţele de viaţă ale membrilor de familie. d. evaluarea presupune interacţiune: ea se concentrează asupra rolurilor, relaţiilor şi a mediului din familie. Pentru a ne asigura că se realizează o evaluare completă a cuplului mamăcopil, trebuie să fie analizate toate

domeniile lor de existenţă: a. Viaţa socială Indicatorii acestui domeniu se referă la evaluarea relaţiilor sociale ale familiei (mama şi copilul, tatăl copilului, rudele

mamei şi/sau ale tatălui) în şi cu comunitatea: ? Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia? ? Cum utilizează cuplul mamăcopil resursele existente în comunitate? ? Ce fel de interacţiuni are familia cu şcoala, biserica, vecinii, angajatorii, diferitele grupuri, prieteni şi serviciile

sociale? b. Situaţia economică ? Care este cauza/cauzele problemelor economice? ? Care a fost situaţia anterioară? ? Ce soluţii au fost utilizate pentru depăşirea situaţiei de criză? ? Care au fost rezultatele? c. Aspecte de mediu ? Au o locuinţă proprie, sigură? Locuinţa are o structură sigură? ? Au la dispoziţie instalaţii sanitare adecvate? ? Au la dispoziţie mijloace de transport? d. Aspecte de sănătate mentală ? Există semne de stări depresive la vreun membru al familiei? ? Urmează cineva din familie vreun tratament pentru o boală psihică? ? Sunt consumatori de alcool, droguri în rândul membrilor familiei? e. Aspecte de sănătate fizică Pe lângă descrierea stării de sănătate este necesară şi observarea: ? Aspectului general al mamei şi al copilului, al membrilor familiei (aspectul pielii, aspectul părului, aspectul unghiilor) ? Obiceiurile de alimentaţie şi odihna ? Boala, stările cronice, dizabilităţile f. Aspecte ce ţin de calitatea relaţiei mamăcopil ? îşi poate mama asuma rolul de părinte? (ex. şia dorit copilul? doreşte să fie alături de el? îşi poate imagina

perspectivele familiei sale?) ? Răspunde mama contactelor iniţiate de copil? Răspunde în mod adecvat nevoilor copilului? Dar deprinderilor de

creştere şi îngrijire a copilului? ? Cum răspunde copilul la interacţiunile iniţiate de mama sa? ? Dezvoltarea copilului este în conformitate cu vârsta biologică? Cunoaşte mama obiceiurile copilului? (ex.

recunoaşte plânsul, îi cunoaşte preferinţele alimentare, jocuri preferate)

? Care este reacţia copilului la absenţa mamei? 4.2. Programul personalizat de intervenţie În conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluării detaliate, se alcătuieşte PPI, care este un document

scris redactat de comun acord cu mama şi cuprinde obiective care se referă cel puţin la: a) relaţia mamăcopil; b) educaţia mamei pentru creşterea copilului (formarea abilităţilor parentale etc.); c) pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei; d) orientarea şi pregătirea pentru integrare socială şi profesională. Serviciile de care pot beneficia cuplurile mamăcopil pot fi (în funcţie de nevoile identificate): ? asigurarea găzduirii pe o perioadă determinată de timp; ? programe educaţionale (drepturi şi responsabilităţi părinteşti, abilităţi parentale, puericultura, planificare familială,

autogospodărire etc.); ? consiliere şi susţinere psihologică; ? serviciile unui centru de zi sau creşe, grădiniţă, şcoală; ? cursuri de pregătire/reconversie profesională pentru mamă (orientare pentru tatăl copilului, dacă acesta există şi

este prezent în viaţa copilului); sau demersuri în vederea reintegrării şcolare a mamei; ? acompaniere şi identificarea unui loc de muncă şi/sau a unei locuinţe; ? informare şi susţinere în demersuri administrative (clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mamă

copil ca de exemplu: obţinerea actelor de identitate, drepturi şi prestaţii sociale); ? reabilitarea legăturilor cuplului mamăcopil cu tatăl copilului şi/sau familia (de origine sau lărgită); ? servicii medicale preventive sau curative pentru mamă şi copil. Şeful serviciului (coordonatorul CM) desemnează responsabilul de caz (profesionist care îndeplineşte condiţiile

conform standardelor minime obligatorii privind managementului de caz în domeniul protecţiei copilului) din cadrul echipei, în vederea alcătuirii şi instrumentării PPI. PPI trebuie să conţină cel puţin: 1. obiective operaţionale pe termen scurt, mediu şi lung, 2. activităţile corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutină, sau ocazionate de anumite

proceduri sau evenimente, 3. durata aferentă activităţilor, 4. personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, atât din cadrul CM, cât şi din alte servicii din

comunitate, cu atribuţii clare, 5. modalităţile de monitorizare şi evaluare/reevaluare, inclusiv date de reevaluare stabilite, 6. rezultatele previzionate în intervale de timp determinate, 7. proceduri, dacă e cazul. Profesioniştii au obligaţia de a consulta mama şi de a ţine cont de opinia acesteia în procesul decizional şi de

intervenţie care priveşte cuplul mamăcopil. Dacă tatăl copilului este prezent în viaţa copilului, acesta este implicat, consultat şi informat permanent asupra elaborării şi implementării PPI. Îndeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea şi responsabilizarea mamei (a tatălui şi/sau a familiei). Oferirea

serviciilor se face numai în baza unui contract de rezidenţă semnat de către DGASPC/OPA cu mama, care presupune posibilitatea participării şi responsabilizării părţilor implicate. Reevaluarea PPI se efectuează o dată la trei luni, conform legii. Această presupune analiza îndeplinirii obiectivelor

cuprinse în PPI şi reevaluarea situaţiei cuplului mamăcopil în noul context şi din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz întocmeşte raportul de reevaluare sau, după caz, de revizuire, care trebuie avizat de şeful ierarhic şi transmis în termen de 3 zile membrilor echipei şi familiei. Rapoartele de reevaluare vor fi remise şi managerului de caz, în vederea monitorizării situaţiei cuplului mamăcopil. Profesioniştii implicaţi în implementarea PPI întocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunică responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mamăcopil şi care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementării PPI sau, după caz, schimbarea termenilor acestuia se realizează în reuniune de caz (pe cât se poate, cu participarea tuturor profesioniştilor implicaţi, din cadrul echipei CM sau a unor profesionişti externi). Rezultatele evaluării sunt discutate cu mama beneficiară a CM. Şeful serviciului (coordonatorul CM) trebuie să cunoască conţinutul tuturor PPI vizând cuplurile mamăcopil găzduite

în cadrul centrului şi să urmărească modul de realizare a obiectivelor acestuia, în vederea identificării nevoilor de adecvare a proiectului instituţional: ca de exemplu, încheierea unor convenţii de colaborare punctuale neprevăzute de DGASPC/OPA. 4.3. Instrumente utilizate În vederea evaluării, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generală sau instrumente specifice adaptate nevoilor

cuplului mamăcopil, de preferat instrumente agreate de toate instituţiile partenere ale DGASPC/OPA. Listăm o parte dintre instrumentele care pot fi utilizate în demersul de evaluare a situaţiei cuplului mamăcopil, dar cu

aplicabilitate şi în derularea implementării PPI: a. Ecomapa reprezintă un instrument care precizează locul cuplului mamăcopil (şi a fiecăruia în parte) în context

social (în cadrul comunităţii), evidenţiind natura relaţiilor existente şi intensitatea conflictelor. b. Genograma reprezintă un instrument necesar pentru descrierea relaţiilor intergeneraţionale din cadrul familiei din

care provine cuplul mamăcopil. Datele obţinute cu ajutorul acesteia au relevanţă pentru istoricul/anamneza familiei.

c. Analiza câmpului de forţe în cadrul efectuării diagnosticului asupra situaţiei de criză, în vederea identificării unor potenţiale soluţii, este util să se evidenţieze forţele active şi restrictive care intră în câmpul analizei (cuplul mamăcopil). De exemplu, dezvoltarea normoponderală a copilului poate fi un element ce defineşte competenţele mamei în rolul său matern; sau deschiderea, colaborarea, dinamismul mamei către rezolvarea situaţiei sale poate determina nevoia de servicii. d. Observaţia este desemnarea generală a perceperii şi înregistrării atente şi planificate a relaţiilor dintre mamă şi

copil, a modului de reacţie pe care mama îl are în raport cu diferite evenimente. Este o tehnică de investigare, directă sau indirectă. De asemenea, observaţia poate fi utilizată (ca adjuvant) şi în momentul în care profesionistul este întrun interviu diagnostic, permiţând în mod indirect, obţinerea de informaţii despre persoanele supuse evaluării (comportamentul mamei sau al copilului, aspectul fizic, modul în care privesc etc.). Atunci când vorbim de evaluarea relaţiei mamăcopil, de ataşamentul dintre cei doi, urmărim: căutarea proximităţii şi a contactului; evitarea; interacţiunea de la distanţă dintre aceştia. Fiecare şedinţă de observaţie poate fi notată (protocol de observaţie în care sunt notate: scopul observaţiei, durata, contextul şi desfăşurarea momentului observat cât mai neutru posibil, fără interpretări sau propuneri) sau filmată (doar cu acordul participanţilor). Ulterior, secvenţa filmată poate fi comentată de către profesionist împreună cu mama, în reuniunea de echipă sau în cadrul unui studiu longitudinal. Protocoalele de observaţie pot face obiectul dosarelor de caz. e. Interviul prin intermediul său sunt obţinute informaţii concrete de la persoana evaluată. Interviul poate fi structurat

(urmăreşte un scop anume de exemplu, obţinerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune discuţii libere cu mama şi/sau copilul). Propunem un model de raport de evaluare detaliată (anexa 1), care cuprinde itemii de evaluare necesari întocmirii

PPI. Evaluările necesare completării raportului pot fi efectuate înainte sau după momentul primirii în CM. Profesioniştii implicaţi în evaluare făcând parte din echipa CM, DGASPC/OPA şi/sau din exterior (de ex: medicul de familie). 4.4. Contracte şi relaţii ale CM 4.4.1. Relaţia DGASPC CM Şeful serviciului din cadrul DGASPC către care a fost repartizată cererea/referirea/sesizarea, desemnează un

manager de caz în vederea evaluării iniţiale (cu excepţia cazului în care există deja o evaluare iniţială când cazul e referit de la nivelul primăriilor), informaţii în baza cărora se ia decizia continuării managementului de caz sau închiderii cazului prin referire sau orientare către alte servicii/instituţii abilitate. Ca urmare a evaluării iniţiale, managerul de caz întocmeşte un raport de evaluare iniţială sau o fişă de evaluare iniţială care va fi supusă avizării şefului serviciului (dacă managerul de caz este din cadrul DGASPC) sau şefului ierarhic superior (dacă managerul de caz este din cadrul SPAS). Conţinutul raportului/fişei de evaluare şi decizia luată în baza acestuia se comunică mamei şi se consemnează. În baza evaluării iniţiale, directorul general/executiv al DGASPC emite o dispoziţie de admitere a cuplului mamăcopil în CM. Până la momentul primirii în CM, mama vizitează cel puţin o dată CM şi se familiarizează cu MOFul şi ROIul acestuia. Există, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC să solicite nominalizarea unui manager de caz din cadrul OPA care

are organizat CM, iar acesta va respecta aceleaşi proceduri ca şi managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost menţionate anterior (excepţii: raportul/fişa de evaluare iniţială va fi avizată în acest caz de şeful ierarhic superior managerului de caz, iar dispoziţia de admitere va fi emisă de conducerea OPA). O altă situaţie este atunci când cazul ajunge direct la OPA. În această situaţie, dacă CM are locuri libere şi mama

îndeplineşte criteriile de admitere, OPA va anunţa DGASPC cu privire la această situaţie şi, de comun acord cu DGASPC, va desemna un manager de caz din cadrul OPA care să îndeplinească procedurile de mai sus. Pentru elaborarea şi implementarea PPI, coordonatorul CM desemnează echipa de profesionişti ce va participa la

evaluarea detaliată a situaţiei cuplului mamăcopil. În timp de 2 săptămâni de la data admiterii, ca urmare a evaluării detaliate, responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinară şi mama copilului, alcătuieşte raportul de evaluare detaliată şi întocmeşte PPI. Acest raport este transmis managerului de caz. Membrii echipei de caz vor face evaluări lunare ale activităţilor prevăzute în PPI şi vor informa responsabilul de caz

din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de echipă pentru fiecare caz cel puţin o dată pe lună. Aceste reuniuni de caz sunt mediate de către responsabilul de caz şi au ca scop reajustarea (în cazul în care este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mamăcopil. La reuniunile de caz poate participa şi managerul de caz. Pe tot parcursul derulării PPI, responsabilul de caz pregăteşte mama şi copilul pentru momentul închiderii cazului. În

acest sens, responsabilul de caz trebuie să includă în echipa multidisciplinară de implementare a PPI, asistentul social de la nivelul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa socială din comunitatea în care locuieşte sau urmează să locuiască cuplul mamăcopil, în vederea continuităţii şi permanenţei rezultatelor obţinute. 4.4.2. Contractul de rezidentă Primul şi cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este parteneriatul dintre profesionişti şi

familia beneficiară. Contractul cu beneficiarul CM (contractul de rezidenţă) este un document scris, încheiat între DGASPC/OPA şi beneficiar (mama), în care se menţionează condiţiile în care se vor oferi serviciile şi responsabilităţile specifice pe care fiecare parte implicată le are de îndeplinit în perioada de timp stabilită. Mama trebuie să fie corect informată pentru a putea înţelege scopul acestui contract, responsabilităţile părţilor, rolul contractului în implementarea PPI, posibilităţile şi condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic şi modificat de câte ori este nevoie, în funcţie de progresele care intervin sau schimbările survenite în derularea PPI. Este foarte important ca reprezentantul CM să se asigure că mama a înţeles termenii contractului. Acest contract

poate fi simplificat (în contextul respectării prevederilor legale), în funcţie de proiectul instituţional şi poate avea ca anexe ROI şi PPI. Pentru întocmire se poate adapta modelul de contract din anexa Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi

familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redaţi o parte din termenii utilizaţi în acest ordin cu unele mici modificări pentru a corespunde situaţiei cuplului mamăcopil din CM: contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de rezidenţă actul juridic încheiat între

furnizorul de servicii (în cazul nostru, DGASPC sau OPA) şi beneficiar (mama), care exprimă acordul de voinţă al acestuia în vederea acordării de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul mamăcopil; contractul va fi semnat şi de coordonatorul CM; serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/facilitate de centrul maternal ansamblu de măsuri şi acţiuni realizate

pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau de dependenţă pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii, definite în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările şi completările ulterioare; în plus faţă de această definiţie, serviciile acordate şi/sau facilitate de CM includ şi cele referitoare la educaţie, pregătire profesională, sănătate etc. menţionate în cap. 6. reevaluarea situaţiei beneficiarului de servicii sociale activitatea obligatorie a furnizorului de servicii sociale de a

evalua situaţia beneficiarului de servicii sociale după acordarea de servicii sociale pe o anumită perioadă; conform Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, reevaluarea se realizează o dată la 3 luni şi se concentrează pe conţinutul PPI. planul individualizat de asistenţă şi îngrijire va fi denumit programul personalizat de intervenţie în cazul CM, PPI

este întocmit de responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinară de la nivelul CM şi/sau cuprinzând colaboratori externi, precum şi cu aportul managerului de caz DGASPC/OPA şi SPAS, conform recomandărilor din acest capitol şi cap. 6; PPI este parte integrantă a planului de servicii/planului individualizat de protecţie; revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, respectiv a programului personalizat de

intervenţie modificarea sau completarea adusă PPI pe baza rezultatelor reevaluării situaţiei beneficiarului de servicii sociale; contribuţia beneficiarului de servicii sociale cotăparte din costul total al serviciului/serviciilor acordat/acordate de

furnizorul de servicii sociale, în funcţie de tipul serviciului şi de situaţia materială a beneficiarului de servicii sociale, şi care poate fi în bani, în servicii sau în natură; nu se aplică în cazul CM; obligaţiile beneficiarului de servicii sociale totalitatea îndatoririlor pe care beneficiarul de servicii sociale şi le asumă

prin contract şi pe care le va îndeplini valorificânduşi maximal potenţialul psihofizic; standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii ansamblul de cerinţe privind calitatea

îngrijirii, cadrul organizatoric şi material, resursele umane şi financiare în vederea atingerii nivelului de performanţă obligatoriu pentru CM, aprobate în condiţiile legii; modificări de drept ale contractului de acordare de servicii sociale modificările aduse contractelor de acordare de

servicii sociale în mod independent de voinţa părţilor, în temeiul prevederilor unui act normativ; forţa majoră eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează greşelii sau vinii acestora, care nu

putea fi prevăzut în momentul încheierii contractului şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea acestuia; evaluarea iniţială activitatea de identificare/determinare a naturii cauzelor, a stării actuale de dezvoltare şi de

integrare socială a beneficiarului de servicii sociale, precum şi a prognosticului acestora, efectuată prin utilizarea de metode şi tehnici specifice profesiilor sociale, de către furnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluării sunt cunoaşterea şi înţelegerea problemelor cu care se confruntă beneficiarul de servicii sociale şi identificarea măsurilor iniţiale pentru elaborarea planului iniţial de măsuri; în cazul cuplului mamăcopil, evaluarea iniţială este realizată conform prevederilor (recomandărilor) din cap. 2; evaluarea complexă va fi denumită evaluarea detaliată activitatea de investigare şi analiză a stării actuale de

dezvoltare şi de integrare socială a beneficiarului de servicii sociale, a cauzelor care au generat şi care întreţin situaţia de dificultate în care acesta se află, precum şi a prognosticului acestora, utilizânduse instrumente şi tehnici standardizate specifice domeniilor: asistenţă socială, psihologic, educaţional, medical, juridic. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului României nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelorcadru de

organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi, contractul de rezidenţă se încheie pe o perioadă de maxim 12 luni. În această perioadă mama trebuie să beneficieze de tot sprijinul şi să participe nemijlocit în vederea integrării sociale şi, după caz, familiale şi profesionale. Mama trebuie să înţeleagă de la început că sprijinul este pe o perioadă determinată şi, prin intermediul contractului de rezidenţă, se încearcă responsabilizarea acesteia. Se recomandă să se încheie pentru început un contract de rezidenţă pe o perioadă de 6 luni (în medie), după care, în

funcţie de caz, să fie prelungit până la maxim 12 luni. O situaţie aparte o constituie cazul mamei/gravidei minore pentru care contractul de rezidenţă nu se poate încheia în

aceleaşi condiţii ca pentru cea adultă. Astfel, contractul nu poate fi semnat exclusiv de minora cu vârsta peste 14 ani, ci de părinţii săi sau reprezentantul legal. Oricum, minora trebuie evaluată şi consiliată psihologic pentru a putea stabili

dacă îşi poate asuma responsabilităţile din contract şi semnarea acestuia. În cazul celor cu vârsta sub 14 ani, contractul este semnat exclusiv de părinţii săi sau reprezentantul legal. O altă situaţie o constituie cazul mamei/gravidei minore căsătorite sau care a fost căsătorită care, având

discernământ şi capacitate deplină de exerciţiu, poate semna contractul de rezidenţă. 4.4.3. Contracte şi relaţii ale CM cu alte instituţii/persoane din comunitate a. Instituţii În vederea derulării activităţii în cadrul CM, sub raportul activităţilor care ţin de implementarea PPI ale beneficiarilor,

DGASPC/OPA încheie convenţii de parteneriat cu alţi furnizori de servicii, specialiştii şi instituţii/organizaţii relevante din comunitate. Principalii parteneri ai CM sunt următorii: ? Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protecţia specială a copiilor pe raza teritoriului respectiv şi,

în mod particular, prevenirea părăsirii copilului de mama sa (situaţie caracteristică CM); ? Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protecţie; ? Serviciile comunitare locale şi judeţene; ? Unităţile de învăţământ, alte instituţii care vizează pregătirea profesională (AJOFM); ? Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesională, iar pe de altă parte, pot contribui

financiar la funcţionarea CM; ? Massmedia. De asemenea, există posibilitatea ca CM să aibă parteneriate cu diverse tipuri de servicii sau cu persoane fizice sau

juridice, în mod specific, punctual pentru situaţia unui cuplu mamăcopil. b. Persoane De asemenea, CM poate beneficia de implicarea voluntară a unor persoane fizice sau juridice. Şi în acest caz,

DGASPC/OPA trebuie să contractualizeze aceste relaţii de parteneriat, în conformitate cu Legea nr. 195/2001. Contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului: a) participarea activă la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cărora sa încheiat contractul; b) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu pregătirea sa profesională; c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în

funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective; d) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de

boală ce decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării costul prestaţiilor medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului; e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste calitatea de voluntar; f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit legii, a cheltuielilor

efectuate pentru realizarea activităţii; g) durata timpului de lucru, stabilită, în condiţiile legii, să nu afecteze sănătatea şi resursele psihofizice ale

voluntarului; h) beneficiază de titluri onorifice, decoraţii, premii, în condiţiile legii. Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului: a) să îndeplinească sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului; b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat; c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de către beneficiarul voluntariatului; d) să ocrotească bunurile pe care le foloseşte în cadrul activităţii de voluntariat.

CAPITOLUL 5 MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVELUL CENTRULUI MATERNAL

Managementul de caz reprezintă un proces de coordonare a serviciilor furnizate unui client în sfera socială. În esenţă, reprezintă un set de etape logice şi un proces de interacţiune în cadrul unei reţele de servicii care garantează că beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie în mod efectiv, eficient, rentabil şi care le conferă sprijinul necesar. 5.1. Ce este managementul de caz? În contextul său istoric, managementul de caz a apărut din necesitatea de a oferi o coordonare de calitate a

serviciilor, dar şi de a furniza servicii sociale întro manieră eficientă şi rentabilă. Obiectivul principal este acela de a optimiza funcţionarea clientului prin oferirea de servicii de calitate. Ca şi celelalte metode din practica asistenţei sociale, managementul de caz presupune: ? pregătire profesională, ? valori, ? cunoştinţe, ? teorie şi ? deprinderi folosite pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu clientul şi, atunci când este cazul, cu familia

acestuia. În practică, managementul de caz reprezintă o metodă prin care o persoană cheie (managerul de caz) lucrează cu

clientul şi cu familia acestuia, printro relaţie continuă în vederea dezvoltării şi implementării unui PPI adecvat, asigurării accesului la servicii, monitorizării furnizării serviciilor, promovării satisfacerii nevoilor clientului şi evaluării rezultatelor furnizării serviciilor. Rolurile majore asumate de managerul de caz sunt acelea de coordonator al serviciilor prestate, consilier şi promotor al clientului său. 5.2. Roluri şi valori profesionale în managementul de caz Pentru a face din managementul de caz o metodă eficientă, este nevoie de asumarea unui număr mult mai mare şi

divers de roluri de către managerul de caz (Weil, 1985): 1. Promotor. Reprezintă clienţii, vorbeşte în numele lor şi îi ajută să se exprime, îi ajută să obţină resursele de care au

nevoie. 2. Diagnostician. Analizează situaţia, nevoile clientului şi factorii care pot facilita sau împiedica furnizarea serviciilor.

Recomandă serviciile şi planul iniţial de asistenţă. 3. Coleg şi colaborator. Dezvoltă relaţii de muncă productive în interiorul organizaţiei în care activează şi a reţelei de

servicii, ajutând la îndeplinirea sarcinilor. 4. Mobilizator în cadrul serviciului sau al comunităţii. Contribuie la mobilizarea comunităţii pentru a identifica şi

dezvolta resursele necesare şi facilitează cooperarea dintre organizaţiile constituente ale reţelei de servicii, precum şi între acestea şi clienţi. 5. Cel care ajută la rezolvarea problemelor/cel care identifică soluţii. Analizează problemele clientului şi îl ajută în

identificarea strategiilor pentru rezolvarea acestora, satisfacerea nevoilor şi atingerea obiectivelor acestuia. Acţionează cu şi în numele clientului pentru al ajuta să funcţioneze întro manieră cât mai independentă. 6. Broker. Organizează şi creează condiţiile pentru furnizarea de servicii. 7. Arhitect. Elaborează planurile de intervenţie, asigură integrarea serviciilor şi colaborarea între organizaţiile implicate

în satisfacerea nevoilor clientului şi ale reţelei de servicii. 8. Cel care asigură legătura între echipa şi sistem. Ocupă o poziţie specifică în cadrul organizaţiei şi a reţelei de

servicii pentru a realiza coordonarea serviciilor. Trebuie săşi extindă activitatea în afara propriei organizaţii pentru a putea coordona şi dezvolta colaborarea cu celelalte organizaţii. 9. Arhivar. Documentează ceea ce se întâmplă cu clienţii şi cu coordonarea de caz şi a serviciului, precum şi

interacţiunea organizaţiilor şi eforturile de coordonare dintre organizaţii. 10. Coordonator al serviciilor. Se asigură că nevoile clienţilor şi serviciile oferite corespund şi sunt corelate. Se asigură

că monitorizarea, feedbackul şi evaluarea sunt realizate. 11. Monitorizează serviciile şi modifică sistemul. Identifică problemele care apar pe parcursul managementului de caz,

precum şi progresele înregistrate de client. Studiază efectele asupra clientului, dar şi asupra grupului ţintă şi a reţelei de servicii. 12. Evaluator. Analizează eficacitatea serviciilor faţă de clienţi, luaţi în parte, în relaţie cu volumul de cazuri şi reţeaua

de servicii. 13. Consultant. Analizează problemele organizaţionale sau problemele clientului şi dezvoltă strategii pentru

rezolvarea acestora. 14. Consilier/terapeut. Oferă sprijin, intervenţii legate de sănătatea mintală şi consultanţă pentru a ajuta clienţii în

luarea deciziilor şi planificare. 15. Facilitator. Asigură cooperarea, îndeplineşte sarcini şi analizează rezultate. Managerii de caz trebuie să demonstreze, prin intermediul tuturor sarcinilor şi activităţilor de prevenire şi/sau

protecţie specială a copilului, acceptarea valorilor profesionale specifice: ? Angajament continuu de urmărire a dezvoltării personale şi profesionale; ? Înţelegerea propriilor valori şi atitudini faţă de copii, familii, practici de educare a copiilor, diferenţe etnice şi

culturale, alături de conştientizarea impactului sentimentelor personale asupra luării deciziilor profesionale; ? Încrederea în capacitatea oamenilor de a se schimba şi în dorinţa majorităţii părinţilor de a fi părinţi buni; ? Recunoaşterea demnităţii copilului, ca o persoană care are dreptul atât la îngrijire adecvată continuă în cadrul unei

familii; ? Angajamentul faţă de familia copilului, considerată primordială în îngrijirea şi educarea copilului; ? Angajamentul de a promova şi susţine drepturile copiilor. De exemplu, dreptul de a fi protejaţi împotriva oricărei

forme de abuz, neglijare şi exploatare, dreptul de a avea oportunităţi ce promovează dezvoltarea lor sănătoasă, îngrijirea lor permanentă şi consistentă, dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi privesc şi dreptul de a le fi respectată intimitatea şi confidenţialitatea confesiunilor; ? Angajamentul de a promova şi susţine drepturile părinţilor. De exemplu, dreptul de a fi informaţi corect asupra

limitelor de confidenţialitate în situaţiile care presupun intervenţia serviciilor de protecţie a copilului, dreptul de a le fi respectată intimitatea, de a stabili, în cadrul limitelor impuse de societate, cum săşi crească copiii, cum să dispună de serviciile şi resursele care ii sprijină în rolul lor părinţi. Conform definiţiei date de standardele minime obligatorii aprobate prin Ordinul secretarului de stat al Autorităţii

Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 69/2004, managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei copilului, este o metodă de coordonare a tuturor activităţilor de asistenţă socială şi protecţie specială desfăşurate în interesul superior al copilului de către profesionişti din diferite servicii/instituţii publice şi private.

5.3. Desemnarea managerului de caz Pornind de la momentul înregistrării cazului la nivelul primăriei/DGASPC/OPA şi a realizării evaluării iniţiale,

managerul de caz desemnat întocmeşte planul de servicii/planul individualizat de protecţie pentru cuplul mamăcopil. În baza prevederilor: > Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, planul de servicii se întocmeşte şi se pune în

aplicare de către SPAS sau de persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativteritorială unde se află copilul, în urma evaluării situaţiei copilului şi a familiei acestuia (în cazul nostru, evaluarea iniţială a cuplului mamăcopil); această atribuţie este îndeplinită la nivelul municipiului Bucureşti de către DGASPC de la nivelul fiecărui sector. Planul de servicii se aprobă prin dispoziţia primarului. > Ordinului secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 69/2004 privind

managementul de caz în domeniul protecţiei copilului, planul de servicii/planul individualizat de protecţie este întocmit de managerul de caz, care are studii superioare. > Ghidului prezent referitor la evaluarea iniţială, se pot desprinde următoarele posibilităţi: 1) Managerul de caz poate fi asistentul social (sau alt profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute de

standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului) de la nivelul SPAS, chiar şi în situaţia în care cazul este sesizat direct la DGASPC/OPA; acesta are obligaţia întocmirii planului de servicii, conform legii şi se recomandă colaborarea strânsă între managerul de caz, specialiştii din cadrul DGASPC/OPA şi responsabilul de caz din CM; 2) Când evaluarea iniţială şi planul de servicii sunt realizate de persoana cu atribuţii în asistenţa socială, managerul

de caz va fi asistentul social (sau alt profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului) de la nivelul DGASPC/OPA; acesta va superviza activitatea persoanei cu atribuţii în asistenţa socială şi va monitoriza, împreună cu aceasta, implementarea planului de servicii; 3) Managerul de caz va fi din cadrul DGASPC/OPA când este vorba de o mamă/gravidă minoră pentru care se ia

decizia unei măsuri de protecţie; în acest caz, se întocmeşte planul individualizat de protecţie, conform legii. În desemnarea/nominalizarea managerului de caz, conducerea instituţiei în cauză (SPAS; DGASPC/OPA) ia în

considerare cel puţin următoarele aspecte: a. numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia, b. complexitatea cazuisticii, c. experienţa, d. cunoaşterea problematicii respective, e. relaţia cu copilul şi familia şi f. colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii. După cum sa precizat şi în capitolele anterioare, numirea (nominalizarea) unui manager de caz din partea unui OPA

este diferită, întrucât nu este o desemnare propriuzisă, având în vedere că OPA nu se află în subordinea DGASPC. Conform legii, DGASPC reprezintă instituţia responsabilă şi, astfel, toate OPA care activează pe plan judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti pot anunţa în scris că au angajaţi un anumit număr de manageri de caz, eventual nominalizaţi. Prin intermediul unei convenţii de colaborare cu privire la aplicarea managementului de caz la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, între DGASPC şi OPA se poate menţiona responsabilitatea DGASPC de a solicita desemnarea unui manager de caz de către conducerea unui OPA în anumite situaţii stipulate de comun acord în convenţia respectivă, cum ar fi: ? Instrumentarea cazului a fost iniţiată de OPA; ? Managerii de caz de la nivelul DGASPC sunt supraîncărcaţi; ? Nevoia unei expertize care poate fi oferită de către OPA întrun anume domeniu (de exemplu, cazurile de abuz

sexual) etc. Cazul poate ajunge în atenţia DGASPC în urma: ? unei solicitări directe din partea mamei, ? unei sesizări din partea unităţilor sanitare (cazuri la risc sesizate conform Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi

secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 276/2005 privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în unităţile sanitare care au în structură secţii de nounăscuţi şi/sau de pediatrie), ? unei sesizări din partea SPAS ori a persoanei cu atribuţii în asistenţa socială de la nivelul primăriilor ? unei sesizări din partea unei persoane fizice ? unei autosesizări urmate de transfer. 5.4. Desemnarea şi responsabilităţile responsabilului de caz În situaţia în care, în urma evaluării iniţiale, CM corespunde nevoilor cuplului mamăcopil, se realizează două

activităţi de maximă importanţă pentru viitorul cuplului: a. Desemnarea responsabilului de caz şi b. Întocmirea PPI În conformitate cu standardele minime obligatorii, coordonatorul CM desemnează responsabilul de caz în termen de

3 zile de la admiterea cuplului mamăcopil în centru. Responsabil de caz este profesionistul cu competenţe în domeniul asistenţei sociale.

Recomandarea numirii responsabilului de caz în cel mai scurt timp după desemnarea/numirea managerului de caz implică scurtarea pe cât posibil a perioadei în care se parcurg procedurile legate de admitere, respectiv: vizitarea CM de către mamă, acordul său de a utiliza serviciile oferite de CM, solicitarea în scris sub forma unei cereri, încheierea contractului de rezidenţă etc. Toate aceste proceduri menţionate anterior nu pot fi derulate exclusiv de către managerul de caz fără aportul direct al coordonatorului CM, a unui responsabil de caz desemnat de la nivelul centrului şi a altor profesionişti, parte a echipei multidisciplinare care funcţionează în cadrul centrului. În consecinţă, recomandăm ca responsabilul de caz să fie desemnat anterior admiterii cuplului mamăcopil în CM pentru a putea lua parte în mod oficial la toate aceste proceduri. La nivelul CM se derulează o parte din procesul general al managementului de caz, iar persoana cheie este

reprezentată de responsabilul de caz. Activităţile de la nivelul CM şi/sau a celor facilitate de către acesta nu trebuie înţelese în afara contextului general al prevenirii separării copilului de familia sa, pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere situaţia particulară a CM ca serviciu de tip rezidenţial, se ia în considerare relaţia interdependentă cu instituţia responsabilă de la nivel judeţean DGASPC şi respectiv persoana care coordonează întreaga activitate desfăşurată pentru un copil managerul de caz. Din practică rezultă că la nivelul CM există cel puţin o persoană care întruneşte condiţiile menţionate de standardele

minime obligatorii pentru a fi desemnat responsabil de caz, respectiv un profesionist cu competenţe în domeniul asistenţei sociale. În acest caz, el trebuie să aibă studii superioare (conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz) însă nu neapărat în domeniul ştiinţelor socioumane, ci trebuie doar să facă dovada parcurgerii unor cursuri admise de angajator (DGASPC sau OPA) în domeniul asistenţei sociale. Responsabilul de caz poate fi absolvent al cursurilor universitare, care, în perioada imediat următoare angajării este înscris la un curs care îi poate conferi competenţe în domeniul asistenţei sociale sau este programat pentru evaluarea acestor competenţe, conform legislaţiei din domeniul formării profesionale a adulţilor (evaluarea fiind realizată de către centre validate de Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare COSA şi care emit certificate de competenţe recunoscute la nivel naţional). Întrucât problema prevenirii separării copilului de mama sa este deosebit de complexă se recomandă

angajarea/desemnarea sau numirea unor responsabili de caz cu experienţă în acest domeniu sau cel puţin un an în protecţia copilului. După cum sa văzut anterior, responsabilul de caz are un rol cheie în derularea activităţilor legate de managementul

de caz, dar şi în cadrul activităţilor curente şi a celor facilitate în cadrul CM. În continuare vor fi redate principalele responsabilităţi ale responsabilului de caz din perspectiva standardelor minime obligatorii, după care urmează să detaliem o parte din activităţile sale. Responsabilităţile responsabilului de caz: 1. Elaborează şi coordonează implementarea PPI ca urmare a evaluării detaliate efectuate de către membrii echipe

multidisciplinare de la nivelul CM. 2. Face raportările evoluţiei implementării PPI a cuplului mamăcopil către managerul de caz de la nivelul

SPAS/DGASPC/OPA, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului; 3. Este principalul partener de discuţii al mamei în vederea elaborării şi reevaluării PPI, implicând în aceste demersuri

(în măsura în care este posibil) şi tatăl copilului, bunicii şi alte persoane importante pentru cuplul mamăcopil. Responsabilul de caz intermediază relaţia dintre mamă şi diverse servicii aflate în comunitate, stimulând mama să devină autonomă şi responsabilă. Responsabilul de caz se asigură ori de câte ori este nevoie că mama înţelege faptul că rezidenţa este temporară şi condiţionată de coparticiparea ei la derularea PPI. 4. Coordonează echipa de caz în derularea activităţilor cuprinse în cadrul PPI, urmărind ca acestea să se desfăşoare

conform planificărilor. În acest scop, responsabilul de caz are întâlniri individuale cu specialiştii din CM implicaţi în implementarea PPI sau organizează reuniuni de echipă de caz (totalitatea profesioniştilor cu atribuţii în implementarea unui PPI, angajaţi ai CM şi/sau colaboratori externi). 5. Dacă constată modificări determinante în situaţia cuplului mamăcopil sau a eficienţei serviciilor oferite ori facilitate

de CM, responsabilul de caz solicită managerului de caz reevaluarea PPI. 6. Responsabilul de caz are în atribuţii întocmirea şi actualizarea dosarului familiei rezidente în CM. Documentele

cuprinse în acest dosar se află în copie şi la managerul de caz. Revenind asupra acelei părţi din managementul de caz care se derulează la nivelul CM, este evident rolul esenţial pe

care îl are responsabilul de caz. De aceea, în anumite situaţii acesta poate juca oricare din rolurile enumerate la începutul capitolului pentru managerul de caz (vezi cazul delegării de responsabilităţi ale managerului de caz către responsabilul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului) şi, de asemenea, el împărtăşeşte aceleaşi valori fundamentale profesionale ca şi managerul de caz (expuse şi ele anterior). 5.5. Componentele planificării serviciilor I. Identificarea problemei II. Stabilirea scopului III. Stabilirea obiectivelor IV. Stabilirea responsabilităţilor

V. Furnizarea serviciilor şi intervenţiilor VI. Monitorizarea programului personalizat de intervenţie

I. Identificarea problemei Primul pas în planificarea serviciilor este acela de a identifica toate problemele relevante pe care le exprimă mama şi

copiii admişi în centru în funcţie de gradul de discernământ. Nu toate problemele constituie ţintă pentru CM, de aceea PPI sar putea să conţină şi alte servicii care se află în legătură directă cu CM (certificate prin convenţii de colaborare) sau nu. Esenţial pentru stabilirea scopului planificării serviciilor este alegerea unei probleme majore prin a cărei rezolvare se va schimba o condiţie sau o situaţie critică în legătură cu cuplul mamăcopil. Totodată, se listează priorităţile în legătură cu rezolvarea problemelor multiple ale cuplului mamăcopil şi ale familiei lărgite, probleme care se vor rezolva treptat. Obiectivele care urmează a fi înscrise în PPI trebuie să fie bine încadrate în timp şi orientate pentru realizarea

scopului, iar rezultatele aşteptate trebuie să fie specifice, măsurabile, realiste, flexibile şi încadrate întro limită de timp (SMART). II. Stabilirea scopului Scopul reprezintă baza planificării. El redă relaţia dintre asistenţa de care are nevoie cuplul mamăcopil, serviciile pe

care le poate oferi CM şi dorinţa mamei de a utiliza serviciile. Având în vedere cele menţionate anterior, scopul reprezintă o reformulare a problemei întrun mod care sugerează o anumită rezolvare. În situaţia cuplului mamăcopil găzduit în CM, scopul general este (re)integrarea sociofamilială a acestuia, care poate presupune, în funcţie de caz: reîntoarcerea în familie, alături de tatăl copilului sau familia lărgită a copilului, găsirea unui loc de muncă şi a unei locuinţe etc. Există o serie de avantaje de ordin terapeutic pentru mamă în perioada de stabilire a scopului, ca de exemplu: ? Oferă posibilitatea de schimbare; ? Demonstrează existenţa unei soluţii pentru problema identificată; ? Oferă cadrul general de referinţă pentru desfăşurarea procesului de comunicare dintre managerul de caz

responsabilul de caz alţi profesionişti şi mamă (după caz, copil); ? Oferă o structură care permite dezvoltarea relaţiei profesionistclient şi ajută la încheierea acesteia; ? Reducerea anxietăţii, stresului şi tensiunii; ? Îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a cuplului mamăcopil la realitatea nevoilor sale; ? Ajută la clarificarea conflictelor care pot să apară în cadrul relaţiei cuplului mamăcopil cu familia. III. Stabilirea obiectivelor Obiectivele reprezintă acţiuni specifice pentru realizarea scopului şi trebuie să răspundă următoarelor întrebări: ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬Cine? Persoana responsabilă pentru îndeplinirea

obiectivului în cauză +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Ce face? Atribuţiile +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Când? Termenul limită şi dacă este cazul, periodicitatea +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+În ce condiţii? +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+La ce nivel minim de performanţă? +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Cum se măsoară rezultatul? L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Cu alte cuvinte, obiectivele trebuie să respecte aceeaşi ecuaţie SMART: să fie specifice, măsurabile, realiste, flexibile şi încadrate întro limită de timp. Obiectivele sunt subiect de negociere cu mama şi copilul/ii (dacă vârsta şi capacitatea de înţelegere a acestuia/acestora o permit) şi formează fundamentul asumării responsabilităţii de către cei implicaţi în atingerea lor. IV. Stabilirea responsabilităţilor Toţi membrii echipei care implementează PPI lucrează în parteneriat, dar fiecare îşi cunoaşte sarcinile de care este

responsabil şi cum le pune în practică. Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei de la nivelul CM revine coordonatorului (respectiv întocmirea şi revizuirea fişelor de post). Coordonatorul centrului face recomandări responsabilului de caz cu privire la selectarea membrilor echipei (de exemplu, cine este disponibil, care este expertiza, care este încărcătura de cazuri). Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei urmăreşte cu prioritate criteriul competenţei, respectiv cine poate

îndeplini cel mai bine o anumită sarcină. Responsabilităţile sunt stabilite în legătură cu rezolvarea unei probleme specifice întro perioadă de timp determinată. Astfel, fiecare membru al echipei ştie clar ce sarcini are de îndeplinit, acestea putând să se refere la rezolvarea unei probleme, realizarea unui program, furnizarea unui serviciu sau chiar la terapie specializată. Realizarea sarcinilor este monitorizată de către responsabilul de caz. Pentru fiecare caz în parte, responsabilul de caz organizează reuniuni de echipă, cu participarea tuturor

profesioniştilor implicaţi în implementarea PPI. Aceste reuniuni de caz pot avea o periodicitate prestabilită (de ex. de 2

ori pe lună) în funcţie de specificitatea problematicii cuplului mamăcopil şi/sau de perioada prevăzută pentru acordarea rezidenţei. La aceste întâlniri, la solicitarea responsabilului de caz, poate participa şi managerul de caz. De asemenea, responsabilul de caz poate organiza întâlniri cu fiecare profesionist în parte, ori de câte ori evoluţia implementării PPI o necesită (de ex. alterarea stării de sănătate a mamei). În conformitate cu standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecţiei copilului, aceste întâlniri trebuie documentate (note, procese verbale etc.) precizânduse care a fost scopul discuţiei şi rezultatele acesteia, propunerile specialiştilor etc. Fiecare profesionist implicat în implementarea PPI va elabora rapoarte scrise ale fiecărei activităţi efectuate în scopul

atingerii obiectivelor acestuia şi le va anexa la dosarul familiei. Pot fi create instrumente de lucru, instrumente care să fie prevăzute în proiectul instituţional (caiete de caz, fişe de observaţie, fişe de activitate etc.) Totodată, responsabilul de caz ia în permanenţă în considerare participarea mamei şi, după caz, a copilului în toate

etapele dezvoltării PPI, inclusiv la stabilirea responsabilităţilor. Responsabilul de caz va organiza întâlniri individuale săptămânale cu mama pentru a identifica nevoile curente ale acesteia, pentru a afla opinia acesteia în legătură cu derularea implementării PPI şi dificultăţile acesteia. Acţiunile întreprinse se vor face împreună cu mama, nu în locul acesteia (de ex: nu i se va găsi un loc de muncă, ci va fi ajutată să îşi găsească un loc de muncă). Participarea mamei este vitală pentru obţinerea autonomiei acesteia, dar şi pentru adaptarea tuturor intervenţiilor în funcţie de resursele cuplului mamăcopil, nevoile acestora şi specificul cultural. V. Furnizarea serviciilor şi intervenţiilor În oferirea serviciilor se iau în considerare următoarele aspecte: 1. Unicitatea 2. Exprimarea sentimentelor 3. Empatia 4. Acceptarea 5. Atitudinea nonacuzatoare 6. Autodeterminarea clienţilor 7. Confidenţialitatea

1. Unicitatea constă în recunoaşterea şi înţelegerea calităţilor unice ale fiecărui individ (mama şi respectiv, copilul), a relaţiei unice dintre mamă şi copilul său, şi în folosirea diferenţiată a principiilor şi metodelor de asistare a cuplului mamăcopil în demersurile de rezolvare a problemelor. Individualizarea se bazează pe dreptul fiecărei persoane de a fi tratată ca fiinţă umană, luând în considerare diferenţele personale şi caracteristicile socioculturale. 2. Exprimarea sentimentelor. Este necesară înţelegerea din partea profesioniştilor faţă de exprimarea liberă a

sentimentelor clienţilor, în special în ceea ce priveşte sentimentele şi emoţiile negative. Astfel, profesioniştii trebuie să asculte cu atenţie, urmărind un scop anume, fără să descurajeze sau să condamne exprimarea acestor sentimente. Este nevoie să se încurajeze această exprimare a sentimentelor în scop terapeutic. 3. Empatia reprezintă capacitatea profesionistului de a înţelege semnificaţia sentimentelor clienţilor şi de a formula un

răspuns adecvat, fără a se implica emoţional. 4. Acceptarea este un principiu de acţiune prin care profesionistul observă, acceptă şi face faţă clienţilor, respectiv a

punctelor tari, dar şi a celor slabe ale clienţilor, a calităţilor, sentimentelor şi comportamentelor acestora, care pot fi pozitive sau negative. În acelaşi timp se păstrează imaginea de demnitate şi valoare personală. Acceptarea nu înseamnă aprobarea comportamentelor deviante. Scopul acceptării este unul terapeutic. 5. Atitudinea nonacuzatoare este o calitate a relaţiei profesionale dintre membrii echipei şi cuplul mamăcopil.

Exclude judecarea comportamentelor clienţilor în legătură cu anumite probleme sau fapte. 6. Autodeterminarea clienţilor constă în recunoaşterea a dreptului şi a nevoii clienţilor de a alege şi de a lua liber

decizii, de a fi conştienţi de consecinţele deciziilor şi acţiunilor lor. Profesioniştii trebuie să fie conştienţi că dreptul clienţilor la autodeterminare este limitat de capacitatea acestora de a lua decizii pozitive şi constructive, de a acţiona cu moralitate, respectând legile şi asigurând protecţia necesară copilului. 7. Confidenţialitatea reprezintă menţinerea securizată a informaţiilor private în legătură cu cuplul mamăcopil, care au

fost dezvăluite în timpul relaţiei profesionale cu aceştia. Este un drept fundamental al clienţilor şi o responsabilitate etică a profesioniştilor. Totuşi, acest drept nu este unul absolut. Clientul trebuie informat cu privire la aspectele care nu pot fi menţinute confidenţiale conform legii (vezi semnalarea abuzurilor) sau în cazul intervenţiei unei echipe, situaţie când are loc un schimb de informaţii despre client şi confidenţialitatea se referă atunci la toţi cei implicaţi. VI. Monitorizarea programului personalizat de intervenţie Pentru ca serviciile să fie eficiente, profesioniştii se implică permanent întrun proces continuu de evaluare care se

referă la problemele cuplului mamăcopil, informaţiile culese sau primite, deciziile luate şi progresele înregistrate. Asistenţa cuplului mamăcopil este un proces care presupune implicarea beneficiarilor în procesul de rezolvare a problemelor, coordonarea furnizării serviciilor şi evaluarea deciziilor, pe măsură ce apar noi informaţii în legătură cu cazul respectiv. Monitorizarea PPI cuprinde procesul de culegere a informaţiilor în legătură cu furnizarea serviciilor în scopul evaluării progreselor legate de obiectivele programului şi contractul de rezidenţă încheiate de mamă cu DGASPC/OPA. Monitorizarea PPI este responsabilitatea responsabilului de caz. Procesul de monitorizare constă în: ? Verificarea oferirii serviciilor în limita de timp stabilită în PPI; se poate obţine prin scurte informări verbale (chiar

telefonice) sau în scris din partea profesioniştilor responsabili şi/sau a mamei; ? Identificarea la timp a problemelor în legătură cu oferirea serviciilor sau cu participarea mamei, pentru a putea

opera schimbările necesare în PPI; ? Identificarea progreselor înregistrate de cuplu mamăcopil sau a lipsei acestora în îndeplinirea obiectivelor înscrise

în PPI; ? Monitorizarea poate avea ca finalitate revizuirea PPI în funcţie de evoluţia cazului; ? Aprecierea/verificarea modului în care implementarea PPI ajută cuplul mamăcopil în atingerea scopului propus;

evaluarea se realizează cu participarea profesioniştilor şi a mamei; ? Transmiterea informaţiilor culese către părţile implicate şi interesate, respectiv mama, profesioniştii, furnizorii de

servicii; ? Dezbaterea progreselor cu mama şi compararea acestora cu aşteptările consemnate în PPI; ? Organizarea şi coordonarea întâlnirilor de lucru ale echipei; ? Păstrarea documentaţiei relevante în legătură cu toate activităţile monitorizate, inclusiv a rapoartelor scrise

solicitate profesioniştilor responsabili sau implicaţi în implementarea PPI. În continuare sunt redate câteva aspecte de reţinut atunci când se monitorizează progresele în implementarea PPI: ? Responsabilul de caz trebuie să menţină legătura cu membrii echipei în mod permanent (nu numai cu ocazia

întâlnirilor de lucru) pentru a se asigura că PPI funcţionează şi că profesioniştii fac ceea ce sau angajat a face. ? Trebuie să se discute cu toţi aceia care au informaţii importante pentru caz, având în acest sens acordul mamei şi

cu respectarea confidenţialităţii. ? Pentru a evita situaţiile de criză este util să existe un contact permanent cu cuplul mamăcopil. Astfel pot fi

identificate cu acuitate problemele clienţilor CM. ? Dacă profesioniştii nu îşi realizează sarcinile sau nu respectă termenele stabilite, responsabilul de caz ar trebui să

identifice barierele şi să ajute la depăşirea lor. ? În situaţiile de regres sau eşec a implementării PPI, profesioniştii nu trebuie să se descurajeze, iar mama trebuie

ajutată să vadă acest lucru ca pe o experienţă valoroasă. ? Scopul se "împarte" în obiective mici, astfel încât cuplul mamăcopil să obţină succese. Un scop iniţial prea mare

poate fi atât de copleşitor încât mama să renunţe. Fiecare obiectiv trebuie să fie realist, realizabil şi măsurabil. 5.6. Modelul bazat pe teoria dezvoltării Există o serie de modele care explică metoda managementului de caz; în continuare este redat pe scurt modelul

bazat pe teoria dezvoltării. Conceptele folosite în conjuncţie cu teoria dezvoltării sunt cele legate de intervenţia în situaţii de criză, teoria sistemelor, teoria comportamentală şi terapia familială. Aceste teorii formează împreună un cadru de lucru din care practicienii (respectiv managerul şi responsabilul de caz) îşi selectează metoda adecvată pentru a lucra cu clienţii. Acest model presupune: ? Abordarea interdisciplinară pentru evaluarea individuală a cazurilor, planificarea serviciilor şi implementarea

acestora; ? Evaluarea permanentă a nevoilor de dezvoltare; ? Elaborarea unui PPI, care să fie individualizat şi personalizat, care să conţină un scop general şi obiective specifice

şi să aibă o limită în timp; ? Coordonarea serviciilor pentru a răspunde în mod eficient nevoilor specifice identificate; ? Includerea şi participarea clientului şi a familiei sale în procesul de planificare şi implementare a serviciilor; Acest model al managementului de caz are la bază planificarea serviciilor. De aceea etapele de planificare şi

furnizare a serviciilor şi altor intervenţii trebuie să fie bine înţelese şi aprofundate de către managerul şi responsabilul de caz.

CAPITOLUL 6 SERVICII OFERITE ŞI/SAU FACILITATE DE CENTRUL MATERNAL

Amplasamentul şi amenajarea interioară a CM sunt în concordanţă cu nevoile de asistenţă ale cuplului mamăcopil şi oferă un mediu care să permită derularea PPI. Serviciile oferite sunt complexe şi răspund nevoilor indentificate,. 6.1. Servicii de găzduire 6.1.1. Amplasamentul CM Cuplul mamăcopil locuieşte întro instituţie bine proiectată, dotată şi echipată corespunzător nevoilor lui, în condiţii

de amplasare şi deschidere către comunitate şi serviciile oferite sau facilitate de această. Organizarea şi dotarea spaţiului favorizează implicarea mamei în îngrijirea copilului şi responsabilizarea ei pentru modul în care copilul său se dezvoltă. Filosofia acestui serviciu, dimensiunile lui, amplasarea şi organizarea acestuia se află în interdependenţă. În acest

scop, este nevoie de proiectare specială spaţiul destinat funcţionării exclusive a CM astfel încât asigurarea de servicii întrun mediu de tip familial, să aibă suport real. Amplasamentul şi organizarea centrului trebuie adecvate scopului său; este accesibil, oferă condiţii de siguranţă şi este bine întreţinut; răspunde nevoilor individuale şi colective ale

beneficiarilor întro modalitate confortabilă şi plăcută şi este proiectat în conformitate cu recomandările de specialitate. Este de preferat să fie situat în apropierea unor servicii comunitare de tip creşă, grădiniţă, centru de zi, dispensar/policlinică de pediatrie sau medicină generală pentru a facilita accesul cuplurilor mamăcopil la serviciile oferite de acestea. De asemenea, amplasarea sa se va face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote "având orientarea ferestrelor "..." spre sud, sudest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice" (cf. Norme de igienă privind unităţile pt. Ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor). Este recomandat ca între clădirea serviciului şi accesul în curtea acesteia să fie prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea de minim 25 m, cu rol de reducere a influenţei zgomotului stradal. O importanţă deosebită o au mijloacele de transport în comun care ar putea facilita accesul în comunitate a

beneficiarilor (cuplurilor mamăcopil), a familiilor acestora către CM, şi pentru efectuarea demersurilor prevăzute în cadrul PPI, în vederea creerii premiselor de (re)integrare socioprofesională a cuplului beneficiar. Organizarea spaţiului trebuie să fie în coerenţă cu proiectul instituţional al serviciului, fiecare spaţiu având o

destinaţie clar delimitată: camere de locuit, spaţii comune, camere pentru desfăşurarea activităţilor pedagogice/recreative/vocaţionale, birouri pentru personal, spaţii igienicosanitare, de păstrare, preparare şi servire a alimentelor/produselor alimentare etc., destinaţia acestor spaţii să fie cunoscută de către personal şi beneficiari. CM are un număr de minim 6 spaţii individuale pentru găzduirea cuplurilor mamăcopil, unul dintre aceste spaţii de

preferat cameră separată să poată fi utilizată în cazuri de primire în urgenţă a beneficiarilor sau în cazul unor potenţiale focare de infecţie (boli infecţioase). Este de preferat ca amplasarea să încurajeze implicarea vecinătăţii/comunităţii în activitatea sa (de exemplu, în jurul

clădirii să existe amenajate parcuri pentru copii, la care să aibă acces părinţii şi copiii din vecinătate, igienizarea acestuia făcânduse în parteneriat cu asociaţiile de locatari/proprietarii caselor din vecinătate). În acest fel, clienţii aflaţi în CM pot beneficia de modele sociale, iar membrii comunităţii pot înţelege şi se pot implica în problematica asistată de acest tip de servicii. 6.1.2. Condiţii de locuit CM oferă spaţiu de locuit individual, clar delimitat, pentru fiecare cuplu mamăcopil beneficiar, astfel mobilat şi dotat

încât să asigure confort şi intimitate, respectând în acelaşi timp nevoile identificate ale cuplului mamăcopil. Condiţiile de locuit ale cuplului mamăcopil trebuie menţinute în stare bună de funcţionare. Mama şi copilul trăiesc întrun cadru care le oferă acestora un cadru securizant şi suportiv. Spaţiile individuale sunt utilate în conformitate cu nevoile minimale ale adultului şi ale copilului: mobilier individual, pat

pentru mamă, pat pentru copil, dulap pentru haine, masă, scaun, veioză, masă de înfăşat, masă de călcat, servantă pentru haine, noptieră, coş de gunoi, găleată cu capac pentru scutece folosite, găleată pentru rufe murdare, astfel încât să fie respectate normativele în vigoare. Mamele vor fi încurajate de către personalul CM să îşi amenajeze spaţiul propriu în funcţie de opţiunile sale, de

tradiţiile culturale şi apartenenţa religioasă. Mamele vor fi puse în situaţia de a se ocupa de menţinerea ordinii şi curăţeniei în spaţiul propriu, sub îndrumarea nonintruzivă a personalului, astfel încât acestea să poată acumula deprinderi de viaţă independente. Deşi este un spaţiu tranzitoriu în viaţa cuplului mamăcopil, se doreşte crearea unei stări de confort fizic şi psihic. Astfel, opinia mamei în legătură cu amenajarea camerei, în măsura respectului faţă de bunurile materiale existente în centru este foarte importantă. Acest fapt îi permite mamei să integreze repere la a căror construcţie a contribuit, astfel încât să poată începe să îşi asume roluri care o valorizează (ex: de gospodină care a reuşit săşi amenajeze camera). Este bine ca mama şi copilul să poată trăi întrun spaţiu care să se apropie pe cât posibil de mediul familial sau social

de provenienţă, permiţând astfel menţinerea şi transmiterea către copil a valorilor (sociale şi culturale) reprezentative pentru cuplul mamăcopil găzduit. Uneori mama încearcă să reproducă un model de viaţă în care dezorganizarea şi violenţa predomină. Prezenţa permanentă a personalului previne transpunerea acestor comportamente agresive/violente la nivelul relaţiilor interumane (cu propriul copil, cu celelalte mame, cu ceilalţi copii sau cu membrii ai personalului), însă există riscul ca obiectele de inventar să fie supuse unor stricări repetate, care trebuie luat în considerare de către administratorul centrului (de ex: uşi de la dulapuri căzute în mod repetat, sertare rupte). Mobilierul trebuie să fie solid, asigurânduse astfel o rezistenţă mai mare în timp. La primirea în CM, mama va semna o listă de inventar care să cuprindă toate obiectele din camera pe care o va utiliza. În ROI vor fi prevăzute penalităţi pentru deteriorarea obiectelor de inventar şi care vor fi procedurile de recuperare a pagubelor. Uşile spaţiilor de locuit sunt prevăzute cu încuietori şi accesibile personalului în caz de urgenţă. Beneficiarele posedă

chei proprii, cu excepţia cazurilor în care rezultatele evaluării gradului de risc fac alte recomandări. Este important pentru familia beneficiară săi fie respectată intimitatea, drept pentru care, chiar şi în momentele în care unul dintre profesionişti doreşte să intre în camera care este ocupată de o familie beneficiară, să ceară permisiunea mamei să intre. Însă, sunt momente de urgenţă, în care este necesar ca un membru al personalului să intre în absenţa mamei sau fără acordul acesteia (de ex: o maşină de călcat uitată în priză, geamul deschis etc.). Mai există situaţii în care pot fi evenimente care pot cauza accidente, există riscul ca mama să încuie copilul în cameră, lăsândul nesupravegheat sau neanunţând. Mai există situaţii grave, dar uneori existente în CM, în care mama îşi agresează fizic copilul în cameră, situaţie în care intervenţia personalului este absolut obligatorie prin intrarea în cameră în vederea salvării copilului. De aceea, este importantă prezenţa permanentă a unui membru al personalului în cadrul grupului de mame şi copii. Acesta nu este un evaluator al comportamentelor sau un monitor al acestora. Prezenţa în sine a unui membru al echipei alături de mame securizează, prezintă un model şi oferă ocazia unor discuţii informale care pot susţine echipa în atingerea

obiectivelor propuse pentru fiecare beneficiar în parte. Aerisirea camerelor este de preferat să se realizeze în mod natural şi individual, cu ferestre corespunzătoare

standardelor recunoscute. Având în vedere prezenţa copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), ţevile caloriferelor trebuiesc protejate sau să fie prevăzute cu suprafeţe garantate în ceea ce priveşte temperatura. De aceea, pentru uscarea rufelor este bine să nu fie utilizate caloriferele, ci spaţiile amenajate special în acest scop şi care nu supun riscului unor accidente copiii (frânghii speciale pe terasă/balcon sau grilaje speciale), încălzirea, iluminatul, apă curentă şi aerisirea trebuie să corespundă cerinţelor de mediu şi securitate precum şi nevoilor fiecărui cuplu mamăcopil beneficiar. Prizele trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de către copii şi poziţionate la mijlocul distanţei dintre podea şi tavan. Fiecare cuplu mamăcopil beneficiază de toaletă, existând minim un scaun WC la 4 persoane (incluzând şi copiii

peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o igienizare rapidă şi cu echipamente necesare în conformitate cu normele în vigoare. Toaleta, facilităţile de spălat şi baie trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor. Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza şi în raport cu vârsta copiilor beneficiari (în contextul în care CM îşi propune să primească în mod frecvent mame care au mai mulţi copii, în cadrul fratriei existând copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate şi utilate cu obiecte care corespund dezvoltării fizice a copiilor şi/sau a mamelor (potenţiale disfuncţionalităţi fizice care presupun scaun de toaletă specializat sau cadă de baie/cadă de duş adaptată) şi cu materiale care permit o igienizare rapidă (gresie, faianţă din materiale aderente care împiedică provocarea accidentelor) şi materiale consumabile uzuale: săpun, şampon, hârtie igienică, prosoape individuale pentru fiecare beneficiar. Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 8 luni 3 ani se vor asigura oliţe şi cădiţe individuale. Acestea vor fi dezinfectate

după fiecare utilizare cu dezinfectanţi agreaţi de poliţia sanitar umană şi vor fi depozitate în sala de toaletă. Pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani se recomandă amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat vârstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare scaun WC pentru adulţi. Este de preferat un adult (de regulă mama) să însoţească copilul care utilizează toaleta destinată adulţilor. Cabinele de duş/băile sunt compartimentate, uşile compartimentelor având încuietori pe dinăuntru în vederea

respectării intimităţii. În caz de urgenţă, acestea pot fi descuiate din exterior de către personalul CM (de ex. în situaţii de leşin al mamei). Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal şi de cele destinate vizitatorilor. În

acest fel sunt prevenite transmiterea unor potenţiale epidemii. Instalaţiile de distribuire a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele din pardoseală, obiectele sanitare vor

fi menţinute în permanenţă în stare bună de funcţionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu soluţii agreate de poliţia sanitar umană. Spălătoriile sunt amplasate separat de toaletele şi spaţiile de spălat ale beneficiarilor, fiind utilate în conformitate cu

legislaţia în vigoare: minim o maşină de spălat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mamăcopil, dotate cu materiale ce permit igienizarea şi sterilizarea rapidă. Podeaua spălătoriei este adecvată, iar finisajul pereţilor este uşor de curăţat. Spălătoriile sunt situate astfel încât articolele murdare şi infectate să nu fie transportate prin zonele destinate depozitării, preparării, pregătirii sau servirii hranei şi nu deranjează beneficiarii. De asemenea, există spaţii special amenajate pentru uscarea rufelor separate de spălătorie, astfel încât să existe un circuit separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situaţiilor tensionate dintre beneficiare ce pornesc de la dorinţa de a utiliza în acelaşi timp maşina de spălat, este de preferat să existe o programare a utilizării acesteia, programare organizată de către un educator, în acord cu preferinţele şi nevoile mamelor beneficiare şi cu derularea activităţilor prevăzute în PPI. CM pune la dispoziţia cuplurilor mamăcopil spaţii de relaxare, recreaţionale şi pentru servirea meselor, separate de

camerele personale ale beneficiarilor şi diferite de coridoarele şi holul de la intrare (camera de zi, camera de joacă, sala de mese). Iluminatul spaţiilor comune, predominant natural, ar trebui să fie destul de puternic şi amplasat astfel încât să faciliteze lectura şi alte activităţi. Mobila spaţiilor comune are un caracter familial şi este de bună calitate, adecvată gamei de activităţi preconizate de proiectul instituţional (canapele, fotolii, televizor, jucării adaptate vârstei copiilor rezidenţi). În vederea încurajării relaţiei cuplului mamăcopil cu familia sa (soţ/partener, părinţi, alte rude) sau cu alţi

apartenenţi/prieteni, CM va amenaja un spaţiu destinat vizitelor, utilizat după un program stabilit de către coordonatorul serviciului. CM dispune de o cameră care să servească excluziv vizitelor apartenenţi lor cuplurilor mamăcopil (tatăl copilului, bunicii sau orice altă persoană importantă pentru aceştia prieteni, naşii copilului etc.). Beneficiarii serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc să le primească. Responsabilul de caz trebuie să consemneze date despre aceste opţiuni ale beneficiarilor şi să le comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restricţionează vizitele, decât la solicitarea beneficiarului sau dacă acestea contravin menţinerii unei stări de sănătate fizică şi/sau psihică a cuplului mamăcopil sau unele reguli de securitate a centrului. Mamele menţin starea de curăţenie atât în camerele individuale, cât şi în toate spaţiile comune (toalete şi băi, sală de

mese). Pentru aceasta, vor avea la îndemână aparatura necesară (aspirator, mătură, găleată, mopp) şi substanţe de igienizare (agreate de direcţiile judeţene sanitarveterinare şi pentru siguranţa alimentelor). Un membru al personalului (un educator) poate derula "activităţi administrative" (activităţi cu caracter educativ)

împreună cu grupul de mame. Întrucât mamele sunt găzduite şi primesc şi o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienicosanitare, există riscul instalării unui decalaj la nivelul informaţiei referitoare la costurile presupuse de viaţa economicosocială. De aceea, prin intermediul activităţilor administrative mediate de un educator, se urmăreşte discutarea asupra costurilor de întreţinere a unei locuinţe şi asigurarea hranei pentru fiecare familie în parte, în raport cu

un potenţial buget obţinut (salarii, venituri ocazionale, prestaţii). Activităţile pot fi săptămânale, cu durata de o oră (de ex.), timp în care pot fi discutate şi aspecte care ţin de organizarea vieţii de zi cu zi în cadrul CM. În cadrul acestei activităţi, se pot stabili programele de curăţenie pentru spaţiile comune, pentru spaţiile individuale, astfel încât fiecare mamă să poată participa la aceste activităţi gospodăreşti. Programele/orarele sunt afişate la vedere în spaţiile comune ale beneficiarilor. În aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele şi în funcţie de programul acestora (precum şi de activităţile prevăzute în PPI), prezenţa educatorilor are un rol de sprijin, de suport pentru mame, urmărind transmiterea de informaţii care să ducă la îmbunătăţirea abilităţilor necesare unei vieţi independente, pe de o parte, şi pe de altă parte, medierea relaţiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea menţinerii unui climat de înţelegere şi de respect. Întrucât în cadrul CM se desfăşoară activităţi individuale (evaluări, interviuri, consiliere) şi activităţi de grup, adresate

atât mamelor, cât şi copiilor, este necesară existenţa unor spaţii special destinate acestor activităţi şi cunoscute ca atare de către beneficiari şi profesionişti în egală măsură. Datorită problematicii familiilor găzduite, există tendinţa din partea mamelor de a acorda mai multă importanţă acestui spaţiu (mai multă decât este prevăzută în misiunea CM) rezultând o suprainvestire a întregului spaţiu şi o încercare de asumare a acestuia. Acestea sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependenţă, care se poate instala faţă de CM, care le oferă siguranţă şi securitate, sau de membrii echipei, care le arată înţelegere şi empatie. Restricţionând (restricţie care poate există şi la nivelul ROI, semnat de către mamă) spaţiul de acces al beneficiarelor în anumite spaţii ale CM, venim în întâmpinarea acestei tendinţe de asumare a spaţiului. Pe de altă parte, personalul are nevoie de un spaţiu care săi permită menţinerea unei atitudini de neutralitate faţă de

beneficiari, un spaţiu de reflecţie. Datorită regimului special de muncă din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca şi membrii personalului să se ataşeze de mamă sau de copii în mod mai puţin profesional (situaţia în care există tendinţa ca una dintre mame să fie calificată drept "mamă rea" şi săi fie limitate intervenţiile pe lângă propriul copil, sau confuzii de rol ale personalului când se consideră mai mult decât profesionişti prieteni ai acestor beneficiare). Astfel, personalul trebuie să dispună de minim o cameră, destinată activităţii de redactare a protocoalelor de observaţie, a rapoartelor de activitate, reuniunilor de echipă, a întâlnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spaţiu poate fi utilizat şi pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare, arhivarea acestora, a altor instrumente necesare funcţionării CM. CM prevede un program destinat reparaţiilor şi întreţinerii/menţinerii stării de igienă şi a siguranţei în spaţiile proprii.

Starea de igienă şi curăţenie este în responsabilitatea administratorului centrului, care va stabili un program de curăţenie, igienizare şi reparare/renovare a localului şi a siguranţei în spaţiile serviciului. CM va fi dotat şi aprovizionat permanent cu utilaje, materiale şi substanţe necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare. Acestea vor fi păstrate în spaţii închise (dulapuri), special prevăzute. 6.2. Asigurarea hranei În CM se asigură beneficiarilor o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care

răspunde nevoilor nutriţionale ale adultului (femeie adultă, gravidă, lăuză) şi ale copilului (nounăscut, sugar, copil cu vârsta cuprinsă între 03 ani şi, după caz, alte grupe de vârstă) ţinând cont de preferinţele acestora. Beneficiarii au o alimentaţie sănătoasă şi adaptată nevoilor personale. Copiii din CM au o alimentaţie care să le

permită o dezvoltare normoponderală, iar pentru nounăscuţi şi sugari se promovează şi sprijină alimentaţia naturală a acestora. Mamele găzduite în CM participă activ la prepararea şi servirea meselor, însuşinduşi deprinderi adecvate unei bune alimentaţii. DGASPC/OPA se asigură că preferinţele alimentare ale cuplurilor mamăcopil, preferinţe cu caracter personal, cât şi

cultural/religios, sunt respectate în măsura posibilităţilor financiare şi dacă aceste preferinţe/obiceiuri nu împiedică dezvoltarea normoponderală a copilului (de ex. mame care nu mănâncă carne, ovolactovegetariene). Dacă DGASPC/OPA nu poate asigura aceste preferinţe, trebuie să aducă la cunoştinţa mamei beneficiare acest aspect. Particularităţile alimentare ale cuplului mamăcopil sunt menţionate în dosarul familiei şi sunt cunoscute de personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie să fie cât mai variat, sănătos şi hrănitor, adaptat cerinţelor individuale identificate şi introduse în evidenţe, iar masa se serveşte întrun mediu plăcut (cât mai apropiat celui familial). Schema de alimentaţie a beneficiarilor este asigurată în conformitate cu normativele nutriţionale în vigoare. Meniurile

sunt stabilite sub coordonarea unui specialist (medic sau asistent dietetician), periodic, în funcţie de programul realizat de către managerul serviciului. Fişa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se află în dosarul familiei rezidente. Există câteva situaţii de stabilire a meniurilor: ? În cazul în care recomandările alimentare sunt făcute de către medicul de familie (deci nu este un angajat al

DGASPC/OPA), coordonatorul CM trebuie să se asigure că toate recomandările acestuia sunt colectate de către un profesionist din cadrul centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel încât, meniul constituit să corespundă tuturor acestor recomandări şi preferinţelor clienţilor. ? Un angajat al DGASPC/OPA (medic care are în responsabilitate asistenţa medicală a beneficiarilor care sunt

asistaţi în mai multe servicii) elaborează aceste meniuri. Şi în această situaţie este foarte importantă opinia beneficiarilor, mai ales din perspectiva participării şi asumării propriei vieţi. În cadrul CM este încurajată alimentaţia naturală a sugarului pe cât posibil fiind descurajată alimentaţia artificială a

acestora sau diversificarea timpurie a alimentaţiei. În elaborarea meniurilor, chiar şi sub potenţiala restricţie de ordin financiar, este foarte important ca mamele să poată

alege, cu atât mai mult cu cât este recomandat ca acestea să participe la prepararea alimentelor. Meniul săptămânal (modificat regulat, trebuie cunoscut de către toate beneficiarele şi poate fi afişat la vedere. În cazul în care una dintre mame are dificultăţi de citire (de ex: dizabilităţi fizice sau nu a urmat o formă de şcolarizare), meniul va fi citit sau explicat acesteia de către un educator sau de către bucătar (în cazul în care acesta există). Fiecare mamă beneficiară, în funcţie de starea de sănătate şi de nevoile sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/zi. Copiii care se alimentează cu hrană solidă vor beneficia de trei mese de bază pe zi, plus două gustări. În cazul în care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulţi şi copiii mai mari de 2 ani, acesta este adus la cunoştinţa beneficiarilor. CM trebuie să aibă asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare persoană rezidentă, pentru situaţiile

de urgenţă ca de ex: inundaţii, înzăpeziri etc. Prepararea alimentelor şi servirea meselor este realizată de către mamele beneficiare, sub supravegherea unui

profesionist (educator, bucătar), în spaţii special amenajate şi dotate adecvat, în conformitate cu normele sanitare în vigoare. În conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea şi servirea alimentelor), mamele beneficiare pot prepara alimentele pentru toţi beneficiarii sau doar pentru ele şi copilul lor. Hrănirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, după un program care să corespundă nevoilor identificate ale

copiilor. Personalul susţine mama în dezvoltarea capacităţii acesteia de preparare a hranei şi de asimilare a cunoştinţelor legate de noţiuni de nutriţie şi igienă a alimentaţiei, prin derularea de activităţi specifice (asistenţă în momentele de preparare a hranei, activităţi structurate de tip "atelier de puericultură", "şcoala părinţilor") organizate atât în cadrul centrului, cât şi în exterior (de ex: cabinetul medicului de familie). Aceste activităţi pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical sau educator puericultor) sau colaborator extern. Alimentele şi produsele alimentare sunt depozitate în spaţii special amenajate în vederea păstrării atributelor nutritive

ale acestora şi pentru evitarea alterării acestora, în conformitate cu normativele în vigoare (frigidere, lăzi frigorifice etc.). Este recomandat să fie bine gestionat modul de păstrare a alimentelor în spaţiile comune sau în spaţiile individuale ale cuplurilor mamăcopil. Se impune o bună gestiune/urmărire a produsele alimentare pe care familia beneficiară le primeşte de la familia lărgită sau şi le achiziţionează singură. Acestea pot fi expirate sau provenienţa lor să fie neclară, existând riscul unei toxiinfecţii alimentare sau a unor epidemii infecţioase la nivelul întregului serviciu. Deşi mamele îşi menţin întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte copilul, este de preferat să putem preveni astfel de situaţii. De aceea, este recomandabil ca în ROI semnat de mamă la momentul primirii în CM să existe un capitol care să stipuleze statutul acestor alimente şi modul în care vor fi păstrate/depozitate. 6.3. Menţinerea stării de sănătate CM promovează şi întreţine starea de sănătate a beneficiarilor de servicii şi asigură accesul acestora la servicii de

îngrijire a sănătăţii, ca răspuns la nevoile identificate. Copiii rezidenţi în CM beneficiază de asistenţă medicală profilactică şi curativă în vederea unei bune dezvoltări fizice şi psihologice. Starea de sănătate a copilului este permanent urmărită de către mama sa, personal şi medicul de familie. Îngrijirile personale şi de sănătate acordate cuplului mamăcopil se bazează pe nevoile individuale ale acestora,

procesul de analiză şi PPI fiind esenţiale în urmărirea stării de sănătate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei stării de sănătate trebuie introduse în PPI al beneficiarului CM (mamă şi copil). Responsabilul de caz trebuie să cunoască starea de sănătate a fiecărui beneficiar la momentul primirii şi care sunt

recomandările medicale (preventive sau curative) în vederea asigurării unei bune stări de sănătate a cuplului mamă copil şi ca măsură de prevenire a răspândirii unor potenţiale epidemii la nivel instituţional (beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mamăcopil nu trebuie să fie primit în instituţie fără a beneficia de evaluare medicală (şi psihiatrică), cu excepţia cazurilor în care este vorba despre o primire în regim de urgenţă. Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luării deciziei de admitere în CM sunt: Exudat faringian, RBW, Microradiografie, Antigen hepatită, HIV, examen coproparazitologic, coprocultură. În funcţie de proiectul instituţional al CM, este posibil ca rezultatul acestor analize să se constituie în criteriu de

admisie în centru (de ex: pot fi CM care să opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv). Situaţii posibile cu privire la medicul de familie: Dacă mama şi copilul au medic de familie în oraşul în care este localizat CM, iar cabinetul medical nu este localizat

la distanţă foarte mare, este de preferat ca acesta să rămână în continuare medicul curant al cuplului mamăcopil. Dacă mama şi copilul au medic de familie în altă localitate decât în cea în care se află CM, se va recurge la

transferarea fişelor medicale ale mamei şi copilului către un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de către medicul angajat/colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fişelor medicale, medicul angajat/colaborator al centrului va asigura urgenţele mamei şi asistenţa medicală preventivă sau curativă a copilului. Dacă mama şi copilul nu au medic de familie, cuplul mamăcopil trebuie înscris pe listele unui medic de familie sau

al medicului angajat/colaborator al CM. O copie a tuturor analizelor şi recomandărilor medicale, precum şi o copie a fişei medicale a copilului se vor anexa la

dosarul cuplului mamăcopil. În funcţie de vârsta copilului, se va urmări respectarea programului naţional de imunizare. Se va urmări periodic verificarea stării de sănătate a cuplului mamăcopil, programul de intervenţie specifică pentru menţinerea stării de sănătate fiind reactualizat permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor şi obiectivele de sănătate şi îngrijire). Personalul încurajează mamele beneficiare să consulte medicul de familie şi, la recomandarea acestuia, medicii

specialişti, precum şi orice alte servicii specializate de îngrijire medicală: stomatologie, farmacie şi serviciile de terapie şi îngrijire din servicii medicale comunitare corespunzător nevoilor lor. CM sprijină mama în demersul de îngrijire a copilului şi de autoîngrijire, personalul calificat în acest sens va

răspunde tuturor solicitărilor acesteia şi vor fi organizate activităţi (de tipul "atelier de puericultură", "şcoala părinţilor") care au drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor acordate copilului în vederea unei dezvoltări armonioase. În cadrul serviciului se vor organiza, activităţi specifice, adresate beneficiarelor centrului şi care urmăresc asigurarea

unei stări bune de sănătate, respectiv: a) îndrumare, sprijin şi consiliere pe probleme de sănătate, b) igienă şi îngrijire personală, c) nutriţie şi dietă, d) educaţie pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală şi contraceptivă. Dacă există astfel de activităţi derulate de către serviciile din comunitate, este util pentru mamă să fie încurajată să

participe la acestea. Ideea externalizării unor astfel de servicii vine în sprijinul facilitării reintegrării sociale a mamelor prin intermedierea unor contacte cu membrii comunităţii şi lărgirea cercului de potenţiale resurse pentru beneficiarele CM. În cazul îmbolnăvirilor infectocontagioase ale mamei şi/sau ale copilului şi care nu necesită spitalizare, aceştia sunt

izolaţi întrun spaţiu special amenajat (o cameră utilată cu toate facilităţile şi de acces separat la camera de toaletă). Starea de izolare se menţine în conformitate cu recomandările medicale. Pe toată perioada de "carantină", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate care nu are legătură cu îngrijirea copilului şi va evita contactul cu ceilalţi beneficiari ai CM. Evoluţia stării de sănătate va fi urmărită de către medicul de familie şi de către personalul calificat desemnat de către coordonatorul serviciului (asistent medical, educator puericultor). În cazul în care este necesară internarea copilului în spital, acesta va fi însoţit de mama sa. În cazul în care persoana care necesită spitalizare este mama copilului, responsabilul de caz anunţă în cel mai scurt

timp DGASPC şi managerul de caz, care are responsabilitatea identificării unei soluţii optime pentru cuplul mamăcopil. Situaţii posibile: Dacă mama necesită spitalizare de maxim o săptămână, copilul acesteia poate rămâne în CM şi să fie îngrijit de

către personalul de îngrijire şi educare, doar cu dispoziţia directorului general/executiv al DGASPC. Dacă mama necesită spitalizare mai mare de o săptămână, se stabileşte o măsură de plasament pentru copil de

către CPC fie la AMP, fie în familia lărgită a copilului în măsura în care acest fapt este posibil. Dacă internarea este de maximum o lună, la externare, mama şi copilul pot reveni în CM. Dacă mama necesită spitalizare pe o perioadă mai mare de şase luni şi se apreciază că decizia de găzduire a cuplului mamăcopil în CM nu mai poate fi îndeplinită, se caută soluţii pentru instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copil. Pe toată perioada spitalizării mamei, este menţinută relaţia mamăcopil, prin vizite ale copilului la spital (în cazul în

care aceasta nu reprezintă un risc pentru copil), mama fiind informată despre evoluţia copilului. În cazul administrării de medicamente, mama este responsabilă de administrarea medicamentaţiei (preventive şi/sau

curative) prescrisă copilului, precum şi de propria medicaţie, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea medicamentelor. După o evaluare a capacităţii mamei de administrare (de autoadministrare) a medicaţiei, acesteia i se pune la dispoziţie un spaţiu securizat de depozitare a medicamentelor (un dulap/sertar cu cheie), la care poate avea acces şi personalul centrului special desemnat (asistent medical, educatorpuericultor). Asistentul medical/educatorulpuericultor monitorizează starea copilului sau a mamei pe durata medicaţiei şi

apelează la medicul de familie dacă apar motive de îngrijorare generate de orice schimbare apărută în starea de sănătate a acestora şi care influenţează negativ starea de sănătate atât a copilului, cât şi a mamei. Coordonatorul CM se asigură că personalul respectă procedurile stabilite pentru primirea, evidenţa, depozitarea,

manipularea, administrarea şi îndepărtarea medicamentelor. De asemenea, există o evidenţă a tuturor medicamentelor primite, administrate şi care părăsesc CM sau sunt aruncate, pentru a se îndepărta posibilitatea utilizării lor incorecte. Se menţine o evidenţă a medicaţiei curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor autoadministrate). Medicamentele administrate de personal sunt depozitate întrun dulap de metal încuiat, cu acces limitat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Formarea profesională pentru personalul CM trebuie să cuprindă: ? Cunoştinţe de bază referitoare la modalitatea de utilizare a medicamentelor şi de recunoaştere şi combatere a

problemelor provocate de utilizarea acestora; ? Cunoştinţe de bază în acordarea primului ajutor; ? Cunoştinţe de bază referitoare la boli infecţioase şi modul de tratament. Personalul şi beneficiarele au obligaţia de a respecta periodicitatea examenului medical. 6.4. Servicii de educaţie şi consiliere Intervenţia în cadrul CM este o intervenţie centrată pe sarcină, având la bază următoarele principii: ? Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea că soluţia este posibilă pe viitor, facilitează schimbarea în

direcţia dorită. Discuţia trebuie orientată mai curând pe soluţii decât pe probleme; ? Trebuie căutate punctele tari. Acestea trebuie speculate în cadrul demersului de găsire a soluţiei; ? Clienţii sunt de fapt cei interesaţi săşi rezolve propriile probleme; ? Clientul este cel mai "mare" expert în rezolvarea propriilor probleme; ? Orice schimbare în modul în care clientul percepe soluţia la problema sa şi tot ceea ce întreprinde el, afectează pe

toţi ceilalţi care sunt implicaţi în problemă şi cu care el interacţionează (familie, colegi, prieteni). Alături de acest tip de intervenţie, echipa CM va avea în vedere şi intervenţia în situaţiile de criză, abordarea psiho

socială, abordarea comportamentală etc. Pe parcursul găzduirii sale în CM, mama primeşte servicii de suport pentru asumarea rolului matern, astfel încât să

poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale. Mama este ajutată săşi dezvolte competenţele necesare pentru creşterea copilului: cum să hrănească copilul; cum săi arate afecţiune, interes şi încredere; cum să aprecieze corect siguranţa mediului; cum să organizeze activităţile casnice curente; cum să utilizeze metodele adecvate de disciplină; cum săşi controleze anxietatea şi supărarea în faţa unor comportamente dificile sau iritante ale copilului; cum să se joace cu copilul; cum să recunoască şi să răspundă la situaţiile periculoase sau foarte riscante; cum să facă aprecieri pozitive privind comportamentul copilului; cum să fie deschisă spre a învăţa lucruri noi şi de a se dezvolta; cum să aplice reguli flexibile; cum să stimuleze cognitiv copilul în funcţie de stadiul de dezvoltare etc. În CM, mama va beneficia de şedinţe de consiliere sau întâlniri individuale şi de grup. În funcţie de obiectivele PPI,

acestea pot fi realizate de membrii echipei multidisciplinare a centrului (responsabil de caz, educator, psiholog, asistent social) sau de un specialist din exteriorul CM. Unele mame pot fi persoane resursă în cadrul şedinţelor de grup. Fiecare şedinţă de consiliere/întâlnire va avea obiective clare, stabilite cu participarea beneficiarilor. Toate aspectele

discutate în cadrul şedinţelor de consiliere sau a întâlnirilor se vor consemna întro notă, care va trebui să conţină şi propuneri/recomandări pentru următoarele şedinţe/întâlniri, precum şi teme pentru acasă pentru mame. Această notă va fi păstrată în dosarul cuplului mamăcopil. Temele pentru acasă reprezintă în fapt punerea în practică a aspectelor discutate în cadrul întâlnirilor, precum şi reflecţii asupra unor teme. Fiecare mamă va fi încurajată să ţină un jurnal propriu în care să consemneze modul în care îşi îndeplineşte sarcinile

primite, precum şi toate dificultăţile întâmpinate în relaţia cu copilul/copiii. Totodată, ea va fi încurajată să consemneze toate evenimentele importante din viaţa copilului întro "carte a vieţii". Echipa CM va asigura mama că aceste caiete/cărţi sunt confidenţiale şi nici un membru al echipei nu i le va solicita. Echipa multidisciplinară a centrului sau specialistul din cadrul echipei îi poate propune mamei participarea familiei

sau doar a unui membru al familiei la şedinţele de consiliere/întâlniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei multidisciplinare va fi respectată. Şedinţele de consiliere şi întâlnirile vor urmări: ? dezvoltarea abilităţilor parentale; ? dobândirea încrederii în sine şi în ceilalţi; ? dobândirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilităţilor de comunicare; ? dezvoltarea capacităţii de a lua decizii; ? dobândirea de cunoştinţe privind serviciile sociale; ? drepturile pe care le au în calitatea lor de părinţi; ? pregătirea părăsirii CM; ? pregătirea pentru naştere în cazul gravidelor; ? dezvoltarea abilităţilor privind gestionarea timpului, a banilor şi a crizelor. Şedinţele de consiliere şi întâlnirile se vor desfăşura în încăperi liniştite, de dimensiuni adecvate. În aşezarea

clienţilor trebuie să se ţină cont de "spaţiul intim" al fiecăruia, acesta fiind definit ca aria fizică din jurul fiecărui client care îi asigură lui confort şi siguranţă (60 cm). Şedinţele şi întâlnirile individuale vor avea loc în birourile membrilor echipei multidisciplinare. Aceste birouri vor fi

dotate cu mobilier adecvat şi vor asigura ambianţa şi confortul necesar desfăşurării unor astfel de întâlniri. Şedinţele şi întâlnirile de grup se vor desfăşura în camera de zi, dotată cu mobilier adecvat şi confortabil (fotolii,

canapele, scaune, masă rotundă, dulapuri) şi cu un televizor. Întâlnirile individuale pot fi: ? de tip suportiv, ? de tip terapeutic şi ? de tip educativ. Întâlnirile de grup pot lua forma: ? grupului de suport, ? grup de discuţii,

? atelier de puericultură şi ? babyclub. Programarea acestor întâlniri se va face de către echipa multidisciplinară cu implicarea mamei/mamelor. În anexa 5

sunt câteva repere pentru înregistrarea întâlnirilor sub forma unor note. Grupul de suport Grupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decât grupul de discuţii. Grupul de suport se va organiza

săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. Decizia de întrunire a grupului de suport aparţine mamelor după ce acestea au fost informate cu privire la modul în care funcţionează acesta şi principiile carei stau la bază. Grupurile de suport sunt moderate de către un membru al echipei CM şi constituie ocazii pentru mame să înţeleagă dificultăţile cu care se confruntă celelalte mame, dar şi să găsească soluţii la problemele cu care se confruntă, învăţând din experienţa acestora. Grupul de discuţii are un caracter mai puţin formal, echipa CM încurajândule pe mame să se întâlnească şi să

discute pe teme care le interesează. Atelierul de puericultură Atelierul de puericultură poate fi organizat săptămânal la o oră convenabilă pentru toate mamele din centru. Se vor

avea în vedere următoarele teme: noţiuni de dezvoltare a copilului dezvoltarea limbajului, dezvoltare cognitivă şi emoţională; îngrijirea noului născut: primele contacte, schimbarea scutecelor, baia, somnul, plimbările în aer liber, hainele,

temperatura camerei, expunerea la soare; alăptarea la sân şi cu ajutorul biberonului; îngrijirea copilului în primul an de viaţă: hrănirea copilului, plânsul copilului, progresele în dezvoltare etc. sănătatea fizică a copiilor: aspecte legate de alimentaţia copiilor, prevenirea accidentelor şi de îngrijirea danturii; sănătatea mentală a copiilor: stima de sine, disciplină, dezvoltarea sexualităţii, muzică, bunele maniere, citit, sarcini

casnice, jocul etc.; probleme frecvente de comportament: gelozia între fraţi, anxietatea de separare, anxietatea de tot ce e străin, crize,

folosirea de cuvinte urâte şi înjurături, agresivitate, hiperactivitate, lentoare; provocări obişnuite în procesul de dezvoltare: mersul la toaletă, controlul sfincterelor, somnul, probleme obişnuite

legate de somn, crize, suptul degetului, mâncatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se ataşează copilul, suzeta, bâlbâială, gesturi ritmice; copil născut prematur, moartea ca eveniment în viaţa unui om; copiii cu dizabilităţi, probleme de învăţare; îngrijirea copilului de către altcineva decât de părinţi; noi provocări: jocurile pe calculator, navigarea pe internet, alcoolul şi drogurile, creşterea copiilor fără violenţă,

televiziunea, filmele etc. îngrijirea sănătăţii copilului: relaţia cu medicul de familie, control periodic, administrarea medicamentelor,

spitalizarea, alimentaţia pe perioada bolii, izolarea în situaţia unor boli contagioase, primul ajutor şi urgenţele, principalele boli ale copilăriei, bolile contagioase. Activitatea de babyclub Această activitate este mediată de doi profesionişti (psiholog şi educator/educatorpuericultor) şi îşi propune să

observe relaţia mamăcopil şi dezvoltarea copilului (motricitate, limbaj, relaţiile cu ceilalţi, explorarea ambientului, afectivitatea, dezvoltare cognitivă). Atitudinea profesioniştilor nu este una directivă, ci de atenţie şi încurajare a explorării copilului dublată de o mare disponibilitate în a se angaja întrun joc cu copilul atunci când el iniţiază relaţii. Psihologul are un rol de observator pasiv (răspunde iniţiativelor mamei şi copilului) al acestei activităţi, educatorul fiind observatorul activ (iniţiază jocuri cu mama şi copilul şi răspunde iniţiativelor acestora, în egală măsură). Activitatea este foarte importantă pentru ambii beneficiari, favorizând separarea treptată a copilului de mama sa (de ex: în vederea înscrierii la creşă a copilului şi începerea lucrului de către mama sa). Programul clubului este stabilit împreună cu mamele astfel încât să nu se suprapună cu alte activităţi sau demersuri

exterioare şi să fie adaptat ritmului copilului de somn şi alimentaţie. În CM, mama primeşte informaţii referitoare la metodele contraceptive. Obiectivul acesteia este să ajute mama sau

cuplul din care aceasta face parte: să decidă dacă are nevoie şi doreşte să folosească o metodă de contracepţie; să aibă o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive pe care o va folosi (contracepţia naturală; metode

de barieră; contracepţia hormonală; dispozitive intrauterine; implantele subdermice; sterilizarea chirurgicală; contracepţia de urgenţă); să înveţe modul de folosire a metodei alese. Utilizând resurse din interiorul sau din exteriorul CM, responsabilul de caz va facilita organizarea de activităţi de

educaţie pentru sănătate: ? igienă şi îngrijire personală; ? acordarea primului ajutor; ? nutriţie şi dietă; ? schema de vaccinări a copilului; ? infecţii cu transmitere sexuală, elemente de educaţie contraceptivă şi sexuală. Se recomandă ca echipa CM să îşi dezvolte un manual care să stea la baza organizării atelierului de puericultură şi

va aprecia sesiunile minime la care ar fi util să participe fiecare mamă în parte. Pentru buna desfăşurare a tuturor acestor întâlniri echipa CM pregăteşte materiale de suport şi încearcă elaborarea

de materiale video pe diverse teme. 6.5. Servicii de consiliere juridică Mama primeşte informaţii de natură juridică pentru: a beneficia de toate drepturile prevăzute de lege, inclusiv concediu de creştere a copilului, alocaţia de stat pentru

copil, venitul minim garantat, alocaţia complementară, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală; obţinerea actelor de identitate, de stare civilă şi în general al documentelor personale şi ale copilului; cunoaşterea procedurii prin care se poate stabili paternitatea copilului; introducerea acţiunii de divorţ şi pe tot parcursul procesului; închirierea unei locuinţe încheierea unui contract scris de închiriere, conform legii nr. 114/1996; a întreprinde orice alte demersuri care se impun în condiţiile în care e vorba de violenţă în familie, abuz, neglijare

sau exploatare. 6.6. Servicii pentru dobândirea deprinderilor de viaţă independentă În CM, mama este sprijinită în vederea dobândirii deprinderilor de viaţă independentă. În acest scop se vor iniţia

activităţi pentru: formarea deprinderilor de gestionare a timpului, deprinderi de muncă, deprinderi de gestionare a banilor, deprinderi de folosire a resurselor comunităţii etc. 6.7. Servicii de integrare socială La solicitarea mamei, cuplul mamăcopil primeşte servicii de suport pentru restabilirea relaţiilor cu familia şi cu tatăl

copilului. Acest proces se va desfăşura în mod treptat prin vizita asistentului social la domiciliul familiei mamei sau al tatălui copilului, prin invitarea acestora la centru şi implicarea lor în diferite activităţi ale centrului/ale mamei în centru şi prin participarea membrilor familiei la şedinţele de consiliere. Toate aceste activităţi vor fi consemnate, întocminduse anchete sociale şi note de întâlnire/consiliere. Pentru atingerea acestui obiectiv, responsabilul de caz primeşte sprijin din partea SPAS (sau a persoanei cu atribuţii

în asistenţa socială de la nivelul comunelor) de la domiciliul familiei/tatălui. Sprijinul oferit de SPAS poate consta în: participarea împreună cu responsabilul de caz la efectuarea anchetei sociale la domiciliul mamei/familiei acesteia/tatălui copilului; efectuarea de vizite la domiciliul familiei pentru a discuta anumite aspecte stabilite împreună cu responsabilul de caz; oferirea tuturor informaţiilor solicitate de către familie/tatăl copilului. La solicitarea mamei, responsabilul de caz va sprijini mama în vederea stabilirii paternităţii copilului, chiar dacă relaţia

dintre mamă şi tatăl copilului nu poate fi restabilită. În acest scop, mamei i se explică importanţa stabilirii paternităţii copilului din perspectiva construirii identităţii copilului. Mama este încurajată să iasă cu copilul în afara centrului pentru plimbări în parc, participare la diferite activităţi. În condiţiile în care obiectivul este integrarea cuplului mamăcopil în comunitate, mama primeşte sprijin pentru

identificarea unei locuinţe. În acest sens, mama este ajutată săşi întocmească dosarul pentru o locuinţă socială, în conformitate cu prevederile legii nr. 114/1996 sau beneficiază de sprijin pentru identificarea unui spaţiu de locuit cu chirie. O copie a cererii depuse la primăria de la domiciliul mamei este păstrată la dosarul cuplului mamăcopil, responsabilul de caz verificând periodic stadiul soluţionării acesteia. Responsabilul de caz înştiinţează serviciul de asistenţă socială cu privire la cererea depusă de mamă pentru o locuinţă socială. Totodată, mama poate beneficia, după caz, de alocaţia de susţinere, care se acordă lunar familiilor monoparentale

dacă realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la o sumă prevăzută de legislaţia în vigoare. Conform OUG nr. 105/2003 aprobată prin Legea nr. 41/2004, prin persoană singură se înţelege persoana care se află în una dintre următoarele situaţii: a. este necăsătorită; b. este văduvă; c. este divorţată; d. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească; e. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă

privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor; f. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)e); g. a fost numită tutore sau i sau încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se află în una dintre

situaţiile prevăzute la lit. a)c), cu excepţia AMP. Alocaţia de susţinere se acordă pe bază de cerere însoţită de actele doveditoare privind componenţa familiei şi

veniturile acesteia. Cererea pentru stabilirea şi acordarea alocaţiei se întocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistrează la primăria localităţii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială locuieşte familia. În situaţia în care copilul nu a fost botezat, la solicitarea mamei, echipa centrului o poate sprijini în găsirea unor naşi

de botez pentru copil şi să boteze copilul conform opţiunii mamei. Tot în vederea respectării şi păstrării identităţii religioase, mama nu va fi oprită săşi continue relaţiile cu comunitatea religioasă din care provine. 6.8. Servicii de integrare profesională

Pentru integrarea profesională, mama primeşte servicii de suport pentru găsirea unui loc de muncă potrivit competenţelor pe care le are. În acest scop, CM deţine informaţii privind oferta de pe piaţa de muncă în baza unor convenţii de colaborare încheiate între DGASPC/OPA şi instituţiile/organizaţiile relevante. Mama primeşte sprijin pentru dobândirea deprinderilor necesare participării la interviurile de angajare. Mama este

învăţată cum săşi întocmească curriculum vitae (anexele 3 şi 4 modele de curriculum vitae), cum săşi pregătească dosarul necesar pentru participarea la concursul de angajare şi cum să abordeze corect un interviu de angajare. Totodată, dacă e vorba de prima experienţă de muncă, mama primeşte sprijin pentru a se adapta cerinţelor locului de muncă şi beneficiază de consiliere pentru a stabili un echilibru între locul de muncă şi familie. În acest scop, responsabilul de caz beneficiind de sprijinul celorlalţi membrii ai echipei multidisciplinare a centrului va organiza întâlniri individuale/grup cu mamele care necesită un astfel de sprijin. Pentru ilustrarea demersurilor făcute pentru atingerea acestui obiectiv, dosarul mamei va conţine un curriculum vitae şi consemnarea tuturor interviurilor de angajare la care a participat şi rezultatele obţinute. Dacă mama sa angajat pe perioada şederii în CM, dosarul va conţine o adeverinţă de la locul de muncă. Responsabilul de caz va urmări procesul de integrare al mamei la locul de muncă prin solicitarea de informaţii de la mamă. Responsabilul de caz, cu permisiunea mamei, va stabili un contact iniţial cu şeful direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat şi pentru a interveni în vederea soluţionării eventualelor probleme legate de integrarea la locul de muncă. În situaţia în care mama nu are o pregătire corespunzătoare cerinţelor de pe piaţa muncii, specialiştii CM îi facilitează

participarea la cursuri de calificare/recalificare/reconversie profesională. Dosarul mamei va conţine un document care să ateste participarea la cursuri sau absolvirea acestora. AJOFM organizează, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. Persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă au posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Prin Legea nr. 107/2004 care a modificat şi completat Legea nr. 76/2002, sau creat noi oportunităţi de orientare a activităţii de formare profesională către mediul rural şi către anumite grupuri ţintă care nu beneficiau de servicii de formare profesională gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesională beneficiază şi următoarele categorii: ? persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai

mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, ? persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului, ? persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru

invaliditate, ? persoane aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională, au

următoarele drepturi: ? să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe durata cursului, ? să beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale, ? să beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea

de pregătire, ? să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale. Dacă şia întrerupt studiile şi îndeplineşte condiţiile cerute de lege, mama primeşte sprijin pentru continuarea

acestora. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, mama este ajutată de celelalte beneficiare din centru pentru îngrijirea copilului,

ajutânduşi şi ea la rândul ei colegele. Mamele sunt încurajate să dezvolte relaţii de colaborare şi sprijin reciproc, responsabilii de caz asigurânduse că îngrijirea copiilor nu este perturbată. Mamele sunt ajutate săşi înscrie copiii la creşă/grădiniţă/şcoală sau la un centru de zi, aflat în vecinătatea CM.

Responsabilul de caz supervizează modul în care mama îşi îndeplineşte obligaţiile din acest punct de vedere şi ţine legătura cu învăţătoarea copilului sau cu personalul centrului de zi. În procesul de pregătire a momentului în care mama părăseşte CM, responsabilul de caz îi acordă sprijin pentru transferul copilului la o creşă/grădiniţă/şcoală sau la un centru de zi aflat în vecinătatea viitorului domiciliu al mamei. 6.9. Servicii postrezidenţiale Cu acordul mamei, managerul de caz şi responsabilul de caz aduc la cunoştinţa SPAS de la domiciliul mamei,

conţinutul PPI imediat după întocmirea acestuia. Referitor la SPAS, există mai multe posibilităţi, care se iau în considerare în funcţie de caz: ? Dacă obiectivul este integrarea cuplului mamăcopil în familia extinsă, atunci SPAS cu care se colaborează este cel

de la domiciliul familiei extinse. ? Dacă obiectivul este restabilirea relaţiilor cuplului mamăcopil cu tatăl copilului şi aceştia vor avea domiciliul comun,

atunci SPAS cu care se colaborează este cel de la acel domiciliu. ? Dacă obiectivul este integrarea cuplului mamăcopil în comunitate, atunci domiciliul mamei şi SPAS responsabil se

va stabili împreună cu mama. Pe tot parcursul şederii mamei în centru, responsabilul de caz va informa SPAS asupra stadiului îndeplinirii

obiectivelor prevăzute în PPI. Dacă se întâmplă ca domiciliul ulterior al mamei să se schimbe, cele două SPAS vor fi informate. Cu cel puţin o lună înainte de părăsirea centrului, responsabilul de caz stabileşte o întâlnire (anexa 7) cu asistentul

social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atribuţii în asistenţa socială de la nivelul comunei) pentru a revizui planul de servicii întocmit iniţial, astfel încât acesta să poată fi aplicat imediat după părăsirea centrului. Mama va fi implicată în mod activ în acest proces şi va primi toate informaţiile legate de atribuţiile SPAS şi de drepturile de care ar putea să beneficieze în raport cu acesta. Planul de servicii revizuit va cuprinde: ? periodicitatea vizitelor (respectânduse dorinţa mamei din acest punct de vedere), ? integrarea copilului în noua creşă/grădiniţă/şcoală sau centru de zi, ? acordarea tuturor drepturilor de care beneficiază conform prevederilor legale, ? consiliere. O copie a noului plan de servicii se va ataşa la dosarul mamei din CM, dar şi la dosarul managerului de caz. Mama este încurajată să participe la întâlnirile grupurilor de părinţi, în condiţiile în care aceste iniţiative sunt

dezvoltate la nivelul comunităţii din care face parte. Mama este încurajată să solicite sprijinul SPAS, ori de câte ori se confruntă cu dificultăţi în procesul de creştere şi educare a copilului/copiilor. Mama este încurajată să dezvolte relaţii de întrajutorare cu membrii familiei şi cu vecini. Dacă restabilirea relaţiilor cu familia extinsă nu a reuşit pe parcursul şederii mamei în centru, mama va fi încurajată

să continue să rezolve conflictul cu părinţii săi, beneficiind în acest scop de sprijin din partea SPAS şi al specialiştilor centrului de consiliere şi sprijin pentru părinţi. În situaţia în care un cuplu mamăcopil va fi transferat dintrun judeţ în altul, atunci toate principiile care stau la baza

unui proces de transfer vor fi respectate (asigurarea că toţi cei implicaţi deţin informaţiile care le sunt necesare pentru luarea celor mai bune decizii).

CAPITOLUL 7 MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

CM funcţionează în acord cu un proiect instituţional întocmit în baza prevederilor standardelor minime obligatorii în vigoare şi a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mamăcopil. 7.1. Noţiuni generale Proiectul instituţional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele, activităţile şi resursele pe care le

antrenează organizaţia în cazul nostru CM pentru a funcţiona în conformitate cu standardele minime de calitate. De ce un proiect? Pentru că CM ca orice serviciu pentru copil şi familie este o structură dinamică şi flexibilă care nu poate fi

caracterizată doar printrun regulament intern. Adaptândune tendinţelor actuale, în managementul organizaţiei se utilizează tot mai mult termenul de "proiect". Proiectul instituţional: ? este un sistem viu, complex, constituit dintrun ansamblu de elemente interdependente, în permanentă interacţiune; ? evoluează spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele centrului, cu strategia sa de dezvoltare, dar şi cu

contextul în care se desfăşoară, cu nevoile şi problemele comunităţii. În viaţa unui proiect sunt antrenate în primul rând resurse (umane, materiale, documentare, financiare) aflate la baza

derulării activităţilor care vizează atingerea obiectivelor. Proiectul se finalizează cu rezultate evaluabile: ? din prisma impactului activităţilor asupra publicului ţintă (beneficiari direcţi şi/sau indirecţi, de exemplu mame

rezidente în centru şi copiii acestora) şi asupra celorlalţi parteneri participanţi la proiect şi ? din prisma eficienţei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale, documentare, financiare) au fost

gestionate. Proiectul instituţional: ? Este caracterizat de contextul în care se desfăşoară şi de finalitatea sa. ? Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezintă aceleaşi caracteristici. ? Este deschis către alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (instituţii şi organizaţii partenere,

comunitatea în ansamblul ei). ? Are propriile sale reguli şi mecanisme de adaptare la lumea exterioară. ? Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilităţi şi acţiuni programate legate de o logică a finalităţii. ? Reprezintă un element al schimbării, un proces creativ şi formativ. Proiectul instituţional este suportul inovaţiei, al schimbării, al dinamicii activităţii totul în beneficiul publicului pe care

îl reprezintă şi ale cărui interese le promovează. Pentru a aplica standardele minime de calitate la nivelul fiecărui centru în parte se redactează un proiect instituţional, care respectă componentele documentului de referinţă. Astfel, proiectul instituţional va conţine următoarele capitole, nominalizate în standardele minime obligatorii: a) definiţia, b) misiunea, c) principiile, d) obiectivele de dezvoltare instituţională,

e) activităţile, f) clienţii şi nevoile specifice ale acestora, g) resursele umane, materiale şi financiare disponibile şi potenţiale, e) relaţiile de parteneriat în comunitate. În stabilirea obiectivelor de dezvoltare instituţională şi a activităţilor, echipa parcurge următoarele etape: ? evaluează situaţia la momentul elaborării proiectului; ? se identifică problemele (care sunt standardele care nu sunt îndeplinite corespunzător); ? se stabilesc obiectivele operaţionale (astfel încât prin proiectul instituţional să se ajungă la respectarea tuturor

standardelor, intervenind asupra situaţiilor problemă întrun timp determinat şi specificat); ? pentru fiecare obiectiv se propun activităţile concrete ce vor fi realizate, calendarul, resursele umane, resursele

materiale, documentare şi financiare; ? se estimează rezultatele şi momentele de evaluare. Văzut din perspectiva standardelor minime obligatorii, proiectul instituţional este alcătuit din mai multe subproiecte,

care interacţionează şi se completează reciproc, astfel încât să tindă, ca ansamblu, către aplicarea standardelor în contextul specific al instituţiei respective. Orice serviciu (obligatoriu cel de tip rezidenţial, deci şi CM) trebuie să aibă un registru de consemnare a

evenimentelor deosebite. Se vor consemna accidentele survenite în centru, îmbolnăvirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu sau fără părăsirea copilului, infracţiunile, acuzaţiile privind comportamentul inadecvat al unui membru al echipei, etc. (Standardul 21 din standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidenţial aprobate prin ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 21/2004). 7.2. Proiectul instituţional 7.2.1. În cazul înfiinţării unui nou CM, proiectul instituţional trebuie conceput din perspectiva standardelor minime

obligatorii. Aceste prevederi sunt relativ uşor de transpus în textul proiectului, fiindcă nu există probleme iniţiale, de neconcordanţă sau de nerespectare a standardelor. Se construieşte astfel, de la început, o "cultură instituţională" bazată pe standardele minime obligatorii, care pe parcurs va evolua către o depăşire calitativă a condiţiilor "minime obligatorii". Existenţa standardelor aprobate prin ordin obligă DGASPC/OPA să prevadă întrun proiect de CM toate componentele legate de condiţiile de locuit, educaţie, îngrijire, socializare, să întocmească o organigramă corespunzătoare şi o structură multidisciplinară a echipei capabilă să asigure îndeplinirea misiunii. Un aspect deosebit de important fără de care nu poate fi propusă înfiinţarea unui nou CM este compatibilitatea

acestui proiect cu strategia judeţeană sau locală în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Datele statistice şi nevoile reale ale comunităţii argumentează nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui CM. Fiind un serviciu de prevenire a intrării în dificultate a copilului, acordat mamei şi copilului, acest tip de centru va fi creat în acord şi cu alte strategii judeţene de exemplu în domeniul sănătăţii, deoarece mamele care riscă să îşi abandoneze copiii pot fi depistate cu sprijinul medicilor de familie şi al personalului maternităţilor. Dialogul între actorii comunitari şi complementaritatea strategiilor şi planurilor de acţiune la nivel judeţean şi local sunt

condiţii fundamentale pentru a elabora şi pune în practică un proiect instituţional. 7.2.2. În cazul unui CM deja funcţional, care trebuie să se încadreze în cerinţele standardelor minime obligatorii,

proiectul instituţional devine un proiect de promovare a schimbării. Componentele la care sau identificat probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge întrun timp determinat la respectarea în totalitate a standardelor minime obligatorii. Schimbarea se poate produce când misiunea nu mai este aceeaşi, când ai o perspectivă diferită asupra beneficiarilor

etc. Gestiunea schimbării este unul din rolurile majore ale managementului, luarea deciziilor se centrează atât pe rezolvarea problemelor, cât şi pe proiectarea viitorului centrului. Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului CM, poate ajuta la mobilizarea şi motivarea personalului. În acelaşi timp,

proiectul de schimbare afectează "cultura organizaţională" deja existentă, dezlănţuind atât forţe de sprijin, cât şi forţe de rezistenţă din partea personalului. În literatura de specialitate se afirmă că toată dificultatea funcţiei manageriale se poate sintetiza în următoarea

propoziţie: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai întâi să îl ai". A avea un obiectiv înseamnă al conştientiza, al înţelege, al interioriza, a şti săl explici şi celorlalţi, determinândui

să şil asume. Poţi atinge un obiectiv doar dacă acesta îţi aparţine. Întro organizaţie, obiectivele de schimbare trebuie să fie întotdeauna clar definite, şi aceasta nu doar la nivelul

ansamblului centrului, ci pentru fiecare componentă în parte, întro manieră operaţională şi pe înţelesul fiecărui membru al echipei. Exemplu: pentru aplicarea standardului 6 coordonatorul propune ca obiectiv "îmbunătăţirea atitudinii personalului în

sensul valorizării mamei în rolul său de părinte, în spiritul respectării confidenţialităţii şi a demnităţii cuplului mamă copil". Deoarece este formulat general, este necesar ca acest obiectiv să fie "tradus", astfel încât personalul să înţeleagă cum să se adreseze mamelor, ce să facă şi ce să nu facă pentru a le încuraja şi respecta, exemplificând cu unele practici negative care ar trebui schimbate. A avea cu adevărat un obiectiv de schimbare întrun proiect instituţional înseamnă că acest obiectiv este la fel

perceput nu doar de coordonator, ci de toţi membrii echipei. Pentru a reduce cât mai mult rezistenţa la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului instituţional adaptat

standardelor să se facă cu antrenarea personalului, în condiţii de comunicare şi transparenţă. Un rol important îl au

activităţile de formare, de altfel obligatorii şi menţionate în standarde, care trebuie să însoţească orice schimbare în proiectul instituţional. 7.3. Evaluarea şi reevaluarea proiectului instituţional Proiectul instituţional este evaluat/reevaluat cel puţin o dată pe an, pentru a aprecia gradul de respectare a

standardelor minime obligatorii. Această evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmărinduse îndeplinirea indicatorilor. Se va acorda o atenţie particulară acelor componente care au făcut obiectul proiectului de schimbare pe parcursul anului, dar fără a le subestima pe celelalte, care funcţionau corespunzător în momentul evaluării iniţiale, dar care se puteau modifica. Evaluarea anuală este în mod obişnuit o evaluare internă, dar în situaţii deosebite (reclamaţii, disfuncţionalităţi grave)

se realizează evaluări externe. Procesul de evaluare internă se bazează pe: ? rapoartele de activitate şi fişele de autoevaluare ale membrilor echipei ? documentele interne ale centrului (evidenţa cazurilor, PPI ale beneficiarilor, registrul de evidenţă a reclamaţiilor,

registrul de consemnare a evenimentelor deosebite etc.) ? fişe de exprimare a opiniei completate de beneficiare/satisfacţia beneficiarilor Propunem organizarea unei reuniuni de evaluare internă anuală pe baza următoarei grile: ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬ Aria de interes Posibile teme de

dezbatere +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+A. Locul CM în sistemul judeţean/local de servicii: 1. Admiterea

în CM Procedura de admitere a mamei este funcţională? Care sunt dificultăţile practice? 2. Locul CM în sistemul Este CM cunoscut în comunitate? judeţean/local de servicii Cum se relaţionează cu celelalte servicii sociale din sistem? 3. PPI Au fost elaborate PPI pentru toate mamele beneficiare? 4. Managementul de caz la Care este rolul managerului de caz şi al responsabilului nivelul CM de caz? Se aplică procedeele specifice managementului de caz? +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+B. Domeniile de intervenţie

1. Găzduirea, ambientul şi asigurarea hranei 1.1. Amplasamentul şi Amenajarea interioară este funcţională şi corespunde sau amenajarea interioară nu misiunii centrului. Care sunt propunerile de îmbunătăţire? 1.2. Măsurile de siguranţă şi Au fost respectate măsurile de siguranţă din regulament? securitate Au fost cazuri de accidentare, fugă, intrări ale persoanelor nedorite etc.? 1.3. Condiţii de locuit Antrenarea mamelor în amenajarea şi întreţinerea 1.4. Asigurarea hranei spaţiilor, pregătirea şi servirea meselor etc. 1.5. Menţinerea stării de Au fost probleme în menţinerea stării de sănătate sănătate (epidemii, cazuri deosebite) Care este relaţia cu medicul de familie? 2. Educaţia şi consilierea Modul de desfăşurare al activităţilor educative, beneficiarelor individuale şi de grup Modul de desfăşurare al activităţilor de consiliere 3. Integrarea socială şi Reuşite şi nereuşite în integrarea socială şi profesională profesională a mamelor 4. Încetarea rezidenţei

+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+C. Managementul CM 1. Proiectul instituţional 2. Managementul resurselor umane 2.1. Structura şi atribuţiile Fişele de post ale personalului sunt valabile sau trebuie personalului reactualizate? 2.2. Formarea personalului Cum sa realizat formarea personalului şi nevoile de formare pentru anul următor? 2.3. Comunicarea internă şi Comunicarea internă este sau nu corespunzătoare pentru munca în echipă nevoile personalului şi ale coordonatorului?

Personalul lucrează în echipă? 2.4. Supervizarea profesională Supervizarea funcţionează? +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+D. Protecţia împotriva abuzurilor Procedurile pentru prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea şi soluţionarea suspiciunilor sau acuzaţiilor de abuz asupra cuplului mamăcopil sunt cunoscute şi se aplică? L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

În abordarea temelor de discuţie enumerate se vor evidenţia: ? aspectele pozitive (orice evaluare centrată pe punctele forte, inclusiv la o organizaţie, are un important rol suportiv

pentru toţi membrii echipei) ? dificultăţile întâmpinate şi cum ar putea fi ele depăşite (prin demersuri interne, care ţin de managementul CM, de

ROF/MOF, de rolul personalului şi prin demersuri externe, care sunt în aria de competenţă a direcţiei, a autorităţilor locale/judeţene) ? propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii

La reuniunea de evaluare anuală vor participa membrii echipei, un reprezentant al DGASPC, managerii de caz cu care sa colaborat şi 12 reprezentante ale mamelor beneficiare actuale rezidente. Este de preferat să fie invitată la reuniune una dintre mamele care au beneficiat de servicii în anul care face obiectul evaluării, dar a părăsit CM şi sa reintegrat în familie. Coordonatorul CM desemnează un raportor intern care va consemna discuţiile şi opiniile.

CAPITOLUL 8 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Calitatea îngrijirii cuplului mamăcopilul în CM depinde în mod esenţial de calitatea şi competenţele personalului. Fiecare CM va asigura o gestiune a personalului în concordanţă cu criteriile de calitate şi cu cele mai noi tendinţe ale

managementului resurselor umane. Categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CM sunt stabilite astfel încât să se asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a funcţiilor specifice acestui serviciu. 8.1. Structura şi atribuţiile personalului Organizarea personalului se realizează întro manieră care să optimizeze intervenţia fiecărui profesionist individual şi

a echipei în ansamblul ei, asigurânduse atenţia cuvenită mamelor şi copiilor din centru. Stabilirea sarcinilor profesionale prin prisma asigurării calităţii: În stabilirea sarcinilor profesionale se va ţine cont de următoarele criterii: nevoile specifice ale cuplului mamăcopil, localizarea şi caracteristicile CM, funcţiile exercitate de profesionist şi timpul alocat fiecăreia dintre aceste funcţii (de ex: educatorul desfăşoară o serie

de funcţii în legătură directă cu mama şi copilul, dar pe lângă acestea el trebuie să aibă un timp de lucru bine definit pentru a lucra cu ceilalţi profesionişti, pentru a completa fişe de observare, pentru a se perfecţiona sau specializa etc.), intervenţia personalizată, riscul de stress al personalului. Organigrama de personal în CM lucrează o echipă pluridisciplinară formată din: 1. Coordonator CM (profesionist cu studii superioare în domeniul sociouman) 2. Asistent social (profesionist cu studii superioare, 1 asistent social pentru maximum 56 cazuri). Dacă CM oferă condiţii de găzduire pentru maximum 6 mame, un post de asistent social este suficient; dacă această

capacitate este mai mare (810 mame), vor fi încadraţi 2 asistenţi sociali. 3. Psiholog (profesionist cu studii superioare 1 post) poate fi angajat cu normă întreagă sau cu normă parţială;

aceasta depinde de dimensiunea CM, precum şi de resursele umane existente la DGASPC/OPA. 4. Educator (profesionist cu studii liceale sau postliceale pedagogice de tipul educatorului sau educatorpuericultor, 3

posturi) asigură permanenţa pe timpul zilei. 5. Asistent puericultor (1 post) În funcţie de resursele centrului, în schema de personal pot fi incluse şi următoarele posturi; Paznic 3 norme lunare, în contextul asigurării pazei doar pe timpul nopţii. Administrator sau magazioner (1 post) Bucătar (1 post) ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬ Ocupaţia Nivel Atribuţii

principale studii +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Coordonator CM Superior coordonează întreaga activitate a CM reprezintă centrul în relaţiile sale organizaţionale

asigură respectarea şi aplicarea standardelor minime de calitate răspunde de managementul echipei şi de buna comunicare internă verifică şi validează documentele referitoare la intrarea/ieşirea cuplului mamăcopil, PPI, evaluarea internă, evaluarea personalului etc. +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Asistent social Superior exercită funcţia de responsabil de caz, contribuind la implementarea efectivă a PPI; în această calitate face raportările către managerul de caz şi asigură

evaluarea/reevaluarea PPI, cu acordul mamei şi, după caz, cu consultarea tatălui copilului/membrilor familiei mamei realizează anchete sociale şi face demersuri pentru responsabilizarea tatălui şi sensibilizarea membrilor familiei astfel încât să pregătească reintegrarea familială a mamei în cel mai scurt timp şi în cele mai bune condiţii. În acest sens, lucrează în parteneriat cu asistentul social din cadrul SPAS (sau

cu persoana cu atribuţii în asistenţă socială) din localitatea în care mama şi copilul vor domicilia după părăsirea CM se relaţionează cu alte servicii din comunitate, pentru pregătirea reintegrării profesionale şi sociale a mamei +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Psiholog Superior exercită funcţia de responsabil de caz asigură evaluarea şi reevaluarea psihologică a mamei, a evoluţiei

relaţiei afective mamăcopil precum şi a gradului de dezvoltare a responsabilităţii materne consiliază mama şi asigură terapia de specialitate, pentru

depăşirea situaţiilor de criză, consolidarea relaţiilor mamăcopil, reintegrarea familială etc. poate exercita şi rolul de responsabil de caz, cu aceleaşi atribuţii menţionate la asistentul social moderează grupuri de suport asigură terapia antistress a membrilor echipei de personal +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Educator Mediu ajută mama să dobândească deprinderile de bază pentru creşterea copilului, prin activităţi formative individuale şi de grup

asigură supervizarea mamelor şi supravegherea copiilor în spaţiile colective de joacă, răspunzând direct de copiii ale căror mame lipsesc din centru pentru un anumit număr de ore, datorită unor activităţi în comunitate, incluse în PPI observă comportamentul mamei, notează observaţiile în dosarul cuplului mamăcopil şi informează responsabilul de caz asupra situaţiilor mai deosebite, precum şi asupra progreselor

înregistrate +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Asistent Mediu asigură comunicarea permanentă cu medicul de familie puericultor are un important rol formativ, învăţând mamele să respecte

regulile de igienă (igiena personală, igiena copilului, a locuinţei, a alimentaţiei) şi de prevenire a îmbolnăvirilor; activităţile de formare pot fi individuale şi de grup

supervizează acordarea de medicamente copilului de către mamă şi o învaţă regulile de observare şi îngrijire a copilului bolnav pregăteşte întreg personalul şi mamele rezidente în vederea acordării primului ajutor se implică în stabilirea meniurilor şi în buna organizare a programului zilnic, astfel încât copiii să beneficieze de o alimentaţie corectă, de activităţi în aer liber, de suficiente ore de somn; colaborează în acest scop atât cu mamele, cât şi cu educatorii

verifică şi actualizează dosarele cu documentele medicale ale copilului şi mamei +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Paznic Mediu asigură securitatea copiilor şi mamelor rezidente, pe tot (dacă postul parcursul zilei şi nopţii este prevăzut) ţine evidenţa vizitelor în centru şi a ieşirii mamelor,

verificând că aceste plecări sunt autorizate de responsabilul de caz sau de un alt membru al echipei (educator, asistent medical) în general, o persoană angajată pe post de paznic este solicitată să efectueze şi mici reparaţii +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Administrator/ Mediu răspunde de aprovizionarea cu alimente, produse de curăţenie, magazioner alte produse consumabile, precum şi de evidenţa acestor produse (dacă postul asigură întreţinerea clădirii, a instalaţiilor şi echipamentelor este prevăzut)

+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Muncitor bucătar Mediu coordonează pregătirea hranei, conform dietelor stabilite de (dacă postul asistenta medicală, cu acordul mamelor este prevăzut) învaţă mamele să prepare corect hrana şi să o servească corespunzător împreună cu asistenta medicală asigură pregătirea practică a mamelor în tehnicile de hrănire sănătoasă a copilului, în funcţie de vârstă sau aplicarea unor diete speciale L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

8.2. Selecţia personalului Se va asigura selecţia personalului conform unor proceduri care au în vedere atât cunoştinţele şi competenţele

practice ale candidatului, cât şi calităţile sale personale. Selecţia trebuie să se bazeze pe analiza postului şi distribuţia funcţiilor, cerinţele formulate candidaţilor fiind adaptate specificului postului. Procedura de selecţie trebuie să prevadă: ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬ Activităţi Responsabili,

termene +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Elaborarea fişei de post pentru postul vacant +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Definirea profilului candidatului (formare iniţială, experienţă, cunoştinţe, competenţe şi aptitudini personale) +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+Elaborarea unui model de cerere de participare la selecţie cu

anexe +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Definirea probelor de concurs/verificare +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Redactarea şi popularizarea anunţului +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Nominalizarea membrilor comisiei +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Desfăşurarea selecţiei şi anunţarea rezultatelor +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+ Rezolvarea contestaţiilor L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Se vor nominaliza persoanele care au diferite responsabilităţi în pregătirea şi derularea selecţiei de personal şi se vor stabili termene concrete. Selecţia de personal trebuie făcută avânduse în vedere politica judeţeană sau locală de redistribuire/reconversie a

personalului din sistemul de servicii de protecţie a copilului. Se ţine cont de resursele umane existente şi la nivelul direcţiei se identifică din timp soluţii de reconversie pentru personalul unităţilor care se închid. O condiţie esenţială, pe lângă pregătirea complementară de specialitate, este ca persoana care candidează pentru

un post întrun CM să accepte schimbarea şi să dorească să se adapteze la toate exigenţele noului loc de muncă. 8.3. Organizarea eficientă a personalului Următoarele categorii de activităţi (structurate ca programe şi nu ca acţiuni sporadice izolate) contribuie la

organizarea eficientă a personalului şi la menţinerea calităţii: 1. Gestiunea personalului 2. Formarea iniţială şi pregătirea practică obligatorie prevăzută înainte de a începe activitatea în CM 3. Orientarea şi integrarea în echipă a fiecărui nou angajat 4. Supervizarea personalului de către profesionişti cu experienţă 5. Evaluarea calităţii şi pertinenţei activităţii personalului 8.3.1. Gestiunea personalului are în vedere: asigurarea stabilităţii personalului; modelului de organizare eficientă; repartizarea clară a funcţiilor; participarea şi munca în echipă. Stabilitatea personalului Este recunoscut faptul că instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum afectează pozitiv/cultura

organizaţională/continuitate/ creşterea calităţii serviciilor şi a pregătirii profesionale a membrilor echipei/motivaţia salarială. Model de organizare eficientă Se va evita modelul de organizare cu numeroase nivele ierarhice pe verticală, model care creează dificultăţi de

comunicare şi favorizează reducerea asumării responsabilităţii. Dimpotrivă, se recomandă promovarea orizontalităţii şi reducerea pe cât posibil a nivelelor intermediare. Este suficient un coordonator să conducă întreaga echipă: asistenţii sociali, psihologul, educatorii şi asistenta

medicală. Va fi rolul lui să îşi formeze echipa în aşa fel să funcţioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar şi de aceea putem spune că modelul de organizare pe orizontală este adecvat CM. Repartizarea clară a funcţiilor Se întocmeşte organigrama personalului şi se elaborează fişe de post pentru tot personalul. Aceste documente se

aduc la cunoştinţa angajaţilor, fiind obligatorie semnătura angajatului pe fişa sa de post. De asemenea, fiecare angajat cunoaşte responsabilităţile specifice fiecărui membru din echipă. Participarea şi munca în echipă Personalul este informat, consultat şi antrenat în legătură cu proiectarea/implementarea schimbărilor structurale în

centru. Echipa CM trebuie săi cuprindă pe toţi profesioniştii care lucrează în centru şi să aibă legături bine definite cu profesioniştii din serviciile complementare centrului. Se va evita constituirea de grupuri pe profesii (echipa educatorilor, a asistenţilor sociali etc.), care ar crea disfuncţii în centru şi probleme de coordonare. 8.3.2. Formarea personalului Personalul CM are formare iniţială de specialitate, beneficiază de acces la informaţii şi participă la cursuri de

pregătire permanentă pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite cuplului mamăcopil. Formarea şi informarea permanentă a personalului sunt esenţiale pentru asigurarea calităţii serviciilor acordate de

CM. Aşa cum se precizează în standardele minime obligatorii, formarea iniţială de specialitate este obligatorie, dar în nici un caz suficientă mai ales că natura activităţilor din CM este specifică unui serviciu nou, despre care personalul nu a învăţat pe parcursul studiilor iniţiale. A. Formarea noilor angajaţi DGASPC/OPA este obligat să asigure din bugetul sau formarea complementară a fiecărui nou angajat, pentru ca

acesta să înţeleagă specificul locului de muncă, regulile pe care trebuie să le respecte în relaţia cu beneficiarii şi cu colegii, tehnicile de lucru şi formularistica de care răspunde. Se recomandă ca fiecare CM să aibă propriul model de pregătire a noilor angajaţi, elaborat de DGASPC/OPA împreună cu coordonatorul CM, pentru a răspunde nevoilor specifice. Indiferent de postul pe care îl ocupă noul angajat, formarea va aborda obligatoriu aspecte legate de misiunea CM, MOF, ROI, fişa postului. Fiind o activitate cu caracter intern, această formare se poate realiza cu resursele umane ale DGASPC/OPA, fără a

apela la un furnizor de formare autorizat, din sistemul educaţional sau sanitar, evitânduse nu doar costurile suplimentare, ci şi riscul de a organiza un curs preponderent teoretic şi care nu abordează prea clar problematica CM, respectiv: Pentru noii angajaţi pentru posturile de asistent social sau psiholog formatori pot fi coordonatorul centrului, unul

dintre managerii de caz, alţi specialişti ai DGASPC/OPA psiholog, jurist, şef serviciu prevenire etc. În perioada formativă (cu durata de minimum 5 zile lucrătoare) noul angajat va asista la dezbateri de caz, şedinţe de consiliere, alte

activităţi cotidiene din CM şi va discuta ulterior cu formatorul său toate aspectele practice, pentru a se repera cât mai bine în funcţiile pe care le va exercita. Pentru noii angajaţi pentru postul de educator, asistent medical, formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre

asistenţii sociali din CM, psihologul şi chiar un educator cu experienţă. B. Formarea permanentă a angajaţilor CM În primul rând este necesar ca fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul, să participe la un curs de pregătire pe

tema aplicării standardelor minime obligatorii în acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de DGASPC/OPA sau un furnizor de formare (de regulă OPA a căror programe de formare sunt avizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, iar în perspectivă centre de formare regionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului) dar este evident că la proiectarea acestui curs trebuie să îşi aducă contribuţia DGASPC, prin persoana/persoanele care cunosc standardul (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului). Este de preferat să se organizeze cursuri regionale sau interjudeţene pentru coordonatorii CM, deoarece numărul de

coordonatori dintrun judeţ este mic şi nu justifică organizarea unui curs local. În plus, orice activitate de formare regională sau interjudeţeană favorizează schimbul de experienţă şi comunicarea între specialişti cu atribuţii profesionale similare. Cursurile de formare permanentă de care anual trebuie să beneficieze personalul CM vor aborda, pe lângă standarde

şi implicaţiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor angajaţilor. Nevoile de formare pot fi: nevoi recunoscute de angajaţi, care întâmpină dificultăţi în anumite activităţi sau care doresc să înveţe mai multe

tehnici sau să îşi îmbunătăţească stilul de lucru; nevoi rezultate în urma autoevaluării sau evaluării externe a activităţii şi a proiectului instituţional, care pot evidenţia

o serie de disfuncţionalităţi la remedierea cărora se poate ajunge prin îmbunătăţirea competenţelor personalului; nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în urma

modificării strategiilor şi a planurilor de acţiune (fireşti atât pentru un sistem aflat încă în plină reformă, cât şi pentru un sistem în echilibru, care însă îşi propune creşterea continuă a calităţii). Analiza nevoilor de formare trebuie să aibă un caracter continuu, fiind una dintre priorităţile coordonatorului de centru

care conştientizează importanţa calităţii resurselor umane. El va promova o atitudine pozitivă faţă de învăţarea permanentă şi îşi va încuraja echipa să recunoască dificultăţile (inerente întrun astfel de serviciu) cu care se confruntă în relaţia cu cazuri atât de diferite şi de complexe şi să dorească să îşi perfecţioneze modul de lucru. Un raport scris cu privire la nevoile de formare ale angajaţilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru şi va fi pus la dispoziţia DGASPC/OPA, care are obligaţia asigurării resurselor pentru formare minimum 42 de ore anual. Este recomandabil ca formarea permanentă anuală să includă mai multe sesiuni de durată scurtă (o zi sau 1 ½ zile)

pentru a nu afecta funcţionarea centrului, dat fiind că acest serviciu are un număr relativ mic de angajaţi. Vor fi avute în vedere şi temele de formare specificate în anumite standarde de exemplu: protejarea copilului

împotriva abuzului, neglijării şi exploatării (Standardul 12); acordarea primului ajutor (standardul 8) etc. În vederea asigurării accesului la informaţie specializată, în incinta CM (de preferat în sala de reuniuni a echipei) se

recomandă organizarea unui punct de infomare cu o mică bibliotecă de specialitate şi cu un calculator conectat la internet. DGASPC/OPA va încuraja şi facilita participarea specialiştilor la seminarii, schimburi de experienţă şi la reţele profesionale pentru a fi la curent cu noutăţile în acest domeniu de activitate. C. Formarea voluntarilor Colaborarea cu voluntarii este considerată oportună atât pentru îmbogăţirea programelor derulate de CM, cât şi

pentru deschiderea centrului către comunitate. Angajarea de voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin încheierea unui contract de voluntariat. Activitatea voluntară trebuie să fie complementară activităţilor desfăşurate în CM şi să contribuie la îmbunătăţirea

rezultatelor PPI. Pentru ca un program de voluntariat să fie de calitate este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: se stabilesc în prealabil obiectivele operaţionale ale programului de voluntariat, rezultatele dorite şi tipurile de

activităţi având în vedere încadrarea lor în misiunea, obiectivele şi principiile de funcţionare ale CM, se realizează o diferenţiere clară între funcţiile şi atribuţiile voluntarilor şi cele ale personalului, astfel încât să nu se

creeze confuzii, suprapuneri de rol sau deresponsabilizări, coordonarea şi supervizarea activităţii voluntarilor se face de către membrii ai echipei de personal, nominalizaţi de

coordonatorul CM înainte de începerea programului de voluntariat, voluntarii trebuie să respecte şi să promoveze principiile etice şi ale muncii în echipă şi să asigure confidenţialitatea, selecţia voluntarilor se face după stabilirea cerinţelor, a competenţelor şi calităţilor necesare pentru programul

respectiv (o analiză a postului ca şi în cazul selecţiei personalului) şi după verificarea modului în care persoanele doritoare să lucreze ca voluntari îndeplinesc condiţiile de sănătate, moralitate şi sunt capabile să facă faţă cu succes programului. Formarea voluntarilor cuprinde minimum 15 ore şi se desfăşoară înainte de începerea activităţii. Acest program de

formare poate fi organizat cu resursele proprii ale CM şi se axează pe cunoaşterea şi respectarea regulamentului intern al centrului, prevenirea accidentelor şi a abuzului şi intervenţia în caz de urgenţă (primul ajutor). Coordonatorul CM se va preocupa de crearea şi menţinerea unor relaţii foarte bune între personal şi voluntari. Munca

voluntară va fi evaluată periodic pe parcursul programului şi la finalul acestuia, ţinânduse cont de gradul de satisfacţie a beneficiarilor, a personalului şi a voluntarilor. 8.3.3. Orientarea şi integrarea în echipă a noilor angajaţi Pregătirea minimă obligatorie a fiecărui nou angajat are ca obiective: ? cunoaşterea şi însuşirea regulamentului intern, acordând o atenţie deosebită regulilor de prevenire a accidentelor şi

a tuturor situaţiilor de abuz asupra copilului ? înţelegerea locului CM în sistemul de servicii de protecţie a copilului şi a relaţiilor cu celelalte servicii şi instituţii din

comunitate ? cunoaşterea atribuţiilor profesionale proprii şi identificarea locului său în cadrul echipei ? integrarea în echipa centrului Încă din prima zi de muncă noul angajat va avea desemnat un coleg cu experienţă din rândul membrilor echipei, care

îl va ajuta să se adapteze cât mai bine exigenţelor postului. Date fiind complexitatea activităţii întrun CM şi gradul ridicat de stress se recomandă angajarea de probă pe o perioadă de minim 3 luni. Perioada de probă este în esenţă o perioadă de evaluare a noului angajat din punct de vedere profesional şi moral. Evaluarea se face prin: ? întocmirea unui raport de către şeful centrului, care apreciază modul în care persoana realizează atribuţiile

prevăzute în fişa de post, respectă regulamentul intern şi se integrează în echipa interdisciplinară. În raport se prezintă şi modul în care persoana face faţă stresului şi eventualelor situaţii de urgenţă, precum şi observaţii legate de profilul psihologic (supervizorul va colabora cu psihologul centrului/complexului de servicii); pentru acest raport coordonatorul CM va utiliza informaţiile furnizate de colegul desemnat; ? organizarea unui interviu, la finalul perioadei de probă. Persoana aflată în perioada de probă are dreptul să fie informată despre toate componentele evaluării sale şi despre

criteriile minime obligatorii care trebuie îndeplinite pentru angajarea pe perioadă nedeterminată. 8.3.4. Supervizarea profesională "Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de organizaţie autorizează activitatea

individuală şi colectivă a personalului şi asigură respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilităţii ca angajaţii săşi poată desfăşura activitatea în conformitate cu fişa postului, cu maximum de eficienţă posibilă. Nucleul procesului de supervizare îl constituie reuniunile periodice organizate dintre supervizor şi supervizat(i). Persoana supervizată este participant activ la acest proces interactiv" (Brown şi Bourne). CM dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite funcţionarea sa la nivel optim.

Supervizarea este considerată o componentă cheie a gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabilă în cazul oricărui serviciu care presupune o relaţionare directă cu clientul, deci şi în cadrul CM. Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistenţilor sociali/educatorilor şi relaţia acestora cu

mama, copilul şi familia. Este de preferat ca acest supervizor să fie un specialist cu studii superioare de specialitate angajat al DGASPC/OPA. În munca socială centrată pe familie este necesar ca responsabilul de caz şi educatorul care lucrează direct cu

mamele şi copiii lor să beneficieze de supervizare din partea unui specialist din exterior, pentru a fi consiliat în elaborarea şi aplicarea PPI, pentru aşi îmbunătăţi metodele de lucru şi pentru a depăşi situaţiile dificile în relaţia cu clientul sau/şi stările de stress inerente unui loc de muncă în care se "tratează" drame umane. Este practic un drept al specialistului de a cere şi primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale sau provocate de stressul profesional. În acelaşi timp, DGASPC/OPA beneficiază în urma desemnării unui supervizor pentru CM, deoarece poate asigura

conducerea şi evaluarea, precum şi evitarea rulajului de personal. Se bazează pe experienţa şi expertiza personală a persoanei supervizate. Dificultatea pentru supervizor constă în îndeplinirea unor roluri diverse care să sprijine responsabilii de caz/managerii de caz/personalul să muncească eficient, purtând în acelaşi timp răspunderea pentru rezultate şi ducerea la îndeplinire a misiunii CM. Ce fac supervizorii? Sprijină şi formează personalul care se ocupă de managementul de caz Conduc şi coordonează activităţile din cadrul programului Evaluează performanţa angajaţilor, eficienţa programului şi rezultatele pentru familiile beneficiare Contribuie la elaborarea de politici şi punerea acestora în practică Gestionează programe Asigură comunicare şi feedback Stabilesc relaţii de colaborare Negociază acorduri între organizaţii/sisteme Intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru copii şi familii Competenţele supervizorului (Cooke şi McMahon, 2002) Există patru domenii de competenţă esenţiale pentru supervizorul din sistemul de protecţie a familiei şi copilului: a. Competenţe de relaţionare b. Competenţe de coordonare c. Competenţe de orientare d. Competenţe de dezvoltare

Fiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Să le analizăm pe fiecare mai întâi separat şi apoi ca pe un întreg ca să vedem utilitatea anumitor caracteristici din fiecare categorie de competenţe în realizarea unei supervizări eficiente în sistemul de protecţie centrat pe familie. a. Competenţe de relaţionare Pentru a fi eficienţi în rolul lor, supervizorii trebuie să posede competenţe de relaţionare manifestate în interacţiunea

lor cotidiană cu angajaţii. Iată câteva abilităţi din această categorie: capacitatea empatică, grija, flexibilitatea şi manifestarea unui stil suportiv de supervizare. Dacă supervizorul demonstrează asemenea abilităţi, personalul poate astfel percepe latura "mai umană" a personalităţii acestuia precum şi sprijinul şi preocuparea lui faţă de eforturile angajaţilor. Când personalului i se permite să realizeze această latură, supervizorul facilitează şi construieşte echipe în cadrul departamentului/biroului respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru angajaţi. Printrun comportament flexibil, el poate răspunde cerinţelor impuse atât de rolul său în continuă schimbare cât şi de rolurile în schimbare ale programului şi ale organizaţiei ca întreg. b. Competenţe de coordonare Alte competenţe necesare realizării unei supervizări eficiente sunt cele de coordonare. Printre acestea se regăsesc:

să fii un om pe care ceilalţi să se poată bizui, de încredere, să acorzi atenţie amănuntelor şi să te concentrezi pe rezultate. Supervizorul este un om de încredere atunci când atât personalul, cât şi organizaţia în sine pot avea încredere şi se pot baza pe el. Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului şi cele ale organizaţiei pot să nu

coincidă. Supervizorul este răspunzător atât în faţa unuia cât şi a celuilalt şi există momente în care cele două par în conflict. c. Competenţe de conducere Printre acestea se numără caracterul hotărât şi orientat spre realizarea sarcinii, la care se adaugă un stil directiv de

supervizare iar obiectivul este iniţierea acţiunii. A avea un stil directiv înseamnă a acţiona spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica evaluarea programelor, aprecierea performanţelor, supervizarea personalului şi elaborarea de proiecte. d. Competenţe de dezvoltare Ultima categorie de competenţe necesare supervizării eficiente o constituie competenţele de dezvoltare. Acestea

implică creativitate, asumarea de riscuri, caracter novator, spirit de colaborare şi îndrăzneală politică. Utilizarea acestora în supervizare înseamnă orientarea spre schimbare în cadrul propriului departament/birou şi/sau în cadrul CM pentru care lucrează. Acesta este nivelul în care supervizorul se confruntă cu imaginea de ansamblu: colaborarea între serviciile comunitare, elaborarea de acorduri şi planificarea comunitară. El trebuie să aibă o "viziune unitară" şi abilitatea de a o exprima atât faţă de personal şi superiori cât şi faţă de comunitate. În concluzie, un supervizor eficient, trebuie să fie capabil săşi exprime propria viziune despre echipă dar şi să

prezinte personalului perspectiva organizaţiei. Trebuie să fie capabil de interacţiune cu alte servicii din sistemul de asistenţă socială şi de protecţie a copilului şi să colaboreze cu acestea. Toate abilităţile menţionate mai sus sunt esenţiale în supervizare. Motivul pentru care este dificil să devii un supervizor eficient rezidă în faptul că eficienţa obligă la dezvoltarea competenţelor din aceste patru domenii. 8.4. Comunicarea internă şi munca în echipă Managementul resurselor umane din CM asigură intervenţia în echipa pluridisciplinară şi o comunicare internă

permanentă între personal, voluntari şi specialiştii colaboratori din alte servicii din comunitate. Comunicarea este indispensabilă unei organizaţii moderne, flexibile şi eficiente. Vor fi adoptate toate metodele şi

formele de comunicare verbală şi în scris pentru ca toţi angajaţii să fie la curent cu "viaţa internă" a CM, să transmită la rândul lor informaţii şi să îşi exprime opiniile. Este necesar ca în acest proces de comunicare internă să fie antrenate şi mamele beneficiare, exceptând acele reuniuni şi comunicări scrise care abordează aspecte confidenţiale sau probleme specifice exclusiv personalului. Mamele vor fi informate despre activităţi, evenimente, proiecte de viitor şi li se vor solicita opiniile pentru îmbunătăţirea activităţii. Se recomandă amenajarea unui avizier şi se poate pune la dispoziţie o cutie pentru sugestii şi opinii, încurajânduse comunicarea în scris. Prezentăm în continuare câteva aspecte teoretice şi practice referitoare la munca în echipă multidisciplinară şi la

dezvoltarea echipelor eficiente. 8.4.1. Echipa Conform definiţiei lui Katzenbach şi Smith (1993), echipa este «un grup restrâns de persoane cu abilităţi

complementare dedicate unui scop comun, aceloraşi cerinţe de performanţă şi unor metode de abordare comune pentru care se consideră reciproc responsabili». Termenul de echipă multidisciplinară, adaptat CM, se referă la un grup de lucru unitar, relativ permanent, format din

profesionişti cu specializări diferite, care răspunde de asigurarea serviciilor de asistenţă, îngrijire, educare şi pregătire a reintegrării familiale şi sociale a cuplului mamăcopil. Dar nu este suficient ca membrii grupului să fie nominalizaţi pentru a deveni o echipă. Sunt absolut necesare

următoarele elemente: a. scop comun b. interdependenţă c. angajament d. responsabilitate

a. Scop comun Persoanele trebuie să aibă obiective comune sau un motiv pentru a lucra împreună. Astfel, pentru a deveni echipă

membrii grupului îşi vor defini pentru început scopul comun, fiind necesară nu doar definirea formală a acestuia, ci înţelegerea şi conştientizarea de către fiecare persoană a scopului comun. b. Interdependenţa Membrii grupului trebuie să înţeleagă că au nevoie unii de alţii pentru atingerea scopului comun, dat fiind că rolurile

lor sunt complementare. Deşi fiecare membru al grupului are diferite specializări, experienţă, abilităţi, activităţi profesionale specifice ei sunt la fel de importanţi pentru reuşita PPI a cuplului mamăcopil. O echipă nu se poate construi în lipsa încrederii, iar încrederea se dobândeşte prin realizarea împreună a sarcinilor şi prin conştientizarea rolului fiecărui membru al echipei. c. Angajament Membrii echipei trebuie să fie convinşi că numai deciziile comune sunt eficiente, că «două capete gândesc mai bine

decât unul singur, trei mai bine decât două etc». În luarea deciziilor, membrii echipei trebuie încurajaţi să îşi exprime opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie să fie proactivi în luarea deciziilor şi în exprimarea opiniilor pentru îmbunătăţirea calităţii muncii, serviciilor şi echipei. d. Responsabilitate Pentru obţinerea unor rezultate semnificative, toţi membrii echipei trebuie să fie responsabili unii faţă de alţii. Grupul

însuşi trebuie să fie responsabil ca unitate funcţională întrun context organizaţional mai larg faţă de DGASPC, OPA etc. 8.4.2. Grup versus echipă Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă trecerea de la grup la echipă, propunem o paralelă între grup şi echipă

(Maddux, 1992), conform schemei următoare: ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦T¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¬ GRUPUL

ECHIPA +¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+? Membrii sunt de părere că motivul pentru care? Membrii îşi recunosc interdependenţa şi se găsesc împreună este doar administrativ. înţeleg faptul că sprijinul reciproc este celIndivizii lucrează separat; câteodată mai bun mijloc de realizare atât a motivelor obiectivele lor se intersectează. personale cât şi a celor de echipă. ? Membrii au tendinţa de a se concentra asupra ? Membrii simt că munca şi unitatea în care propriei persoane, deoarece nu sunt suficient lucrează le aparţin deoarece sunt dedicaţi de implicaţi în proiectarea obiectivelor obiectivelor în stabilirea cărora sau unităţii. Atitudinea lor faţă de muncă este ceaimplicat. a unui simplu angajat. ? Membrilor li se spune ce să facă şi nu sunt ? Membrii contribuie la succesul organizaţieiconsultaţi asupra celei mai adecvate abordări. prin aplicarea abilităţilor şi cunoştinţelor Sugestiile nu sunt încurajate. de care dispun la realizarea obiectivelor

echipei. ? Membrii nu au încredere în motivaţia ? Membrii lucrează întrun climat de colegilor deoarece nu le înţeleg rolul. încredere şi sunt încurajaţi săşi exprime Exprimarea opiniei/dezacordului este privită cadeschis ideile, opiniile, dezacordurile şi manifestare a lipsei de suport. sentimentele. Întrebările sunt binevenite. ? Membrii sunt atât de circumspecţi în ceea ce ? Membrii comunică deschis şi sincer. Fac spun încât înţelegerea efectivă nu este eforturi săşi înţeleagă reciproc punctele deposibilă. Unii se pot juca sau pot chiar vedere. întinde curse celor neatenţi. ? Membrii pot fi beneficiari ai unor solide ? Membrii sunt încurajaţi săşi dezvolte sesiuni de formare dar supervizorul sau alţi abilităţile şi să aplice în practică cele membri ai grupului pot limita aplicarea celor învăţate. Ei se bucură de sprijinul echipei. învăţate strict la munca fiecăruia. ? Membrii se regăsesc în situaţii conflictuale ? Membrii recunosc faptul că apariţia pe care nu ştiu să le rezolve. Intervenţia conflictelor constituie un aspect normal al supervizorului poate fi amânată şi se poate interacţiunii umane iar situaţiile de acest ajunge până la deteriorarea gravă a lucrurilor.gen sunt privite ca oportunitate pentru idei şi creativitate. Ei acţionează pentru

rezolvarea rapidă şi constructivă a conflictului. ? Membrii pot să participe sau nu la luarea ? Membrii participă la luarea deciziilor deciziilor privitoare la grup. Conformitatea privitoare la echipă dar îşi dau seama că, este deseori considerată mai importantă decât ori de câte ori echipa singură nu ajunge la succesul. un rezultat sau în caz de urgenţă, decizia finală aparţine conducătorului. Obiectivul

final este succesul, nu conformitatea. L¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦+¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Construirea echipei multidisciplinare nu e doar o activitate care are loc la începerea unui program nou, sau a unui an calendaristic, ci un proces continuu, care cuprinde mai multe etape de dezvoltare. Coordonatorul centrului, în calitatea sa de manager al resurselor umane, se va implica în dezvoltarea echipei pentru a o face eficientă. O echipă eficientă are o serie de caracteristici ideale, care nu trebuie privite ca obiective imposibil de atins în

realitate. În spatele fiecărei caracteristici se pot descoperi elemente relativ uşor de transpus în practică, în orice activitate de echipă şi nişte reguli deontologice asupra cărora fiecare membru al echipei ar trebui să mediteze.

8.4.3. Caracteristicile ideale ale unei echipei eficiente ? Toţi membrii grupului urmăresc standarde înalte de calitate. ? Atmosfera din grup este lipsită de formalism, pozitivă şi relaxată. Criticile sunt constructive şi nu creează disconfort;

nu se fac atacuri la persoană. ? Membrii poartă multe discuţii şi toată lumea participă. Oamenii se ascultă unii pe alţii; se exprimă toate punctele de

vedere; există o atmosferă suportivă. ? Membrii au deplină încredere reciprocă şi se bazează unii pe ceilalţi. ? Membrii, inclusiv conducătorul, sunt loiali unii altora. ? Membrii grupului înţeleg clar obiectivele generale şi specifice precum şi sarcinile echipei şi le acceptă. ? Deciziile se iau prin consens (există un acord general clar şi toată lumea e dispusă săl respecte) iar dezacordurile

se discută. ? Când se trece la acţiune, se formulează şi se acceptă sarcini clare. ? Conducătorul nu domină echipa şi nici nu i se supune fără rost. ? Sprijinul reciproc este liber. 8.4.4. Etapele de dezvoltare a echipei Crearea unei echipe poate produce o serie de disfuncţionalităţi, deoarece grupurile trec în general prin nişte stadii

previzibile de dezvoltare şi regres. Deoarece coordonatorului CM îi revine sarcina conducerii echipei în perioada de tranziţie de la simplu grup la echipa eficientă, este utilă cunoaşterea etapelor de dezvoltare a echipei. Unul din modelele de dezvoltare a echipei existente în literatura de specialitate este modelul Tuckman, care cuprinde

patru etape (Tuckman, 1965): ? Etapa I: Formarea, caracterizată de tatonări şi dependenţă; ? Etapa II: Antrenarea, caracterizată de conflict interior; ? Etapa III: Normalizarea, caracterizată de dezvoltarea coeziunii echipei ? Etapa IV: Funcţionarea, caracterizată de adaptarea la rolul funcţional.

Etapa I: Formarea Pe parcursul primei etape, membrii identifică acele comportamente acceptabile pentru întregul grup. În cazul

grupurilor nou constituite, de exemplu la înfiinţarea unui CM, aceasta este faza de tranziţie de la statutul de individ la cel de membru. Membrii grupului sunt relativ pasivi. Comportamentul lor individual tinde să fie politicos, aceştia făcând efortul de ai

cunoaşte pe ceilalţi şi de a înţelege ce li se pretinde. Etapa aceasta este caracterizată prin: Încercări repetate de a identifica sarcinile în mod concret şi de a stabili cum anume acestea se vor realiza; Stabilirea tipului de informaţii necesare şi a modului în care vor fi culese şi utilizate; Participare ezitantă; Sentimente de ataşament iniţial faţă de echipă; Intelectualizare; Discutarea simptomelor sau problemelor periferice sarcinii; Nemulţumiri cu privire la mediul organizaţional; Suspiciune, teamă şi anxietate faţă de noua situaţie; Performanţe profesionale minime.

Etapa a IIa: Antrenarea Pe parcursul etapei a IIa, pentru aşi exprima individualitatea şi a rezista formării grupului, membrii devin ostili sau

exagerat de zeloşi. Ei recunosc limitele cerinţelor şi reacţionează emoţional la obligaţiile de autoschimbare şi auto negare pe care le percep. Echipa înţelege că răspunde de rezultate şi are reacţii afective, de rezistenţă şi conflict. Iată şi alte caracteristici ale acestei etape: Luptele interne, plasarea pe poziţii de autoapărare şi competiţie; Stabilirea de obiective nerealizabile; Lipsa de unitate, tensiunea crescută şi invidia; Rezistenţa faţă de obligaţiile impuse de sarcină, acestea fiind percepute ca interferenţe cu nevoile personale; Polarizarea membrilor grupului; Fluctuaţiile acute ale relaţiilor şi răsturnări de sentimente; Îngrijorarea faţă de volumul excesiv de muncă; Stabilirea de ordine de rutină; Performanţele profesionale minime.

Etapa a IIIa: Normalizarea

În această etapă, membrii acceptă echipa, regulile ei, propriile roluri şi pe cele ale colegilor. După rezolvarea diferitelor conflicte inerente etapei a IIa, echipa începe să se "coaguleze". Informaţia începe să circule liber, membrii îşi înţeleg reciproc rolurile iar, cooperarea devine regulă. Conflictul

emoţional se reduce prin restabilirea relaţiilor anterior conflictuale. Alte caracteristici ale acestei etape: Încercarea de a realiza maximum de armonie prin evitarea conflictelor; Consolidarea legăturilor interpersonale, care sunt caracterizate de încredere mutuală, împărtăşirea problemelor

personale şi discutarea dinamicii echipei; O nouă capacitate de exprimare constructivă a emoţiilor; Un sentiment de coeziune a grupului, spirit unanim şi obiective comune; Stabilirea limitelor echipei şi menţinerea lor; Realizarea unui volum mediu de lucru.

Etapa a IVa: Funcţionarea În momentul în care echipa şia stabilit normele interpersonale, aceasta devine o entitate capabilă să diagnosticheze

şi să rezolve probleme, precum şi să ia decizii. Echipa se caracterizează prin standarde înalte de calitate, productivitate şi rezolvarea problemelor. Membrii colaborează benevol şi caută să realizeze performanţe individuale şi de echipă cât mai deosebite. Echipele nu ating întotdeauna acest nivel. Câteva caracteristici ale etapei a patra: Membrii încep să înţeleagă procesele personale şi interpersonale; Se trece la autoschimbarea constructivă; Se realizează un volum destul de mare de lucru. Dat fiind caracterul inevitabil al acestor etape, timpul necesar pentru ca echipa nou constituită să devină pe deplin

productivă se poate reduce printro comunicare internă eficientă, singura în măsură să reducă îngrijorarea, anxietatea sau tensiunile tipice etapelor de formare şi antrenare. Membrii grupului se pot înţelege între ei pentru a evita "surprizele" şi astfel se poate accelera realizarea unei

atmosfere de încredere (faza de normalizare), care permite renunţarea la aspectele interpersonale în favoarea celor legate de sarcinile profesionale, echipa putând acum să meargă înainte şi să funcţioneze. Factorii care contribuie la dezvoltarea şi la eficienţa echipei sunt: existenţa şi conştientizarea scopului şi obiectivelor comune, folosirea eficientă a resurselor individuale ale fiecărui membru al echipei, capacitatea de a recunoaşte conflictul în mod deschis şi de a încerca rezolvarea acestuia prin discuţii, existenţa sentimentului de participare la conducerea echipei, stabilirea şi aplicarea unor proceduri clare de funcţionare, capacitatea membrilor de a comunica deschis şi sincer. existenţa unui consens asupra modalităţilor de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. pregătirea pentru depăşirea ocazională a limitelor impuse şi pentru experimentarea de noi metode de lucru, autoevaluarea eficientă. Aplicarea standardelor minime obligatorii în CM va fi o provocare pentru fiecare coordonator să constituie o

adevărată echipă care, condusă după metode moderne, să ajungă de la un simplu grup de persoane o echipă performantă.

ABREVIERI AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de MuncăAMP Asistent Maternal

ProfesionistCM Centru MaternalCPC Comisia pentru Protecţia CopiluluiDGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a CopiluluiMOF Metodologia de organizare şi funcţionareOPA Organism public acreditatPPI Program personalizat de intervenţieROI Regulament de ordine interioarăSPAS Serviciul public de asistenţă socială

ANEXA Nr. 1 la ghidul metodologic

RAPORT DE EVALUARE DETALIATĂ (MODEL)

I. Date de identificare a) COPIL Numele şi prenumele copilului ............................................... Data şi locul naşterii ...................................................... Domiciliul stabil/reşedinţa ................................................. Act de identitate .............................. CNP ........................ b) Părinţi Mama Nume şi Prenume ............................................................. Domiciliu ................................................................... Profesia .............................. Loc de muncă ........................ Act de identitate ..................... CNP ................................. Tata Nume şi prenume ............................................................. Domiciliul .................................................................. Profesia .............................. Loc de muncă ........................ Act de identitate ..................... CNP ................................. c) Fraţi .................................................................... II. Date privind istoria familiei copilului a. Date relevante privind relaţia părinţilor b. Date relevante despre relaţia în cadrul fratriei (dacă există, unde se află în acest moment) c. Date relevante despre relaţiile dintre membrii familiei lărgite sau de origine a mamei d. Date relevante despre situaţia economică a familiei (cu menţiunea eventualelor prestaţii sociale de care beneficiază

mama) e. Date relevante despre situaţia locativă a familiei f. Apartenenţa religioasă (se menţionează şi existenţa unor obiceiuri ce sunt reprezentative) g. Identificarea potenţialelor resurse familiale h. Concluziile şi recomandările asistentului social III. Evaluare psihologică (descriere succintă) a. Date relevante privind evaluarea psihologică a copilului şi a mamei (inclusiv despre calitatea relaţiei dintre ei) b. Concluziile şi recomandările psihologului IV. Traseul educaţional/profesional al părinţilor copilului a. Date relevante referitoare la traseul şcolar al mamei b. Date relevante referitoare la traseul profesional al mamei copilului c. Date relevante referitoare la traseul şcolar al tatălui d. Date relevante referitoare la traseul profesional al tatălui copilului e. Alte informaţii relevante f. Concluzii şi recomandări V. Starea de sănătate a copilului şi familiei (descriere succintă) a. Date relevante din fişa medicală sintetică a copilului (date despre starea de sănătate la naştere, vaccinări, date

despre modul de alimentaţie, boli ale copilăriei, patologie, dizabilităţi) b. Date relevante privind starea de sănătate a mamei (inclusiv date despre evoluţia sarcinii, naştere, sarcini

anterioare) c. Medic de familie d. Istoric patologic al familiei (inclusiv despre starea de sănătate a tatălui copilului în măsura în care acestea sunt

cunoscute) e. Concluziile şi recomandările medicului VI. Identificarea nevoilor familiei a. Cum sunt văzute/relatate de către mama copilului şi/sau tatăl copilului, alţi membrii ai familiei b. Identificate de profesionişti VII. Propunerea de soluţii a. Sinteza recomandărilor (detalii în PPI)


Judeţul ..................................................................... DGASPC/OPA (care a înfiinţat CM) ............................................

SPAS/Primăria (care a luat la cunoştinţă de caz, al/a localităţii în care va fi integrat cuplul mamăcopil) .................................................

PROGRAM PERSONALIZAT DE INTERVENŢIE (Model pentru utilizare în Centrul Maternal)

Numele şi prenumele copilului .............................................................. CNP ........................................................................................ Mama ....................................................................................... CNP ........................................................................................ Domiciliul stabil al mamei ................................................................. Data realizării/revizuirii PPI ............................................................. Dosarul nr. ................................................................................ Motivul întocmirii/revizuirii PPI .......................................................... Responsabilul de caz ....................................................................... Membrii echipei (şi instituţia din care provin, alta decât DGASPC/OPA)...................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................................................... ...................................................................................................................... I. PRESTAŢII (alocaţii financiare prevăzute de lege pe perioada cât mama se află în CM)Tipul Cuantumul Autoritatea Data Perioada responsabilă de începere de acordare¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ II. SERVICIITipul Instituţia Obiective Data Perioada Persoana responsabilă responsabilă generale de începere de desfăşurare (din cadrul echipei CM sau colaborator extern)¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ 1 2 3 4 5 6¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Acorda rea rezidenţei cuplului mamă copil¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Consolidarea relaţiei mamă copil¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Sănătatea cuplului mamă copil¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mamă copil¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Orientarea şi pregătirea pentru integrarea socială şi profesională a cuplului mamă copil¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Altele¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Pentru fiecare serviciu în parte se recomandă să se precizeze: activităţile corespunzătoare,rezultatele previzionale în intervalele de timp stabilite, resursele (umane, materiale şifinanciare), procedurile, datele de reevaluare. III. INTERVENŢII¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦

Responsabil de caz, Membrii echipei, Coordonatorul CM,


CURRICULUM VITAE EUROPEAN

INFORMAŢII PERSONALE STEMĂ Nume [NUME, PRENUME] Adresă [Stradă, număr, cod poştal, oraş, judeţ, ţară]

Telefon Fax Email Naţionalitate Data naşterii [Ziua, luna, anul] EXPERIENŢA DE MUNCĂ ? Perioada (de la până la) [Introduceţi separat fiecare post relevant ocupat, începând cu cel mai recent şi respectând criteriile stabilite] ? Numele şi adresa angajatorului ? Domeniul/sectorul de activitate ? Ocupaţia sau poziţia deţinute ? Principalele activităţi şi responsabilităţi EDUCAŢIE ŞI FORMARE ? Perioada (de la până la) [Introduceţi separat fiecare tip de pregătire, începând cu cel mai recent şi respectând criteriile stabilite] ? Numele şi tipul organizaţiei de educaţie şi formare ? Tematica de bază/competenţe acumulate ? Diploma sau certificatul obţinute ? Nivelul în sistemul naţional (dacă este cazul) ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE PERSONALE Acumulate pe parcursul vieţii şi carierei, nu neapărat atestate prin certificate sau diplome. LIMBA MATERNĂ [Specificaţi limba maternă] ALTE LIMBI [Specificaţi limbile cunoscute] ? Citit [Indicaţi nivelul: foarte bine, bine, satisfăcător] ? Scris [Indicaţi nivelul: foarte bine, bine, satisfăcător] ? Vorbit [Indicaţi nivelul: foarte bine, bine, satisfăcător] ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE SOCIALE [Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi cum au fost achiziţionate.] Abilitatea de a lucra şi coabita împreună cu alte persoane, în medii multiculturale, în situaţii în care comunicarea şi munca în echipă sunt elemente esenţiale (ex: în activităţi culturale, sport) etc. ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE [Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi cum au fost ORGANIZAŢIONALE achiziţionate.] Abilităţi de coordonare şi administrare (oameni, proiecte, bugete) la serviciu, în activităţi voluntare (ex: cultură şi sport), acasă etc. ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE TEHNICE [Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi cum au fostÎn lucrul cu computerul, cu diferite achiziţionate.] tipuri de echipamente, utilaje etc. ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE ARTISTICE [Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi cum au fost achiziţionate.] Muzică, literatură, desen etc. ALTE ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE [Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi cum au fost Competenţe care nu au fost achiziţionate.] menţionate anterior PERMIS DE CONDUCERE (categorii) INFORMAŢII SUPLIMENTARE [Includeţi orice altă informaţie care poate fi relevantă, de exemplu: persoane de contact, referinţe etc.] ANEXE [Listaţi anexele ataşate.]

ANEXA Nr. 4 la ghidul metodologic Nume ..........................................................................................Prenume

.......................................................................................Adresa şi telefon

.............................................................................Abilităţi

.....................................................................................Experienţă profesională

.......................................................................Educaţie ......................................................................................Cursuri urmate ................................................................................Hobby .........................................................................................


GHID PENTRU COMPLETAREA NOTEI DE ÎNTÂLNIRE

1. Data Se înregistrează ziua în care se realizează întâlnirea. 2. Durata întâlnirii Se precizează timpul alocat discuţiei (o întâlnire eficientă nu durează mai mult de 4560 minute). 3. Persoanele participante Se consemnează numele responsabilului de caz şi al persoanei/persoanelor care

participă la întâlnire (client/clienţi, membri ai familiei, alţi profesionişti din echipa multidisciplinară). 4. Scopul Reprezintă motivul întâlnirii, care poate consta în evaluarea unor aspecte legate de situaţia problematică

sau mediul de viaţă al clientului, precum şi în urmărirea unor obiective stabilite în cadrul PPI. 5. Conţinutul sintetizarea discuţiei prin consemnarea ideilor/aspectelor principale abordate în cadrul întâlnirii. 6. Observaţii se consemnează orice informaţii relevante pentru rezolvarea cazului, cum ar şi atitudini,

comportamente, reacţii, relaţii interpersonale, limbajul nonverbal. 7. Concluzii în urma analizei şi sintezei întâlnirii se elaborează concluzii clare şi succinte ale întâlnirii, aspecte

relevante pentru demersurile următoare ale cazului. 8. Recomandări aspecte importante ce trebuie avute în vedere pe parcursul rezolvării cazului/cazurilor (elemente

care trebuie să fie monitorizate mai atent, evaluarea anumitor relaţii, reacţii sau comportamente ale persoanelor implicate în cazul/cazurile instrumentate).

ordin-101-2006

Documents

Transcript of ordin-101-2006