Oportunitate de afaceri MODELE DE BENEFICII / AFACERI PENTRU TOTI FACTORII

Prof. dr. ing. Emilia-Cerna MladinPresedinte AAEC

Cuprins1. MODELE DE BENEFICII / AFACERI PENTRU TOTI FACTORII

IMPLICATI

1.1. Stimulente pentru proprietarii de cladiri, producatorii de materialesi furnizorii de utilitati

1.2. Abordarea problemelor sociale asociate cu veniturile mici sisaracia fata de combustibil

1.3. Aspecte de marketing pentru furnizorii de echipamente peresurse regenerabile

1.4. Aspecte legate de promovarea in Romania a tehnologiilor noi cu materiale sustenabile disponibile local

2. STUDII DE CAZ PRIVIND AFACERI IN DOMENIUL EFICIENTEI

ENERGETICE SI ENERGIEI DIN RESURSE REGENERABILE

2.1. Studii de caz din tara.

2.2. Studii de caz din strainatate11/13/2012Prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin 2

1. MODELE DE BENEFICII / AFACERI PENTRU TOTI FACTORII

IMPLICATI

1.1. Stimulente pentru proprietarii de cladiri, producatorii de materialesi furnizorii de utilitati

1.2. Abordarea problemelor sociale asociate cu veniturile mici sisaracia fata de combustibil

1.3. Aspecte de marketing pentru furnizorii de echipamente peresurse regenerabile

1.4. Aspecte legate de promovarea in Romania a tehnologiilor noi cu materiale sustenabile disponibile local

11/13/2012Prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin 3

MODEL DE AFACERE

Sau o modalitate de a produce valoare/bani, conectand partea tehnica cu partea economica

Date de intrare tehnice

Model de afacere Date de iesireeconomice

http://www.quickmba.com/entre/business-model/

Succesul unui model de afaceri legat de EE/SRE in cladiri depinde de

modul in care se impart stimulentele intre diferirii factori interesati(autoritati publice, proprietari/chiriasi/utilizatori de cladiri, furnizori de utilitati) si de

modul in care se identifica diferite solutii bazat pe clima, regiune, traditii, nivel de informare, reglementari si politici si aprovizionarea cu energie.


COMPONENTELE UNUI MODEL DE AFACERE:

1. Definirea valorii descrierea problemei (de ex., costuri mari cu energia), a produsului care se adreseaza problemei (de ex. masuri de EE)si a valorii produsului dpdv al clientului (de ex., reducerea facturilor).

2. Segmentul de piata/profilul clientului identificarea clientilor potentiali, cu diferentierea lor pe tipuri de necesitati (de ex., cladiri rezidentiale vs. cladiri comerciale)

3. Structura lantului de valori reprezentarea participantilor de pe piata sicum interactioneaza intre ei, fiecare producand o parte din valoarea care va ajunge in final la proprietarul de cladire.

4. Generarea venitului si masurile de rezerva - prin vanzare, inchiriere, consultanta; si limite de profit

5. Pozitionarea pe piata identificarea competitorilor, a complementarilor sia tuturor colaboratorilor potentiali pentru a mari valoarea creata.

6. Strategia pentru concurenta modul in care compania va dezvolta un avantaj competitiv (de ex., prin cost, diferentiere, identificare de nisa)


Business model guide of DOE-USA

LANTUL DE VALORI (PIATA) PENTRU EE IN CLADIRI REZIDENTIALESEGMENT DE PIATA (unde se creeaza valoare)

PRODUSE/SERVICII(pentru consumatorul final)

ACTORI (participantii care asigura

produse si servicii in fiecaresegment)

FACTORII DE PIATA(care

influenteazaactorii)

Consumatorfinal

Proiect in regie proprieInstalare in regie proprieIntretinerea produselor.

Proprietari individuali Asociatii de proprietari Proprietari de apartam. Chiriasi/utilizatori

PO

LIT

ICI

SI

CE

RIN

TE

IM

PU

SE

D

E G

UV

ER

N

AD

MIN

IST

RA

TO

RI

DE

PR

OG

RA

ME

ME

DIU

L

EC

ON

OM

IC

Modernizareenergetica

Planificare lucrari/achizitiiAchizitia si instalarea

produselor necesareMonitorizarea rezultatelor/

economiilor

- (regieproprie)

Constructori / instalatori

Arh

itec

ti/

pro

iect

nti

Inst

alat

ori

IVA

C

Co

ntr

acto

rid

e p

erfo

rman

taen

erg

etic

a(E

SC

O)

Fu

rniz

ori

/van

zato

ri

Certificare siaudit energetic, proiectare

Elaborarea CPEMasuri recomandate pentru

EEMonitorizarea rezultatelor/

economiilor

- (regieproprie)

Auditori Furnizori de

utilitatiFurnizare de produse/echip.

An

vel

op

a

Inca

lzir

eV

enti

lare

AC

Ilu

min

at

Co

nsu

mat

ori

elec

tric

i

Sis

tem

ed

e A

CC

Furnizori / Angrosisti Distribuitori ImportatoriDezvoltarea si

productia de produse/echip.

Producatori locali Producatori straini

11/13/2012Prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin

6

Fiecare actor are un alt tip de model/plan de afaceri (MA).

Punctul comun: MA analizeaza cadrul general de actiune si evidentiaza oportunitatile de implicare si

crestere pe piata de EE in cladiri. MA demonstreaza unde sunt necesare costuri si unde se creeaza valoare.

Intre actori cu MA, se poate face o disctinctie generala intre

A. firmele de servicii / produse si echipamente pentru piata de EE/SRE

Firme de arhitectura/proiectare

Firmel de audit energetic

Firme de constructii/instalatii

Firme de servicii energetice (ESCO)

Producatori/furnizori/vanzatori

B. Administratorii de programe

PNU:Programe non-utilitare guvernamentale sau ale unor ONG (funtioneaza pebaza in principal de fonduri nerambursabile, fara implicarea furnizorilor de utilitati)

PU: Programe prin firme de utilitati (guvernamentale, ale unor ONG sau ale unorfirme private (funtioneaza prin colectarea de plati o data cu facturile la utilitati)


ComentariiImpactul implicarii pe piata de EE in cladiri

Piata In general au sub 15 de angajati.Majoritatea furnizorilor sunt firme foarte maricare cauta piata de desfacere pentru servicii siproduse.

Necesare personal/instruire suplimentare.Evaluarea potentialului de afacere este facuta tot de cei care vor sa intre pe piata.Firmele mari spera in cresterea profitului.

Strategiade conducere

Exista in general un factor de decizie care controleaza direct strategia de investitie pentrucresterea afacerii, proportional cu gradul de multumire al proprietarului.

Proprietarul trebuie sa se angajeze si responsabilizezepentru noua strategie, care necesita echipamente siabilitati diferite, iar inertia este frecvent intalnita.

Modelul/ structura financiara

Analiza economica folosita pentru decizii-bazata pe perioada minima de recuperare a investitiei.Investitiile mari sunt costisitoare.Firmele mici au riscurile mai mari.

Necesare calcule economice de profitabilitate pentrulinia de servicii/produse pentru EE/SRE.Pot fi necesare linii noi de credit sau accesare de altefonduri.

Bunurile siinfrastruc-tura

Investitiile necesare cresc o data cu volumulafacerii, in cheltuieli adminsitrative, angajati, instructaj, infrastructura. Profitul creste cu gradul de extindere.

Extinderea sau inceperea unei afaceri in cladirii EE necesita investitii de ordinul a 30.000-100.000 Euro.Instruirea personalului pentru noile oferte poatereprezenta o bariera (timp+bani) pentru firmele mici.

Serviciileoferite

Serviciile oferite sunt foarte variate/diferite.Vanzatorii asigura bunuri si direct proprietarului si firmelor de executie/instalatii.

Gradul de succes de pe piata depinde de varietatea sicalitatea produselor/serviciilor oferite, dar si de gradulde incredere in auditorul energetic folosit.

Clientii siachizitiade noiclienti

Majoritatea firmelor se adreseaza aceluiasisegment de piata (proprietari cu venituimedii/mari, cladiri din perioada 1950-2000).Clientii care isi permir modernizari, au economii mai la energie.

Competitia este mare in domeniu.Varietatea si complexitatea interventiilor permitefirnmelor sa colaboreze intre ele. Este important ca potentialii clienti sa fie in zonafirmei.

MA pentru firmele de servicii / produse si echipamente pentru piata de EE/SRE


MA pentru administratorii de programe non-utilitare/utilitare pe piata de EE/SRE

ComentariiImpactul implicarii pe piata de EE in cladiri

Piata PNU vs. PU: PNU au mai mare flexibilitate in continutul programului, iar PU au acces mai bun la personal tehnic si date despre energie.Pot exista mai multe programe cu serviciisimilare; ele pot conclucra sau fi in competitie.

Organizatiile interesate in masuri mai variate de EE, cauta PNU; cele care cauta servicii specifice saureduceri immediate la facturi, cauta PU.Pentru un client neavizat, piata de programe estederutanta; in plus, ele sunt in general completdistincte.

Strategiade conducere

PNU sunt fie guvernamentale, fie private non-profit.PNU sunt reglementate de furnizorul de fonduri; PU de catre o comisie a companiei de utilitati.

PNU trebuie sa raporteze si sa respecte cerinte pentrua primi fonduri;PU private cauta si obtinerea profit, nu numaieconomii de energie.

Modelul/ structurafinanciara

PNU au initial fonduri alocate, dar pot cauta si alte surse de finantare pentru prelungire.PU se finanteaza din plusul de plata la facturile de utilitati.

Finantarea din fonduri este pe termen scurt si trebuiealimentata periodic pentru a continua PNU. Regulile de finantare a PU se pot schimba in timp, la fel plusul de plata la facturi.

Bunurile siinfrastruc-tura

Fiecare program are o structura si o infrastructura care ii confera avantaje in furnizarea de servicii; altfel nu rezista pe piata.

PNU au flexibilitate in modul in care investesc in bunurile strategice (program de lucru cu beneficiarii); PU au acces la datele despre energie.

Serviciileoferite

Fiecare tip de program poate furniza servicii direct sau prin intermediari angajati.Serviciile oferite variaza de la lucrari directe pana la formularea de strategii de deschidere de piata.

Utilizarea intermediarilor scuteste de angajarea unuipersonal specializat dar slabeste legatura cu clientul. Implementarea directa poate diminua serviciileprivate, ceea ce nu se doreste intr-o piata deschisa.

Clientii siachizitiade noi

PNU si PU se adreseaza in general aceluiasigrup de consumatori, dar au avantaje diferite din derularea lor.

PNU poate utiliza fonduri si pentru educare, specializare si informare; PU are acces la datele despreenergie si poate identifica clientii cei mai profitabili.

In prezent, sunt 4 tipuri de modele de afaceri utilizate cu precadere

pe piata interventiilor pentru EE sau utlizare de SRE:

A. Investitiile traditionale facute de proprietari, care decid singuri asuprainterventiilor pe care vor sa le faca, isi aleg modalitatea de plata sicontractorii si suporta integral riscurile;

B. Investitii in masuri de EE facute de catre furnizorii de utilitati, care le organizeaza si eventual subventioneaza partial, cu recuperare de la client prin plati fixe lunare, egale cu cele de dinainte de interventii; riscul ramane al clientului.

C. Contract de performanta energetica cu firme de servicii energetice(ESCO), care finanteaza interventiile pentru EE, garanteazaeconomiile de energie si recupereaza investitia direct din economiilegenerate, din care o parte pot ramane clientului ca stimulent.

D. Parteneriat Public-Privat prin care entitati publice si entitati private conlucreaza la obtinerea unui beneficiu pe termen mediu/lung.


Utilizatorul final de

energie

ESCO compania de

servicii energetice

Institutia financiara

(banca, fond, 7)

Contract de imprumutGarantarea sirambursarea creditului

Contract de performantaenergetica; proiect realizat la cheie din capital ESCO

Plati pe baza economiilorde energie

Alternative: Banca imprumuta ESCO si utilizatorul final plateste direct banca ESCO face imprumut catre utilizatorul final si vinde bancii sistemul de rambursare

CUM FUNCTIONEAZA SISTEMUL DE FINANTARE PRIN ESCO

Observatie: Investitiile prin ESCO nu sunt rentabile pentru proiecte mici


Piata rezidentiala individuala: este vazuta n general ca si o piata mai dificilapentru firmele ESCO datorita contractelor care trebuie ncheiate cu fiecare beneficiar. Costurile sunt foarte mari daca trebuie negociate multe contracte cu valoare mica;

Piata publica si institutionala: reprezinta un interes pentru firmele ESCO datorita riscurilor financiare scazute si existentei unui potential mare de economii de energie. Conceptul de contract cu economii garantate poate deveni un mecanism atractiv care sa permita institutiilor publice reducerea cheltuielilor cu energia si obtinerea de beneficii financiare care pot fi utilizate n folosul comunitatii locale;

Piata comerciala: cladirile de birouri si spatii mari, hotelurile, sunt atractive datorita potentialului de economisire a energiei. Proprietarii unor astfel de spatii nu beneficiaza de cele mai multe ori de resurse tehnice competente necesare pentru realizarea unor astfel de proiecte;

Piata industriala: n majoritatea tarilor, marile companii par a fi clientii ideali. Totusi, aceste companii sunt uneori destul de mari pentru a avea specialisti energetici n personalul propriu care pot realiza proiecte de eficienta energetica fara asistenta din exterior. Firmele ESCO pot astfel sa gaseasca ca si tinte n sectorul industrial companiile mici si mijlocii, care nu au resurse interne tehnice si de management pentru implementarea unui program de eficienta energetica.

n principiu, ESCO poate lucra cu clienti din orice sector de piata. Totusi, n practica, sunt anumite bariere care ar trebui luate n considerare pentru fiecare sector:

Sursa: Brosura ESCO EnergoEco


AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNUI CONTRACT ESCO

Sursa: Brosura ESCO EnergoEco


Schema CERTIFICATELOR ALBE /OBLIGATII DE ECONOMISIRE instrument

de piata pentru EE la consumator, impus furnizorilor de utilitati

Certificatele Albe (CA)/Obligatiile de economisire = Cote obligatorii sau voluntare de economii de energie pentru unele categorii de operatori (distribuitori, furnizori, consumatori, etc), care pot fi comercializate

Tarile in care functioneaza scheme de acest tip:

UK CA din 2002 cu mai multe tipuri de implementare

Italia CA din 2005 proiectele implementate prin ESCO cu mult succes!

Franta CA din 2006 succes limitat datorita lipsei de stimulente pe piata

Flandra economii de energie obligatorii impuse distribuitorilor de energie electricafara certificate

Danemarca economii de energie obligatorii impuse distribuitorilor de energieelectrica, de gaz si de caldura, fara certificate

Polonia si Irlanda in curs de implementare

Olanda, Portugalia, Romania si Bulgaria interesate de acest instrument, dar faraconcretizare

Sursa: Institute for Energy ands Transport, CE-JRC dec. 2011


Sursa: ADEME 2007

Tarile care aveau in 2007 obligatii de economii de energie de la operatori


Bariere pentru aplicarea acestor modele de afaceri:

Acces limitat la surse de finantare

Costuri si beneficii ascunse/ne-explicite

Informatii insuficiente

Deficiente de piata

Stimulente/avantaje divizate intre jucatorii de pe piata

Comportament/atitudine neadecvate

Organizatii specializate putine

Bariere politice

Lipsa obligativitatii atingerii unor standarde de performantaenergetica


STIMULENTE PENTRU PROPRIETARII DE CLADIRI:

Economii de energie traduse in facturi mai mici (daca rata economiilordepaseste rata de crestere a energiei);

Evitarea unor penalizari in caz de neconformitate cu standardeimpuse;

Inchirierea cu mai mare usurinta a unor spatii (avantajul chiriasului);

Cresterea valorii proprietatii;

Reducerea impozitului imobiliar;

Poluarea redusa a mediului inconjurator din proximitatea cladirii;

Mandria unei performante energetice deosebite (certificari diverse);

Optiunei utilizarii de surse alternative de energie, renuntand la rolul de consumator captiv din sursele traditionale.


STIMULENTE PENTRU PRODUCATORII DE MATERIALE SI FIRMELE DE

CONSTRUCTII:

Cresterea cererii pe piata pentru produsele oferite

TVA redus sau alte facilitati fiscale oferite de autoritati;

Reclama de buna calitate/executie (costuri reduse de promovare);

Contracte de volum mare;

Continuitate pe piata;

Utilizarea de tehnologii moderne si rezistenta contra concurentei.


STIMULENTE PENTRU FURNIZORII DE UTILITATI:

Mentinerea clientilor prin cresterea gradului de multumire;

Atragerea de noi clienti;

Continuitatea productiei la parametri nominali;

Posibilitatea modernizarii prin castigurile realizate;

Rezistenta pe piata in prezenta concurentei;

Obtinerea de certificate albe (daca schema este reglementata);

Plata la timp a utilitatilor din partea clientilor;

Obtinerea de subventii de la autoritati pentru familiile cu venituri mici;

Posibilitatea de realizare a unui parteneriat public-privat cu beneficii petermen lung.


ABORDAREA PROBLEMELOR SOCIALE ASOCIATE CU VENITURILE

MICI SI SARACIA FATA DE COMBUSTIBIL

o Subventii diferentiate pe niveluri de venit si de activitate(rezidential/comercial/social);

o Subventii/granturi pe niveluri de varsta si stare de sanatate

o Sprijin pentru masurile cele mai eficiente tehnico-economic (termoizolare, tamplarie eficienta energetic);

o Sprijin fata de cei care nu au acces la utilitati furnizate in regimcentralizat si costurile sunt mai mari;

o Facilitati fiscale pentru implementarea de masuri de EE;

o Credite cu regim preferential (dobanda mica sau zero);

o Subventionarea partiala a caldurii furnizate in regim centralizat;

o E.


ASPECTE DE MARKETING PENTRU FURNIZORII DE ECHIPAMENTE PE

RESURSE REGENERABILE:

Oferta larga cu produse de import;

Costurile de achizitionare sunt inca mari pentru puterea de cumpararemedie din tara, deci nu permit un volum mare al vanzarilor;

Lipsa culturii generale pe profil in randurile populatiei creeaza un grad de retinere inca major;

Dificultati legate de stocul existent de cladiri: arhitectura cladirii (lipsaspatiilor tehnice sau a suprafetelor cu orientare avantajoasa, E), amplasarea geografica (nivel de insorire, intensitatea vantului, nivelul apeifreatice, E) vecinatate (umbrire, adapostire, spatii comune, E);

Lipsa stimulentelor (fiscale, linii de credit preferentiale, subventii) pentrufurnizori; insuficienta celor pentru proprietarii de cladire (v. Fondul pentruMediu);

Lipsa altor actori de pe piata, de ex. firmele ESCO, care pot prelua petermen mediu/lung costurile de achizitie;

Neimplicarea furnizorilor de utilitati in includerea echipamentelor pe SRE in sistemul lor de alimentare cu energie/apa calda.

11/13/2012Prof. dr. ing. Emilia-Cerna Mladin

21

ASPECTE LEGATE DE PROMOVAREA IN ROMANIA A TEHNOLOGIILOR

NOI CU MATERIALE SUSTENABILE DISPONIBILE LOCAL:

Lipsa unei inventariei a volumului de materii prime;

Lipsa unei analize a potentialului de afaceri;

Lipsa unor modele/planuri de afaceri;

Auditorii energetici, constructorii si arhitectii nu sunt suficienti instruitipentru a include in proiecte si audituri astfel de materiale;

Cadrul normativ nu include suficiente agrementari nationale de astfel de materiale/solutii, iar agrementarile straine necesita costuri mari de productie.

Politicile si legile nationale urmaresc greoi/generic recomandarile CE cuprinse in directivele obligatorii pentru toate Statele Membre.

Exista un potential ridicat pentru crearea de locuri noi de munca siasigurarea pietei cu materiale/solutii mai ieftine si mai durabile.


2. STUDII DE CAZ PRIVIND AFACERI IN DOMENIUL EFICIENTEI

ENERGETICE SI ENERGIEI DIN RESURSE REGENERABILE

2.1. Studii de caz din tara.

2.2. Studii de caz din strainatate


Greenlight - LED

Sursa: www.greenlight-concept.ro

ROMANIA Modele de afaceri prin productie/dezvoltare de produse pentru piata de EE

Tehnologia LED (Light Emitting Diode) este cu adevarat o tehnologie ecologica din 3 motive:

1. nu se folosesc materiale toxice spre deosebire de solutiile existente pana acum (cum ar fi becurile ecologice care au in componenta o cantitate semnificativa de mercur)

2. durata de viata mai mare (50.000 - 100.000 ore) reduce deseurile provenite din lampile uzate

3. reduce poluarea prin consumul a pana la 80% mai putina energie electrica si ajuta la conservarea combustibililor fosili. ( nota: 70% din energia electrica produsa in Romania este obtinuta prin arderea combustibililor fosili).

Sunt ieftine: Pretul imediat de achizitie este ceva mai mare decat al becurilor obisnuite dar, luand in considerare durata de functionare de pana la 20 de ani, costurile aproape 0 de intretinere si economia la facura de energie electrica, pe termen lung, LED-urile sunt net mai ieftine decat solutiile traditionale de iluminat. Investitia este perfect logica avand in vedere ca o proprietate imobiliara este o investitie pe termen lung.


ADEPLAST S.A.

ADEPLAST S.A. este un producator de materiale de constructii pentru finisaje care are ca obiect principal de activitate producerea si distribuirea de mortare uscate, kituri de rostuit, adezivi pentru lipirea si armarea polistirenului, sape autonivelante, gleturi de ipsos si ciment, tencuieli cu aplicare manuala simecanizata, termosisteme, vopsele si tencuieli decorative, produsele pentru izolare termica si fonica cum ar fi polistirenul expandat, cel extrudat si vata de sticla.

1996 - 2012: planul investitional= 35.000.000 investitii pentru marirea capacitatilor de productie, si peste 6000 m hale industriale pentru depozitare si linii de productie, echipamente logisticeetc.In urma aplicarii acestuia capacitatea de productie a mortarelor uscate s-a maritla aproximativ 700.000 tone / an impartite in doua locatii, Oradea 250.000 tone / an si Ploiesti - Corlatesti 450.000 tone / an, in 2012 urmand a se da in folosinta in judetul Neamt, in localitatea Cordun de langa Roman, o fabrica de mortare uscate cu o capacitate de 350.000 tone / an, investitie estimata la 11.000.000 . Astfel capacitatea totala de productie a mortarelor uscate va depasi 1.000.000 tone / an. De asemenea, la Oradea functioneaza o fabrica de vopsele lavabile si tencuieli decorative de 80.000 tone / an, complet automatizata. Tot pe platforma industriala Ploiesti Corlatesti, ADEPLAST a investit peste 4.500.000 in cea mai moderna fabrica de polistiren expandat din tara, fabrica cu o capacitate de 700.000 m / an.

Sursa: www.adeplast.ro


ROMANIA Abordarea EE prin ESCO

In Romania, activeaza doar 4 companii ESCO (EnergyServ, EnergoEco, EnergoBit, SE-GES) sinumai in sectorul industrial.Potentialul de actiune al unor firme ESCO in Romania este foarte mare deoarece ineficiena energetic este foarte mare (existnd mari rezerve de aciune n acest sens). Romnia a motenit o infrastructur energetic i o structur de producie defectuoase, MECMA estimeaza la 40 % potenialul de economisire n sectoarele economiei romneti, fr a se afecta confortul (consumul) populaiei. Necesarul total de investiii n eficiena energetic (capacitatea pieei) a fost estimat la 2,7 miliarde euro pn n 2015.

Unde i ct se poate economisi:

1. Sectorul rezidenial: 38,80 % - necesit 1.187 mil. euro pentru reabilitarea termica cldirilor, corpuri de iluminat eficiente, echipamente electrocasnice cu consumredus de energie, etc.

2. Alimentare centralizat: 28,80% - necesit 1.137 mil. euro fonduri de investiii.3. Industrie: 15,90 %.

4. Transporturi: 14,30 %.

5. Sector teriar (servicii): 2,30 %.

Finanrile pot proveni din fonduri UE (rambursabile sau nerambursabile), BERD, BancaMondial, fonduri private de investiii, credite bancare, etc. sectorul fiind considerat de high-tech,ecologic, n plin expansiune i foarte ncurajat instituional, legislativ i financiar, pe plan intern iinternaional.

Sursa: Raport TRANSENERGO SA


GERMANIA Abordarea EE prin ESCO

Schema de abordare:

Agentia Berlineza pentru Energie (ABE) grupeaza cereri de interventii (cca. 20 de cladiri) pentru EE si SRE prin firme ESCO.

ABE realizeaza auditul energetic al cladirilor din subventii guvernamentale si-l pune la dispozitia firmelor ESCO participante la licitatie.

Serviciile se liciteaza si firma ESCO castigatoare acopera toate costurile.

Rambursarea investitiei se face din economiile la facturile pentru energie, pedurata a 8-12 ani.

Firma ESCO ramburseaza creditul facut initial de la o institutie financiara (ex. Banca).

MODEL DE FINANTARE DE MARE SUCCESreplicat in Bulgaria si Slovenia, incercat fara succes si in Romania


MAREA BRITANIE Proiecte de EE, inclusiv prin furnizorii de utilitati.

Reduceri de impozite imobiliare proportional cu investitiile in EE (LESA). TVA de 5% (fata de 17,5%) pentru instalarea anumitor materiale si sisteme care

conduc la economii de energie sau utilizare de SRE. Subventii pentru persoanele cu varste peste 60 de ani. Warm Front Scheme: granturi catre familii cu probleme speciale (handicap, boala,

copii minori multi) primesc caldura si/sau masuri de EE in valoare de 2700 GBP; Warm Homes Scheme in Irlanda de Nord: granturi de max. 850 GBP pentru

famillile cu copii mici si persoane peste 60 de ani li se asigura termoizolarea caseisi inlocuirea sistemului de incalzire;

Home Energy Efficiency Scheme: granturi de max. 3600 GBP catre proprietari sichiriasi pentru imbunatatirea termoizolatiei si sistemului de incalzire;

Program guvernamental in Scotia: ofera masuri de EE si incalzire centralizatacelor cu venituri mici; in plus, are un fond regenerabil prin care ofera credite cu dobanda zero autoritatilor locale si unitatilor de invatamant pentru instalarea unortehnologii EE sau de microgenerare.

Program de economisire de energie prin Cladirile low carbon: granturi pentrusectoarele rezidential si public (scoli, centre comunitare, cladirile autoritatilor locale);

Warm homes, greener homes (din 2010) = Pay as you Save (PAYS): rambursarea investitiei facuta de stat prin economiile de energie rezultate din masuride EE ecologice.


Oportunitate de afaceri MODELE DE BENEFICII / AFACERI PENTRU TOTI FACTORII

Documents

Transcript of Oportunitate de afaceri MODELE DE BENEFICII / AFACERI PENTRU TOTI FACTORII