Stăneiu Roxana-Maria

clasa a IX-a A

Orasul Tulcea

Municipiul Tulcea este situat in Dobrogea de Nord, pe malul drept al bratului Tulcea, la jumatatea dintre Ceatalul Chilia si Ceatalul Sf. Gheorghe, 8 km aval de prima bifurcatie a Dunarii, la 45 grade si 11 minute latitudine nordica si 28 grade si 48 minute logitudine estica. Este resedinta celui de-al patrulea judet ca marime din tara si include in teritoriul administrativ si localitatea Tudor Vladimirescu situata in fata orasului pe malul stang al Dunarii. Intins pe sapte coline, orasul are o suprafata de 19kmp.

Numele de Tulcea al orasului este este consemnat in documente destul de tarziu fiind mentionat pentru prima data in documente de Diodor din Sicilia in secolul 3 i.H. sub numele de Aegyssus.Prima atestare documentara ce mentioneaza numele “Tulcea”, o reprezinta jurnalul de calatorie din 1506 al consului Andrei Taranowski.Incepand cu anul 1595, orasul va fi cunoscut sub numele de Tulcea, fiind regasit pe o harta intocmita de genovezul Paolo Giorgici.In perioada dintre anii ‘ 70 si prezent, orasul Tulcea a cunoscut o dezvoltare economico-sociala continua, fiind al doilea oras ca importanta din Dobrogea.

Tulcea, in zilele noastre Tulcea, in anii 1900

Relieful municipiului este un promontoriu triasic al versantului nord-dobrogean, delimitat la nord de Dunare, la est de Colnicul Hora, la vest de lacul Somova iar la sud de o linie ce coincide cu cumpana dintre vaile torentiale care se

indreapta catre Dunare, brazdand orasul si vaile orientate catre sud. Clima in acesta zona este temperat continentala, caracterizata prin predominarea timpului senin, uscat, calduros, ca rezultat al continentizarilor maselor de aer. Iarna se fac simtite invaziile de aer arctic (din nord) si continental (din est) producand temperaturi scazute. Temperatura maxima a atins 39,7 grade Celsius si minima a coborat la -26,8 grade Celsius in anul 1942. Temperatura medie este de 10,8 grade Celsius. Precipitatiile medii variaza intre 350-500 mm/mp/an si au caracter torential.

Fluviul Dunarea inscrie in dreptul localitatii Tulcea o mare bucla, avand un debit ce variaza intre 2.000 si 18.000 mc/s si o adancime maxima(in dreptul hotelului Delta) de 34 de m.Reteaua hidrografica a orasului Tulcea include si lacul Ciuperca, lac de origine antropica, cu o suprafata de aproximativ 3 hectare luciu de apa. Apa acestiu lac nu are nici o utilizare deoarece este poluata.Singura resursa de apa potabila si industriala este reprezentata de fluviul Dunarea.Principalele culturi sunt: vita-de-vie si pomi fructiferi.suprafata arabila este de 10.398 ha.Suprafetele ocupate de livezi sunt de 366 ha si cele de vii de 1.406 ha, din suprafata totala de terenuri.

Conform Recensământului din 2002, Tulcea are o populație de 93.051 locuitori, dintre care 92,3% sunt români. Cele mai mari minorități sunt: cea de ruși-lipoveni (3,4% din populația totală a orașului) și cea turcă (1,4%). Alte minorități sunt: cea ucraineană, tătară, italiană, armeană, maghiară, germană, evreiască, greacă, țigănească, etc. Majoritatea bulgarilor indigeni au părăsit orașul în anul 1941, datorită Tratatului de la Craiova.Conform recensămîntului din 2011, municipiul Tulcea are o populație de 6664 locuitori.

Evolutia populatiei municipiului Tulcea (varianta constanta) in perioada 2002-2022 este urmatoarea: 

ANUL 2002 2007 2012 2017 2022

TOTAL  93.051 92.278 90.767 88.132 84.271

MASCULIN 45.492 44.756 43.735 42.151 39.978

FEMININ 47.629 47.522 47.032 45.981 44.293

  Din acesta prognoza putem observa scaderea alarmanta a populatiei pana in anul 2022, scadere care este mai pronuntata la partea masculina decat la partea feminina. Acesta ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru autoritati. O clasificare a populatiei pe etnii o avem de la recensamantul din 2002:

Total 91875

Romani 84773

Maghiari 69

Romi 1875

Ucrainieni 706

Germani 64

Turci 3115

Sarbi 4

Lipoveni-rusi 3742

Tatari 163

Slovaci 9

In municipiul Tulcea activitatile industriale se desfasoara pe doua platforme; de est si de vest. In prezent unitatile industriale care absorb cea mai mare parte a fortei de munca in municipiu sunt:

tip de industrie neferoasa, localizata in partea de vest. tip de industrie navala, localizata in partea de vest

tip de industrie metalurgica, situata in partea de vest

Activitatile economice ale orasului Tulcea sunt reprezentate in principal de industria metalurgica, constructii nave, prelucrarea materialelor de constructii, prelucrarea lemnului, industria usoara-confectii si pielarie, industria alimentara-peste, carne, lactate, vin, legume, fructe.

Cai de transport in orasul Tulcea :

1. Feroviar, Tulcea are o gara de calatori si o gara de marfuri. Orasul beneficiaza de o legatura directa prin reteaua feroviara cu capitala tarii. O investitie importanta in transportul feroviar este trenul intercity “Sageata Albastra” care s-a pus in functiune legand Tulcea de capitala tarii.

2. Rutier ,  se fac legaturile cu toate localitatile (in afara celor din Delta Dunarii) din judet, cat si legaturile cu localitatile din judet. Transportul rutier de calatori se face cu autobuze si microbuze apartinand firmelor particulare.

3. Aerian - este asigurat prin aeroportul “Mihail Kogalniceanu”, situat la 13 km de municipiu Tulcea, si care organizeaza curse ocazionale charter. Se asigura permanent servicii de aviatie utilitara pentru agricultura si sanatate.

4. Fluvial, se asigura transportul pasagerilor pe cele trei brate ale Dunarii: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe prin curse zilnice. Principalele porturi pe raza municipiului Tulcea sunt: portul IAMC, portul industrial,  portul comercial,  portul de pasageri:

Obiceiuri din Dobrogea

Lazarelul" - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate."Caloianul" – practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei. "Paparuda” - practicat in a treia zi de Pasti in localitatile Niculitel, Luncavita, Vacareni, Jijila –  Obiceiul consta in stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei batrane, impodobite cu flori sau cu ramuri verzi, ce intra din curte in curte. Tinerele sau batranele, danseaza si canta pentru ploaie, apoi sunt udate de gazda sau se uda intre ele."Semanatul"- practicat in ziua de Anul Nou – Obicei practicat de copii ce intra din casa in casa si arunca cu boabe de grau, spunand vorbe de bun augur pentru rodul pamantului in anul nou ce va veni. "Boboteaza"- practicat in ziua de 6 ianuarie- Obiceiul consta in recuperarea de catre flacai a crucii aruncate in apa, dovedind astfel trecerea lor in randul barbatilor.

Obiective Turistice

Muzee

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) Muzeul de Științe Naturale "Delta Dunării"

Muzeul de Artă

Muzeul de Etnografie și Artă Populară (MEAP)

Muzeul de Istorie și Arheologie

Lăcașuri de cult

Catedrala Episcopală Sfântul Ierarh Nicolae Moscheea Azizie

Sinagoga

Biserica Sfântul Gheorghe „Cu Ceas”

Cimitirul evreiesc

Catedrala Buna Vestire

Alte clădiri și locuri

Teatrul " Jean Bart " Delta Dunării

Piața Civică

Winmarkt (aflat în centrul orașului, fostul magazin „Diana”)

Monumentul Independenței

Coral Plaza Mall

Complexul Delta Dunării (acvariu)

Bibliografie:

www.wikipedia.com

www.sincrondelta.ro

www.info-delta.ro