Optimizarea procesului didactic dereceptare a textului liric in gradinita de copii

Particularitatile memoriei copilului de varsta prescolara

Perioada de 3-7 ani din viata copilului imprima cele mai profunde amprente asupra personalitatii in devenire, deoarece aceasta este perioada unei proeminente si intensive receptivitati, sensibilitati, mobilitati si flexibilitati psihice. Dupa psihologul A. Chirov, “actualizarea potentialului intelectual si dezvoltarea generala a aptitudinilor intelectuale se realizeaza, de la nastere si pana la aceasta perioada, in proportie de circa 50 %. Aceasta este perioada in care influentele externe lasa cele mai durabile urme, in care se constituie premisele personalitatii si se aseaza bazele <eului> cognitiv-afectiv-motivational si volitiv caracterial.” Dezvoltarea psihica a copilului de varsta prescolara este conditionata de mai multi factori. Astfel, sub influenta jocului si a activitatilor comune cu intreaga grupa de copii (observari, lecturi dupa imagini, povestiri, memorizari) sub indrumarea educatoarei si a parintilor, copilul dobandeste particularitati psihice noi. Experienta lui cognitiva se imbogateste, sfera reprezentarilor se extinde, se dezvolta operatiile gandirii intuitiv-concrete, se intensifica functia reglatoare a limbajului si se constituie noi dorinte, interese, nazuinte. Toate aceste schimbari nu constituie procese uniforme si omogene pentru cele trei subperioade prescolare, ci prezinta particularitati de varsta distincte. Prescolarii de 3-4 (5 ani) ofera un tablou al comportamentelor destul de asemanator cu acelea ale copiilor de varsta anteprescolara. Mai ales la varsta prescolara mica jocurile constau in repetarea stereotipa a actiunilor simple, in ele predominand imitatia (iar continutul lor este destul de sarac). Procesele de cunoastere: perceptia, memoria, gandirea si limbajul se desfasoara in situatii concrete si in contextul actiunilor practice, obiectuale. Astfel, copilul:

Percepe insusirile obiectelor care sunt intensive, mai pronuntate, mai “batatoare la ochi”, chiar daca sunt neesentiale;

Memoreaza si retine ceea ce este mai atractiv, il impresioneaza mai puternic, este legat de trebuintele si dorintele momentane; chiar daca memoreaza scurte poezii sau povestiri, elemental intentional lipseste;

Realizeaza operatiile gandirii in activitatea practica nemijlocita, fara a le orienta spre rezolvarea unor probleme;

Stabileste contacte verbale generate mai mult in situatii concrete sau sub impresia lor foarte puternica.

Varsta prescolara mare, 5-7 ani, reprezinta o noua etapa in dezvoltarea psihica a copilului. In ceea ce priveste procesele de cunoastere la aceasta varsta perceptia se desprinde treptat de actiunile cu obiectele. Copilul este in stare sa detaseze un obiect din grupul altor obiecte, sa descompuna elementele obiectului si pe baza lor sa recompuna obiectul in intregime respectand raporturile dintre parti. Acesta este perioara in care devine posibila aparitia scopului mnemic care constituie nota definitorie a memorarii si reproducerii voluntare. La

1

inceput, in conditiile de joc, iar dupa aceea pe baza instructajului verbal, copilul stabileste relatia dintre cele doua procese: pentru a putea reproduce ceva, impresiile respective trebuie sa fie in prealabil memorizate. Saltul calitativ ce se produce in evolutia proceselor cognitive se explica prin evolutia vorbirii copilului, proces care atinge nivelul de dezvoltare al limbajului interior. Insasi comunicarea verbala dobandeste calitati noi. Pronuntia copilului se corecteaza, lexicul devine mai bogat, iar propozitiile formulate respecta tot mai mult regulile gramaticale. Prescolarii memoreaza cu usurinta diferite imagini, poezioare, cantece, basme accesibile varstei. Rapiditatea memorarii la aceasta varsta se explica prin plasticitatea pronuntata a sistemului nervos, care se manifesta in durata redusa a pastrarii. Poezioarele, cantecele memorate cu usurinta se si uita repede. Capacitatea memoriei de a pastra materialul intiparit creste si ea odata cu varsta. Pe masura dezvoltarii copilului, a maturizarii morfologice si fiziologice a celulelor nervoase creste si durata pastrarii. Pastrarea este cuprinsa in intervalul dintre memorarea si actualizarea celor memorate. Durata pastrarii se exprima in perioada latenta a recunoasterii si reproducerii. Dupa cum rezulta din unele cercetari, perioada latenta a recunoasterii la copilul de 3 ani este de cateva luni, la 4 ani atinge un an, iar la 6 ani dureaza pana la 1-1/2-2 ani. Deci, observam un ritm relativ accelerat al cresterii perioadei latente a recunoasterii odata cu varsta. Comparativ cu aceasta, perioada latenta a reproducerii creste mai incet, prin perioada latenta a reproducerii intelegandu-se intervalul maxim de timp in care un material perceput odata poate sa fie reprodus. Perioada latenta a reproducerii la 3 ani este de cateva saptamani, la 4 ani de cateva luni. Datele cercetarilor mai arata ca incepand cu varsta de 5-7 ani unele fapte, intamplari din viata copilului se pastreaza in memorie toata viata. Un alt aspect al dezvoltarii proceselor memoriei se refera la volumul acesteia. Cercetarile experimentale au aratat ca productivitatea memoriei creste de la o grupa de varsta la alta dupa cum urmeaza: din 5 cuvinte prezentate cu voce tare o singura data, copiii de 3-4 ani memoreaza in medie un cuvant, la 4-5 ani 3 cuvinte, iar la 5-7 ani 3-4 cuvinte (casa, mar, minge, masina). Dintre formele memoriei, in ontogeneza cel mai timpuriu se dezvolta memoria motrica. Inca din primele luni de viata incepe insusirea miscarilor, dupa aceea la varsta prescolara se dezvolta si se perfectioneaza deprinderile motrice de baza (mersul, alergarea, catararea, aruncarea), se precizeaza reprezentarile spatiale pe baza colaborarii analizatorului chinestezic cu ceilalti analizatori in procesul cunoasterii. Un rol deosebit in dezvoltarea memoriei si a functiilor ei il au activitatile de memorizare. Invatand in mod sistematic poeziile predate, copiii isi insusesc procedeele de memorare logica, dobandesc deprinderea de a le reproduce constient si cu fidelitatea. In acelasi timp sub influenta imaginilor poetice intalnite in poeziile invatate sau audiate, activitatea creatoare (jocurile, povestirile, desenele) isi largeste continutul.

2

Orientarile noi in didactica au impus si modernizarea metodologiei indeosebi pentru a realiza o stransa conexiune dintre scopuri, continut, metode, devenita o norma a didacticii. Aceasta este valabila in toate activitatile instructiv-educative din gradinita, deci si in cea de memorizare.

Utilizarea jocului didactic si optimizarea procesului de receptare si memorare a textului

In procesul receptarii textului sunt doua laturi semnificative: accesibilul si accesibilitatea: ele intretin miscarea dialectica si relatia dintre copil si poezie prin actul lecturarii. “Receptarea se impune ca un fenomen central pentru esteticile contemporane: receptarea este un act complex in care se confrunta doi factori esentiali:

Opera literara ca sistem organizat in diferite nivele pe baza raportului de subordonare la dimensiunea estetica;

Subiectul receptor angajat prin capacitatea afectic-cognitiva de a stapani universul specific al operei.”

Aceste consideratii au fost largite de I. Itu in opera “Functia formativa a orelor de literatura”. In cadrul activitatilor de dezvoltare a limbajului prin jocuri-exercitii de vorbire sau prin jocul didactic copilul invata, se corecteaza in vorbire, repeta in mod sistematic cuvinte noi, le verifica intelesul, isi imbogatesc vocabularul. In acest context, activitatile de memorizare vin in sprijinul copilului, ajutandu-l sa-si actualizeze vocabularul pasiv sau chiar sa-si insuseasca noi termini. Invatand si recitand poezii, copiii decopera in cuvinte sensuri noi, neasteptate, isi insusesc expresii literare, figuri poetice, care intra in vocabularul lor, colorandu-l si nuantandu-l. Redarea poeziilor la prescolari se realizeaza in functie de particularitatile psihice si intelectuale ale acestora. Plecand de la acest considerent, am urmarit ca tematica poeziilor, durata, invatarea la nivelul limbajului folosit sa corespunda fiecarei etape de varsta. Particularitatile psihologice ale copiilor de varsta prescolara determina utilizarea jocului didactic in procesul de memorare si receptare a textului liric. Jocul si poezia- joc reprezinta forma de activitate umana caracteristica copilariei, principala metoda de instruire si educatie in acesta perioada. Poeziile si jocurile dezvaluie copiilor valoarea practica a limbii si activizeaza procesul de insusire a limbii, fiind modalitati atractive si dinamice de aprofundare si extindere a materialului de limba asimilat in activitatile de tip-exercitiu. In cadrul lectiei de memorizare, folosirea acelorasi metode si procedee in tot cursul activitatii oboseste copiii si diminueaza atentia si interesul acestora. Pentru a evita asemenea fenomene este necesara alternarea activitatilor. De aceea, am cautat sa am la dispozitie in practica mea, pe langa alte metode si mijloace de antrenare a copiilor in insusirea limbii, o gama larga de poezii si jocuri.

3

Desi poeziile si jocurile sunt foarte valoroase ca procedeu de invatare a limbii romane, ele sunt in acelasi timp inegalabile modalitati de odihna activa a copiilor. Trebuie tinut cont ca procesul memorarii unei poezii depinde in mare masura de interesul si emotia pe care le suscita poezia. Poeziile despre natura si vietuitoare ii ajuta pe copii sa dezvaluie frumusetile naturii in diferite anotimpuri, sa inteleaga universul unor animale indragite. Pentru memorizarea textelor din lirica peisagistica si despre vietuitoare am folosit numeroase procedee, astfel incat raportul invatare-joc sa-si pastreze echilibrul si valoarea. Intrucat la varsta prescolara mica intelegerea este sincretica si globala, am ales poezii al caror continut sa fixeze nivelul de cunostinte al copilului de 3-4 ani. La aceasta varsta, invatarea prin joc are un rol dominant. Un prim moment in desfasurarea activitatii de memorizare este captarea si mentinerea continua a atentiei intregii grupe, caci acesta este si un exercitiu ce stimuleaza dispozitia copiilor de a invata trezindu-le interesul. Priceperea de a capta atentia copiilor atat de activi si dinamici, se bazeaza pe cunoasterea profunda a acestora pentru a sti sa le oferi “surprize” potrivit varstei lor. In activitatea de memorizare a textului “Doamna toamna” de Cezarina Adamescu am folosit o papusa mare, cu coronita de crizanteme si frunze ingalbenite, precum si cu un paneras cu fructe. Am prezentat copiilor papusa-toamna, spunandu-le ca toamna, fiica anului cea mai bogata stie o poezie, pe care ar dori sa-i invete, suscitandu-le in felul acesta interesul. O conversatie despre toamna i-a edificat pe copii in intelegerea textului. Poezia “Doamna toamna” degaja un puternic sentiment de bucurie, de voiosie, de optimism. Astfel, toamna cea “ghidusa” si “jucausa” ne imbie sa alegem sa gustam fructele “fiindca-i darnica si buna!”.

Doamna toamna

Doamna toamna cea ghidusa ne imbie jucausa din panerele-ncarcate sa alegem, pe gustate: mere cu obraji de soare, struguri, salbe galbioare, prune brumarii, gutui si migdale amarui.

Doamna toamna ni le-aduna fiindca-i darnica si buna! Prin recitarea model a educatoarei am urmarit pronuntia clara a textului, intonatia si expresivitatea lui. Pentru insusirea textului am utilizat si jocul “Recita mai departe!”. Am ales cativa copii, am recitat primele doua versuri, apoi pe rand, copiii indicati au continuat.

4

Incheierea activitatii am realizat-o prin intonarea unui cantec vesel de toamna (Toamna). Pentru memorizarea textului “Ratoiul bucatar” de Mircea Pop am folosit numeroase procedee, astfel incat raportul invatare-joc sa fie eficient. La introducerea in activitate am prezentat copiilor o jucarie ratoi, spunandu-le ca vom invata o poezie despre ratoi. O conversatie cu copiii despre cuvantul “mac” i-a edificat pe copii in intelegerea textului: “mac”-onomatopee si “mac”-floare ale carei seminte sunt folosite la prajituri si cozonac. Pentru a facilita memorarea am utilizat jocul: un copil recita si grupa raspunde prin onomatopeea “mac”. Copiii ordonati unul dupa altul, sugerand locomotiva si vagoanele trenului, executa miscari de imitare a mersului trenului, cel din capul randului recitand poezia ajutat de educatoare.

Ratoiul bucatar

La vagon restaurant E ratoiul elegant… Cu un sort legat la gusa Scoate capul grav pe usa; Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac…mac….mac!

Incheierea activitatii a cuprins o scurta prezentare a textului pentru fixarea continutului si a termenilor nou invatati. Etapa grupei mijlocii marcheaza un progres in capacitatea de intelegere a copilului, ca si gradul de stapanire a limbajului. Capacitatea de analiza creste, ca si puterea de sinteza, care desi inca neformata deplin, prezinta un salt calitativ tocmai prin baza sa analitica mai larga. Copilul intelege acum mai bine relatiiile logice de esenta dintre fenomene si dintre cuvinte. In activitatea de predare a poeziei “Iarna” de Elisabeta Novac introducerea in activitate am realizat-o printr-o ghicitoare care in rezolvarea ei contine tema poeziei: “Cine vine Cu stelute albe-n frunte Dinspre munte?” (Iarna) Prin prezentarea unui desen adecvat copiii au vizualizat textul si le-am trezit interesul pentru activitate. Dupa crearea cadrului emotional favorabil, am recitit poezia expresiv, cu respectarea pauzelor gramaticale, logice si psihologice, cu respectarea ritmului adecvat continutului poeziei.

Iarna

Norii cu caciuli pe frunti Au adus iarna in munti

5

Ea coboara de pe creste Frumoasa ca o poveste.

Mai inati a pus pe strada Un covor alb de zapada Dalbe flori a prins in ramuri A pictat stelute-n geamuri.

Si podoabele si-a-ntins Peste tara mea de vis.

In incheierea activitatii in vederea fixarii textului memorat am desfasurat cu copiii jocul-exercitiu “Sa facem un tablou de iarna”. Astfel copiii au primit siluete reprezentand: nori, o zana, fulgi, covor alb, casute, strazi, flori de gheata. Un copil a recitat poezia si copiii pe rand in conformitate cu versurile au asezat la panou siluetele. Am constatat ca jocul i-a ajutat pe copii sa-si insuseasca continutul intr-un mod accesibil si placut lor. Pentru a optimiza procesul de receptare si memorare a textului “Cumatra vulpe” de Otilia Cazimir am utilizat jocul “Vulpea si gastele”. Grupul care recita poezia in cor sunt gastele, iar vulpea (un copil) sta in tufis la panda. Jocul s-a dovedit a fi atractiv si eficient in partea de incheiere a activitatii, sporind astfel insusirea textului memorat.

Educatoare,Botu TatianaGradinita cu P.N.nr.4 Husi

6