Omul in Cautarea Sensului Vietii de Viktor Frankl

8/12/2019 Omul in Cautarea Sensului Vietii de Viktor Frankl

http://slidepdf.com/reader/full/omul-in-cautarea-sensului-vietii-de-viktor-frankl 1/108



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii 2




Redactor: Emanuela Jalbă-ŞoimaruCorector: Viorica DumitrencoTenoredactor: Rădica !oacăCo"ertă: Dorin Dumitre#cu

Titlul ori&inal' an(s "earc) *ar eanin& Co+,ri&)t - %/0 Viktor E. Frankl



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $

Cu+rins

%re&a'ă de (ordon ). *ll"ort

%re&a'ă la edi'ia din +,$

!artea înt1i E"erien'e din la/ărul de concentrare

!artea a 2oua0o/otera"ia "e #curt

!ost*aţă 2in %/0%ledoarie "entru o"timi#mul tra/ic

Căr'i de Viktor E. Frankl di#"onibile

De#"re autor




În amintirea mamei mele

!re*aţă

Dr. Frankl "#iiatru i #criitor 4i 4ntreabă uneori "acien5ii care #u&eră de o mul'imede neca6uri mai mici #au mai mari: 7Care e#te moti8ul "entru care nu te #inuci6i9Din ră#"un#ul "e care i-l dau ace;tia ade#eori el "oate #ă #tabilea#că o liniecălău6itoare "entru demer#ul #ău "#iotera"eutic: 4n 8ia'a unuia e 8orba dedra/o#tea care 4l lea/ă de co"ilul #ău< 4n 8ia'a altuia e 8orba de un talent carea;tea"tă #ă &ie &olo#it< iar 4ntr-a altuia "oate numai de ni;te amintiri ;ter#e dar caremerită a &i "ă#trate. * 4ntre'e#e i'ele &ira8e ale unei 8ie'i di#tru#e 4ntr-o #tructură#olidă &ormată din #en# ;i re#"on#abilitate ace#ta re"re6intă obiectul ;i "ro8ocarealogoterapiei care con#tituie 8er#iunea modernă ;i "er#onală de analiză existenţială adoctorului Frankl.

=n cartea de &a'ă Frankl 4;i &ace cuno#cută e"erien'a care l-a condu# #"rede#co"erirea lo/otera"iei. De'inut 8reme 4ndelun/ată 4n inumanele la/ăre deconcentrare #-a de#co"erit a &i redu# la cea mai rudimentară &ormă de ei#ten'ă.

Tatăl mama &ratele ;i #o'ia #a au murit 4n la/ăre #au au &o#t trimi;i către camerele de/a6are a;a că ece"'ie &ăc>nd #ora lui 4ntrea/a #a &amilie a "ierit 4n la/ăre+. =n ace#tecondi'ii cum ar &i "utut el – cu bunurile ri#i"ite cu toate 8alorile nimicite #u&erindde &oame &ri/ ;i din "ricina 8iolen'ei a;te"t>nd de la o oră la alta #ă &ie eterminat -#ă con#idere că 8ia'a merită a &i trăită9 ?n "#iiatru care a 4n&runtat a#t&el de 8itre/iie#te cu #i/uran'ă unul "e care merită #ă 4l a#cultăm. Dacă nu el cine altcine8a ar"utea "ri8i 4n#"re condi'ia umană cu 4n'ele"ciune ;i totodată cu com"a#iune9Cu8intele doctorului Frankl au un ton de o one#titate co"le;itoare &iindcă #e

4ntemeia6ă "e e"erien'e "rea "ro&unde "entru a &i 4n;elătoare. Ceea ce are el #ă ne

comunice ne c>;ti/ă ;i mai mult con#idera'ia din "ricina "o6i'iei #ale 4n cadrulFacultă'ii de @edicină de la ?ni8er#itatea din Viena ;i totodată din cau6a deAacuno#cutelor clinici de lo/otera"ie care continuă #ă a"ară 4n multe 'ări reali6atedu"ă modelul renumitei #ale Beurolo/ical %oliclinic din Viena.

+ Frankl e"lică 4n con&erin'a Evolution of Psycoterapy *nnaeim Cali&ornia +,, "recum ;i 4ncartea #a autobio/ra&ică Viktor Frankl - !ecollections cum tatăl #ău (abriel a murit 4n /etoul de laTere#ien#tadt un #oi de la/ăr "remer/ător de concentrare cum mama #a El#a a &o#t du#ă direct

du"ă #o#irea la *u#cit6 4n camera de /a6are cum &ratele #ău )alter dim"reună cu &amilia lui au&o#t "rin;i de na6i;ti 4n tim" ce 8oiau #ă tra8er#e6e mun'ii #"re Gtalia #&>r;ind 4n cele din urmă 4ntr-unla/ăr de eterminare ;i cum numai #ora #a Htella a reu;it #ă #ca"e emi/r>nd 4n *u#tralia n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii K

crea#că 4n "o&ida tuturor umilin'elor. 0ui Frankl 4i "lace #ă-l cite6e "e Biet6#ce:7Cel care are un de ce "entru care #ă trăia#că "oate #ă #u"orte a"roa"e orice.

=n la/ărul de concentrare toate 4m"reAurările con#"iră "entru a-l &ace "e de'inut #ă 4;i"iardă tăria. Toate ro#turile cotidiene ale 8ie'ii 4i #unt ră"ite. Hin/urul lucru care 4imai răm>ne de'inutului e#te 7ultima dintre libertă'ile umane – ca"acitatea de 7a-;iale/e atitudinea 4ntr-un anumit #et de 4m"reAurări. *cea#tă ultimă libertaterecuno#cută de 8ecii #toici dar ;i de ei#ten'iali;tii moderni ca"ătă o #emni&ica'ieinten#ă 4n i#tori#irea lui Frankl. De'inu'ii erau oameni de r>nd dar cel "u'in uniidintre ace;tia ale/>nd #ă #e arate 78rednici de #u&erin'ele lor au dat do8adă deca"acitatea umană de a #e ridica dea#u"ra #or'ii "otri8nice.

=n calitatea #a de "#iotera"eut autorul dore;te de#i/ur #ă ;tie cum "ot &i aAuta'ioamenii #ă dob>ndea#că ca"acitatea aceea #"eci&ic umană. Cum "oate cine8a #ătre6ea#că 4n "acient #entimentul că el e#te re#"on#abil &a'ă de 8ia'ă "entru ce8aanume indi&erent c>t de a#"re ar &i 4m"reAurările9 Frankl ne "ro"une o i#tori#ireemo'ionantă a unei ;edin'e tera"eutice colecti8e "e care a 'inut-o cu camara6ii #ăide'inu'i.

0a cererea editurii doctorul Frankl a adău/at o e"unere a te6elor &undamentale alelo/otera"iei "recum ;i o biblio/ra&ie. %>nă acum2 maAoritatea "ublica'iilora"ar'in>nd 7Celei de a treia ;coli 8iene6e de "#iotera"ie "redece#oarele ei &iind

;coala &reudiană ;i cea adleriană au a"ărut mai ale# 4n limba /ermană a;a căcititorul 8a a"recia "lu#ul de in&orma'ie "e care Frankl 4l adau/ă la nara'iunea #a.

H"re deo#ebire de mul'i al'i ei#ten'iali;ti Frankl nu e#te nici "e#imi#t niciantireli/io#. Dim"otri8ă "entru un #criitor care a a8ut de-a &ace din "lin cuomni"re6en'a #u&erin'ei ;i a &or'elor răului el 4mbră'i;ea6ă o 8i6iune #ur"rin6ător de"lină de #"eran'ă 4n ceea ce "ri8e;te ca"acitatea omului de a tran#cende #itua'iilecritice ;i de a de#co"eri un ade8ăr călău6itor "otri8it.

Recomand din inimă acea#tă #curtă carte "entru că e#te un /iu8aer de nara'iunemarcată de ten#iune dramatică care #e concentrea6ă a#u"ra celor mai "ro&unde"robleme umane. E#te meritorie at>t din "unct de 8edere literar c>t ;i &ilo6o&ic ;io&eră o introducere ire6i#tibilă 4n cea mai #emni&icati8ă mi;care "#iolo/ică a 6ilelornoa#tre.

(ordon ). *ll"ort

(ordon ). *ll"ort &o#t "ro&e#or de "#iolo/ie la ?ni8er#itatea Lar8ard a &o#t unuldintre cei mai de &runte #criitori ;i "ro&e#ori 4n domeniu din acea#tă "arte a /lobului

2 *ll"ort a "re&a'at edi'ia din care #-a &ăcut traducerea de &ată 4n +,$ n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii

H?* - n" trad.. E#te autorul unui mare număr de lucrări de "#iolo/ie ori/inale ;i a&o#t editorul de la #ournal of $bnormal and Social Psycology. (ra'ie mai ale# muncii de"ionierat a "ro&e#orului *ll"ort im"ortanta teorie a dr. Frankl a &o#t introdu#ă ;i 4n

H?*< mai mult datorită e&ortului #ău lo/otera"ia #e de68oltă &oarte ra"id.

!re*aţăla e2iţia 2in %/0

Cartea a aAun# la cea de-a K3-a edi5ie 4n limba en/le6ă &iind totodată "ublicată 4n altenouă#"re6ece limbi. Doar edi'iile 4n en/le6ă #-au 8>ndut 4n "e#te două milioane ;i

Aumătate de eem"lare.

*ce#tea #unt &a"tele ca atare ;i #-ar "utea ca din acea#tă cau6ă re"orterii de la6iarele americane ;i mai ale# cei de la "o#turile de tele8i6iune americane de cele maimulte ori du"ă ce men'ionea6ă datele de mai #u# 4;i 4nce" inter8iul 4ntreb>nd:7Doctor Frankl cartea dumnea8oa#tră a aAun# un ade8ărat bestseller - cum 8ă &ace #ă8ă #im'i'i ace#t #ucce#9 0a care eu reac'ione6 #"un>ndu-le că 4n #ucce#ul de care #e

bucură cartea mea nu 8ăd at>t de mult o reali6are #au un merit "er#onal c>t maide/rabă o e"re#ie a #u&erin'ei 8remurilor noa#tre: dacă #ute de mii de oameni 4ntindm>na către o carte al cărei titlu "romite #ă dea un ră#"un# la ce#tiunea #en#ului

8ie'ii "robabil că acea#tă ce#tiune e#te una care 4i "une "e Aar.

Be/re;it că altce8a 8a &i contribuit la im"actul căr'ii: cea de-a doua "arte a #ateoretică 7%ogoterapia pe scurt #e reduce cum #-ar 6ice la lec'ia care #e "oate di#tiladin "rima "arte a căr'ii din i#tori#irea mea autobio/ra&ică 7Experienţe din lagărul deconcentrare 'in>nd #eama de &a"tul că acea#tă "rimă "arte #luAe;te la 8alidareaei#ten'ială a teoriilor mele. *#t&el cele două "ăr'i ale căr'ii 4;i #u#'in reci"roccredibilitatea.

=n +,$1 c>nd am #cri# cartea nu mă />ndeam deloc la ace#te lucruri. *m elaborat-o 4n doar nouă 6ile &iind &erm otăr>t #ă o "ublic anonim. De &a"t "rima edi'ie 4nlimba /ermană a căr'ii nu a"are cu numele meu "e co"ertă de;i 4n ultima cli"ă ciar

4nainte de a ie;i de la ti"ar am cedat #tăruin'elor "rietenilor mei care mă ru/au #ă o"ublic "un>ndu-mi numele măcar "e "a/ina de titlu. 0a "rima 8edere cartea &u#e#e#cri#ă cu con8in/erea ab#olută că &iind o o"eră anonimă nu-i 8a aduce autorului #ău&aima literară meritată. Voi#em doar #ă 4i comunic cititorului "rin intermediul unuieem"lu concret &a"tul că 8ia'a 4;i "ă#trea6ă #en#ul "oten'ial 4n orice condi'ii ciar;i 4n cele mai ne&ericite. Şi mă />ndeam că de 8reme ce "unctul de 8edere re#"ecti8

8a &i &o#t demon#trat 4ntr-o #itua'ie etremă ca aceea a unui la/ăr de concentrarecartea mea ar "utea #ă aAun/ă #ă &ie rece"tată. Din acea#tă cau6ă mă #im'i#em



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ,

re#"on#abil #ă "un 4n #cri# 4nt>m"lările "rin care trecu#em &iindcă mă />ndeam căle-ar &i de &olo# ;i altora care #unt 4nclina'i #ă #e la#e "radă de6nădeAdii.

De aceea mi #e "are deo"otri8ă ciudat ;i remarcabil &a"tul că dintr-o du6ină de altecăr'i "e care le-am #cri# tocmai acea#ta "e care inten'iona#em #ă o "ublic anonima#t&el 4nc>t #ă nu-;i con#acre autorul tocmai ea a de8enit un #ucce#. @ereu 4mi"o8ă'uie#c #tuden'ii at>t "e cei din Euro"a c>t ;i "e cei din *merica 4n &elulurmător: 7Bu 'inti'i #"re #ucce# căci cu c>t mai mult 4l dori'i ;i cu c>t &ace'i din el un#co" cu at>t mai mult 4l 8e'i rata. Căci #ucce#ul a#emenea &ericirii nu "oate &iurmărit< el trebuie #ă urme6e ;i ciar numai a;a #e ;i 4nt>m"lă ca un e&ect #ecundarneinten'ionat din acea dedicare a omului &a'ă de o cau6ă mai mare dec>t el 4n#u;i#au ca un "rodu# #ecundar al dăruirii de #ine către o altă "er#oană. Fericirea trebuie#ă 8ină de la #ine - ;i &a"tul ace#ta e#te 8alabil ;i "entru #ucce#: trebuie #ă 4l la;i #ă #e"roducă tocmai ne"urt>ndu-i de /riAă. Vreau #ă a#culta'i ce anume 8ă "orunce;tecon;tiin'a #ă &ace'i ;i #ă duce'i la bun #&>r;it lucrul acela "e c>t de bine 8ă #tă 4n"utin'ă. *tunci 8e'i a"uca 6iua c>nd 8e'i 8edea că "e termen lun/ - re"et: "e termenlun/M - #ucce#ul 8ă 8a urma tocmai "entru că aţi uitat #ă 8ă />ndi'i la el.

Dra/ă cititorule &ie ca tetul ace#tei căr'i #ă 4'i dăruia#că ni;te 4n8ă'ăminte dinlucrurile "etrecute la *u#cit6 a;a cum tetul "re&e'ei 4'i "oate o&eri o lec'ie de#"reun neinten'ionat bestseller.

=n ce "ri8e;te "re6enta edi'ie i-am adău/at 4ncă un ca"itol "entru a actuali6aconclu6iile teoretice ale căr'ii. Etra# dintr-o con&erin'ă "e care am 'inut-o 4n calitatede "re;edinte onori&ic al &elui de al treilea congres mondial de logoterapie 4n aula*uditorium @aimum de la ?ni8er#itatea Re/en#bur/ din (ermania de Ve#t 4niunie +,3 el alcătuie;te a#tă6i 7Postfaţa din '()* a căr'ii de &a'ă ;i #e intitulea6ă7Pledoarie pentru optimismul tragic. Ca"itolul abordea6ă "reocu"area noa#tră 6ilnică8i6a8i de cum e#te "o#ibil 7#ă #"unem da 8ie'ii 4n "o&ida tuturor a#"ectelor tra/iceale ei#ten'ei umane. Re8enind la titlul ca"itolului a8em #"eran'a că dată &iind lec'ia

4n8ă'ată din trecutul no#tru 7tra/ic 8iitorul no#tru 8a &i co"le;it de 7o"timi#m.

V E. F.Viena +,3



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +

!3RTE3 45T6I

E7+erienţe 2in la&ărul2e concentrare

Cartea de &a5ă nu "retinde #ă &ie o relatare a &a"telor i e8enimentelor "etrecute ciuna a e"erien'elor mele "er#onale a acelor #u&erin'e "e care milioane de de'inu'i le-au 4ndurat de at>tea ori. E#te i#toria "ri8ită dinăuntru a unui la/ăr de concentrare"o8e#tită de unul dintre #u"ra8ie'uitori. *cea#tă relatare nu #e "reocu"ă de marileorori care au &o#t deAa de#cri#e 4ndeaAun# de &rec8ent de;i nu au &o#t at>t de &rec8ent;i cre6ute ci de mul'imea acelor mici #u&erin'e 4ndurate. Cu alte cu8inte cartea 8a

4ncerca #ă ră#"undă la 4ntrebarea: cum era 8ia'a de 6i de 6i 4ntr-un la/ăr deconcentrare a;a cum #e re&lecta ea 4n mintea de'inutului de r>nd9

@aAoritatea e8enimentelor de#cri#e aici nu #-au "etrecut 4n marile ;i 8e#titele la/ărede concentrare ci 4n cele mici unde au a8ut loc cele mai multe eterminări. *cea#tăi#tori#ire nu e#te una de#"re #u&erin'a ;i moartea marilor eroi ;i martiri nici de#"re8e#ti'ii &apos - de'inu'i care &unc'ionau ca oameni de 4ncredere ai na6i;tilor

bucur>ndu-#e de "ri8ile/ii deo#ebite - ;i nici de#"re de'inu'i bine-cuno#cu'i. *;adar"o8e#tirea de &a'ă nu #e "reocu"ă at>t de mult de #u&erin'ele de'inu'ilor celebri ci de

#acri&iciul cal8arul ;i moartea acelei mari o;tiri de 8ictime necuno#cute ;i netrecute 4n #tati#tici. E#te 8orba de#"re de'inu'ii de r>nd care nu "urtau 4n#emne di#tincti8e"e m>necă ;i "e care &apii+ 4i di#"re'uiau. =n 8reme ce ace;ti de'inu'i de r>nd nua8eau ce m>nca &apii nu ;tiau niciodată ce e#te &oamea< de &a"t mul'i dintre ace;ti&api au du#-o mai bine 4n la/ăr dec>t o du#e#eră 4nainte 4n 4ntrea/a lor 8ia'ă. *de#ea#e "urtau mai dur ciar dec>t /ardienii cu de'inu'ii ;i 4i băteau cu mai multă cru6imedec>t o &ăceau HH-i;tii. De#i/ur &apii erau ale;i numai dintre de'inu'ii al cărorcaracter "romitea #ă-i &acă "otri8i'i "entru a#t&el de 4ndeletniciri ;i dacă nu #econ&ormau la ceea ce #e a;te"ta de la ei erau imediat 4nlocui'i. Cur>nd aAun/eau #ă

#e com"orte a#emenea HH-i;tilor ;i /ardienilor la/ărului "ut>nd &i Audeca'i de "e ba6e "#iolo/ice a#emănătoare.

mul din a&ară "oate le#ne #ă aAun/ă la o conce"'ie /re;ită de#"re 8ia'a din la/ăruna ame#tecată cu #entimentali#m ;i milă. ?n a#t&el de om are "rea "u'in abar delu"ta teribilă "entru ei#ten'ă care #e ducea 4n r>ndul de'inu'ilor. Era o lu"tă

3

Termenul capo "ro8ine din limba italiană ;i 4n#eamnă 7;e&. Vom &olo#i 4n continuare "entrucomoditatea traducerii termenul de &ap , &api 4n loc de ori/inalul &apo , &apos &ormă de "lural&olo#ită 4n limba en/le6ă n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ++

ne4ntreru"tă "entru ">inea cea de toate 6ilele ;i "entru "ro"ria-'i 8ia'ă #au "entrucea a unui bun "rieten.

Hă luăm de "ildă ca6ul unui con8oi de#"re care #e anun'a o&icial că 8a tran#&era unanumit număr de de'inu'i 4ntr-un alt la/ăr< de &a"t #e "utea /ici de#tul de le#ne căde#tina'ia &inală 8a &i camera de /a6are. De'inu'ii #electa'i bolna8ii #au cei ina"'i demuncă urmau #ă &ie trimi;i către unul dintre marile la/ăre centrale care di#"uneaude camere de /a6are ;i crematorii. %roce#ul de #elec'ie dădea #emnalul "entru o lu"tă&ă'i;ă 4ntre "ri6onieri #au 4ntre di8er#e /ru"uri de "ri6onieri. Tot ce conta era ca"ro"riul tău nume ;i cel al "rietenului tău #ă &ie tăiate de "e li#ta 8ictimelor măcar căto'i ;tiam că "entru &iecare "er#oană #al8ată trebuia /ă#ită o altă 8ictimă.

Fiecare con8oi trebuia #ă con'ină un anumit număr de de'inu'i. De &a"t nu contade#"re cine anume era 8orba de 8reme ce &iecare dintre ace;tia nu era nimic maimult dec>t un #im"lu număr. 0a intrarea 4n la/ăr cel "u'in a#ta era metoda &olo#ităla *u#cit6 de'inu'ilor le erau con&i#cate toate documentele 4m"reună cu toatecelelalte lucruri "er#onale. Din cli"a aceea &iecare "ri6onier a8ea "o#ibilitatea #ădeclare un nume &icti8 #au o "ro&e#ie &icti8ă ;i din di8er#e moti8e mul'i au ;i"rocedat a#t&el. *utorită'ile erau intere#ate numai de numerele "ri6onierilor.*de#eori ace#te numere erau tatuate "e "iele ;i de a#emenea trebuiau cu#ute "e"antalon căma;ă #au aină. Dacă un /ardian dorea #ă aducă o 4n8inuire unui de'inutoarecare era de-aAun# #ă arunce o "ri8ire #"re numărul #ău ;i c>t de tare ne temeam

de ace#te "ri8iriM< nu 4ntreba niciodată care 4i era numele.

Hă re8enim la con8oiul care trebuia #ă "lece. Bu era nici tim" 4ndeaAun# nici dorin'ade a lua 4n calcul ce#tiuni morale #au etice. Fiecare "ri6onier era #tă">nit de un#in/ur />nd: #ă răm>nă 4n 8ia'ă de dra/ul &amiliei care-l a;te"ta aca#ă ;i #ă-;i #al8e6e"rietenii. De aceea &ără nici cea mai mică e6itare ar &i aranAat ca un alt "ri6onier un7alt număr #ă 4i ia locul 4n con8oi.

*;a cum am men'ionat deAa "roce#ul de #elec'ie al &apilor era unul ba6at "e criterii

ne/ati8e< doar cei mai brutali dintre de'inu'i erau ale;i "entru acea#tă 4n#ărcinarede;i au ei#tat ;i unele ece"'ii &ericite. Dar "e l>n/ă re#"ecti8ul "roce# de #elec'iea &apilor reali6at de HH-i;ti ei#ta ;i un #oi de auto#elec'ie care #e de#&ă;ura tot tim"ul"rintre "ri6onieri. De re/ulă răm>neau 4n 8ia'ă doar de'inu'ii care du"ă mul'i anide "reumblări dintr-un la/ăr 4n altul 4;i "ierdu#eră orice &el de #cru"ule 4n lu"ta lor"entru ei#ten'ă< ace;tia erau /ata #ă &olo#ea#că orice miAloace mai mult #au mai"u'in cin#tite ciar &or'a brută o'ia #au trădarea "rietenilor "entru a #e #al8a. Boicei care ne-am 4ntor# din la/ăr /ra'ie acelor multe 4nt>m"lări &ericite #au miracole -oricum ar 8rea cine8a #ă le numea#că - noi ;tim: cei mai buni dintre noi nu #-au mai

4ntor#.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +2

Ei#tă deAa de#tule relatări &a"tice de#"re la/ărele de concentrare. =n cea de &a'ă&a"tele 8or a8ea im"ortan'ă numai 4n mă#ura 4n care ele #unt "arte inte/rantă ae"erien'elor trăite de un om oarecare. E#eul ce urmea6ă 8a 4ncerca #ă de#crie tocmai

natura ade8ărată a ace#tor e"erien'e. Vi6a8i de camara6ii de odinioară din la/ărelede concentrare el 8a 4ncerca #ă e"lice e"erien'ele lor 4n lumina cuno;tin'elor dea6i. Gar "e aceia care nu au &o#t niciodată 4ntr-un la/ăr 4i 8a "utea aAuta #ă cu"rindă ;imai "re#u# de toate #ă 4n'elea/ă e"erien'ele cărora le-a #u"ra8ie'uit doar un"rocent &oarte #că6ut de de'inu'i care /ă#e#c a#tă6i că 8ia'a e#te &oarte /reu de

4ndurat. *ce;ti &o;ti de'inu'i #"un ade#eori: 7Bu ne &ace "lăcere #ă 8orbim de#"ree"erien'ele noa#tre. Cei care au &o#t 4n la/ăr nu mai au ne8oie de e"lica'ii iarceilal'i nu "ot 4n'ele/e nici ce am #im'it noi atunci nici ce #im'im acum.

* 4ncerca o "re6entare #i#tematică a #ubiectului e#te un lucru &oarte di&icil căci"#iolo/ia nece#ită o anumită deta;are ;tiin'i&ică. Dar "oate &i 4ntr-at>t de deta;atomul care-;i &ace ob#er8a'iile 4n tim" ce e#te el 4n#u;i de'inut9 a#t&el de deta;are o"oate a8ea doar cine8a dina&ară 4n#ă re#"ecti8ul ar &i mult "rea 4nde"ărtat "entru a&ace a&irma'ii de certă 8aloare. Doar omul dinăuntru ;tie cum #tau lucrurile.

Judecă'ile lui #-ar "utea #ă nu &ie obiecti8e e8aluările lui ar "utea &i ea/erate. E#teine8itabil. Trebuie #ă 4ncerce #ă e8ite orice #ubiecti8i#m ;i tocmai 4n a#ta con#tăade8ărata di&icultate a unei căr'i "recum cea de &a'ă. =n anumite momente 8a &inece#ar #ă aibă curaAul de a "o8e#ti 4nt>m"lări dintre cele mai intime. Gnten'ionam #ă#criu cartea anonim &olo#indu-mă doar de numărul meu de "ri6onier. Dar c>nd am

terminat manu#cri#ul am 4n'ele# că o carte anonimă ;i-ar "ierde Aumătate din 8aloare;i că deci trebuie #ă am curaAul de a-mi e"rima con8in/erile 4n mod de#ci#. =ncon#ecin'ă m-am ab'inut #ă elimin 8reun "a#aA 4n ciuda #entimentului &oartene"lăcut că mă dau 4n #"ectacol.

Voi lă#a "e al'ii #ă di#tile6e con'inutul căr'ii 4n teorii #eci. *ce#tea din urmă ;i-ar"utea aduce contribu'ia la "#iolo/ia 8ie'ii de "ri6onierat care a ;i &o#t #tudiată du"ă%rimul Ră6boi @ondial ;i care ne-a &ăcut cuno;tin'ă cu #indromul 7bolii #>rmei/im"ate. Celui de-al Doilea Ră6boi @ondial 4i datorăm 4mbo/ă'irea cuno;tin'elor

noa#tre "ri8ind 7"#iolo/ia ma#elor dacă-mi "ermite'i #ă cite6 o 8ariantă a binecuno#cutei a&irma'ii ;i a titlului căr'ii lui 0e!on &iindcă ră6boiul ne-a dăruitdeo"otri8ă ;i un ră6boi al ner8ilor ;i la/ărele de concentrare.

Deoarece acea#tă i#tori#ire #e re&eră la e"erien'ele mele ca de'inut de r>nd e#teim"ortant #ă men'ione6 nu &ără m>ndrie că 4n la/ăr nu am acti8at ca "#iiatru nicimăcar 4n calitate de medic cu ece"'ia ultimelor c>tor8a #ă"tăm>ni. C>'i8a dintrecole/ii mei medici au &o#t #u&icient de noroco;i "entru a &i "u;i #ă lucre6e 4n "o#turilede "rim-aAutor "ro#t 4ncăl6ite unde a"licau bandaAe &ăcute din re#turi de maculatură.

*m &o#t un #im"lu număr ++, +$ ;i 4n cea mai mare "arte din tim" am #ă"at ;i ammontat ;ine de cale &erată. #in/ură dată am &o#t 4n#ărcinat #ă #a" de unul #in/ur




&ără 8reun aAutor un tunel "entru o conductă de a"ă "e #ub un drum. G#"ra8a nu arăma# neră#"lătită< ciar 4naintea Crăciunului din +,$$ am "rimit dre"t cadou ni;tea;a-numite 7cu"oane "remiu. *ce#tea erau eliberate de către &irma de con#truc'ii

căreia "ractic 4i eram 8>ndu'i ca #cla8i: &irma "lătea autorită'ilor la/ărului un tari& &i"e 6i "e ca" de "ri6onier. ?n cu"on co#ta &irma 1 de "&enni/i ;i "utea &i dat la#cimb "e ;a#e 'i/ări ade#eori ciar ;i du"ă mai multe #ă"tăm>ni de;i uneori 4;i"ierdeau 8aloarea. *;a că am de8enit &ericitul "o#e#or al unui "remiu 8alor>nd +2'i/ări. Dar cu mult mai im"ortant era &a"tul că 'i/ările "uteau &i #cimbate "e +2#u"e iar +2 #u"e 4n#emnau ade#eori o &oarte e&icientă am>nare a mor'ii "rin

4n&ometare.

%ri8ile/iul de a &uma 'i/ările le era re6er8at &apilor care a8eau a#i/urată o cotă decu"oane #ă"tăm>nale #au "robabil 8reunui "ri6onier care lucra ca ;e& de eci"ă laun antre"o6it #au 4ntr-un atelier ;i "rimea 4n #cimb c>te8a 'i/ări "entru 4nde"linireaunor #arcini "rimeAdioa#e. Hin/urele ece"'ii erau de'inu'ii care 4;i "ierdu#eră 8oin'ade a mai trăi ;i 8oiau 7#ă #e bucure de ultimele lor 6ile. De aceea ori de c>te ori8edeam "e 8reun camarad &um>ndu-;i "ro"riile 'i/ări ;tiam că renun'a#e #ă maicreadă că are "utere #ă mai 4ndure iar 8oin'a de a trăi odată "ierdută rareori maire8enea.

C>nd #e eaminea6ă uria;ul 8olum de material #tr>n# ca re6ultat al multelorob#er8a'ii ;i e"erien'e de-ale "ri6onierilor ie# la i8eală trei #tadii ale reac'iilor

#u&lete;ti ale de'inutului cu "ri8ire la 8ia'a din la/ăr: "erioada imediat următoareintrării 4n la/ăr "erioada c>nd "ri6onierul e#te bine inte/rat 4n rutina la/ărului ;i"erioada de du"ă "unerea lui 4n libertate.

Him"tomul caracteri#tic "rimei &a6e e#te ;ocul. 4n anumite condi'ii ;ocul "utea ciar#ă "receadă intrarea &ormală a de'inutului 4n la/ăr. Vă 8oi da ca eem"lu ciar

4m"reAurările "ro"riei mele intrări 4n la/ăr.

mie cinci #ute de "er#oane călători#eră cu trenul mai multe 6ile ;i no"'i la r>nd: 4n

&iecare 8a/on #e /ă#eau de oameni. Cu to'ii &u#e#eră ne8oi'i #ă #tea "e#te ba/aAelelor "e#te "u'inele rămă;i'e ale lucrurilor lor "er#onale. Va/oanele erau at>t de "line

4nc>t doar "rin "artea de #u# a &ere#trelor mai "utea "ătrunde cenu;iul 6orilor. Cuto'ii ne a;te"tam ca trenul #ă #e 4ndre"te #"re 8reo &abrică de muni'ie unde #ă &im&olo#i'i ca m>nă de lucru. Bu ;tiam dacă ne a&lam 4ncă 4n Hile#ia #au dacăaAun#e#erăm deAa 4n %olonia. Hirena locomoti8ei #una #traniu a#emenea unui #tri/ătde aAutor #co# din com"a#iune "entru ne&ericita-i 4ncărcătură de#tinată "ier6ării.Trenul #e o"ri e8ident 4n a"ro"ierea unei #ta'ii "rinci"ale. Dintr-odată un 'i"ăti6bucni din r>ndurile "a#a/erilor 4n/ro6i'i: 7E un indicator: *u#cit6M =n

cli"a aceea inima ni #e o"ri 4n loc. *u#cit6 - numele acela re"re6enta tot ce "utea&i mai 4n&iorător: camere de /a6are crematorii ma#acre. =ncet a"roa"e e6it>nd




">ine de 1 uncii$ era tot ce m>nca#em 4n ultimele "atru 6ile. Şi totu;i i-am au6it "ede'inu'ii 8eterani care ră#"undeau de baracă t>r/uindu-#e cu un membru al eci"eide rece"'ie a de'inu'ilor "entru un ac de cra8ată din "latină cu diamante. (ro#ul

c>;ti/urilor a8ea #ă &ie dat a"oi la #cimb "entru un ;na"# de tărie. Bu-mi maiaminte#c c>te mii de mărci erau nece#are "entru a "rocura cantitatea de tărienece#ară "entru o 7#eară ca-ntre băie'i dar ;tiu bine că de'inu'ii mai 8eci ciara8eau ne8oie de c>te un ;na"#. 4n acele condi'ii cine i-ar &i "utut 4n8inui "entru

4ncercarea de a #e dro/a9 @ai ei#ta 4ncă un /ru" de de'inu'i care "rimea băuturi tari 4n cantită'i a"roa"e nelimitate de la HH-i;ti: oamenii cu "ricina de#er8eau camerele de/a6are ;i crematoriile ;i ;tiau &oarte bine că 4ntr-o 6i 8or &i 4nlocui'i de o eci"ă nouă;i că 8or trebui #ă-;i "ără#ea#că &unc'ia im"u#ă de călău de8enind la r>ndul lor8ictime.

*"roa"e to'i cei din tran#"ortul no#tru trăiau cu ilu6ia că 8or &i cru'a'i că totul 8a &i bine. Bu ne dădeam #eama de lo/ica din #"atele lucrurilor care urmau #ă ni #e 4nt>m"le 4n cur>nd. Bi #-a #"u# #ă ne lă#ăm ba/aAele 4n tren ;i #ă ne aranAăm "e douăr>nduri - &emeile "e un r>nd iar bărba'ii "e celălalt - "entru a &i trecu'i 4n re8i#tă deun o&i'er #u"erior HH. =ndeaAun# de #ur"rin6ător dar am a8ut totu;i curaAul #ă-mia#cund boccelu'a #ub aină. Fiecare om din r>ndul meu a &o#t trecut 4n re8i#tă deo&i'er. @i-am dat #eama că a; &i 4n "ericol dacă o&i'erul mi-ar de#co"eri bocceaua. @-ar &i #no"it 4n bătaie cel "u'in. Ştiam a#ta din e"erien'ă. Gn#tincti8 la a"ro"iereao&i'erului mi-am 4ndre"tat #"atele a;a 4nc>t ace#ta #ă nu ob#er8e 4ncărcătura mea

/rea. *"oi m-am tre6it na# 4n na# cu el. Era un bărbat 4nalt #ub'irel ce arăta bine 4nuni&orma lui im"ecabilă1. Ce contra#t 4ntre el ;i noi at>t de ne4n/riAi'i ;i ne#"ăla'idu"ă lun/a noa#tră călătorieM *&i;a#e un aer de lini;tită ne"ă#are #u#'in>ndu-;i cotuldre"t cu m>na #t>n/ă. Cu m>na drea"tă ridicată indica tactico# cu arătătorul &ie #"redrea"ta &ie #"re #t>n/a. Biciunul dintre noi nu a8ea nici cea mai mică idee de#"re#emni&ica'ia #ini#tră din #"atele acelei mici mi;cări a de/etului #ău indic>nd c>nd#"re drea"ta c>nd #"re #t>n/a mai ale# #"re #t>n/a.

*cum 4mi 8eni#e mie r>ndul. Cine8a mi-a ;o"tit că drea"ta 4n#emna a &i trimi# la

muncă 4n tim" ce #t>n/a era "entru cei bolna8i #au ina"'i de muncă care urmau #ă

4 Vece unitate de mă#ură "entru /reută'i a cărei 8aloare a 8ariat 4n decur#ul tim"ului 4ntre 2 ;i 31

de /rame. =n "re6ent uncia eci8alea6ă cu 23$, / deci cantitatea de ">ine la care #e re&eră aiciFrankl c>ntărea a"roimati8 +$ /. n" trad.. 5 Frankl 8orbe;te aici de#"re #osef -engele #u"ranumit ;i 74n/erul mor'ii medic ;i o&i'er HH 4n la/ărul

de la *u#cit6-!irkenau unde nu numai că #e ocu"a de #elec'iile "ri6onierilor ci e&ectua ;ie"erimente medicale 7;tiin'i&ice ade#eori "e 8iu "entru 7a in8e#ti/a ;i te#ta ca"acită'ileor/ani#mului uman. Bu numai că de'inu'ilor nu li #e dădeau in&orma'ii "ri8itoare la con#ecin'eleace#tor e"erimente dar nici măcar nu li #e cerea acce"tul &iind #ili'i #ă le #u"orte. *ce#te

e"erimente 7medicale le aduceau ade#eori ne&erici'ilor 7cobai umani moartea #au cel "u'in 4ide#&i/urau ori 4i lă#au cu di8er#e andica"uri "ermanente ca #ă nu mai men'ionăm traumele#u&lete;ti "e care ace;tia erau obli/a'i #ă le 4ndure n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +I

&ie trimi;i 4ntr-un la/ăr #"ecial. *m a;te"tat ca lucrurile #ă-;i urme6e cur#ul - era"rima dintre numeroa#ele a#t&el de #itua'ii care urmau #ă #e "roducă. !occeaua mătră/ea un "ic #"re #t>n/a dar m-am #trăduit #ă #tau dre"t. HH-i#tul m-a "ri8it a "ărut

că e6ită a"oi ;i-a "u# m>inile "e umerii mei. *m 4ncercat din ră#"uteri #ă "ar 68eltiar el mă 4ntoar#e de umeri &oarte 4ncet #"re drea"ta a;a că m-am 4ndre"tat 4ndirec'ia re#"ecti8ă.

Hemni&ica'ia Aocului cu de/etul ne-a &o#t e"licată 4n #eara aceea. Fu#e#e 8orba de"rima noa#tră #elec'ie de "rimul 8erdict dat a#u"ra noa#tră - 8ia'ă #au moarte.%entru marea maAoritate a celor din con8oiul no#tru adică "entru a"roimati8 ,Ndintre noi a 4n#emnat moartea. Hentin'a a ;i &o#t du#ă la 4nde"linire 4n următoarelec>te8a ore. Cei care &u#e#eră orienta'i #"re #t>n/a au &o#t du;i de la /ară direct lacrematoriu. Cine8a care lucra#e acolo mi-a #"u# că re#"ecti8a clădire a8ea #cri#dea#u"ra u;ii cu8>ntul 7baie 4n mai multe limbi euro"ene. 0a intrare &iecărui"ri6onieri #e 4nm>na o bucată de #ă"un iar a"oi... Din &ericire nu trebuie #ă de#criueu ce #e 4nt>m"la acolo. H-au #cri# deAa multe i#tori#iri de#"re ace#te orori.

Boi cei cru'a'i o rămă;i'ă din con8oiul no#tru am a&lat ade8ărul 4n acea #eară l-am 4ntrebat "e de'inu'ii care #e /ă#eau deAa de ce8a 8reme 4n la/ăr unde a &o#t du#cole/ul ;i "rietenul meu R.

- * &o#t cum8a trimi# #"re #t>n/a9

- Da i-am ră#"un#.

- *tunci "o'i #ă-l 8e6i acolo mi #-a #"u#.

- ?nde9

m>nă a indicat #"re ornul a&lat la c>te8a #ute de metri mai 4ncolo care arunca ocoloană de &lăcări #"re cerul cenu;iu al %oloniei ce #e "ierdea 4ntr-un #ini#tru nor de

&um.

- *colo e "rietenul tău "lute;te #"re ceruri a &o#t ră#"un#ul.

Totu;i n-am "rice"ut ce 8oia #ă 6ică ">nă c>nd nu mi-a #"u# "e ;leau ade8ărul.

Dar m-am abătut de la #ubiect. Din "unct de 8edere "#iolo/ic a8u#e#em "arte deun lun/ lun/ drum de la #o#irea noa#tră 4n /ară 4n re8ăr#atul 6orilor ">nă la "rimanoa#tră noa"te dormită 4n la/ăr.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +K

E#corta'i de /ăr6ile HH a8>nd armele 4ncărcate &u#e#erăm "u;i #ă aler/ăm de la /ară">nă dincolo de re'eaua electri&icată de #>rmă /im"ată "rin la/ăr ">nă la#"ălătorie< noi cei care trecu#erăm cu bine de "rima #elec'ie am a8ut "arte de o baie

ade8ărată. Din nou ilu6ia /ra'ierii ni #e con&irma. HH-i;tii "ăreau a"roa"e&ermecători. Cur>nd am a&lat ;i moti8ul. Erau amabili cu noi c>tă 8reme mai 8edeaula 4nceietura m>inii noa#tre un cea# ;i ne "uteau con8in/e cu &rumu;elul #ă li-l dăm.are nu urma #ă le cedăm oricum toate lucrurile "er#onale9 *;a că de ce #ă nu"rimea#că cea#ul o "er#oană a;a de dră/u'ă9 %oate că 4ntr-o 6i ne 8a &ace ;i ea un

bine.

*m a;te"tat o 8reme 4ntr-o baracă care "ărea a &i antecamera 4ncă"erii &olo#ite"entru de6in&ec'ie. HH-i;tii ;i-au &ăcut a"ari'ia ;i ne-au 4m"ăr'it ni;te "ături 4n caretrebuia #ă aruncăm tot ce a8eam a#u"ra noa#tră cea#urile ;i biAuteriile. C>'i8a dintrenoi mai nai8i ciar au 4ntrebat #"re marele amu6ament al de'inu'ilor 8eterani care#e a&lau acolo "e "o#t de aAutoare dacă n-ar "utea #ă "ă#tre6e o 8eri/etă de nuntăun medalion #au un tali#man. Biciunul dintre noi nu "utea 4ncă "rice"e că ab#oluttoate urmau #ă ne &ie luate.

*m 4ncercat #ă mă dau bine "e l>n/ă unul dintre de'inu'ii mai 8eci. *"ro"iindu-măti"til de el i-am arătat #ulul de >rtie din bu6unarul dinăuntru al ainei mele ;i i-am#"u#: 7?ite ace#ta e#te manu#cri#ul unei căr'i ;tiin'i&ice. Ştiu ce-mi 8ei 6ice că artrebui #ă &iu recuno#cător că am #că"at cu 8ia'ă că a#ta-i tot ce "ot a;te"ta de la

#oartă. Totu;i nu mă "ot ab'ine #ă-'i #"un că trebuie #ă "ă#tre6 manu#cri#ul cu orice"re' deoarece cu"rinde munca mea de o 8ia'ă. =n'ele/i9

Da 4nce"ea #ă 4n'elea/ă. ?n r>nAet i #e ră#">ndi 4ncet "e &a'ă la 4nce"ut "lin de milăa"oi tot mai "lin de a6 a"oi batAocoritor in#ultător ">nă c>nd 4mi 6bieră cară#"un# la 4ntrebarea mea cu8>ntul acela mereu "re6ent 4n 8ocabularul to8ară;ilorde la/ăr: 7RaatM =n cli"a aceea am reali6at ade8ărul "e de-a-ntre/ul ;i am &ăcut unlucru care a marcat "unctul culminant al "rimei &a6e a reac'iei mele "#iolo/ice: amdat cu "iciorul 4ntre/ii mele 8ie'i de ">nă atunci.

!ru#c #-a #t>rnit a/ita'ie "rintre to8ară;ii mei de drum care #"eria'i ;i albi la &a'ădi#cutau neaAutora'i. Din nou am au6it comen6ile acelea #tri/ate "e un ton ră/u;it.*m &o#t m>na'i cu bătaia 4n antecamera băii. *colo ne-am #tr>n# 4n Aurul unui HH-i#tcare a a;te"tat ">nă ce am intrat cu to'ii. *tunci ne-a #"u#: 7Vă dau două minute ;i8ă cronometre6 cu cea#ul. =n ace#te două minute 8ă de6brăca'i com"let ;i arunca'itotul "e "odea 4n locul unde #ta'i. Bu 8e'i lua cu 8oi nimic altce8a dec>t

4ncăl'ămintea cureaua #au bretelele ;i e8entual #u#"en#orul. =nce" #ă 8ăcronometre6 - 4nce"e'iM



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +,

%e l>n/ă /enul acela #traniu de umor am mai &o#t cu"rin;i de un anume #entiment:curiozitatea. @i #e mai 4nt>m"la#e #ă trăie#c ace#t /en de curio6itate ;i 4nainte ca oreac'ie &undamentală &a'ă de anumite circum#tan'e ciudate. dată "e c>nd era #ă-mi

"ierd 8ia'a 4n tim"ul unui accident al"in am &o#t cu"rin# 4n acel moment critic doarde curio6itate: oare 8oi #că"a 4ntre/ #au mă 8oi ale/e cu craniul &racturat ori cu alterăni9

*cea#tă curio6itate rece "redomina ciar ;i la *u#cit6 deta;>ndu-ne 4ntruc>t8amintea de lucrurile din Aur care "uteau &i "ri8ite a#t&el cu o oarecare obiecti8itate. =ncli"ele acelea 4ntre'ineam acea#tă #tare de #u&let ca "e un miAloc de "rotec'ie. Eramnerăbdători #ă a&lăm ce urma #ă ni #e 4nt>m"le mai de"arte de "ildă care 8a &iurmarea &a"tului că #tăm /oi "u;că nemi;ca'i 4n aerul rece al toamnei t>r6ii 4ncă u6ide la du;uri. =n următoarele c>te8a 6ile curio6itatea noa#tră #-a "re#cimbat 4nuimire: eram mira'i că nu răci#erăm deloc.

Be mai a;te"tau ;i alte #ur"ri6e a#emănătoare 4n calitatea noa#tră de nou-8eni'i.*ceia dintre noi care erau medici au 4n8ă'at mai 4nainte de toate că 7manualele#"un minciuniM "entru că 4ntr-un loc #crie că omul nu "oate trăi &ără #ă doarmă unanumit număr de ore. Bu-i ade8ăratM Fu#e#em con8in# că #unt anumite lucruri "ecare "ur ;i #im"lu nu le "ot &ace: că de "ildă nu "ot dormi dacă 4mi li"#e;te cutarelucru #au că nu "ot 4ndura cutare ori cutare lucru. =n "rima noa"te la *u#cit6 amdormit "e "riciuri #u"ra"u#e. %e &iecare "rici mă#ur>nd +-2 metri lă'ime au

dormit nouă oameni care #-au 4n8elit cu numai două "ături. De#i/ur a trebuit #ă#tăm 4ntin;i "e o "arte li"indu-ne ;i 4n/e#uindu-ne unii 4n al'ii ceea ce ne era

4ntruc>t8a de &olo# dat &iind &ri/ul "ătrun6ător. De;i era inter6i# #ă ne urcăm cu"anto&ii "e "rici unii ;i-au &olo#it "anto&ii 4n loc de "ernă 4n ciuda &a"tului că erau"lini de noroi. *ltminteri trebuia #ă ne odinim ca"ul "e bra'ul 4ndoit ;i a"roa"edi#locat din umăr. Cu toate ace#tea #omnul a 8enit totu;i aduc>nd cu #ine uitarea ;iu;ur>ndu-ne #u&erin'a "re' de c>te8a cea#uri.

*; dori #ă mai men'ione6 c>te8a lucruri la &el de #ur"rin6ătoare de#"re c>t de mult

am "utut 4ndura. De "ildă eram 4n im"o#ibilitatea de a ne #"ăla "e din'i ;i totu;i 4n"o&ida ace#tui &a"t ;i a de&icitului #erio# de 8itamine ne bucuram de /in/ii mai#ănătoa#e ca niciodată. ?n alt eem"lu: eram ne8oi'i #ă "urtăm blu6ele acelea c>te o

Aumătate de an ">nă c>nd nu mai arătau deloc a blu6e. Oile la r>nd nu ne "uteam#"ăla nici măcar "ar'ial din cau6a 'e8ilor de a"ă 4n/e'ate ;i totu;i rănile ;i

Auliturile de la m>inile noa#tre "line de "ăm>nt nu #u"urau deloc c>tă 8reme nude/eram. Hau de "ildă 8reunul dintre noi care mai 4nainte dormea ie"ure;te ;i eraderanAat de cel mai ne4n#emnat 6/omot 8enind din camera de alături acum

4n/e#uit l>n/ă un camarad care #&orăia a#ur6itor la numai o "almă de urecea lui

"utea dormi bu;tean 4n ciuda /ălă/iei.




Dacă cine8a ne-ar &i 4ntrebat dacă e ade8ărată a&irma'ia lui Do#toie8#ki carede&ine;te 4n mod cate/oric omul dre"t o &iin'ă care #e "oate obi;nui cu orice am &i"utut ră#"unde că 4ntr-ade8ăr omul #e "oate obi;nui cu orice dar nu ne 4ntreba'i

cum reu;e;te a;a ce8a. Dar cercetările noa#tre "#iolo/ice nu aAun#e#eră at>t dede"arte< niciunul dintre noi nu atin#e#e 4ncă "unctul acela. Be /ă#eam 4ncă 4n "rima&a6ă a reac'iilor noa#tre "#iolo/ice.

Tuturor ne trecea "rin minte &ie ;i numai "entru #curtă 8reme />ndul #inuciderii.*ce#ta #e nă;tea din "ricina #itua'iei noa#tre de6nădăAduite a "ericolului "ermanental mor'ii care ne "ă;tea 6i de 6i cea# de cea# dar ;i din cau6a "re6en'ei mor'ii care-ilo8i#e "e at>'ia al'ii. Din cau6a anumitor con8in/eri "er#onale "e care le 8oimen'iona ce8a mai t>r6iu mi-am Aurat 4n mod otăr>t 4ncă din "rima #eară "etrecută

4n la/ăr că eu 7nu mă 8oi arunca 4n #>rme. *cea#tă &ra6ă utili6ată 4n la/ăr de#criacea mai "o"ulară metodă de #inucidere "rin atin/erea /ardului electric de #>rmă/im"ată. Bu mi-a &o#t &oarte /reu #ă iau acea#tă deci6ie. Hă te #inuci6i nu era deloc/reu de 8reme ce "entru "ri6onierul de r>nd "o#ibilită'ile de #u"ra8ie'uirecalcul>nd obiecti8 ;i contabili6>nd toate ;an#ele ima/inabile erau &oarte #că6ute. Bicimăcar nu a8ea /aran'ia că #-ar "utea 4ncadra 4n acel mic "rocent de oameni care #ă#u"ra8ie'uia#că tuturor #elec'iilor. *&lat 4n "rima &a6ă de ;oc "ri6onierul de la*u#cit6 nu #e temea de moarte. %entru el du"ă "rimele c>te8a 6ile de la/ăr ">nă;i camerele de /a6are nu mai erau de temut - la urma urmei tocmai ele 4l cru'au de&a"tul de a-;i lua #in/ur 8ia'a.

%rietenii "e care i-am 4nt>lnit mai t>r6iu mi-au #"u# că eu nu mă număram "rintre cei"e care ;ocul intrării 4n la/ăr i-aP de"rimat "ro&und. *m 6>mbit doar ;i 4ncă #incerc>nd a a8ut loc următorul e"i#od 4n diminea'a de du"ă "rima noa#tră noa"te la*u#cit6. =n "o&ida ordinelor #tricte de a nu ne "ără#i 7blocurile un cole/ de-almeu care #o#i#e la *u#cit6 cu c>te8a #ă"tăm>ni mai 4nainte #-a #trecurat 4n

baraca noa#tră. Voia #ă ne lini;tea#că #ă ne con#ole6e ;i #ă ne #"ună c>te8a lucruri.Hlăbi#e at>t de mult 4nc>t la 4nce"ut nu l-am recuno#cut. %e un ton "lin de umor ;i cuun aer ne"ă#ător ne-a dat la re"e6eală c>te8a #&aturi: 7Bu 8ă &ie teamăM Bu 8ă teme'i

de #elec'ii. Dr. @.I medicul-;e& HH-i#t are o atitudine &a8orabilă &a'ă de medici.0ucrul era &al#< cu8intele amabile ale "rietenului meu erau o #im"lă amă/ire. ?n"ri6onier medicul unui /ru" de barăci om "e la I de ani mi-a "o8e#tit cum l-aim"lorat "e dr. @. #ă-l cru'e "e &iul #ău "e care-l #orti#e camerei de /a6are. Dr. @. l-are&u6at /laciar.

7?n #in/ur lucru 8ă cer a continuat el 7bărbieri'i-8ă 6ilnic "e c>t "o#ibil ciardacă ar &i ne8oie #ă &olo#i'i un ciob de #ticlă... ciar de-ar trebui #ă 8ă da'i ;i ultima

bucată de ">ine "entru a#ta. Ve'i arăta mai tineri ;i du"ă bărbierit 8i #e 8or 4mbuAora

6 @en/ele n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii 2+

obraAii. Dacă 8re'i #ă răm>ne'i 4n 8ia'ă nu ei#tă dec>t o #in/ură cale: #ă arăta'i a"'ide muncă. Ciar ;i dacă doar ;cio"ăta'i un "ic din cau6ă că #ă 6icem a8e'i o

bă;icu'ă la călc>i iar HH-i#tul ba/ă de #eamă 8ă 8a da deo"arte iar a doua 6i "ute'i &i

#i/uri că 8e'i &i /a6a'i. Şti'i cui 4i 6icem noi că e un Qmu#ulman9 ?nui om care arată Aalnic #ărăcăcio# bolna8 ;i #lab ;i care nu mai "oate munci din /reu... ace#ta e#te unQmu#ulman. @ai de8reme #au mai t>r6iu de obicei mai de8reme Qmu#ulmanul#&>r;e;te 4n camera de /a6are. *;adar aminti'i-8ă: bărbieritul o 'inută ;i un mer#68elt< atunci nu mai a8e'i de ce #ă 8ă teme'i de camera de /a6are. Voi to'i cei de &a'ămăcar că #unte'i aici doar de 2$ de ore nu trebuie #ă 8ă teme'i de /a6are "oate doarcu ece"'ia ta. Şi a arătat #"re mine 6ic>nd: 7H"er că nu te #u"eri că 'i-o #"unde#ci#. *"oi le-a #"u# din nou celorlal'i: 7Dintre 8oi to'i el e#te #in/urul care artrebui #ă #e teamă de următoarea #elec'ie. *;a că nu 8ă &ace'i /riAiM

*m 6>mbit. *cum #unt con8in# că oricine ar &i &o#t 4n locul meu 4n 6iua aceea ar &i&ăcut la &el.

Cred că 0e##in/ a #"u# odată că 7#unt ;i lucruri care trebuie #ă te &acă #ă-'i "ier6imin'ile ca #ă nu mai ai nimic de "ierdut. reac'ie anormală 4ntr-o #itua'ieanormală e#te de &a"t un com"ortament normal. Ciar ;i noi "#iiatrii ne a;te"tămca reac'iile unui om &a'ă de o #itua'ie anormală cum ar &i 4nciderea #a 4ntr-un a6il#ă &ie anormale 4n ra"ort cu /radul #ău de normalitate. Tot a#t&el reac'ia unui omc>nd e du# 4ntr-un la/ăr de concentrare re"re6intă o #tare de #"irit anormală dar

a"reciată 4n mod obiecti8 ea e#te normală ;i a;a cum 8om arăta mai t>r6iu ti"icădate &iind 4m"reAurările. *ce#te reac'ii a;a cum le-am de#cri# au 4nce"ut #ă #e#cimbe du"ă c>te8a 6ile. %ri6onierul a trecut de la "rima la cea de a doua &a6ă unade relati8ă a"atie 4n care #-a in#talat un #oi de moarte emo'ională.

%e l>n/ă reac'iile deAa de#cri#e "ri6onierul nou-8enit mai 4ndura ;i cinul altor trăirietrem de dureroa#e "e care 4ncerca #ă ;i le 4năbu;e. @ai 4nainte de toate eranemăr/initul #ău dor de ca#ă ;i de &amilie. *de#eori ace#ta "utea aAun/e at>t de acut

4nc>t indi8idul #e #im'ea mi#tuit de dor. *"oi mai era ;i #c>rba #c>rba &a'ă de toată

ur>ciunea care-l 4nconAura ciar ;i 4n &ormele ei eterioare.

Cei mai mul'i de'inu'i "rimi#eră ni;te uni&orme 6dren'uite care "rin com"ara'ie ar &i&ăcut ca ">nă ;i o #"erietoare de ciori #ă arate mai ele/antă. =ntre barăcile din la/ărera o mi6erie... ;i cu c>t mai mult #e #trăduia cine8a #ă o cură'e cu at>t mai multtrebuia #ă intre 4n contact cu ea. Era o "ractică &a8orită #ă #e trimită un con8oi"roa#"ăt #o#it ca /ru"ă de lucru cu #arcina de a cură'a latrinele ;i de a 4nde"ărtamurdăria din canali6are. *;a cum #e ;i 4nt>m"la de obicei ecrementele 4'i #ăreau "e&a'ă 4n tim" ce le tran#"ortai "e#te c>m"urile "line de >rtoa"e a;a că orice #emn de

#c>rbă de-al de'inutului #au orice 4ncercare a ace#tuia de a-;i ;ter/e murdăria era"ede"#ită cu lo8ituri de către &api. *#t&el #e /răbea morti&icarea reac'iilor normale.




mul cu cada8rul aAun#e la tre"te. He t>r4 4n #u# i#to8it. *"oi tra#e cada8rul: mai 4nt>i"icioarele a"oi bu#tul ;i 4n cele din urmă ca"ul care #cotea un 6/omot ne&ire#c 4ntim" ce #e lo8ea de tre"te.

Eu 4mi a8eam locul 4n ca"ătul celălalt al barăcii ciar alături de unica &ere#truicătăiată &oarte a"roa"e de "odea. =n tim" ce #tr>n/eam 4n m>inile-mi 4n/e'ate unca#trona; de #u"ă aburindă din care #orbeam cu lăcomie #e 4nt>m"lă #ă "ri8e#c "e&erea#tră. Cada8rul care tocmai &u#e#e 4nde"ărtat #e olba la mine cu ocii #ăi #ticlo;i.Cu doar două cea#uri mai de8reme #tătu#em de 8orbă cu omul acela. *m continuat#ă-mi #orb #u"a.

Dacă li"#a mea de #im'ire nu m-ar &i #ur"rin# din "unct de 8edere al intere#ului meu"ro&e#ional a6i nu mi-a; mai &i amintit de acea#tă 4nt>m"lare căci "rea "u'ine#entimente &u#e#eră im"licate 4n ea.

*"atia tocirea emo'iilor ;i #entimentul că nu-i mai "a#ă de nimic erau #im"tomelecare #e i8eau 4n cea de a doua &a6ă a reac'iilor "#iolo/ice ale de'inutului ;i care 4ncele din urmă 4l &ăceau cu totul ne#im'itor &a'ă de bătăile "e care le "rimea 6i de 6i#au ciar cea# de cea#. Datorită ace#tei li"#e de #en#ibilitate "ri6onierul #e 4nconAura

4n cur>nd cu o cara"ace "rotectoare &oarte nece#ară.

0a bătaie #e aAun/ea de la cea mai mică a'>'are uneori ciar &ără niciun moti8. De

"ildă la locul de muncă ">inea era "or'ionată ;i trebuia #ă #tăm la r>nd "entru ea.dată omul din #"atele meu #tătea "u'in mai 4ntr-o "arte ;i acea#tă li"#ă de #imetriel-a nemul'umit "e HH-i#tul de /ardă. Bu a8eam abar de#"re ce #e 4nt>m"lă 4n#"atele meu nici de#"re ce era 4n mintea /ardianului dar bru#c am "rimit douălo8ituri 6dra8ene 4n ca". *bia atunci l-am 6ărit alături "e /ardianul care-;i &olo#i#e

ba#tonul. =n a#t&el de momente nu durerea &i6ică răne;te cel mai tare ;i &a"tul e8alabil at>t 4n ce-i "ri8e;te "e adul'i c>t ;i "e co"ii atunci c>nd #unt "ede"#i'i cia/onia #u&letea#că cau6ată de inecitatea 4n #ine de toată acea#tă nedre"tate.

E de-a dre"tul ciudat că uneori o lo8itură care nici măcar nu la#ă 8reo urmă "oatedurea mai tare dec>t una care la#ă urme. dată 4n tim"ul unei &urtuni de 6ă"adă măa&lam la lucru "e o cale &erată. =n "o&ida 8remii eci"a mea trebuia #ă continuelucrul. Eu munceam din /reu la rearanAarea "ietri;ului căci era #in/ura cale de a nu

4n/e'a. %re' doar de o cli"ă m-am o"rit ca #ă-mi tra/ #u&letul #"riAinindu-mă decoada lo"e'ii. Din ne&ericire ciar atunci /ardianul #-a 4ntor# #"re mine ;i a cre6ut cătră/eam ciulul. Hu&erin'a "e care mi-a "ro8ocat-o nu #-a datorat in#ultelor #aulo8iturilor. (ardianul nici nu a #ocotit că merită e&ortul de a arunca 8reo 8orbă nicimăcar o 4nAurătură &iin'ei 8lă/uite din &a'a #a ;i care doar 8a/ "oate că 4i amintea de

o &ă"tură umană. =n #cimb luă de Ao# ca 4n Aoacă o "iatră ;i o aruncă 4n mine. @ie/e#tul mi #e "ărea a &i "otri8it mai de/rabă "entru a atra/e aten'ia unei #ălbăticiuni



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii 2$

"entru a re"une la lucru un animal dome#tic o &ă"tură cu care ai at>t de "u'in 4ncomun 4nc>t nici măcar n-o "ede"#e;ti.

Cel mai durero# a#"ect al bătăilor era Ai/nirea "e care ele o im"licau. dată trebuia#ă cărăm ni;te b>rne lun/i "e#te ;inele 4n/e'ate. Dacă unul dintre noi ar &i alunecatnu numai că ar &i &o#t 4n "ericol el 4n#u;i ci ;i noi ceilal'i care căram b>rnare#"ecti8ă. ?n 8eci "rieten de-al meu #e nă#cu#e cu unul din ;olduri di#locat. =nciuda ace#tui &a"t omul era bucuro# că "oate munci căci "er#oanele andica"ateerau a"roa"e #i/ur trimi#e la moarte ori de c>te ori a8ea loc o #elec'ie. Şcio"ăta"e#te ;ine #ub /reutatea b>rnei ;i "ărea /ata-/ata #ă cadă ;i #ă-i tra/ă ;i "e ceilal'idu"ă #ine. Cum eu nu căram /rinda i-am #ărit 4n aAutor &ără #ă mai #tau "e />nduri.Gmediat am &o#t lo8it 4n #"ate a"o#tro&at /ro#olan ;i #omat #ă mă 4ntorc la locul meu.Cu doar c>te8a minute 4nainte acela;i /ardian care tocmai mă lo8i#e ne re"ro;a#e cănouă 7"orcilor ne li"#e;te #"iritul de camaraderie.

*ltădată 4n "ădure la o tem"eratură de -+K SC am 4nce"ut #ă #ă"ăm "ăm>ntul&oarte 4n/e'at ca #ă tra/em ni;te conducte de a"ă. =n "erioada aceea eram de#tul de#lăbit &i6ic. ?n #u"ra8e/etor cu obraAi roto&ei ;i ro;ii a a"ărut l>n/ă mine. Fa'a lui

4mi amintea 4n mod lim"ede de un ca" de "orc. *m remarcat că "urta ni;te mănu;i&rumoa#e ;i călduroa#e "e /erul acela a#"ru. 8reme m-a "ri8it 4n tăcere. Him'eamcă #e a"ro"ia neca6ul căci 4n &a'a mea #e a&la mo8ila de "ăm>nt care arăta cu "reci6iec>t de mult #ă"a#em.

*tunci #-a "ornit:

- %orcule te-am urmărit tot tim"ulM Te 4n8ă' eu #ă munce;tiM *;tea"tă numai #ă #a"i'ăr>na cu din'ii - o #ă mori ca un animalM Te termin 4n două 6ileM Toată 8ia'a ta n-aimuncit nici măcar 4n treacăt. Ce ai &o#t "orcule9 m de a&aceri9

Bu-mi "ă#a de el. Dar trebuia #ă 'in #eama cum #e cu8ine de amenin'area cumoartea a;a că m-am 4ndre"tat ;i l-am "ri8it dre"t 4n oci:

- *m &o#t doctor - medic #"eciali#t.

- CeM Doctor9M %arie6 că ai &ăcut o /rămadă de bani "e #"inarea oamenilorM

- =nt>m"lător cea mai mare "arte a muncii mele am de#&ă;urat-o ne"lătit 4n #"italele"entru #ăraci.

Dar deAa 8orbi#em "rea mult. He aruncă a#u"ra mea ;i mă dobor4 cu "umnii 'i">nd

ca un de#creierat. Bu-mi mai aminte#c ce urla.




%rin acea#tă i#tori#ire a"arent ne4n#emnată 8reau #ă arăt că #unt cli"e c>nd ">nă ;i 4n#u&letul unui de'inut a"arent ne#im'itor "oate &i #t>rnită indi/narea indi/narea nudin "ricina cru6imii #au a durerii ci a Ai/nirii le/ate de ace#tea. =n cli"a aceea mi #-a

urcat #>n/ele la ca" &iindcă eram #ilit #ă-l a#cult "e omul acela cum 4mi Audeca 8ia'ade#"re care nu a8ea nici cel mai mic abar un om trebuie #ă mărturi#e#c că remarca"e care am &ăcut-o 4n &a'a cole/ilor mei du"ă #cena re#"ecti8ă mi-a adu# o u;urareco"ilărea#că 7care arăta at>t de 8ul/ar ;i brutal 4nc>t a#i#tenta de la camera de /ardăa #"italului unde lucram nu l-ar &i "rimit nici măcar 4n #ala de a;te"tare.

Din &ericire &apul /ru"ei mele de muncă 4mi era 4ndatorat< 4nce"u#e #ă mă#im"ati6e6e "entru că-i a#culta#em "o8e;tile de iubire ;i "roblemele matrimoniale "ecare mi le i#tori#i#e 4n lun/ile noa#tre mar;uri #"re locul de muncă. =l im"re#iona#em"rin dia/no6a &ăcută caracterului #ău ;i "rin #&aturile mele "#iotera"eutice. ?lteriormi-a răma# recuno#cător ;i &a"tul 4mi &u#e#e deAa de &olo#. =n alte c>te8a r>nduri 4mire6er8a#e un loc alături de el 4n unul dintre "rimele cinci r>nduri ale deta;amentuluino#tru care de re/ulă era &ormat din 2 de oameni. Fa8oarea nu era deloc mică.Trebuia #ă ne aliniem diminea'a de8reme 4ncă "e 4ntuneric. Tuturor ne era &rică #ănu 4nt>r6iem ;i #ă &im ne8oi'i #ă #tăm 4n r>ndurile din #"ate căci dacă trebuiaurecruta'i oameni "entru anumite munci ne"lăcute ;i de6a/reabile 8enea &apul .ef ;ide obicei 4;i #tr>n/ea oamenii de care a8ea ne8oie din r>ndurile din #"ate. *ce;tioameni trebuiau #ă mear/ă altunde8a "entru ni;te munci de toată /roa6a #ubcomanda unor /ardieni ciuda'i. ?neori &apul .ef ale/ea oameni din "rimele cinci

r>nduri doar "entru a-i "rinde "e cei care 4ncercau #ă &ente6e. %rote#tele ;iru/ămin'ile erau redu#e la tăcere cu c>te8a ;uturi bine 'intite iar 8ictimele ale#e eraum>nate #"re locui de 4nt>lnire cu urlete ;i lo8ituri.

=n orice ca6 at>ta 8reme c>t &apul meu #im'ea ne8oia #ă-i de;erte inima ace#telucruri nu a8eau cum #ă mi #e 4nt>m"le. *8eam /arantat un loc de onoare alături deel. Dar mai ei#ta ;i un alt a8antaA. Ca mai to'i to8ară;ii mei de la/ăr ;i eu #u&ereamde edeme. %icioarele 4mi erau at>t de um&late iar "ielea a;a de 4ntin#ă 4nc>t abia de

4mi "uteam 4ndoi /enuncii. Trebuia #ă 4mi la# ;ireturile de#&ăcute ca #ă-mi 4nca"ă

"anto&ii 4n "icioarele um&late. Bu mai era loc nici "entru ;o#ete ciar dacă a; &i a8utunele. *;adar "icioarele mele de6/olite erau 4ntotdeauna ude iar 4ncăl'ămintea

4ntotdeauna "lină de 6ă"adă. De#i/ur &a"tul 4mi "rodu#e#e de/erături. Fiecare "a#era un ade8ărat cin. @ăr;ăluind "e#te c>m"urile aco"erite de 6ă"adă 4n "anto&iino;tri #e &ormau cocoloa;e de /ea'ă. amenii alunecau mereu iar cei din #"atele lor#e 4m"iedicau de ei. *tunci coloana #e o"rea "entru o cli"ă dar nu mai mult. ?nuldintre /ardieni trecea de 4ndată la treabă ;i lu>ndu-i la 4n8>rtit 4i lo8ea cu "atul"u;tii ca #ă-i /răbea#că #ă #e ridice. Cu c>t te a&lai mai 4n &runtea coloanei cu at>t mairar erai obli/at #ă te o"re;ti ;i a"oi #ă te /răbe;ti "entru a recu"era tim"ul "ierdut

aler/>nd cu "icioarele cinuite de dureri. Eram &oarte bucuro# că &u#e#em ale# dre"t



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii 2K

Ce 8i#a cel mai de# de'inutul9 %>ine "răAituri 'i/ări ;i o bine&ăcătoare baie caldă.Be"utin'a de a-;i 8edea #ati#&ăcute ace#te nece#ită'i #im"le 4l m>na #ă 4;i caute

4m"linirea dorin'elor 4n 8i#. Dacă 8i#ele ciar 4i &ăceau #au nu bine a#ta e#te o altă

ce#tiune< omul care 8i#a trebuia #ă #e tre6ea#că ;i #ă re8ină la realitatea 8ie'ii dela/ăr ;i totodată la contra#tul teribil dintre acea#ta ;i ilu6iile din 8i#ele #ale.

Bu 8oi uita niciodată cum am &o#t tre6it 4ntr-o noa"te de /emetele unui "ri6oniercare #e 68>rcolea 4n #omn a8>nd e8ident un co;mar oribil. Cum din totdeauna mi-a&o#t milă de oamenii care #u&ereau din "ricina unor 8i#e teri&iante #au din cau6adelirului am 8rut #ă-l tre6e#c "e #ărmanul om. Dintr-odată 4n#ă mi-am retra# m>nacu care tocmai 8oiam #ă-l #cutur #"eriat de ceea ce eram "e cale #ă &ac. =n cli"a aceeaam de8enit etrem de con;tient de &a"tul că niciun 8i# oric>t de oribil nu "utea &imai rău dec>t realitatea care ne 4nconAura 4n la/ăr ;i la care &u#e#em c>t "e ce #ă-lreaduc.

Din cau6a /radului ridicat de #ubnutri'ie de care #u&ereau "ri6onierii era normal cadorin'a de m>ncare #ă &ie "rinci"alul in#tinct "rimar 4n Aurul căruia #e 4n8>rtea 8ia'alăuntrică. Hă-i urmărim de "ildă "e cei mai mul'i dintre de'inu'i c>nd #e 4nt>m"la #ălucre6e alături unii de al'ii dar nu #u"ra8e/ea'i de &oarte a"roa"e. =nce"eauimediat #ă di#cute de#"re m>ncare. ?nul 4l 4ntreba "e celălalt care lucra cot la cot cuel 4n ;an' care erau m>ncările lui &a8orite. Şi a"oi #e a"ucau #ă &acă #cimb de re'ete;i #ă #tabilea#că meniul "entru 6iua c>nd 8or #ărbători - 6iua aceea dintr-un 8iitor

4nde"ărtat c>nd 8or &i liberi ;i #e 8or &i 4ntor# aca#ă. Şi continuau tot a;a de#criindtotul cu lu de amănunte ">nă c>nd #e dădea 7de ;a#e "rintr-o "arolă #au "rintr-unnumăr anume: 7Vine "a6aM

=ntotdeauna am con#iderat dre"t "ericuloa#e di#cu'iile de#"re m>ncare. Bu e oare/re;it #ă-'i #t>rne;ti or/ani#mul cu a#t&el de ima/ini a"eti#ante de#"re delicate#ec>nd ace#ta tocmai reu;i#e cum8a #ă #e ada"te6e la "or'iile etrem de mici ;i de#ărace 4n calorii9 De;i 4'i "oate "rileAui o u;urare "#iolo/ică de moment e#te o ilu6iecare din "unct de 8edere &i6iolo/ic cu #i/uran'ă că nu "oate &i li"#ită de "ericol.

=n "erioada &inală a deten'iei ra'ia noa#tră 6ilnică con#ta dintr-o 6eamă cioară odată "e 6i ;i din obi;nuita "or'ioară de ">ine. %e l>n/ă ace#tea mai erau a;a-numitele 7#u"limente con#t>nd din circa 2 de /rame de mar/arină #au dintr-o&eliu'ă de c>rna'i de "roa#tă calitate #au dintr-o bucă'ică de br>n6ă #au dintr-un"icu' de miere #intetică ori o lin/uri'ă de /em a"o# care alternau 6ilnic. =n ce "ri8e;tecaloriile dieta era cu totul inadec8ată mai ale# din "ricina muncii manuale /rele ;i ae"unerii "ermanente la &ri/ din cau6a 4mbrăcămintei ne"otri8ite. !olna8ii care #e/ă#eau 74n 4n/riAire #"ecială - adică cei cărora li #e "ermitea #ă 6acă 4n barăci ;i #ă nu

mear/ă la muncă - o duceau ;i mai rău 4ncă.




C>nd #e e"ui6ară ultimele #traturi de /ră#ime #ubcutanată iar noi arătam ca ni;te#celete tra8e#tite 4n "iele ;i 6dren'e am "utut urmări cum tru"ul #e de8ora "e #ine

4n#u;i. r/ani#mul 4;i di/era "ro"riile "roteine iar mu;cii #e to"eau. Cor"ul numai

a8ea atunci "utere #ă re6i#te. ?nul c>te unul membrii micii comunită'i din baracanoa#tră #-au du#. ricare dintre noi "utea calcula cu de#tulă "reci6ie cine era8iitoarea 8ictimă ;i c>nd urma #ă-i 8ină lui 4n#u;i r>ndul. Du"ă de#tule ob#er8a'iicuno;team bine #im"tomele care /arantau corectitudinea "rono#ticurilor noa#tre.7*#ta n-o mai duce mult #au 7El urmea6ă ne ;o"team unul altuia. Şi #eara c>ndne căutam de "ăduci "ri8ind la tru"ul no#tru /ol />ndeam cam a;a: 7Tru"ul ă#tacor"ul meu e deAa un cada8ru. Ce #-a ale# de mine9 Bu mai #unt dec>t o "ărticicădintr-o marema#ă de carne umană... dintr-o ma#ă de dincoace de #>rma /im"ată

4n/e#uită 4n c>te8a bordeie de "ăm>nt o ma#ă din care 6ilnic o anumită cantitate 4nce"e #ă "utre6ea#că "entru că 8ia'a a "ără#it-o.

*m men'ionat mai #u# că />ndurile de#"re m>ncare ;i de#"re &elurile "re&erate erauine8itabile ;i că ace#tea nă8ăleau 4n con;tiin'a de'inutului ori de c>te ori a8ea unmoment de ră/a6. %robabil că #e "oate 4n'ele/e atunci că ">nă ;i cei mai "uternicidintre noi duceau dorul 8remii c>nd 8or a8ea din nou "arte de o m>ncare c>t de c>t

bună ;i a#ta nu de dra/ul m>ncării bune 4n #ine ci la />ndul că ei#ten'a #ubumanăcare ne &ăcu#e inca"abili #ă ne mai />ndim la altce8a dec>t la m>ncare urma #ă ia#&>r;it.

Cei care n-au trecut "rintr-o a#t&el de e"erien'ă cu /reu "ot 4n'ele/e con&lictul#u&lete#c "e care-l trăie;te omul &lăm>nd con&lict care 4i macină #u&letul ;i i6be;te 4n&or'a 8oin'ei #ale. *ce;tia cu /reu "ot "rice"e ce 4n#eamnă #ă tot #a"i la ;an'uritră/>nd mereu cu urecea la #unetul #irenei de la ora , ;i Aumătate #au + diminea'ac>nd #e anun'a "au6a de ma#ă de o Aumătate de oră ;i ni #e 4m"ăr'ea ">inea c>tă8reme mai era de 4m"ăr'it ce8a ;i tot 4ntreb>ndu-l "e #u"ra8e/etor - dacă nucum8a era 8reun indi8id ur>cio# - c>t anume e cea#ul ;i tot "i"ăind cu /riAă bucatade ">ine din bu6unar a"oi ciocănind-o cu de/etele de6/olite ;i 4n/e'ate "entru ca

4n cele din urmă #ă ru"i un col' "e care #ă-l duci la /ură ;i cu o ultimă rămă;i'ă de

8oin'ă #ă "ui 4n cele din urmă ">inea iară;i 4n bu6unar du"ă ce 4n diminea'are#"ecti8ă 4'i 8ei &i Aurat că o 8ei "ă#tra ">nă du"ă-amia6ă.

%uteam #ă "olemi6ăm la ne#&>r;it de#"re ro#tul #au nero#tul di8er#elor metode de ane drămui micu'a "or'ie de ">ine care ne era #er8ită doar o dată 4n 6i #"re &inalul"erioadei noa#tre de deten'ie. Ei#tau două ;coli de />ndire. ?na "leda "entrum>ncarea ra'iei de 4ndată ce o "rimeam. Dublul a8antaA con#ta 4n &a"tul că a#t&el 4'i"otoleai "entru #curtă 8reme măcar o dată 4n 6i &oamea teribil de cinuitoare ;i te"uneai la adă"o#t de "ericolul #ă nu-'i &ie &urată #au #ă nu 4'i "ier6i cum8a "or'ia. *l

doilea /ru" care 'inea ca ">inea #ă &ie "or'ionată &olo#ea alte ar/umente. =n cele dinurmă am intrat 4n r>ndurile lor.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii 2,

Cel mai cum"lit moment din cele două6eci ;i "atru de ore "e care le "etreceam 4nla/ăr era de;te"tarea c>nd la o oră 4ncă nocturnă cele trei 'iuituri a#cu'ite de &luierne #mul/eau &ără milă din #omnul 4n care că6u#em &r>n'i ;i din t>n/uirile din 8i#ele

noa#tre. *tunci 4nce"ea bătălia cu "anto&ii no;tri u6i 4n care cu /reu ne "uteam#trecura "icioarele rănite ;i um&late. @ai erau ;i o&taturile ;i Aeluirile din "ricina"roblemelor noa#tre mărunte ca de "ildă le/area #>rmelor care ne 'ineau loc de;ireturi. =ntr-o diminea'ă l-am au6it "e unul dintre noi un om "e care-l ;tiam curaAo#;i 8rednic de re#"ect "l>n/>nd ca un co"il "entru că a8ea #ă umble "rin 6ă"adăde#cul' 4ncăl'ămintea &iindu-i "rea #c>lciată ca #-o mai "oată "urta. =n cli"ele aceleateribile am /ă#it un dram de alinare #co'>nd din bu6unar o bucă'ică de ">ine "e caream ;i ron'ăit-o ab#orbit de "lăcere.

%robabil că #ubalimenta'ia "e l>n/ă &a"tul că era cau6a "reocu"ării noa#tre /enerale"entru m>ncare e"lica totodată ;i &a"tul că a"etitul #eual de re/ulă ne li"#ea. %el>n/ă e&ectele ini'iale ale ;ocului acea#ta "are #ă &ie #in/ura e"lica'ie a &enomenului"e care "#iolo/ul nu a8ea cum #ă nu 4l ob#er8e 4n ace#te la/ăre doar de bărba'i:anume că #"re deo#ebire de alte a;e6ăminte - cum erau barăcile armatei - a8eau loc"u'ine "er8er#iuni #euale. Bici ciar 4n 8i#ele #ale de'inutul nu "ărea a &i "reocu"atde #e de;i 4n 8i# #e e"rimau at>t &ru#trările lui emo'ionale c>t ;i #entimentele luimai ra&inate ;i mai 4nalte. 0a maAoritatea de'inu'ilor modul de 8ia'ă rudimentar ;i&a"tul că erau obli/a'i #ă #e "reocu"e 4n eclu#i8itate cum #ă-;i #ca"e "ielea aucondu# la un de6intere# total &a'ă de orice nu #luAea ace#tui #co" ;i e"lica li"#a cu

de#ă8>r;ire a #entimentelor. Fa"tul mi-a de8enit lim"ede "e c>nd ne tran#&erau de la*u#cit6 4ntr-un alt la/ăr a"ar'in>nd de Dacau. Trenul care ne tran#"orta - eramcam 2 de'inu'i - #trăbătea Viena. %e la mie6ul no"'ii am trecut "rintr-una din/ările 8iene6e. Calea &erată o lua "e l>n/ă #trada unde mă nă#cu#em "e l>n/ă ca#a 4ncare locui#em at>'ia ani adică ">nă c>nd &u#e#em du# 4n la/ăr.

=n 8a/onul a8>nd doar două mici de#ci6ături cu 6ăbrele eram 4n Aur de cinci6eci dede'inu'i. Bumai c>'i8a a8eau loc #ă #e /emuia#că "e Ao# 4n tim" ce re#tul trebuia #ă#tea 4n "icioare ore la r>nd 4n/e#uindu-#e 4n Aurul &ere#truicilor. Htăteam "e 8>r&uri

;i uit>ndu-mă "e#te ca"etele celorlal'i "rintre 6ăbrelele &ere#truicii am aruncat o"ri8ire #tranie #"re ora;ul meu natal. Cu to'ii eram mai mult mor'i dec>t 8iideoarece credeam că ne 4ndre"tăm #"re la/ărul de la @atau#en ;i că mai a8eam detrăit doar una #au două #ă"tăm>ni. *m a8ut #entimentul clar că "ri8eam #tră6ile"ie'ele ;i ca#a co"ilăriei mele cu ocii unui mort care a re8enit dintr-o altă lume ;i #euită la un ora; &antomatic.

Du"ă ore de 4nt>r6iere trenul a "ără#it /ara. Şi iată #trada #trada meaM Flăcăii carea8eau la acti8 c>'i8a ani de la/ăr ;i "entru care o a#emenea călătorie era un

e8eniment deo#ebit #e olbau aten'i "rin &ere#truică. *m 4nce"ut #ă-i ro/ #ă-i im"lor#ă mă la#e 4n &a'ă măcar "entru o cli"ă. =ncercam #ă le e"lic c>t de mult 4n#emna




"entru mine o "ri8ire "e &erea#tră ciar atunci. Dorin'a mi-a &o#t re&u6ată cu/ro#olănie ;i cini#m: 7*i trăit aici at>ta 8reme9 *tunci ai 8ă6ut de#tulM

=n /eneral 4n la/ăr era 8orba ;i de o 7ibernare culturală. Două ce#tiuni &ăceauece"'ie: "olitica ;i reli/ia. %olitică di#cutau cu to'ii "e#te tot 4n la/ăr a"roa"e tottim"ul< di#cu'iile #e ba6au mai ale# "e 68onurile care erau lan#ate ;i treceau de launul la altul cu ne#a'. O8onurile de#"re #itua'ia militară erau de obiceicontradictorii. He #uccedau cu ra"iditate ;i nu &ăceau altce8a dec>t #ă contribuie lară6boiul ner8ilor care #e "urta 4n mintea tuturor "ri6onierilor. De multe ori#"eran'ele le/ate de un #&>r;it ra"id al ră6boiului "e care le #t>rneau 68onurileo"timi#te ne erau 4n;elate. ?nii ;i-au "ierdut cu totul #"eran'a ;i cei mai ener8an'ierau o"timi;tii incori/ibili.

Curio6itatea reli/ioa#ă a de'inu'ilor de 4ndată ce a"ărea ;i c>tă 8reme lua a8>nt eracea mai #inceră "e care 'i-ai "utea-o ima/ina. %ro&un6imea ;i 8i/oarea credin'eireli/ioa#e 4i #ur"rindeau ;i 4i mi;cau ade#eori "e nou-8eni'i. Cele mai im"re#ionante

4n "ri8in'a acea#ta erau ru/ăciunile #au #luAbele im"ro8i6ate 4ntr-un col' al barăcii#au 4n be6na 8a/oanelor "entru 8ite cu care eram adu;i 4na"oi 4n la/ăr dintr-un locde muncă mai 4nde"ărtat obo#i'i 4n&ometa'i ;i 4n/e'a'i 4n 4mbrăcămintea noa#tră&er&eni'ită.

=n iarna ;i "rimă8ara lui +,$1 a i6bucnit o e"idemie de ti&o# a;a că mai to'i de'inu'ii

au &o#t in&ecta'i. %rintre cei #lăbi'i "rocentul de mortalitate era ridicat &iindcă ace;tiatrebuiau #ă-;i continue munca i#to8itoare ">nă la ca"ătul "uterilor. Condi'iile delocuit "entru bolna8i erau c>t #e "oate de ne"otri8ite "ractic nu ei#tau delocmedicamente ;i nici 4n/riAitori. ?nele din #im"tomele bolii erau etrem de ne"lăcute -o #c>rbă de ne4n8in# ciar ;i &a'ă de cel mai mic cr>m"ei de m>ncare ceea ce le"unea ;i mai mult 4n "ericol 8ia'a ;i acce#ele teribile de delir. Cel mai /ra8 ca6 dedelir a &o#t cel al unui "rieten de-al meu care 4;i ima/ina că moare ;i 8oia #ă #e roa/e

4n delirul #ău nu-;i "utea /ă#i 4n#ă cu8intele ca #-o &acă. Ca #ă e8it acce#elere#"ecti8e am 4ncercat a;a cum au &ăcut-o mul'i al'ii #ă răm>n trea6 c>t mai mult

din noa"te. re la r>nd com"uneam 4n mintea mea di#cur#uri. =n cele din urmă am 4nce"ut #ă recon#truie#c manu#cri#ul care-mi &u#e#e con&i#cat 4n #ala de de6in&ec'iede la *u#cit6 m>6/ălind "re#curtat cu8intele ceie "e mici "etice de >rtie.

?neori a8eau loc di#cu'ii ;tiin'i&ice 4n la/ăr. dată am &o#t martor la ce8a ce numai8ă6u#em niciodată nici ciar 4n 8ia'a mea obi;nuită cu toate că e 8orba 4ntruc>t8ade#"re ce8a a"ro"iat de intere#ele mele "ro&e#ionale: o ;edin'ă de #"iriti#m. Fu#e#emin8itat de doctorul ;e& al la/ărului ;i el tot un de'inut care ;tia că #unt medic"#iiatru #"eciali#t. =nt>lnirea a a8ut loc 4n cămăru'a #a "er#onală din clădirea

re6er8ată bolna8ilor. He &orma#e un mic cerc 4n care #e a&la 4n mod ile/al ;i#ubo&i'erul de la tru"a de #anitari.




noi #e />ndea la #o'ia lui. ?neori "ri8eam #"re cerul unde #telele 4nce"eau #ă"ălea#că 4n tim" ce lumina tranda&irie a 6orilor #e 4ntindea din #"atele unei /răme6ide nori ne/ri. Hu&letul meu #e a/ă'a 4n#ă de ci"ul #o'iei mele "e care mi-l adu#e#em

4naintea ocilor cu o claritate #u"ra&irea#că. au6eam ră#"un6>ndu-mi 4i 8edeam#ur>#ul "ri8irea #inceră ;i dătătoare de curaA. Fie că era #au nu reală "ri8irea ei era 4n#ă mai #trălucitoare dec>t #oarele care tocmai ră#ărea.

?n />nd m-a #tră"un#: "entru "rima dată 4n 8ia'ă am 4n'ele# ade8ărul a;a cum l-aua;e6at 4n ode at>'ia "oe'i declarat ca ultimă 4n'ele"ciune de at>t de mul'i />nditori.*de8ărul că dra/o#tea e#te ultimul ;i cel mai 4nalt 'el la care omul "oate #ă a#"ire.*tunci am 4n'ele# #en#ul celei mai mari taine "e care "oe6ia />ndirea ;i credin'aumană trebuie #ă ne-o 4m"ărtă;ea#că: i6bă8irea omului este prin dragoste .i în dragoste" *m 4n'ele# că omul căruia nu i-a mai răma# nimic 4n lumea acea#ta "oate totu;i #ăcunoa#că &ericirea ciar ;i dacă numai "entru o cli"ă contem"l>nd "er#oana iubită.Be4nci"uit de #in/ur ne"utincio# #ă #e e"rime "rintr-o acti8itate "o6iti8ă c>nd#in/ura #a reali6are #e reduce la a-;i 4ndura #u&erin'a a;a cum #e cu8ine - onorabila;adar a&lat 4ntr-o a#t&el de #itua'ie omul "oate "rin contem"larea "lină de iubire aci"ului "er#oanei iubite "e care 4l "oartă 4n #ine #ă aAun/ă la 4m"linire. %entru"rima oară 4n 8ia'ă am "utut "rice"e 4n'ele#ul cu8intelor 74n/erii #e "ierd 4ncontem"larea "er"etuă a #la8ei nemăr/inite.

=n &a'a mea un om #e 4m"letici ;i cei care-l urmau că6ură "e#te el. (ardianul #e

nă"u#ti ;i 4i lo8i "e to'i. *#t&el />ndurile mele &ură 4ntreru"te c>te8a minute. Dar bru#c #u&letul meu /ă#i calea 4na"oi de la 8ia'a mea de de'inut #"re cealaltă lumerelu>ndu-mi a#t&el di#cu'ia cu iubita mea - o 4ntrebam ;i ea 4mi ră#"undea a"oi lar>ndul ei 4mi "unea 4ntrebări ;i eu 4i dădeam ră#"un#.

7HtaiiiM *Aun#e#erăm la locul no#tru de muncă. Cu to'ii #e 6oreau 4n#"re baraca 4ntunecoa#ă 4n nădeAdea că 8or da "e#te ni;te unelte c>t de c>t bune. Fiecare "ri6onier"rimea o ca6ma #au un t>rnăco".

7Bu 8ă "ute'i /răbi "orcilor9 Cur>nd ne-am reluat 4n ;an' locul din 6iua"recedentă. %ăm>ntul 4n/e'at tro#nea #ub 8>r&ul t>rnăco"ului de #ăreau #c>ntei.amenii - tăcu'i cu mintea amor'ită.

Hu&letul meu era 4ncă a/ă'at de ci"ul #o'iei mele. ?n />nd 4mi trecu "rin minte: nicimăcar nu ;tiam dacă mai era 4n 8ia'ă. Ştiam un #in/ur lucru - un lucru "e care 4l

4n8ă'a#em deAa bine: dra/o#tea trece cu mult dincolo de "er#oana &i6ică a &iin'eiiubite /ă#indu-;i #en#ul cel mai "ro&und 4n &iin'a #a #"irituală 4n ;inele #ău lăuntric.Fie că e#te #au nu "re6entă &ie că mai e#te #au nu 4n 8ia'ă toate ace#tea 4ncetea6ă

cum8a #ă mai conte6e.




Bu ;tiam dacă #o'ia mea mai trăia ;i nu a8eam nici o "o#ibilitate de a a&la ade8ărul"e toată "erioada deten'iei nu am "utut trimite ;i nici "rimi 8reo #cri#oare< dar 4ncli"a aceea nu mai conta. Bici măcar nu a8eam ne8oie #ă a&lu< nimic nu "utea ;tirbi

tăria dra/o#tei mele a />ndurilor mele ;i ci"ul iubitei mele. Dacă a; &i ;tiut 4ncli"ele acelea că #o'ia mea era moartă cred că a; &i continuat #ă mă dăruie#cnetulburat de ace#t &a"t contem"lării ci"ului ei iar con8er#a'ia mea lăuntrică cu eaar &i &o#t la &el de 8ie ;i de 4nde#tulătoare. 7%une-mă ca o "ecete "e inima ta căcidra/o#tea e#te tare ca moarteaK.

*cea#tă inten#i&icare a 8ie'ii lăuntrice 4l aAuta "e de'inut #ă /ă#ea#că un re&u/iu 4n&a'a /oliciunii "u#tiirii ;i #ărăciei #"irituale din 8ia'a #a "ermi'>ndu-i #ă e8ade6e 4ntrecut. C>nd 4i dădea &r>u liber ima/ina'ia lui #e "utea Auca cu 4nt>m"lări din trecutade#eori neim"ortante cu 4nt>m"lări mărunte ;i lucruri ne4n#emnate. =n no#tal/icele#ale aduceri aminte le "unea 4ntr-o lumină cu totul deo#ebită ace#tea că"ăt>nd o

4n&ă'i;are neobi;nuită. 0umea ;i ei#ten'a lor "ăreau at>t de 4nde"ărtate iar minteacălătorea 4ntr-acolo "lină de dor. =n mintea mea călătoream cu autobu6ul de#cuiamu;a de la intrarea 4n a"artament ră#"undeam la tele&on a"rindeam luminileelectrice. *de#eori />ndurile noa#tre #e 4n8>rteau 4n Aurul unor a#emenea detalii iaraducerile aminte te "uteau mi;ca ">nă la lacrimi.

%e mă#ură ce 8ia'a interioară a de'inutului tindea #ă de8ină tot mai inten#ă el #e bucura deo"otri8ă de &rumu#e'ea artei #i a naturii mai mult ca niciodată. Cu"rin# de

&armecul lor "utea ciar #ă uite uneori de 4m"reAurările 4n#"ăim>ntătoare 4n care #ea&la. Dacă ne-ar &i "utut cine8a 6ări &a'a 4n tim"ul călătoriei noa#tre de la *u#cit6#"re un la/ăr ba8are6 4n 8reme ce "ri8eam "rin &ere#truicile 6ăbrelite ale 8a/onului-

4nci#oare #"re mun'ii Hal6bur/ului cu "i#curile 4n8ă"ăiate 4n amur/ nu ar &i "ututnicidecum crede că acelea erau ci"urile unor oameni care 4;i "ierdu#eră orice#"eran'ă de 8ia'ă ;i de libertate. =n ciuda ace#tui &a"t - ba "oate ciar datorită lui -eram &ura'i de &rumu#e'ile naturii cărora le du#e#em dorul at>ta 8reme.

De a#emenea 4n la/ăr #e "rea "utea ca unul dintre noi #ă-i atra/ă aten'ia

camaradului care muncea cot la cot cu el a#u"ra unui ră#ărit de #oare #trălucind "e

K Frankl citea6ă ade#eori din /eciul Testament. *ici citea6ă din &0ntarea &0ntărilor #u"erb "oem deiubire #cri# de re/ele Holomon ca". 8. I: 7%une-mă ca o "ecete "e inima ta ca o "ecete "e bra'ultău< căci dra/o#tea e#te tare ca moartea ;i /elo6ia e#te ne4ndu"lecată ca locuin'a mor'ilor< Aarul ei e#te

Aar de &oc o &lacără a Domnului n" trad.. De remarcat că Frankl &olo#e;te ade#eori "er#oana a treia #in/ular de;i #e re&eră la #ine. *ce#t"rocedeu #tili#tic re/ă#it ;i 4n alte #crieri de-ale #ale Frankl 4l ;i e"lică la un moment dat el 'in>nd deceea ce "#iiatrul 8iene6 nume;te 7tran#cenden'ă de #ine en. self transcendence< /er. Selbst,

Transzendenz una din calită'ile &undamentale ale omului care nu doar că #e "oate deta;a de #ine 4n#u;i ;i #e "oate "ri8i de la o oarecare di#tan'ă ;i cu obiecti8itate ci "oate ciar uita de #ine 4n tim" ce#e dăruie;te #luAirii unei cau6e mai 4nalte dec>t "ro"ria "er#oană n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii 3$

dea#u"ra co"acilor 4nal'i ai "ădurilor ba8are6e ca 4n &aimoa#ele acuarele ale luiDrer acelea;i "ăduri 4n care noi con#trui#erăm o enormă &abrică de muni'ii. =ntr-o#eară "e c>nd ne odineam obo#i'i mor'i "e "odeaua barăcii noa#tre cu /amela de

#u"ă 4n m>nă un to8ară; de la/ăr dădu bu6na 4năuntru ;i ne in8ită #ă dăm &u/aa&ară "e "latoul de adunare ca #ă 8edem minunea a#&in'itului. Ht>nd acolo am 8ă6utcum norii miri&ici #e 4n8ă"ăiau 4n#"re a"u# ;i cum cerul 4ntre/ #e 4n#u&le'ea de noricu contururi ;i culori mereu #cimbătoare de la alba#tru metalic ">nă la #>n/eriu.Cenu;iul 4n#in/urat al barăcilor mi6erabile contra#ta inten# cu cerul 4n8ă"ăiatre&lectat 4n băltoacele de "e terenul noroio#. =ntr-un t>r6iu du"ă o tăcere /răitoarene-am #"u# unul altuia: 7C>t de &rumoa#ă "oate &i lumeaM

*ltă dată eram la muncă 4ntr-un ;an'. Oorii cenu;ii< cenu;iu ;i cerul de dea#u"ranoa#tră< cenu;ie ;i 6ă"ada 4n lumina #labă a dimine'ii< cenu;ii ;i 6dren'ele 4n careerau 4n8e;m>nta'i camara6ii mei< cenu;ii ;i &e'ele lor. Htăteam din nou de 8orbă cu#o'ia mea "e tăcute ori "oate că mă #trăduiam #ă /ă#e#c e"lica'ia #u&erin'elor meleamor'ii mele lente. =ntr-un ultim "rote#t 8iolent 4m"otri8a de6nădeAdii 4n &a'a mor'iiiminente am #im'it cum #u&letul meu #tră"un/e be6na 4n care eram 4n&ă;urat. *m#im'it cum tran#cende lumea aceea li"#ită de #"eran'ă ;i de #en# ;i de unde8a amau6it un 7da biruitor ca ră#"un# la 4ntrebarea mea de#"re #en#ul #u"rem alei#ten'ei. =n ciar cli"a aceea la o ca#ă 'ărănea#că din de"ărtare odinind la ori6ontde "arcă ar &i &o#t "ictată #e a"rin#e o lumini'ă 4n cenu;iul acela mi6erabil al 6orilordin !a8aria. 7Et lux in tenebris lucet - 7Şi lumina #trăluci 4n 4ntuneric,. Hă"am

"ăm>ntul 4n/e'at de mai multe ore. (ardianul trecu#e l>n/ă mine ;i 4mi aruncă oin#ultă dar eu mă #cu&undai mai mult 4n dialo/ul cu iubita mea. Him'eam tot maimult că ea e de &a'ă că e alături de mine< a8eam im"re#ia că o "uteam ciar atin/e căa; "utea #ă 4mi 4ntind m>na ;i #ă i-o "rind "e a ei. Trăirea era &oarte "uternică: ea eraacolo. Ciar 4n cli"a aceea o "a#ăre cobor4 4n 6bor tăcută ;i #e coco'ă ciar 4n &a'amea "e /rămada de "ăm>nt "e care 4l #co#e#em din ;an' uit>ndu-#e 'intă la mine.

@ai 4nainte am 8orbit de#"re artă. %oate ei#ta a;a ce8a 4ntr-un la/ăr de concentrare9@ai de/rabă de"inde de cum ale/em #ă de&inim arta. Din c>nd 4n c>nd im"ro8i6am

un #oi de #ală de #"ectacol. !araca era tem"orar cură'ată #e &ăcea loc 4n ea ;i c>te8a bănci de lemn erau "u#e #au "rin#e laolaltă ;i #e 4ncro"ea un "ro/ram. Heara to'i ceicu "o6i'ii bune 4n la/ăr – to5i &apii ;i muncitorii care nu a8u#e#eră de măr;ăluit "edi#tan'e mari 4n a&ara la/ărului - #e adunau acolo. @er/eau ca #ă tra/ă c>te8a ootede r># #au "oate ca #ă "l>n/ă un "ic< oricum ca #ă uite. He c>nta #e #"uneau "oe6ii/lume unele #atiri6>nd "rintre r>nduri 8ia'a de la/ăr. Toate a8eau menirea #ă neaAute #ă uităm ;i ciar ne aAutau. =nt>lnirile noa#tre a8eau a;a un im"act 4nc>t unii

, Frankl &ace a"el armoni6>ndu-le in#"irat ;i admirabil la cu8intele de "e &ronti#"iciile /eciului .i1oului Testament. =n 8reme ce 4n cartea 2acerii e#te 8orba de#"re lumina &i6ică a"o#tolul loan #e re&eră

4n "rolo/ul E8an/eliei #ale la %ogosul di8in care #-a 4ntru"at 4n "er#oana lui G#u# Cri#to# n" trad..




dintre de'inu'ii de r>nd 8eneau la #"ectacol 4n ciuda obo#elii ciar dacă a#t&eltrebuiau #ă renun'e la "or'ia lor 6ilnică de m>ncare.

=n Aumătatea de oră de la "r>n6 c>nd ni #e 4m"ăr'ea #u"a "e care o #u"ortau &irmelecontractoare ;i "entru care nu "lăteau cine ;tie ce la locul de muncă a8eam 8oie #ăne #tr>n/em laolaltă 4ntr-o #ală a ma;inilor neterminată. 0a intrare to'i "rimeau c>teun "olonic de #u"ă cioară. =n tim" ce o #orbeam cu ne#a' un "ri6onier #e coco'a "eun butoi ;i c>nta arii italiene. Be "lăceau c>ntecele iar lui i #e dădea o "or'ie dublăde #u"ă ciar 7de la &und - adică cu ma6ăreM

=n la/ăr #e dădeau "remii nu doar "entru di#trac'ie ci ;i "entru a"lau6e. Eu #"reeem"lu "uteam #ă bene&icie6 de "rotec'ia noroc că nu am a8ut niciodată ne8oie deeaM celui mai de temut &apo din la/ăr care "e bună dre"tate era cuno#cut #ubnumele de 7Ca"o-?ci/a;ul. Gată cum #-au "etrecut lucrurile. =ntr-una din #eri mi #-a&ăcut cin#tea deo#ebită de a &i iară;i in8itat 4n camera unde a8eau loc ;edin'ele de#"iriti#m. De &a'ă #e aduna#eră aceia;i intimi "rieteni ai doctorului-;e& ;i &ără"ermi#iune era "re6ent ;i o&i'erul re#"on#abil de eci"a de la canali6are. Ca"o-?ci/a;ul a intrat din 4nt>m"lare 4n 4ncă"ere ;i a &o#t ru/at #ă recite una din "oe6iile#ale care de8eni#eră &aimoa#e #au mai de/rabă de "omină 4n la/ăr. B-a &o#tne8oie #ă &ie ru/at de două ori a;a că re"ede a #co# la i8eală un #oi de Aurnal din carea 4nce"ut #ă ne recite c>te8a mo#tre ale artei #ale. 0a una dintre "oe6iile #ale dedra/o#te a trebuit #ă-mi mu;c bu6ele ">nă la #>n/e ca #ă mă ab'in ;i e &oarte "robabil

că &a"tul ace#ta mi-a #al8at 8ia'a. De 8reme ce m-am arătat &oarte /enero# ;i cua"lau6ele mi-am #al8at 8ia'a ;i ciar am &o#t deta;at 4n eci"a lui căreia 4i mai&u#e#em anterior re"arti6at tim" de o 6i - o 6i care 4mi &u#e#e de-aAun#. ricum mi-a&olo#it totu;i #ă 4i de8in cuno#cut lui Ca"o-?ci/a;ul - dintr-un un/i &a8orabil.*;adar am a"laudat c>t m-au 'inut "almele.

De#i/ur la modul /eneral orice 4ncercare de a &ace artă 4n la/ăr era 4ntruc>t8a/rote#că. *; #"une că im"re#ia reală "e care o &ăcea a#u"ra noa#tră orice lucru carea8ea le/ătură cu arta "ro8enea numai din contra#tul #trident dintre actul re#"ecti8 ;i

&undalul 8ie'ii de"rimante din la/ăr. Bu 8oi uita niciodată cum m-am #culat din#omnul acela ad>nc datorat e"ui6ării du"ă a doua noa"te "etrecuta la *u#cit6 –tre6it &iind de mu6ică. Re#"on#abilul barăcii #erba ce8a 4n camera lui care #e a&laciar l>n/ă intrarea 4n baracă. Voci de oameni cerceli'i 6bierau ni;te melodiiră#u&late. !ru#c #-a &ăcut lini;te ;i o 8ioară a 4nce"ut #ă c>nte 4n noa"te un tan/oea#"erant de tri#t o melodie deo#ebită nebanali6ată "rintr-o dea#ă inter"retare.Vioara "l>n/ea ;i o "arte din mine "l>n/ea dim"reună cu ea căci 4n aceea;i 6i cine8atocmai 4m"linea 2$ de ani. %er#oana aceea #e /ă#ea 4ntr-o altă "arte a *u#cit6-ului"oate doar la c>te8a #ute #au mii de metri de"ărtare dar 4mi era cu ne"utin'ă #ă

aAun/ la ea. Era #o'ia mea.




de'inu'ii 'o"ăiam de bucurie 4n 8a/on c>nd am 8ă6ut că tran#"ortul nu trece "e#te"odul cu "ricina ci că #e 4ndre"ta 7doar #"re Dacau.

Şi iară;i ce #-a 4nt>m"lat la #o#irea noa#tră 4n la/ăr du"ă un drum de două 6ile ;i treino"'i9 Bu &u#e#e #u&icient #"a'iu "entru ca to'i #ă ne /emuim "e "odeaua8a/onului 4n acela;i tim". @aAoritatea dintre noi au trebuit #ă #tea 4n "icioare totdrumul 4n tim" ce doar c>'i8a #e /emuiau cu #cimbul "e "aiele ne4nde#tulătoaremu#tind de urină. C>nd am aAun# "rima ;tire im"ortantă "e care am a&lat-o de lade'inu'ii mai 8eci a &o#t că ace#t la/ăr relati8 mic număr>nd 2 1 de "er#oane nua8ea 7cu"toare nici crematoriu nici /a6M *#ta 4n#emna că o "er#oană care aAun/ea7mu#ulman nu "utea &i du# direct la camera de /a6are ci trebuia #ă a;te"te ">năc>nd #e alcătuia un aa-numit 7tran#"ort de bolna8i "entru *u#cit6. *cea#tă#ur"ri6ă 4mbucurătoare ne-a creat bună di#"o6i'ie. ?rarea /ardianului-;e& careră#"undea de baraca noa#tră la *u#cit6 de8eni#e realitate: aAun#e#em c>t #e "oatede re"ede 4ntr-un la/ăr care #"re deo#ebire de *u#cit6 nu a8ea 7orn. *m r>#i am tra# la /lume 4n ciuda a tot ceea ce a8eam #ă 4ndurăm 4n următoarele c>te8a ore;i "e tot "arcur#ul orelor re#"ecti8e.

C>nd 4n calitatea noa#tră de nou-8eni'i am &o#t număra'i unul dintre noi li"#ea. *;acă a trebuit #ă a;te"tăm a&ară 4n "loaie ;i 4n 8>ntul tăio# ">nă c>nd omul li"#ă a &o#t/ă#it. =n cele din urmă &u de#co"erit 4ntr-o baracă unde adormi#e de e"ui6at ce era.*"oi a"elul #-a tran#&ormat ca "edea"#ă 4ntr-un mar;. Toată noa"tea ;i ">nă t>r6iu

a doua 6i diminea'ă a trebuit #ă #tăm a&ară 4n/e'a'i ;i mura'i ">nă la "iele du"ătoată 6droaba din tim"ul lun/ii noa#tre călătorii. Şi totu;i eram cu to'ii &oartemul'umi'iM %entru că 4n la/ăr nu era nici un orn iar *u#cit6-ul era ăt de"arte.

*ltă dată am 8ă6ut un /ru" de de'inu'i trec>nd "e l>n/ă locul no#tru de muncă. C>tde lim"ede ne-a a"ărut 4n cli"a aceea caracterul at>t de relati8 al #u&erin'eiM =iin8idiam "e ace;ti de'inu'i "entru 8ia'a lor relati8 bine ordonată #i/ură ;i &ericită.Cu #i/uran'ă că a8eau "o#ibilitatea #ă &acă baie re/ulat ne 6iceam noi cu tri#te'e. Cu#i/uran'ă că a8eau "eriu'e de din'i ;i "erii de aine #altele - c>te una "entru &iecare

dintre ei - ;i 4;i "rimeau lunar core#"onden'a a8>nd a#t&el 8e;ti de#"re rudele lor#au "ut>nd măcar ;ti dacă ace#tea mai erau #au nu 4n 8ia'ă. Boi "ierdu#erăm toateace#te dre"turi cu multă 8reme 4n urmă.

Şi cum 4i mai in8idiam "e aceia dintre noi care a8eau ;an#a de a aAun/e la o &abrică ;ide a lucra a8>nd un aco"eri; dea#u"ra ca"uluiM Cu to'ii ne doream #ă a8em un a#t&elde noroc ;i #ă ne #al8ăm 8ia'a. @arAa relati8ă de noroc era ciar ;i mai con#i#tentă.Ciar ;i "rintre deta;amentele din a&ară taberei din care am &ăcut ;i eu "arte erauc>te8a /ru"e care erau con#iderate mai rele dec>t celelalte. %uteai #ă-l in8idie6i "e un

altul care nu era ne8oit #ă #e a&unde 4n noroiul ar/ilo# de "e o "antă abru"tă ca #ăde#&unde re6er8oarele 8reunei mici #ta'ii de tren tim" de două#"re6ece ore "e 6i.




@aAoritatea accidentelor 6ilnice #e 4nt>m"lau 4n tim"ul ace#tui /en de muncă ;iade#eori erau &atale.

=n alte /ru"e de muncă o&i'erii #e 'ineau de o anumită tradi'ie locală de a a"licalo8ituri cu nemiluita ceea ce ne &ăcea #ă di#cutăm de#"re norocul relati8 de a nu &i#ub comanda lor #au măcar de#"re norocul de a &i #ub comanda lor doar "entru o8reme. dată dintr-un nenoroc am aAun# 4ntr-o a#t&el de /ru"ă. Dacă o alarmă deraid aerian nu ne-ar &i 4ntreru"t du"ă două ore tim" 4n care o&i'erul a #tat "e ca"ulmeu 4n mod deo#ebit im"un>nd du"ă aceea redi#tribuirea muncitorilor cred că m-a; &i 4ntor# 4n la/ăr cu una din #ăniile care 4i tran#"ortau "e cei care muri#eră #au erau"e cale #ă #e #&>r;ea#că din "ricina e"ui6ării. Bici nu 8ă "ute'i 4nci"ui de#"o8ărarea"e care ;uierul #irenei o "oate aduce 4ntr-o a#emenea #itua'ie< nici măcar boerul careaude /on/ul de la #&>r;it de rundă /on/ul care l-a #al8at 4n ultima cli"ă de la3noc3out nu "oate "rice"e a#ta.

Eram recuno#cători "entru &iecare a#t&el de mică ;an#ă ne#"erată. Eram bucuro;ic>nd /ă#eam tim" #ă ne căutăm de "ăduci mai 4nainte de a mer/e la culcare de;ilucrul 4n #ine nu era o "lăcere deoarece "re#u"unea #ă #tai de6brăcat 4n baracane4ncăl6ită de al cărei ta8an at>rnau 'ur'uri. Eram 4n#ă mul'umi'i dacă nu #enimereau raiduri aeriene taman 4n tim"ul ace#tei o"era'iunii ;i nu trebuiau #tin#eluminile. Dacă nu reu;eam #ă ne 4nde"linim acti8itatea a#ta 4n mod core#"un6ătornu "uteam dormi c>te o Aumătate din noa"te.

Rarele "lăceri ale 8ie'ii de la/ăr ne o&ereau un #oi de &ericire ne/ati8ă - 7libertatea dea nu #u&eri a;a cum o nume;te Hco"enauer - dar ;i a#ta doar 4ntr-un mod relati8.*de8ăratele "lăceri "o6iti8e ciar mici erau &oarte "u'ine. =mi aminte#c că odată am&ăcut un #oi de bilan' al "lăcerilor ;i am /ă#it că 4n multele multele #ă"tăm>ni #cur#etrăi#em doar două momente "lăcute. ?nul a &o#t c>nd la 4ntoarcerea de la muncăam &o#t "rimit la bucătărie du"ă o lun/ă a;te"tare ;i am &o#t ale# #ă lucre6 alături dede'inutul-bucătar F. El #tătea 4n #"atele ceaunului uria; ;i "unea #u"ă 4n /amelele "ecare i le 4ntindeau de'inu'ii um"l>ndu-le la re"e6eală. Era #in/urul bucătar care nu

căuta la &a'a omului c>nd 4i um"lea &ar&uria< #in/urul bucătar care 4m"ăr'ea #u"a 4nmod e/al indi&erent de cine era 8orba ;i care nu &ăcea &a8oruri "rietenilor #aucom"atrio'ilor lui ale/>nd "entru ei carto&ii 4n 8reme ce al'ii ar &i "rimit 6eamacioară luată de dea#u"ra.

Dar nu #unt eu 4n mă#ură #ă-i Audec "e de'inu'ii care dădeau "rioritate unora &a'ă deceilal'i. Cine "oate arunca cu "iatra 4ntr-un om care 'ine "artea "rietenilor 4n

4m"reAurări 4n care era 8orba mai mult #au mai "u'in de o "roblemă de 8ia'ă ;i demoarte9 Bimeni #ă nu Audece mai 4nainte de a #e &i 4ntrebat cu ab#olută one#titate

dacă 4ntr-o #itua'ie a#emănătoare nu ar &i &ăcut la &el.




@ultă 8reme du"ă ce mi-am reluat 8ia'a normală adică la mult du"ă eliberarea meadin la/ăr cine8a mi-a arătat o re8i#tă #ă"tăm>nală cu &oto/ra&ii 4n&ă'i;>nd de'inu'ii6ăc>nd 4n/e#ui'i "e "riciuri olb>ndu-#e cu oci "ierdu'i #"re 8i6itator. 7Ga uită-te

la &e'ele a#tea 4n#"ăim>ntător de olbate - nu e /roa6nică toată ce#tia a#ta9 7Dece9 l-am 4ntrebat eu "entru că realmente nu-l 4n'ele/eam. %re' de o cli"ă am re8ă6uttot tabloul: la cinci diminea'a era 4ncă 4ntuneric be6nă a&ară. Oăceam 4ntin# "e#c>ndurile tari 4n baraca de "ăm>nt 4n care a"roa"e K dintre noi erau 74n/riAi'i.Eram bolna8i ;i nu eram #ili'i #ă "ără#im la/ărul "entru a mer/e la muncă< nutrebuia #ă ie;im nici la de&ilare. %uteam #ta 4ntin;i toată 6iua 4n col'i;orul no#tru din

baracă mo5ăind i a;te"t>nd 4m"ăr'irea 6ilnică a ">inii care bine4n'ele# că era mai"u'ină "entru bolna8i ;i #er8irea ciorbei o 6eamă lun/ă ;i "u'ină. Totu;i c>t demul'umi'i eramM - c>t de &erici'i 4n ciuda a toate. =n tim" ce ne /emuiam unul 4naltul ca #ă 4m"iedicăm orice "ierdere inutilă de căldură ne8enindu-ne ;i nea8>nd8reun intere# #ă mi;căm &ără ro#t &ie ;i numai un de/et au6eam &luierăturile#tridente ;i urletele de "e "latoul unde #cimbul de noa"te tocmai #e 4ntor#e#eadunat &iind "entru a"el. ?;a &u aruncată de "erete ;i 6ă"ada 8i#colită nă8ăli 4n

baraca noa#tră. ?n camarad e"ui6at aco"erit de omăt intră cu "a;i ne#i/uri 4năuntruca #ă #e odinea#că doar c>te8a minute. Dar #u"ra8e/etorul-;e& 4l #coa#e a&ară. Era#trict inter6i# #ă la;i un #trăin #ă #e adă"o#tea#că 4n baracă 4n tim" ce #e &ăceanumărătoarea "ri6onierilor. C>t de rău 4mi "ărea "entru el ;i c>t de bucuro# eram cănu #unt 4n "ielea lui 4n cli"ele acelea ci că mai de/rabă eram bolna8 ;i "uteam mo'ăi

4n baraca bolna8ilorM C>t de #alutar era &a"tul de a "utea "etrece două 6ile acolo ba

ciar alte două 6ile 4n "lu# "e l>n/ă "rimele douăM

Toate ace#tea mi-au re8enit 4n />nd c>nd am 8ă6ut &oto/ra&iile din re8i#ta aceea.*bia c>nd le-am e"licat a#cultătorii mei au 4n'ele# de ce nu /ă#i#em că &oto/ra&iaaceea era ciar a;a de /roa6nică: 4n cele din urmă oamenii #ur"rin;i "e &ilm "oate cănu erau ciar a;a de nenoroci'i.

=n cea de-a "atra 6i de c>nd mă a&lam 4n ari"a bolna8ilor tocmai &u#e#em "u# 4n#cimbul de noa"te c>nd medicul-;e& a intrat /răbit ;i m-a 4ntrebat dacă 8reau #ă

4nde"line#c 8oluntar anumite #er8icii medicale 4ntr-un alt la/ăr 4n care erau bolna8ide ti&o#. =m"otri8a #&aturilor di#"erate ale "rietenilor mei ;i 4n ciuda &a"tului căa"roa"e niciunul din cole/ii mei medici nu ;i-a o&erit #er8iciile am otăr>t #ă mer/ca 8oluntar. Ştiam că dacă mai răm>n 4ntr-un deta;ament de lucru 8oi muri cur>nd.Dar dacă tot era #ă mor 4n la/ărul acela cel "u'in moartea mea urma #ă aibă un ro#t.@-am />ndit că &ără 4ndoială ar a8ea cu mult mai mult #en# #ă 4ncerc #ă-mi #al8e6to8ară;ii 4n calitate de doctor dec>t #ă 8e/ete6 #au #ă-mi "ierd 4n cele din urmă 8ia'aca muncitor ne"roducti8 a;a cum eram la ora aceea.

Era #im"lă matematică "entru mine nu un #acri&iciu. Dar o&i'erul de"artamentului#anitar a ordonat "e a#cun# 7#ă #e aibă /riAă de cei doi medici care #-au o&erit




8oluntari "entru la/ărul de ti&o# ">nă c>nd 8or "leca 4ntr-acolo. Eram a;a de #lăbi'i 4nc>t #e temea că o #ă mai aibă 4ncă două cada8re 4n "lu# 4n locul a doi medici.

*m men'ionat mai de8reme că tot ce nu a8ea le/ătură cu "reocu"area imediată de arăm>ne 4n 8ia'a tu;i "rietenii a"ro"ia'i 4;i "ierdea 8aloarea. Toate erau Aert&ite 4n8ederea ace#tui #co". Caracterul omului era im"licat ">nă la "unctul 4n care

4n8ălmă;eala mentală 4n care era "rin# 4i amenin'a toate 8alorile "e care le de'inu#e ;ile "unea #ub #emnul 4ndoielii. Hub in&luenta unei lumi care nu mai recuno;tea8aloarea 8ie'ii umane #i demnitatea omului care Ae&ui#e omul de "ro"ria-i 8oin'ătran#&orm>ndu-l 4ntr-un obiect #ortit eterminării totu;i cu />ndul "remeditat de a-l&olo#i din "lin mai 4nt>i ">nă la ultimul #tro" al re#ur#elor #ale &i6ice - #ub acea#tăin&luen'ă eul #ău #u&erea 4n cele din urmă o "ierdere a tuturor 8alorilor. Dacă 4nla/ărul de concentrare omul nu lu"ta 4m"otri8a ace#tui lucru 4ntr-un ultim e&ort dea-;i #al8a #tima de #ine 4;i "ierdea #entimentul că e#te o indi8idualitate o &iin'ă dotatăcu ra'iune cu libertate interioară ;i 8aloare "er#onală. *Aun/ea #ă #e concea"ă doarca "arte a unei enorme ma#e de oameni< ei#ten'a lui cobora la ni8elul 8ie'ii animale.amenii erau m>na'i - c>teodată #"re un loc a"oi #"re altul< alteori erau m>na'i 4n/ru" alteori #e"arat - a#emeni unei turme de oi &ără "artici"area ra'iunii #au 8oin'eilor. aită "e c>t de mică "e at>t de "ericuloa#ă 4i urmărea "retutindeni &oarte"rice"ută la metode de tortură ;i #adi#m. Ei conduceau turma ne4ncetat 4nainte ;i

4na"oi cu 'i"ete ;uturi ;i lo8ituri. Gar noi oile ne />ndeam doar la două lucruri -cum #ă ne &erim de c>inii aceia răi i cum #ă &acem ro#t de un "ic de m>ncare.

Ca ;i oile care #e 4n/rămăde#c #&ioa#e #"re centrul turmei &iecare dintre noi 4ncerca #ăaAun/ă 4n miAlocul &orma'iei. *#ta 4'i dădea o ;an#ă mai bună de a e8ita lo8iturile/ardienilor care măr;ăluiau "e &lancuri din &a'a ">nă 4n #"atele coloanei noa#tre.%o6i'ia centrală a8ea ;i a8antaAul de a-'i o&eri "rotec'ie 4m"otri8a 8>ntului tăio#. Deaceea 4n 4ncercarea de a-'i #al8a "ielea erai ne8oit #ă te a&un6i 4n mul'ime. *#ta #e

4nt>m"la de la #ine 4n &orma'ie. Dar alteori era ;i un e&ort c>t #e "oate de con;tientdin "artea noa#tră - 4n acord cu una dintre cele mai im"erati8e le/i ale la/ărului -autocon#er8area: #ă nu ba'i la oci. Tot tim"ul 4ncercam #ă e8ităm #ă atra/em aten'ia

HH-i;tilor.

Ei#tau bine4n'ele# momente c>nd era "o#ibil ;i ciar nece#ar #ă te 'ii de"arte demul'ime. E#te binecuno#cut &a"tul că 4ntr-o 8ia'ă 4n comun #ilită 4n care e;ti tottim"ul urmărit ce &aci "oate a"ărea ne8oia ire6i#tibilă de a e8ada din mul'ime cel"u'in "entru o #curtă bucată de 8reme. De'inutul t>nAea #ă răm>nă #in/ur cu #ine

4n#u;i ;i cu />ndurile #ale. Jinduia du"ă intimitate ;i #in/urătate. Du"ă ce am &o#tdu# 4ntr-un a;a-numit 7la/ăr de re&acere am a8ut norocul de alt&el rar de a "utearăm>ne #in/ur cam c>te 1 minute o dată. =n #"atele barăcii de "ăm>nt unde lucram ;i

4n care erau 4n/e#ui'i a"roa"e 1 de "acien'i atin;i de delir #e a&la un locu;or lini;titla col'ul /ardului dublu de #>rmă /im"ată care 4nconAura la/ărul. Fu#e#e



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $+

im"ro8i6at acolo un cort din c>'i8a #t>l"i ;i cren/i de co"aci "entru a adă"o#ti cam Aumătate de du6ină de cada8re rata 6ilnică a dece#ului 4n la/ăr. @ai ei#ta ;i uncanal "rin care #e "utea aAun/e la 'e8ile de a"ă. @ă /emuiam "e ca"acul de lemn al

ace#tui canal ori de c>te ori nu eram #olicitat #ă &ac ce8a. Htăteam "ur ;i #im"lu ;i"ri8eam a&ară din la/ăr la 8erdele coa#telor 4n&lorite ;i la dealurile alba#tre dinde"ărtare din "ei#aAul acela al !a8ariei 4ncadrat de re'elele de #>rmă /im"ată.Cu"rin# de dor 8i#am ;i />ndurile mi#e 4ndre"tau unde8a către nord nord-e#t 4ndirec'ia ca#ei mele dar nu "uteam 8edea dec>t nori.

Cada8rele din a"ro"iere "e care colcăiau "ăducii nu mă deranAau. Bumai "a;ii/ardienilor care mai treceau mă "uteau #mul/e din 8i#ele mele< #au "oate un a"el8enit de la in&irmerie ori "oate "entru a ridica "ro8i6iile de medicamente "entru

baraca mea - ;i care con'ineau "oate cinci #au 6ece tablete de a#"irină ce trebuiau #ăaAun/ă c>te8a 6ile "entru cinci6eci de bolna8i. 0e admini#tram ;i a"oi 4mi &ăceam8i6itele luam "ul#ul "acien'ilor ;i dădeam c>te o Aumătate de tabletă 4n ca6urile/ra8e. !olna8ii &ără ;an#e nu "rimeau 4n#ă medicamente. Bu le-ar &i &olo#it la nimic;i "e l>n/ă a#ta le-ar &i li"#it celor care 4ncă mai a8eau ;an#e de 8indecare. %entruca6urile u;oare nu-mi mai răm>nea nimic dec>t "oate o 8orbă de 4ncuraAare. *#t&elmă t>r>m de la un "acient la altul de;i eu 4n#umi eram #lăbit ;i e"ui6at din cau6aunui atac #e8er de ti&o#. @ă 4ntorceam a"oi la locul meu #in/uratic "e ca"acul delemn al canalului de a"ă.

=nt>m"lător ace#t "u' a #al8at odată 8ie'ile a trei to8ară;i de la/ăr. Cu "u'ină 8reme 4nainte de eliberare #-au or/ani6at tran#"orturi ma#i8e #"re Dacau ;i ace;ti treide'inu'i au 4ncercat 4n mod 4n'ele"t #ă e8ite călătoria. *u cobor>t 4n canal ;i #-aua#cun# acolo de "a6nici. Eu #tăteam lini;tit "e ca"ac "ăr>nd ne8ino8at ;i Auc>ndu-măco"ilăre;te cu "ietricele "e care le aruncam 4n #>rma /im"ată. C>nd "a6nicul m-a8ă6ut a e6itat o cli"ă dar a"oi a trecut mai de"arte. Cur>nd le-am "utut #"une celortrei oameni de dede#ubt că "ericolul cel mare trecu#e.

Cui8a dina&ară 4i e#te &oarte /reu #ă "ricea"ă c>t de "u'in "re' #e "unea 4n la/ăr "e

8ia'a omului. To8ară;ii de la/ăr #e 4m"ietri#eră dar "robabil că de8eneau maicon;tien'i de acea#tă de#con#iderare a ei#ten'ei umane c>nd #e &orma c>te un con8oide bolna8i. Tru"urile #leite ale bolna8ilor erau aruncate 4n ni;te &ur/oane "e douăro'i tra#e de al'i de'inu'i kilometri la r>nd ade#eori "rin 8i#col ">nă la următorulla/ăr. Dacă unul dintre bolna8i murea 4nainte de "lecare era aruncat oriunde - li#tacu bolna8i trebuia #ă &ie corectăM 0i#ta era #in/urul lucru care conta. mul conta doar"entru că a8ea un număr 4n la/ăr. Ui de8enea literalmente un număr: mort #au 8iu -a#ta nu a8ea nici o im"ortan'ă< 8ia'a unui 7număr era cu totul li"#ită de im"ortan'ă.Gar ceea ce #tătea 4n #"atele ace#tui număr ;i 8ia'a ca atare - #oarta "o8e#tea lui

numele acelui om - contau ciar ;i mai "u'in. =ntr-un con8oi de bolna8i "e care eu 4n calitate de doctor a trebuit #ă-i 4n#o'e#c de la un la/ăr al !a8ariei 4n altul era ;i un



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $2

t>năr de'inut al cărui &rate nu #e a&la "e li#tă ;i care deci urma #ă răm>nă 4n la/ăr.*t>t de mult l-a im"lorat t>nărul "e /ardian 4nc>t ace#ta #-a deci# #ă &acă un #cimb;i &ratele t>nărului a luat locul unui om care la ora aceea "re&era#e #ă răm>nă "e loc.

Dar li#ta trebuia #ă &ie corectăM Şi treaba #-a &ăcut le#ne. Fratele t>nărului aceluia doara &ăcut un #cimb de numere cu celălalt "ri6onier.

*;a cum am men'ionat mai 4nainte nu a8eam niciun &el de acte< &iecare dintre noi era bucuro# că mai are un tru" care la urma urmei 4ncă mai ră#u&la. Toate celelalte"ri8itoare la noi 4n;ine de eem"lu 6dren'ele care #">n6urau de #celetele noa#trenumai "iele ;i o# "re6entau un oarecare intere# numai 4n mă#ura 4n care eram inclu;i

4ntr-un con8oi de bolna8i. 7@u#ulmanii erau eamina'i cu o neru;inată curio6itatecu #co"ul de a 8edea dacă nu cum8a ainele #au 4ncăl'ămintea lor nu erau mai bunedec>t ale tale. %entru că nu-i a;a #oarta lor era deAa "ecetluită. Cei care răm>neau 4nla/ăr &iind 4ncă 4n #tare #ă mai lucre6e c>te ce8a trebuiau #ă #e &olo#ea#că de oricemiAloace "entru a-;i #"ori ;an#ele de #u"ra8ie'uire. Bu mai a8ea unici un &el de#entimente. De'inu'ii #e de#co"ereau a &i 4ntru totul de"enden'i de toanele "a6nicilor- la mila #or'ii - ;i a#ta-i determina #ă &ie ciar mai #ubumani dec>t ar &i Au#ti&icat-o

4m"reAurările.

0a *u#cit6 ado"ta#em "entru mine 4n#umi o re/ulă care #-a do8edit bună ;i "ecare maAoritatea camara6ilor mei au ;i urmat-o mai t>r6iu. =n /eneral ră#"undeam cu#inceritate la toate #oiurile de 4ntrebări. Tăceam 4n#ă 4n le/ătură cu orice lucru de#"re

care nu eram 4ntrebat 4n mod direct. Dacă eram 4ntrebat de#"re 8>r#ta mea o#"uneam. Dacă mă 4ntrebau de#"re "ro&e#ia mea #"uneam 7doctor dar nimic maimult. =n "rima diminea'ă la *u#cit6 un o&i'er HH a 8enit "e "latoul de de&ilare.Trebuia #ă &ormăm /ru"e di#tincte de de'inu'i: /ru"e ale celor "e#te $ de ani altele"entru cei #ub $ de ani altele &ormate din lăcătu;i mecanici ;i a;a mai de"arte. *"oiam &o#t eamina'i dacă a8u#e#em 8reo &ractură i a#t&el c>'i8a de'inu'i au &o#tne8oi'i #ă &orme6e o nouă /ru"ă. (ru"a 4n care eram eu a &o#t condu#ă la o altă

baracă unde ne-am aliniat din nou. Du"ă ce am &o#t 4ncă o dată #orta'i ;i du"ă ce amră#"un# la 4ntrebările re&eritoare la 8>r#tă ;i "ro&e#ie am &o#t trimi# 4ntr-un alt /ru"

mai mic. *m &o#t a"oi condu;i la o altă baracă ;i re/ru"a'i alt&el. %roce#ul a totcontinuat a;a că m-am #im'it cam ne&ericit de#co"erindu-mă "rintre #trăini care8orbeau ni;te limbi ne4n'ele#e. *"oi a urmat ultima #elec'ie ;i m-am tre6it 4na"oi 4n/ru"a 4n care &u#e#em la "rima baracăM *bia dacă bă/ară de #eamă că &u#e#em trimi#din baracă 4n baracă. Dar eu am 4n'ele# că 4n acele c>te8a minute #oarta trecu#e "el>n/ă mine "urt>nd nenumărate ;i 8ariate ci"uri.

C>nd #-a &ormat con8oiul de bolna8i "entru 7la/ărul de re&acere numele meuadică numărul meu a &o#t trecut "e li#tă &iindcă era ne8oie de c>'i8a doctori. Dar

nimeni nu era con8in# că de#tina'ia urma #ă &ie cu ade8ărat la/ărul de re&acere.*cela;i tran#"ort mai &u#e#e "re/ătit ;i cu c>te8a #ă"tăm>ni 4nainte. Şi atunci




cre6u#erăm cu to'ii că de#tina'ia era crematoriul. C>nd #-a anun'at că cine #e o&eră8oluntar "entru at>t de temutul #cimb de noa"te o #ă &ie tăiat de "e li#ta con8oiuluio"t6eci ;i doi de de'inu'i #-au o&erit imediat ca 8oluntari. ?n #&ert de oră mai t>r6iu

con8oiul a &o#t anulat dar cei o"t6eci ;i doi au răma# "e li#ta "entru #cimbul denoa"te. %entru maAoritatea dintre ei a#ta a 4n#emnat moartea 4n următoarele două#ă"tăm>ni.

*cum #e "re/ătea "entru a doua oară tran#"ortul "entru la/ărul de re&acere. Dinnou nimeni nu ;tia dacă nu cum8a era 8orba de o ;mecerie "entru a #toarce ">nă ;iultimul #tro" de "utere din bolna8i - ciar ;i numai "entru +$ 6ile - #au dacă 8a &i8orba de un tran#"ort către crematoriu ori către un ade8ărat la/ăr de re&acere.Doctorul-;e& care 'inea la mine mi-a #"u# "e a#cun# #eara la 6ece &ără un #&ert:

- *m dat de ;tire la birou că mai "o'i #ă-'i ;ter/i numele de "e li#tă< "o'i &ace a#ta">nă la ora 6ece.

G-am #"u# că nu era #tilul meu< că am 4n8ă'at #ă la# de#tinul #ă-;i urme6e cur#ul+.

- *; "utea la &el de bine #ă răm>n cu "rietenii mei i-am 6i#.

@i-a aruncat o "ri8ire "lină de milă ca ;i cum ar &i ;tiut că... @i-a #tr>n# m>na tăcutca ;i cum ar &i &o#t un răma# bun dar nu unul 4n#"re 8ia'ă ci unul de la 8ia'ă. @-am

4ntor# a/ale 4n baraca mea. *colo mă a;te"ta bunul meu "rieten.

- Ciar 8rei #ă mer/i cu ei9 m-a 4ntrebat el tri#t.

- Da am #ă mer/.

G-au dat lacrimile a;a că am 4ncercat #ă-l lini;te#c. *"oi am mai a8ut ce8a de &ăcut –te#tamentul.

- *#cultă tto dacă nu mă 4ntorc 4na"oi aca#ă la #o'ia mea ;i dacă ai #ă o re8e6i8reodată atunci #"une-i că 8orbeam de#"re ea 4n &iecare 6i cea# de cea#. Hă 'ii minte

10 Fără a cunoa;te 4ntre/ul back/round #"iritual al lui Frankl cititorul ar "utea &i mirat de acea#tă

a&irma'ie a"arent contra6ic>nd tocmai conce"'ia #a lo/otera"eutică &undamentată "e libertatea ;ire#"on#abilitatea omului re#"ecti8 "e ca"acitatea ace#tuia de a lua atitudine de a #e o"une de#ci##u&erin'ei ;i de a lu"ta cu &atalitatea. Relatarea lui con&irmă 4n continuare că atunci c>nd a re&u6ato&erta o&i'erului HH a &o#t 8orba de o călău6ire di8ină ;i de o ale/ere 4n'elea"tă nicidecum de o 7lă#are

4n 8oia #oartei. Dim"otri8ă Frankl 74;i &ăcu#e calculul la rece: urma #ă dea un #en# mor'ii #ale

#luAind ca medic 4n 7la/ărul de re&acere. r acea#tă deci6ie luată "e linia "oruncilor di8ine 7#ăiube;ti "e a"roa"ele tău ca "e tine 4n#u'i %evitic +,+ cu care el "re&eră #ă răm>nă con#ec8ent a &o#tcalea "rin care Dumne6eul 4n care credea l-a ;i i6bă8it n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $$

a#ta. =n al doilea r>nd că am iubit-o mai mult dec>t "e oricine altcine8a 4n al treilear>nd că #curtul ră#tim" al că#niciei noa#tre a 4ntrecut orice altce8a ciar ;i toate c>tele-am 4ndurat aici.

tto unde e;ti tu 4n cli"ele a#tea9 @ai e;ti oare 4n 8ia'ă9 Ce #-a 4nt>m"lat cu tine dec>nd am &o#t ultima oară 4m"reună9 *i mai /ă#it-o "e #o'ia ta9 Şi-'i mai aminte;ticum te-am &ăcut #ă-mi 4n8e'i te#tamentul "e de ro#t - cu8>nt cu cu8>nt - 4n tim" ce tu"l>n/eai ca un co"il9

Oiua următoare am "lecat cu con8oiul. De data acea#ta nu era un ;iretlic. Bu ne 4ndre"tam #"re camerele de /a6are< ciar mer/eam #"re un la/ăr de re&acere. Ceicare mă com"ătimi#eră rămă#e#eră 4ntr-un la/ăr 4n care &oametea a8ea #ă #ede6lăn'uie cu mai multă #ălbăticie dec>t 4n noul no#tru la/ăr 4ncerca#eră #ă #e#al8e6e dar nu &ăcu#eră dec>t #ă-;i "ecetluia#că #oarta. C>te8a luni mai t>r6iu du"ăliberare m-am 4nt>lnit cu un "rieten din &o#tul la/ăr. @i-a "o8e#tit cum el 4ncalitatea #a de /ardian 4n la/ăr a8u#e#e de in8e#ti/at 4n le/ătură cu o bucată de carnede om care li"#ea dintr-un maldăr de cada8re. con&i#ca#e dintr-o oală 4n care o/ă#i#e "u#ă la /ătit. He de6lăn'ui#e canibali#mul. %leca#em tocmai la tim".

Bu ne aminte;te a#ta oare de "o8e#tea -oarte la Teeran9 ?n "er#an bo/at ;i "uternic#e "limba odată "rin /rădină cu unul dintre #luAitori. *ce#ta i #e "l>n#e că tocmai #e

4nt>lni#e cu @oartea care 4l amenin'a#e. =l im"loră "e #tă">nul lui #ă-i de acel mai

iute cal a;a 4nc>t #ă #e "oată /răbi ;i #ă dea o &u/ă ">nă la Teeran unde "uteaaAun/e 4n aceea;i #eară. Htă">nul a &o#t de acord iar #er8itorul a "lecat 4n /alo" "ecal. 0a 4ntoarcerea #a aca#ă #tă">nul 4n#u;i #e 4nt>lni cu @oartea ;i o 4ntrebă: 7De cel-ai 4n/ro6it ;i l-ai amenin'at "e #luAitorul meu9 7Bu l-am amenin'at< eu doar am&o#t #ur"rin#ă că l-am /ă#it #t>nd 4ncă aici c>nd de &a"t "lani&ica#em #ă-l 4nt>lne#cde#eară 4n Teeran a #"u# @oartea.

To8ară;ii mei de la/ăr #e temeau #ă ia deci6ii #au #ă aibă orice &el de ini'iati8ă. *ce#taera re6ultatul unui #entiment "uternic că de#tinul era #tă">nul no#tru ;i că nu trebuie

#ă 4ncerci cum8a #ă-l in&luen'e6i 4n 8reun &el ci dim"otri8ă #ă 4l la;i #ă-;i urme6e"ro"riul cur#. =n "lu# a"atia "ro&undă a8ea 4ntr-o mă#ură deloc ne/liAabilăcontribu'ia ei 4n ceea ce "ri8e;te #entimentele "ri6onierilor. ?neori trebuiau luatedeci6ii &ul/erătoare de 8ia'ă ;i de moarte. %ri6onierul "re&era #ă la#e #oarta #ă alea/ă

4n locul #ău. *cea#tă &u/ă de im"licare de8enea mai e8identă c>nd de'inutul trebuia#ă ia o deci6ie 4n &a8oarea #au 4m"otri8a 4ncercării de a e8ada. =n cli"ele acelea 4n caretrebuia #ă #e otăra#că - ;i 4ntotdeauna era o ce#tiune de c>te8a minute - el trecea"rin cinurile iadului. Hă 4ncerce #ă &u/ă9 Hă-;i a#ume ri#cul9

*m trăit eu 4n#umi cinul ace#ta. C>nd #-a a"ro"iat de noi &rontul am a8ut oca6ia #ăe8ade6. ?n cole/ de-al meu care trebuia din "ricina 4ndatoririlor #ale de medic #ă




mear/ă "entru con#ulta'ii la adă"o#turile din a&ară la/ărului a 8rut #ă e8ade6e ;i #ămă ia cu el. %e moti8 că trebuia #ă con#ulte un "acient a cărui #tare nece#ita o"iniaunui #"eciali#t m-a #co# "e &uri; a&ară din la/ăr. *&ară un membru al mi;cării

#trăine de re6i#ten'ă urma #ă ne dea uni&orme ;i acte. =n ultima cli"ă au inter8enitni;te di&icultă'i tenice a;a că a trebuit #ă ne 4ntoarcem din nou 4n la/ăr. Be-am&olo#it de acea#tă oca6ie ca #ă &acem ro#t de "ro8i6ii - c>'i8a carto&i #trica'i – ;i #ăcăutăm un ruc#ac.

*m "ătrun# 4ntr-o baracă /oală din la/ărul &emeilor care &u#e#e e8acuat &emeile &iindmutate 4n alt la/ăr. *dă"o#tul #e a&la 4ntr-o de6ordine de nede#cri#< era clar &a"tul cămulte &emei că"ăta#eră "ro8i6ii ;i &u/i#eră. %e#te tot erau 4m"ră;tiate 6dren'e "aiem>ncare #tricată 8e#elă #"artă. C>te8a 8a#e erau 4ncă 4n #tare bună ;i ne-ar &i &o#t demare "re' dar am otăr>t #ă nu le luăm. Ştiam că 4n cele din urmă c>nd condi'iile #e

4nă#"ri#eră &u#e#eră &olo#ite nu doar "entru m>ncare ci ;i li/ene ;i oli'e de noa"te.=n la/ăr #e im"u#e#e cu #tricte'e o re/ulă 4m"otri8a de'inerii oricăror u#ten#ile 4n

baracă. Totu;i c>'i8a oameni au &o#t ne8oi'i #ă 4ncalce re/ula mai ale# bolna8ii deti&o# care erau "rea #lăbi'i ca #ă mear/ă la toaletă ciar ;i aAuta'i. =n tim" ce eu#tăteam de ;a#e "rietenul meu a "ătrun# 4n baracă ;i #-a 4ntor# cur>nd cu un ruc#ac"e care l-a a#cun# #ub aină. @ai 8ă6u#e 4ncă unul mai mic 4năuntru "e care urma#ă-l iau eu. *m &ăcut #cimb de locuri ;i am intrat 4năuntru. %e c>nd căutam "rintre/unoaie d>nd "e#te ruc#acul cu "ricina ;i ciar "e#te o "eriu'ă de din'i am 6ăritdeodată "rintre lucrurile abandonate ;i tru"ul unei &emei.

*m &u/it 4na"oi la baraca mea ca #ă-mi adun a8erea: ca#tronul "entru m>ncat o"erece de mănu;i cu un de/et ru"te 7mo;tenire de la un bolna8 care muri#e deti&o# ;i c>te8a bucă'i de >rtie aco"erite de noti'e #cri#e de m>nă "etice de >rtie "ecare a;a cum am men'ionat mai 4nainte 4nce"u#em #ă recon#truie#c manu#cri#ul ce-mi &u#e#e con&i#cat la *u#cit6. *m &ăcut o 8i6ită ra"idă "acien'ilor mei care6ăceau /rămadă "e ni;te #c>nduri "utre6ite de ambele "ăr'i ale adă"o#tului. *mtrecut ;i "e la #in/urul meu com"atriot care tră/ea #ă moară ;i a cărui 8ia'ă 8oi#em#ă o #al8e6 cu orice "re'. @-am #trăduit #ă-i a#cund inten'ia mea de a e8ada dar

com"atriotul meu a "ărut #ă /icea#că &a"tul că ce8a nu era 4n re/ulă "robabil căeram un "ic cam a/itat. Cu /la# #tin# m-a 4ntrebat: 7Şi tu "leci9 *m ne/at &iindu-mi 4n#ă /reu #ă-i e8it "ri8irea "lină de tri#te'e. Du"ă ce mi-am terminat 8i6ita m-am

4ntor# la el. @-a 4nt>m"inat cu o "ri8ire di#"erată ;i am re#im'it-o 4ntruc>t8a ca oacu6a'ie. Hentimentul ne"lăcut care mă cotro"i#e de 4ndată ce 4i #"u#e#em "rietenuluimeu că 8oi e8ada cu el #-a inten#i&icat bru#c. !ru#c am deci# #ă-mi iau #oarta 4nm>ini măcar o dată. *m dat &u/a a&ară ;i i-am #"u# "rietenului meu că nu mai"uteam #ă "lec cu el. De 4ndată ce i-am #"u# că deci#e#em de&initi8 #ă răm>n alăturide "acien'ii mei #entimentul acela de ne&ericire m-a "ără#it. Bu ;tiam ce-mi 8a aduce

6iua de m>ine dar c>;ti/a#em o "ace lăuntrică "e care nu o mai trăi#em niciodată 4nainte. @-am 4ntor# 4n baracă m-am a;e6at "e #c>nduri la "icioarele com"atriotului



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $I

meu ;i am 4ncercat #ă-l con#ole6< a"oi am #tat de 8orbă cu ceilal'i 4ncerc>nd #ă-ilini;te#c 4n delirul lor.

Ho#i ;i ultima noa#tră 6i 4n la/ăr. %e mă#ură ce &rontul #e tot a"ro"ia con8oaie uria;ede de'inu'i i-au du# "e a"roa"e to'i ace;tia către alte la/ăre. *utorită'ile la/ărului&apii ;i bucătarii &u/i#eră. 4n aceea;i 6i #-a dat ordinul ca la/ărul #ă &ie e8acuatcom"let ">nă la a#&in'it. Ciar ;i "u'inii de'inu'i răma;i bolna8ii c>'i8a medici ;ic>te8a 7a#i#tente trebuiau #ă "lece. Boa"tea urma #ă i #e dea &oc la/ărului. Du"ă-ma#a camioanele care trebuiau #ă-i #tr>n/ă "e bolna8i nu a"ăru#eră 4ncă. =n #cimb"or'ile la/ărului au &o#t deodată 4nci#e iar /ardurile de #>rmă /im"ată#u"ra8e/eate 4ndea"roa"e a;a 4nc>t nimeni #ă nu "oată 4ncerca #ă e8ade6e. %ăreacă de'inu'ii răma;i 8or &i lă#a'i "radă &ocului 4m"reună cu la/ărul. %rietenul meu ;icu mine am deci# 4ncă o dată #ă e8adăm.

Bi #e dădu#e ordinul de a 4n/ro"a trei oameni dincolo de /ardul de #>rmă /im"ată.Din tot la/ărul numai noi doi mai eram 4n #tare #ă &acem treaba re#"ecti8ă. *"roa"eto'i ceilal'i 6ăceau 4ntin;i 4n cele c>te8a barăci care mai erau 4ncă 4n u6 #tor;i de &ebră;i delir. Be-am &ăcut un "lan: laolaltă cu "rimul cada8ru urma #ă #coatem "e &uri; ;iruc#acul "rietenului meu a#cun6>ndu-l 4n 8eciul co; de ru&e de #"ălat care urma #ă&ie &olo#it ca #icriu. C>nd 8om duce a&ară al doilea tru" urma #ă #coatem ;i ruc#aculmeu iar a treia oară inten'ionam #ă e8adăm. %rimele două ie;iri #-au derulatcon&orm "lanului. C>nd ne-am 4ntor# eu am a;te"tat c>t tim" "rietenul meu 4ncerca

#ă /ă#ea#că o bucată de ">ine ca #ă a8em ce8a de m>ncare 4n 6ilele următoare 4n"ădure. *;te"tam. @inutele treceau. De8eneam tot mai nerăbdător căci el nua"ărea. Du"ă trei ani de "ri6onierat mă />ndeam cu bucurie la eliberareima/in>ndu-mi c>t de &rumoa#ă 8a &i &u/a către linia &rontului. Dar nu ne-a &o#t dat#ă aAun/em at>t de de"arte.

=n momentul 4n care "rietenul meu #-a 4na"oiat "oarta la/ărului a &o#t dată 4nlături. #"lendidă ma;ină de culoare ar/intie "e care erau in#cri"'ionate ni;te cruci ro;iimari a 4naintat 4ncet "e "latoul de de&ilare. Ho#i#e un dele/at al Crucii Ro;ii

Gnterna'ionale din (ene8a iar la/ărul ;i locuitorii #ăi #e a&lau de acum #ub "rotec'ialui. Dele/atul #-a in#talat 4ntr-o ca#ă 'ărănea#că din 8ecinătate "entru a &i a"roa"e 4nca6 de ur/en'ă. Cine #e mai />ndea acum #ă e8ade6e9 Din ma;ină au &o#t de#cărcatecutii cu medicamente ne-au &o#t 4m"ăr'ite 'i/ări am &o#t &oto/ra&ia'i a;a că am &o#tco"le;i'i de bucurie. *cum nu mai era ne8oie #ă ri#căm #ă &u/im #"re linia &rontului.

=n ealtarea noa#tră uita#em de cel de-al treilea cada8ru a;a că l-am cărat a&ară ;i l-am aruncat 4n /roa"a #tr>mtă "e care o #ă"a#em "entru toate cele trei tru"uri.%a6nicul care ne 4n#o'i#e - un om relati8 ino&en#i8 - a de8enit deodată &oarte "olitico#.

=n'ele#e#e că #e 4ntor#e#e &oaia ;i 4ncerca #ă ne c>;ti/e bună8oin'a. Bi #-a alăturat 4n#curta ru/ăciune "e care am &ăcut-o "entru cei mor'i 4nainte de a arunca "ăm>ntul



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $K

"e#te ei. Du"ă toată ten#iunea ;i tulburarea #u&letea#că din ultimele 6ile ;i cea#uridu"ă ace#te 6ile 4n care ne lua#erăm la 4ntrecere cu moartea cu8intele ru/ăciuniinoa#tre "entru odina celor mor'i au &o#t mai 4n&lăcărate dec>t le 8a &i ro#tit 8reodată

/la#ul 8reunui om.

Şi a#t&el ultima 6i de la/ăr am "etrecut-o antici">ndu-ne libertatea. Dar ne bucura#erăm "rea re"ede. Dele/atul Crucii Ro;ii ne a#i/ura#e că #e #emna#e o 4n'ele/ere ;i ca atare la/ărul nu mai trebuia #ă &ie e8acuat. Dar 4n aceea;i noa"te HH-i;tii au #o#it cu camioane ;i cu ordinul de e8acuare a la/ărului. ?ltimii de'inu'irăma;i urmau #ă &ie du;i 4ntr-un la/ăr central de unde trebuiau #ă &ie trimi;i 4nEl8e'ia 4n "atru6eci ;i o"t de ore - "entru a &i da'i la #cimb "e ni;te "ri6onieri deră6boi. Cu /reu i-am mai recuno#cut "e HH-i;ti. Erau at>t de "rieteno;i 4n 4ncercarealor de a necon8in/e #ă urcăm &ără teamă 4n camioane #"un>ndu-ne că ar trebui #ă&im recuno#cători "entru norocul no#tru. Cei care mai a8eau #u&icientă "utere #-au

4n/e#uit 4ntr-un camion 4n 8reme ce unii /ra8 bolna8i ;i cei #lei'i de "uteri cu /reuau "utut &i urca'i. %rietenul meu ;i cu mine - acum nu ne mai a#cundeam ruc#acurile– am răma# cu ultimul /ru" din care trei#"re6ece oameni urmau #ă &ie ale;i "entruurmătorul camion cel din urmă. Doctorul i-a numărat "e cei trei#"re6ece a;a cumera #tabilit dar "e noi doi ne-a omi#. Cei trei#"re6ece au urcat 4n camion iar noi amrăma# Ao#. Hur"rin;i &oarte #u"ăra'i ;i de6amă/i'i i-am re"ro;at medicului-;e& &a"tuldar ace#ta #-a #cu6at #"un>ndu-ne că &u#e#e obo#it ;i di#trat. Be-a #"u# că el cre6u#ecă 4ncă mai doream #ă e8adăm. Be-am a;e6at Ao# nerăbdători cu ruc#acurile 4n

#"ate a;te"t>nd ultimul camion dim"reună cu "u'inii de'inu'i ce mai rămă#e#eră. *trebuit #ă a;te"tăm de#tulă 8reme. =n &inal ne-am 4ntin# "e #altelele din camera de/ardă acum "u#tie obo#i'i de 4ncordarea din ultimele ore ;i 6ile c>nd o#cila#erămcontinuu 4ntre #"eran'ă ;i di#"erare. *m dormit 4mbrăca'i ;i 4ncăl'a'i /ata de"lecare.

Be-am tre6it 4n 6/omot de carabine ;i "i#toale< lumina tra#oarelor ;i a &ocurilor de la/ura armelor a um"lut baraca. Doctorul-;e& #-a re"e6it 4năuntru ;i ne-a ordonat #ă neadă"o#tim la "odea. ?n de'inut dintr-un "at de dea#u"ra a #ărit cu "icioarele

4ncăl'ate direct 4n #tomacul meu. *#ta ciar că m-a tre6it de-a bineleaM *"oi amreali6at ce #e 4nt>m"la#e de &a"t: linia &rontului aAun#e#e ">nă la noiM =m"u;căturileau #că6ut ;i au miAit 6orile. *&ară la "oarta la/ărului "e o "răAină &lutura #tea/ul alb.

@ulte #ă"tăm>ni mai t>r6iu am a&lat că ">nă ;i 4n acele ultime cea#uri #oarta #e Aucacu noi o m>nă de de'inu'i răma;i 4n la/ăr. *m de#co"erit c>t de ne#i/ure #untdeci6iile oamenilor mai ale# 4n ce#tiuni de 8ia5ă #i de moarte. @i-au &o#t arătateni;te &oto/ra&ii &ăcute 4ntr-un mic la/ăr nu de"arte de al no#tru. %rietenii no;tri care

4n noa"tea aceea cre6u#eră că #e 4ndre"tau #"re libertate &u#e#eră du;i de &a"t 4n

camioane 4n la/ărul acela a"oi 4nci;i 4n barăci ;i ar;i de 8ii. Tru"urile lor "ar'ial




carboni6ate "uteau &i 4ncă recuno#cute 4n "o6ă. Din nou m-am du# cu />ndul la -oarte la Teeran.

%e l>n/ă rolul ei de mecani#m de&en#i8 a"atia de'inu'ilor era ;i re6ultatul altorc>tor8a &actori. Foamea ;i li"#a de #omn contribuiau la acea#tă a"atie a;a cum o &ac;i 4n 8ia'a normală de alt&el dar ;i la #tarea de iritabilitate /enerală care era o altătră#ătură a #tării #u&lete;ti a "ri6onierilor. 0i"#a de #omn #e datora 4n "artetulburărilor "rodu#e de 8iermii care in&e#ta#eră barăcile #u"ra a/lomerate din cau6ali"#ei /enerale de i/ienă ;i a canali6ării. Fa"tul că n-a8eam acce# nici la co&eină nicila nicotină contribuia 4n e/ală mă#ură la #tarea de a"atie ;i iritabilitate.

%e l>n/ă ace#te cau6e de ordin &i6ic ei#tau ;i altele de ordin #u&lete#c #ub &ormaanumitor com"lee. @aAoritatea de'inu'ilor #u&ereau de un #oi de com"le dein&erioritate. C>nd8a to'i &u#e#erăm #au ne 4nci"ui#erăm că eram 7cine8a. *cumeram trata'i ca ni;te non entită'i ab#olute. Con;tiin'a "ro"riei 8alori #e ancorea6ă 4nlucrurile mai 4nalte #"irituale ;i ea nu "utea &i tulburată de 8ia'a din la/ăr. Dar c>'ioameni liberi o au ca #ă nu mai 8orbim de#"re de'inu'i9 Fără #ă cu/ete 4n modcon;tient la acea#ta de'inutul de r>nd #e #im'ea "e#te mă#ură de 4nAo#it. Fa"tulde8enea e8ident dacă ob#er8ăm contra#tele "e care ni le o&eră #tructura #ociolo/icăunică a la/ărului. =n /eneral de'inu'ii cei mai 7im"ortan'i &opii bucătariima/a6ionerii ;i /ardienii la/ărului nu #e #im'eau 4nAo#i'i aa cum #e #im'eaumaAoritatea "ri6onierilor ci dim"otri8ă - 4năl'a'iM 0a unii dintre ei ciar #e de68oltau

/randomanii 4n miniatură. Reac'ia #u&letea#că a maAorită'ii de'inu'ilor care 4iin8idiau ;i bombăneau 4m"otri8a ace#tei minorită'i &a8ori6ate #e e"rima 4n maimulte &eluri uneori "rin /lume. De eem"lu am au6it odată "e un "ri6onier 8orbindcu un altul de#"re un &apo 6ic>nd: 7Ga 4nci"uie;te-'iM =l cuno#c "e omul ăla de "e8remea c>nd era "re;edintele unei bănci mari. Bu-i oare norocul lui că acum a aAun#at>t de #u# 4n #ocietate9

ri de c>te ori maAoritatea celor 4nAo#i'i ;i minoritatea celor &a8ori6a'i aAun/eau 4ncon&lict ;i ei#tau o mul'ime de a#t&el de "rileAuri 4nce">nd cu 4m"ăr'irea ranei

urmările erau e"lo6i8e. De aceea iritabilitatea /enerală ale cărei cau6e &i6ice le-amdi#cutat mai #u# de8enea ;i mai inten#ă c>nd #e adău/au re#"ecti8ele ten#iuni"#iice. De aceea nu era #ur"rin6ător &a"tul că ten#iunile #&>r;eau ade#ea 4ntr-o

4ncăierare /enerală. Datorită &a"tului că "ri6onierul era tot tim"ul martor la bătăitendin'a către 8iolen'ă era ridicată. Eu 4n#umi am #im'it cum mi #e 4ncle;tau "umniic>nd mă a"uca m>nia &iind &lăm>nd ;i obo#it. De re/ulă eram &oarte obo#it deoarecetrebuia #ă bă/ăm "e &oc ;i 4n tim"ul no"'ii - ni #e "ermi#e#e #ă a8em o #obi'ă 4n

baracă "entru bolna8ii de ti&o#. Totu;i unele dintre cele mai idilice cea#uri "e caremi-a &o#t dat #ă le trăie#c au &o#t cele din toiul no"'ii c>nd to'i ceilal'i delirau #au

dormeau. Oăceam 4ntin# 4n &a'a #obei ;i coceam c>'i8a carto&i ;uti'i 4n Aăraticul &ăcut



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii $,

din cărbunii &ura'i. * doua 6i 4n#ă mă #im'eam mai obo#it mai in#en#ibil #u&lete;te ;imai iritabil.

%e 8remea c>nd lucram ca doctor 4ntr-un bloc de bolna8i de ti&o# a trebuit #ă 'in locul#u"ra8e/etorulu-;e& al ari"ii re#"ecti8e care era bolna8. Ca atare ră#"undeam 4n&a'a autorită'ilor la/ărului de cură'enia barăcii - dacă #e "oate &olo#i cu8>ntul 7curat"entru a de#crie o a#emenea #tare de lucruri. %retetul "entru in#"ec'ia la care era#u"u#ă ade#eori baraca era mai mult cu #co"ul de a ne tortura dec>t de a 8eri&icai/iena. Be-ar &i &o#t de &olo# ce8a mai multă m>ncare ;i ni;te medicamente dar#in/ura /riAă a in#"ectorilor era #ă 8adă dacă nu cum8a a răma# 8reun &ir de "ai "ecoridorul din miAloc #au dacă "ăturile #oioa#e 6dren'ăroa#e ;i 8iermănoa#e erau bine

4ntin#e la "icioarele bolna8ilor. Hoarta de'inu'ilor nu-i "rea intere#a. Dacă ra"ortam"rom"t atin/>nd boneta care-mi aco"erea ca"ul tun# ;i "ocnind din călc>ie - 7!aracaVG,: 12 de bolna8i doi in&irmieri ;i un doctor - erau #ati#&ăcu'i. Şi "lecau. Dar ">năc>nd a"ăreau - ;i ade#eori o &ăceau cu 4nt>r6iere de mai multe ore &a'ă de oraanun'ată iar uneori nici măcar nu 8eneau - eram obli/at #ă tot 4ntind "ăturile #ă

4nlătur orice urmă de "ai care cădea din "aturi ;i #ă 'i" la #ărmanii aceia a&uri#i'i care#e 68>rcoleau 4n "at ;i amenin'au #ă 4mi 6ădărnicea#că toată #trădania de a &aceordine ;i cură'enie. *"atia era mai mare 4n #"ecial 4n r>ndul bolna8ilor &ebrili a#t&elcă nu reac'ionau deloc ">nă ce nu 'i"am la ei. ?neori nici măcar a#ta nu aAuta a;a căa8eam ne8oie de etrem de multă răbdare ca #ă nu-i "ocne#c. Gritarea atin/ea coteuria;e 4n &a'a a"atiei lor ;i mai ale# 4n &a'a "ericolului 4n care mă "unea a#ta din

"er#"ecti8a in#"ec'iei ce #e a"ro"ia.

=ncerc>nd acea#tă "re6entare "#iolo/ică ;i e"licare "#io"atolo/ică a tră#ăturilorti"ice ale to8ară;ilor mei din la/ărul de concentrare "oate că am lă#at im"re#ia că&iin'a umană e#te in&luen'ată com"let ;i ine8itabil de condi'iile de mediu 4n ace#tca6 mediul &iind acea #tructură unică a 8ie'ii de la/ăr care #ilea de'inutul #ă #econ&orme6e unui anumit ti"ar com"ortamental. Dar cum răm>ne cu libertateaumană9 Bu ei#tă niciun "ic de libertate #"irituală 4n ceea ce "ri8e;tecom"ortamentul ;i reac'iile omului 4n condi'ii de mediu date9 E#te ade8ărată teoria

aceea care ar 8rea #ă ne &acă #ă credem că omul nu e dec>t "rodu#ul unor &actoricondi'iona'i ;i al unor &actori de mediu - &ie ei biolo/ici "#iolo/ici #au #ociolo/ici9E#te omul doar un "rodu# accidental al ace#tor &actori9 Şi ciar mai im"ortantdo8ede#c oare reac'iile de'inu'ilor &a'ă de #in/ura lor lume cea a la/ărului deconcentrare că omul nu "oate #că"a de in&luen'ele mediului 4n care 8ie'uie;te9 mulciar nu "oate &ace nimic 4n a#t&el de 4m"reAurări9

%utem ră#"unde la ace#te 4ntrebări at>t "e ba6a e"erien5ei c>t ;i 4n "rinci"iu.E"erien'a 8ie'ii de la/ăr ne arată că omul are ;an#a de a &ace ce8a. *u &o#t #u&icient

de multe eem"le unele ciar de eroi#m care au do8edit că indi&eren'a "oate &ide"ă;ită ;i iritabilitatea "oate &i #u"rimată. mul "oate "ă#tra o rămă;i'ă de libertate




#"irituală de inde"enden'ă 4n />ndire ciar ;i 4n a#t&el de condi'ii /roa6nice de #tre#"#iic ;i &i6ic.

Boi cei care am trăit 4n la/ărele de concentrare ne amintim de aceia care treceau din baracă 4n baracă m>n/>indu-i "e ceilal'i dăruindu-le ultima lor 4mbucătură de">ine. Vor &i &o#t "u'ini la număr dar ei ne dau 4ndeaAun# de multe do8e6i că omuluii #e "oate lua totul mai "u'in un lucru: ultima dintre libertă'ile umane - re#"ecti8aceea de a-;i ale/e "ro"ria atitudine 4ntr-un anumit #et de 4m"reAurări date de a-;iale/e "ro"riul mod de a &i.

Ui 4ntotdeauna trebuiau &ăcute ale/eri. Fiecare 6i &iecare cea# ne o&ereau ;an#a de alua o deci6ie o deci6ie care determina dacă te #u"uneai #au nu acelor "uteri ceamenin'au #ă te Ae&uia#că de "ro"riu-'i #ine de libertatea ta lăuntrică< caredeterminau dacă de8eneai o Aucărie la di#"o6i'ia 4m"reAurărilor renun'>nd lalibertate ;i demnitate &iind modelat du"ă ci"ul i a#emănarea de'inutului ti"ic.

%ri8ite din ace#t "unct de 8edere reac'iile #u&lete;ti ale to8ară;ilor de la/ăr trebuie #ăne a"ară ca &iind mai mult dec>t o #im"lă e"re#ie a anumitor condi'ii &i6ice ;i#ociolo/ice. Ciar dacă unele condi'ii "recum li"#a de #omn rana in#u&icientă ;ialte "o8eri #u&lete;ti "ot #ă ne #u/ere6e că de'inu'ii erau con#tr>n;i #ă reac'ione6e

4ntr-un anumit &el la o ultimă anali6ă ne de8ine lim"ede că /enul de "er#oană careaAun/ea #ă de8ină de'inutul era re6ultatul unei deci6ii lăuntrice nu doar re6ultatul

in&luen'elor la/ărului a#u"ra #a. De aceea 4n mod &undamental orice om ciar iatunci c>nd #e /ă#e;te 4n a#t&el de 4m"reAurări decide ce urmea6ă #ă de8ină -#u&lete;te ;i #"iritual. El 4;i "oate "ă#tra demnitatea umană ciar ;i 4ntr-un la/ăr deconcentrare. Do#toie8#ki #"unea c>nd8a: 7Ei#tă un #in/ur lucru de care mă tem: #ănu &iu 8rednic de #u&erin'a mea. Cu8intele ace#tea mi-au 8enit de#eori 4n mintedu"ă ce i-am 4nt>lnit "e martirii aceia al căror com"ortament 4n la/ăr a căror#u&erin'ă ;i moarte au dat mărturie de#"re &a"tul că ultima noa#tră libertate cealăuntrică nu #e "oate "ierde. De#"re ei #e "oate #"une că au &o#t 8rednici de#u&erin'ele lor< modul 4n care le-au 4ndurat a &o#t o 8eritabilă reali6are lăuntrică.

Tocmai acea#tă libertate #"irituală - care nu ne "oate &i luată – e#te aceea care dă #en#;i ro#t 8ie'ii noa#tre.

8ia'ă acti8ă e#te menită #ă 4i dea omului ;an#a de a crea 8alori muncind 4n modcreati8 4n tim" ce o 8ia'ă "a#i8ă care #ă 4i aducă bucurie 4i o&eră ;an#a de a #e #im'i

4m"linit contem"l>nd &rumo#ul bucur>ndu-#e de artă #au de natură. Dar ei#tă un#co" ciar ;i 4n /enul acela de 8ia'ă++ care &iind li"#ită at>t de munca creatoare c>t ;i

++ *dică 4n #u&erin'ă. =n te6ele #ale lo/otera"eutice Frankl arată lim"ede că #unt trei căi "rin care omul

"oate /ă#i un #en# 4n 8ia5ă. %rima din ace#te căi #e re&eră la muncă la ceea ce el nume;te 78ia5ăacti8ă "rin intermediul căreia omul 7creea6ă 8alori #au 7#ă8>r;e;te o &a"tă anume. Cea de a douacale e#te mai mult una contem"lati8ă 7"a#i8ă 4n care omul nu creea6ă ci "rime;te 4n dar ce8a de




oameni mari ;i de#"re de#tinul lor măre'. 0a 8remea c>nd 8om &i 8ă6ut &ilmul #oartanoa#tră nu era deloc mărea'ă iar noi nu a8eam "o#ibilitatea de a aAun/e la o a#t&el demăre'ie. Du"ă &ilm ne 8om &i du# la ca&eneaua din a"ro"iere ;i du"ă o cea;că de

ca&ea ;i un #end8i; 8om &i dat uitării toate acele ciudate />nduri meta&i6ice care"entru o cli"ă ne trecu#eră "rin minte. Dar c>nd noi 4n;ine am aAun# #ă &imcon&runta'i cu un de#tin de a#emenea calibru ;i am &o#t "u;i 4n &a'a deci6iei de a-l

4nt>m"ina cu o a#t&el de măre'ie #"irituală am dat /re; 4ntruc>t de mult dădu#emuitării otăr>rile din 8remea tinere'ii noa#tre.

%oate că 8a &i 8enit 6iua c>nd am re8ă6ut &ilmul #au c>nd "oate am 8ă6ut unula#emănător. Dar #e "rea "oate ca "e dinaintea ociului no#tru lăuntric #ă #e &ide#&ă;urat #imultan alte ima/ini< ima/ini ale oamenilor care 8or &i reali6at mai mult

4n 8ia'a lor dec>t ar "utea #ă ne "re6inte un &ilm #entimental. Be 8or &i re8enit atunci 4n minte anumite amănunte de#"re măre'ia lăuntrică a cutărui om a#emenea "o8e;tiitinerei &emei la a cărei moarte am &o#t martor 4n la/ărul de concentrare. E o i#tori#ire#im"lă. Bu e mult de "o8e#tit ;i ar "utea "ărea că a; &i in8entat-o eu< totu;i mie 4mi"are a &i un "oem.

*cea#tă t>nără ;tia că a8ea #ă moară 4n următoarele 6ile. Dar #t>nd de 8orbă cu ea 4nciuda ace#tui &a"t era bucuroa#ă. 7Hunt mul'umită că #oarta m-a lo8it at>t de taremi-a #"u#. 7=n 8ia'a mea de mai 4nainte eram o ră#&ă'ată ;i nu 4mi "rea "ă#a dereali6ările #"irituale. *răt>nd dincolo de &erea#tra barăcii mi-a #"u#: 7Co"acul ă#ta

e #in/urul "rieten care mi-a răma# alături 4n #in/urătatea mea. %rin &erea#tră "utea8edea doar o ramură a ca#tanului ;i "e ea două &lori. 7*de#eori #tau de 8orbă cu elmi-a #"u# ea. *m tre#ărit căci nu ;tiam cum #ă iau 8orbele ei. Delira oare9 *8eaalucina'ii9 Berăbdător am 4ntrebat-o dacă co"acul 4i ră#"undea. 7Da. Ce-i #"uneaoare9 Şi ea mi-a ră#"un#: 7=mi #"une a;a: QHunt aici - #unt aici - eu #unt 8ia'a 8ia'a8e;nică.

*m declarat că 4n ultimă in#tan'ă ră#"un6ătoare "entru #tarea #inelui lăuntric alde'inutului nu erau at>t de mult cau6ele "#io&i6ice "e care le-am enumerat c>t

re6ultatul liberei #ale deci6ii. b#er8a'iile "#iolo/ice e&ectuate a#u"ra de'inu'ilor auarătat că numai aceia care au "ermi# #ă le #lăbea#că con#ec8enta &a'ă de ;inele lormoral ;i #"iritual au că6ut 4n cele din urmă "radă in&luen'elor de/enerati8e din la/ăr.=ntrebarea care #e ridică acum e#te ce ar &i "utut #au ar &i trebuit #ă con#tituie acea#tă7con#ec8en'ă lăuntrică9

Fo;tii de'inu'i c>nd 4;i #criu #au 4;i relatea6ă e"erien'ele #unt de acord că cea maide"rimantă dintre toate #tările de lucruri era aceea că de'inutul nu ;tia c>t de lun/ă 4i8a &i deten'ia. Bu a8ea niciun indiciu "ri8ind data liberării 4n la/ărul no#tru nici n-

a8ea ro#t #ă di#cutăm de#"re a;a ce8a. De &a"t durata "erioadei de deten'ie nu eradoar neclară ci ;i nelimitată. ?n bine-cuno#cut "#iolo/ cercetător atră/ea aten'ia




a#u"ra &a"tului că 8ia'a 4n la/ăr ar "utea &i numită o 7ei#ten'ă "ro8i6orie. *m"utea-o com"leta de&inind-o ca 7ei#ten'ă "ro8i6orie cu durată nedeterminată.

De obicei nou-#o#i'ii nu cuno;teau nimic de#"re condi'iile din la/ăr. Cei care 8eneaudin alte la/ăre erau obli/a'i #ă tacă iar din anumite la/ăre nu #e mai 4ntorcea nimeni.0a intrarea 4n la/ăr #e "roducea o #cimbare 4n mintea oamenilor. dată cu #&>r;itulne#i/uran'ei 4nce"ea ne#i/uran'a #&>r;itului. Era im"o#ibil #ă "re8e6i c>nd ;i dacă&orma acea#ta de ei#ten'ă 8a a8ea un ca"ăt.

Cu8>ntul latin finis are două 4n'ele#uri: 7#&>r;it #au 7ca"ăt dar i 7#co" de atin#.mul care nu "utea 4ntre6ări #&>r;itul 7ei#ten'ei #ale "ro8i6orii nu era 4n #tare #ă'intea#că #"re un #co" ultim 4n 8ia'ă. H"re deo#ebire de omul obi;nuit el 4nceta #ămai trăia#că "entru 8iitor. Ca atare 4ntrea/a #tructură a 8ie'ii #ale interioare #e#cimba< #e in#talau #emnele decăderii - a;a cum le ;tim ;i din alte domenii ale 8ie'ii.Şomerul de "ildă #e a&lă 4ntr-o #itua'ie a#emănătoare. Ei#ten'a lui de8ine"ro8i6orie ;i 4ntr-un anume #en# el nu "oate trăi "entru 8iitor i nu "oate 'inti #"reun #co". Cercetările &ăcute cu "ri8ire la minerii ;omeri arată că ei #u&eră de un #oi#"eci&ic de de&ormare a tim"ului - a tim"ului interior - care e#te re6ultatul ;omaAului.Tot a#t&el de'inu'ii #u&ereau de acea#tă ciudată 7"erce"ere a tim"ului. =n la/ăr ounitate mică de tim" - o 6i de "ildă 4n'e#ată de tortură ;i obo#eală "ărea că nu #emai #&>r;e;te. unitate mai mare de tim" 4n#ă "recum #ă"tăm>na "ărea #ă treacă&oarte re"ede. To8ară;ii mei erau de acord c>nd #"uneam că 4n la/ăr 6iua dura mai

mult dec>t #ă"tăm>na. C>t de "aradoală "utea &ie "erce"erea tim"uluiM =n le/ăturăcu ace#t &a"t ne "utem aminti de -untele vră5it al lui Toma# @ann care con'inec>te8a remarci "#iolo/ice "unctate &oarte bine. @ann cercetea6ă de68oltarea#"irituală a unor oameni care #e /ă#eau 4ntr-o "o6i'ie "#iolo/ică #imilară de "ildă

bolna8ii de tuberculo6ă dintr-un #anatoriu care nu-;i cuno#c nici ei data liberării.*ce;tia trăie#c o ei#ten'ă a#emănătoare - &ără 8iitor ;i &ără 8reun #co".

?nul dintre de'inu'i care la #o#irea #a măr;ălui#e de la /ară ">nă la la/ăr 4ntr-ocoloană lun/ă de necuno#cu'i mi-a #"u# mai t>r6iu că #e #im'i#e ca ;i cum ar &i

"artici"at la "ro"ria-i 4nmorm>ntare. Via'a 4i "ăru#e ab#olut &ără niciun 8iitor. "ri8ea ca ;i cum ar &i &o#t deAa #&>r;ită ;i 4nceiată ca ;i cum ar &i murit deAa. *ce#t#entimental 7li"#ei de 8ia'ă #e inten#i&ica#e ;i din alte cau6e: din "unct de 8ederetem"oral li"#a unui ca"ăt "entru "erioada de "ri6onierat era cel mai acut re#im'ită<din "unct de 8edere #"a'ial a8eam de-a &ace cu 4n/rădirea 4n limitele la/ărului. Totceea ce era dincolo de #>rma /im"ată de8enea at>t de 4nde"ărtat - cu ne"utin'ă deatin# ;i 4ntr-un anume &el ireal. E8enimentele ;i oamenii din a&ară la/ărului toată8ia5a normală de dincolo că"ăta "entru de'inut o 4n&ă'i;are &antomatică. *dică 8ia'ade a&ară at>t c>t de'inutul "utea #ă mai 8adă din ea 4i a"ărea a"roa"e tot a;a cum

trebuie #ă 4i a"ară unui mort care "ri8e;te #"re ea din cealaltă lume.




bucată de #>rmă ca #ă 4nlocuie#c bucata care-mi #luAea dre"t ;iret9 #ă aAun/ oare latim" la locul de muncă ca #ă mă alătur aceleia;i eci"e de lucru #au 8a trebui #ă măalătur alteia care #-ar "utea #ă aibă "arte de o brută de #u"ra8e/etor9 Ce-a; "utea #ă

&ac ca #ă mă "un bine cu &apo-ul care m-ar aAuta #ă ob'in de lucru 4n la/ăr 4n loc #ă&ac ace#te mar;uri 6ilnice oribile9

@ă #c>rbi#em de #tarea aceea de lucruri care mă con#tr>n/ea 6i de 6i ;i cea# de cea##ă mă />nde#c doar la a#t&el de lucruri mărunte. @i-am #ilit />ndurile #ă treacă la unalt #ubiect. !ru#c m-am 8ă6ut #t>nd 4n "icioare 4ntr-o #ală de con&erin'e bineluminată caldă ;i "lăcută. =n &a'a mea un "ublic atent ;edea "e ni;te #caune ta"i'atecon&ortabile. Wineam o "rele/ere de#"re "#iolo/ia la/ărelor de concentrareM Toatec>te mă a"ă#au 4n cli"ele acelea de8eni#eră obiecti8e le "ri8eam ;i le de#criam din"unctul de 8edere deta;at al ;tiin'ei. %e calea acea#ta am reuit #ă mă ridic dea#u"ra#itua5iei dea#u"ra #u&erin'elor din cli"a aceea ;i #ă le "ri8e#c ca ;i cum ar &i 'inutdeAa de trecut. *t>t eu c>t ;i neca6urile mele de8eni#eră obiectul unui intere#ant#tudiu "#io ;tiin'i&ic reali6at ciar de mine 4n#umi. Ce #"une H"ino6a 4n Etica lui9 -

$ffectus6 7ui passio est6 desinit esse passio simuiat7ue eius claram et distinctam formamusideam 7Emo'ia care e#te o #u&erin'ă 4ncetea6ă #ă mai &ie #u&erin'ă de 4ndată ce ne&ormăm o ima/ine clară ;i "reci#ă de#"re ea.

De'inutul care ;i-a "ierdu 4ncrederea 4n 8iitor - 4n 8iitorul lui - e condamnat. datăcu "ierderea credin'ei 4n 8iitorul #ău el 4;i "ierdea ;i tăria #a #"irituală< #e lă#a

#ă decadă ;i aAun/ea "radă de/radării &i6ice ;i #u&lete;ti. De obicei lucrul ace#ta#e 4nt>m"la de#tul de bru#c #ub &orma unei cri6e #im"tome de alt&el cuno#cutecamara6ilor cu e"erien'ă. Cu to'ii ne temeam de ace#t moment - nu at>t "entru noi&a"t care ar &i &o#t ne#emni&icati8 c>t "entru "rietenii no;tri. De obicei 4nce"ea cure&u6ul de'inutului de a #e mai 4mbrăca diminea'a de a #e mai #"ăla #au de a mai ie;i"e "latou. Bici ru/ămin'ile nici lo8iturile ;i nici amenin'ările nu mai a8eau niciune&ect. %ur ;i #im"lu 6ăcea acolo de-abia mi;c>ndu-#e. Dacă cri6a lui #e datora 8reunei

boli re&u6a #ă &ie du# la in&irmerie #au #ă mai &acă ce8a care #ă-l aAute. %ur ;i #im"lu#e dădea bătut. Răm>nea acolo 6ăc>nd 4n "ro"riile-i ecremente &ără #ă-i mai "e#e

de nimic.

dată am &o#t martor la o demon#tra'ie dramatică a le/ăturii #tr>n#e dintre "ierderea 4ncrederii 4n 8iitor ;i acea#tă "ericuloa#ă renun'are. F. re#"on#abilul barăcii mele uncom"o6itor i libreti#t de#tul de cuno#cut mi-a mărturi#it 4ntr-o 6i:

- Vreau #ă-'i #"un ce8a doctore. *m a8ut un 8i# ciudat. 8oce mi-a #"u# că "ot #ă-mi "un o dorin'ă că trebuie doar #ă #"un ce 8reau #ă a&lu ;i 8oi "rimi ră#"un#. Cecre6i că am 4ntrebat9 *m 8rut #ă ;tiu c>nd #e 8a termina "entru mine ră6boiul. Ştii ce

8reau #ă #"un doctore - "entru mineM Voiam #ă ;tiu c>nd noi c>nd la/ărul no#tru 8a&i liberat iar #u&erin'ele noa#tre #e 8or &i #&>r;it.




un "rileA trebuia #ă li #e o&ere un de ce - un ro#t - "entru 8ia'a lor ca #ă &ie 4ntări'i ;i#ă "oată 4ndura acel orice al ei#ten'ei lor. Vai de cel care nu mai /ă#ea niciun #en#8ie'ii lui niciun 'el niciun #co" i ca atare niciun ro#t de a mai continua #ă trăia#că.

*ce#ta "ierea cur>nd. Re"lica ti"ică cu care el #e o"unea tuturor ar/umentelor 4ncuraAatoare era: 7Bu mai am la ce #ă mă mai a;te"t de la 8ia'ăM Ce "o'i #ă mairă#"un6i la a;a ce8a9

0ucrul de care a8eam cu ade8ărat ne8oie era o #cimbare &undamentală a atitudiniinoa#tre &a'ă de 8ia'ă. * trebuit #ă 4n8ă'ăm noi 4n;ine ba 4ncă a trebuit #ă-l 4n8ă'ăm ;i"e #emenul no#tru di#"erat că ceea ce contează cu adevărat este nu ceea ce a.teptăm noi dela viaţă6 ci mai degrabă ceea ce viaţa a.teaptă de la noi. Trebuia #ă 4ncetăm a ne mai

4ntreba care e#te #en#ul 8ie'ii #i 4n #cimb #ă ne />ndim că noi 4n;ine eram 4ntreba'ia#ta de către 8ia'ă - 6i de 6i ;i cea# de cea#. Ră#"un#ul no#tru trebuia #ă con#tea nu 4n"ălă8ră/eală ;i medita'ie ci 4n ac'iune Au#tă. 0a urma urmei 8ia'a 4n#eamnă #ă 4'ia#umi re#"on#abilitatea de a /ă#i ră#"un#ul Au#t la "roblemele ace#teia ;i de a &ace&a'ă #arcinilor "e care ea i le tra#ea6ă &iecăruia dintre noi.

*ce#te #arcini ;i de aceea ;i #en#ul 8ie'ii di&eră de la om la om ;i de la o cli"ă la alta.*;adar e#te cu ne"utin'ă #ă de&ine;ti #en#ul 8ie'ii la modul /eneral. =ntrebărilorde#"re #en#ul 8ie'ii nu li #e "oate ră#"unde niciodată "rin declara'ii eau#ti8e.7Via'a nu e#te ce8a 8a/ ci ce8a &oarte real ;i concret tot a;a cum ;i #arcinile 8ie'ii#unt la &el de reale ;i de concrete. Ele alcătuie#c de#tinul omului care e#te di&erit ;i

unic "entru &iecare indi8id 4n "arte. Biciun om ;i niciun de#tin nu "ot &i com"aratecu un alt om ;i cu un alt de#tin. Bici o 4m"reAurare nu #e re"etă ;i &iecare #itua'ie cereun alt ră#"un#. C>teodată #itua'iile 4n care omul #e /ă#e;te 4i "ot cere #ă-;i modele6e"ro"ria-i #oartă "rin ac'iune. *lteori e mai a8antaAo# "entru el #ă &acă u6 de ;an#a dea contem"la ;i de a reali6a 4n ace#t &el 8alori lăuntrice. *lteori omului i #e "oate cere#ă 4;i acce"te "ur ;i #im"lu #oarta ;i #ă-;i ducă crucea. Fiecare #itua'ie #e di#tin/e "rinunicitatea ei ;i 4ntotdeauna ei#tă doar un #in/ur ră#"un# corect la "roblema "e careo ridică #itua'ia re#"ecti8ă.

C>nd omul de#co"eră că de#tinul lui e#te #ă #u&ere 8a trebui #ă-;i acce"te #u&erin'aca &iind "ro"ria #a mi#iune< #in/ura ;i unica lui mi#iune. Va trebui #ă reali6e6e &a"tulcă ">nă ;i 4n acea#tă #u&erin'ă a #a el e#te unic ;i #in/ur 4n 4ntre/ul uni8er#. Bimeninu-l "oate #cuti de #u&erin'a lui #au nu "oate #ă #u&ere 4n locul #ău. Hin/ura lui ;an#ă'ine de modul cum 4;i "oartă "o8ara.

%entru noi de'inu'ii a#t&el de />nduri nu erau deloc ni;te #im"le #"ecula'ii ru"te derealitate. Erau #in/urele />nduri care ne "uteau aAuta. Ele ne-au &erit de di#"erareciar ;i atunci c>nd "ărea că nu 8om mai #că"a cu 6ile. Trecu#erăm deAa demult de

#tadiul 4ntrebărilor de#"re #en#ul 8ie'ii de acea intero/are nai8ă care 4n'ele/e 8ia'a




ca "e atin/erea unui #co" doar "rin crearea acti8ă a unor 8alori. %entru noi #en#ul8ie'ii cu"rindea ciclurile mai am"le ale 8ie'ii ;i mor'ii ale #u&erin'ei ;i "ieirii.

De 4ndată ce ni #-a de68ăluit #en#ul #u&erin'ei am re&u6at #ă ba/ateli6ăm #au #ă ne 4ndulcim cinurile din la/ăr i/nor>ndu-le #au nutrind ilu6ii &al#e ;i 4ntre'in>nd uno"timi#m arti&icial. Hu&erin'a de8eni#e "entru noi o #arcină căreia nu 8oiam #ă-i

4ntoarcem #"atele. Be dădeam #eama de o"ortunită'ile a#cun#e "e care ea ni le o&ereaca #ă reali6ăm ce8a acele o"ortunită'i care l-au &ăcut "e "oetul Rilke #ă #crie: 8ie vielist aufzuleiden 7C>t de mare e #u&erin'a "rin care trebuie #ă trecemM. Rilke 8orbeade#"re acea 74ndurare a #u&erin'ei la &el cum al'ii 8orbe#c de#"re 74nde"linirea uneimunci oarecare. Ui noi ciar că a8eam de#tulă #u&erin'ă "rin care #ă trecem. Deaceea era ne8oie #ă &acem &a'ă 4ntre/ii #u&erin'e 4ncerc>nd #ă reducem la minimummomentele de #lăbiciune ;i lacrimile #că"ate "e &uri;. Dar nu era ca6ul #ă te ru;ine6ide lacrimile tale căci ele erau do8ada celui mai mare curaA omene#c: curaAul de a#u&eri. Bumai c>'i8a au reu;it a#ta. ?nii au mărturi#it ru;ina'i că "l>n/eau a;a cum a&ăcut ;i camaradul meu "e care l-am 4ntrebat cum a trecut "e#te edemele de care#u&erea ;i care mi-a mărturi#it a;a: 7*m "l>n# ">nă mi-au trecut.

=nce"uturile "lă">nde ale "#iotera"iei #au "#ioi/ienei erau ori de c>te ori ciar #e"utea &ace ace#t lucru 4n la/ăr &ie indi8iduale &ie colecti8e. Tentati8ele de"#iotera"ie indi8iduală erau ade#eori un #oi de 7mă#ură de "rim aAutor. *ce#tee&orturi 8i6au mai ale# "re8en'ia #inuciderilor. ?na dintre re/ulile &oarte #tricte din

la/ăr inter6icea orice #trădanie de a #al8a un om care 4ncerca #ă #e #inucidă. De "ildăera inter6i# #ă tai &r>n/ia unui om care 4ncerca #ă #e #">n6ure. Ca urmare"re8enirea unor a#t&el de tentati8e era &oarte im"ortantă.

=mi aminte#c de două ca6uri de "o#ibil #uicid care #e a#emănau i6bitor de mult.*m>ndoi oamenii aceia ne #"u#e#eră de#"re inten'iile lor de a-;i lua 8ia'a. *m>ndoi&ăcu#eră u6 de ar/umentul cla#ic re#"ecti8 că nu mai a8eau la ce #ă #e a;te"te de la8ia'ă. =n ambele ca6uri 4ntrebarea era cum #ă-i &aci #ă reali6e6e că de &a"t 8ia'a eraaceea care mai a;te"ta ce8a de la ei< că a;te"ta ce8a de la ei 4n 8iitor. *m de#co"erit

că de &a"t "entru unul dintre ei era 8orba de &iica #a "e care ace#ta o adora ;i care 4la;te"ta 4ntr-o altă 'ară. %entru celălalt era 8orba de un lucru nu de o "er#oană.*ce#ta era un om de ;tiin'ă ;i #cri#e#e o #erie de căr'i care trebuiau #ă &ie &inali6ate.Bimeni nu ar &i "utut &ace munca aceea 4n locul lui du"ă cum nici o altă "er#oană nuar &i "utut lua locul tatălui 4n inima &iicei #ale.

*cea#tă unicitate ;i #in/ularitate care 4l caracteri6ea6ă "e &iecare om 4n "arte ;i caredă #en# ei#ten'ei #ale are de-a &ace la &el de mult cu munca creatoare "e c>t are de-a&ace cu dra/o#tea. Tocmai &a"tul că a8em de-a &ace cu im"o#ibilitatea de a 4nlocui o

anumită "er#oană "ermite ca re#"on#abilitatea omului "entru "ro"ria-i ei#ten'ă ;icontinuitatea ace#teia #ă a"ară 4n toată măre'ia #a. ?n om care de8ine con;tient de




re#"on#abilitatea "e care o are &a'ă de o &iin'ă umană care 4l a;tea"tă cu iubire #au&a'ă de o treabă neterminată nu 8a &i niciodată 4n #tare #ă-;i iro#ea#că 8ia'a.Cuno#c>nd 7de ce-ul "ro"riei #ale ei#ten'e el 8a &i 4n #tare #ă 4ndure a"roa"e

7orice.

%rileAurile de a &ace "#iotera"ie colecti8ă erau &ire;te limitate 4n la/ăr. Hă &ii uneem"lu de urmat era mai e&icient dec>t ceea ce 8orbele ar &i "utut tran#mite8reodată. ?n re#"on#abil de baracă care nu #e dădea cu autorită'ile a8ea "rin ciarcom"ortamentul lui 4ncuraAator o mie de "rileAuri de a-i in&luen'a moral "e cei a&la'i#ub autoritatea #a. Gn&luen'a nemiAlocită a com"ortamentului e#te 4ntotdeauna maie&icientă dec>t cea a cu8intelor. Dar erau ;i #itua'ii c>nd cu8>ntul era de a#emeneae&icient c>nd rece"ti8itatea #u&letea#că era am"li&icată de anumite 4m"reAurărieterioare. =mi aminte#c de o 4nt>m"lare care ne-a o&erit o oca6ie de-a &ace"#iotera"ie cu cole/ii din 4ntrea/a noa#tră baracă /ra'ie #"oririi rece"ti8ită'ii lordin cau6a unei anumite #itua'ii eterioare.

*8u#e#em o 6i "roa#tă. 0a de&ilare #e anun'a#eră mai multe ac'iuni care de atunci 4nainte ar &i urmat #ă &ie "ri8ite dre"t #abotaAe ;i "rin urmare "ede"#ite imediat cumoartea "rin #">n6urare. %rintre ace#tea #e numărau delicte "recum tăierea unor&>;ii din "ăturile 4n8ecite "entru a ne im"ro8i6a 4ntăritoare "entru /le6ne ;i7&urturi mult "rea ne4n#emnate. Cu c>te8a 6ile mai 4nainte un de'inut "e Aumătatemort de &oame "ătrun#e#e 4ntr-o ma/a6ie ;i &ura#e ni;te carto&i. Furtul &u#e#e

de#co"erit ;i c>'i8a de'inu'i 4l identi&ica#eră "e 7o'. C>nd autorită'ile la/ărului aua&lat de ace#t lucru au ordonat ca omul 8ino8at #ă le &ie "redat ori 4ntre/ul la/ăr 8a&i 4n&ometat tim" de o 6i. E8ident cei 2 1 de oameni au "re&erat #ă &acă &oamea.

Heara du"ă o 6i de &oamete 6ăceam 4n bordeiele noa#tre de "ăm>nt cu moralul la"ăm>nt. He 8orbea &oarte "u'in căci orice 8orbă ne irita. *"oi ca lucrurile #ă de8ină;i mai rele #-a luat lumina. *Aun#e#erăm cu răbdările la ca"ăt. Dar re#"on#abilul

barăcii noa#tre era un om 4n'ele"t. * im"ro8i6at un mic di#cur# de#"re toate c>te netreceau "rin minte 4n cli"ele acelea. * 8orbit de#"re mul'ii camara6i care muri#eră 4n

ultimele 6ile &ie din cau6a bolii &ie "entru că 4;i lua#eră 8ia'a. Dar de a#emenea amen'ionat ;i ceea ce trebuie #ă &i &o#t ade8ăratul moti8 al mor'ii lor: &a"tul cărenun'a#eră #ă mai #"ere. * #u#'inut că trebuia #ă ei#te o cale de a 4m"iedica ;i alte"o#ibile 8ictime #ă aAun/ă 4n acea#tă #itua'ie-limită. Şi a indicat #"re mine a;te"t>nd#ă le dau eu un #&at.

Dumne6eu ;tie că nu eram 4n di#"o6i'ia nece#ară "entru a da e"lica'ii "#iolo/ice#au "entru a 'ine o "redică - a;a 4nc>t #ă le "ot acorda camara6ilor mei un &el de "rimaAutor "entru #u&letele lor. =mi era &ri/ ;i-mi era &oame eram ira#cibil ;i obo#it dar a

trebuit #ă &ac un e&ort ;i #ă &olo#e#c acel unic "rileA. Era ne8oie de 4ncuraAare mai multca oric>nd.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii I

*;a că am 4nce"ut "rin a ro#ti cele mai obi;nuite con#olări. *m #"u# că nici ciar 4nacea#tă Euro"ă aAun#ă la cea de-a ;a#ea iarnă a celui de-al Doilea Ră6boi @ondial

#itua'ia noa#tră nu era cea mai /roa6nică la care ne-am &i "utut />ndi. *m #"u# că&iecare dintre noi trebuia #ă #e 4ntrebe ce "ierderi de ne4nlocuit 8a &i #u&erit ">năatunci. *m #"eculat 6ic>nd că "entru mul'i dintre ei ace#te "ierderi au &o#t "u'ine lanumăr. Cine #e a&la 4ncă 4n 8ia'ă a8ea moti8e #ă mai tra/ă nădeAde. Hănătatea &amilia&ericirea "o#ibilită'ile "ro&e#ionale norocul "o6i'ia 4n #ocietate - toate ace#tea eraulucruri ce "uteau &i redob>ndite. 0a urma urmei a8eam toate oa#ele 4ntre/i. Toate"rin c>te trecu#erăm ar mai &i "utut con#titui o 6e#tre "entru 8iitor. Şi am citat dinBiet6#ce: 8as mic nict umbringt6 mact mic st9r3er 7Ceea ce nu mă omoară mă

4ntăre;te.

*"oi am 8orbit de#"re 8iitor. *m #"u# că celui ce-l "ri8e;te cu obiecti8itate 8iitorultrebuie #ă 4i "ară li"#it de #"eran'ă. *m &o#t de acord cu &a"tul că &iecare dintre noi"utea /ici c>t de mici 4i erau ;an#ele de #u"ra8ie'uire. 0e-am #"u# că de;i nu erae"idemie de ti&o# 4n la/ăr mi-am e#timat "ro"riile ;an#e la una din două6eci. Dar le-am #"u# ;i că 4n ciuda ace#tui &a"t nu a8eam de />nd #ă-mi "ierd #"eran'a ;i #ă mădau bătut. Căci nimeni nu "utea ;ti ce-i re6er8ă 8iitorul cu at>t mai "u'in oraurmătoare. Ciar dacă nu ne "uteam a;te"ta la ni;te e8enimente militare#en6a'ionale 4n 6ilele următoare cine "utea ;ti mai bine dec>t noi du"ă at>tae"erien'ă a#imilată 4n la/ăr ce mari ;an#e ni #e "uteau de#cide c>teodată ciar "e

nea;te"tate ciar ;i dacă doar la ni8el indi8idual. De eem"lu "uteam &i deta;a'i "enea;te"tate cu o eci"ă bene&iciind de condi'ii de lucru ece"'ionale - căci ace#ta era/enul de lucru care con#tituia 7norocul "ri6onierului.

Dar nu doar că le-am 8orbit de#"re 8iitor ;i de#"re 8ălul care-l aco"erea ci ammen'ionat ;i trecutul toate bucuriile lui ;i &a"tul că lumina lui #trălucea ciar ;i 4n

4ntunericul acelor cli"e. Din nou am citat dintr-un "oet - "entru a e8ita #ă "ar că"redic - care #cri#e#e a;a: 8as :u erlebst6 3ann 3eine -act der 8elt :ir rauben 7Ceeace tu ai 8ie'uit nici o &or'ă de "e "ăm>nt nu-'i mai "oate lua. Bu doar trăirile

noa#tre ci ;i tot ceea ce &ăcu#em />ndurile măre'e "e care le 8om &i nutrit ;i tot ceeace am #u&erit toate ace#tea nu #unt "ierdute ciar dacă 'in de trecut căci noi le-amadu# 4n&iin'ă. * &i &o#t e#te de a#emenea un &el de a &iin'a ;i "robabil cel mai #i/ur.

*"oi am 8orbit de#"re multele "rileAuri de a da #en# 8ie'ii. 0e-am #"u# camara6ilormei care 6ăceau &ără #ă #e mi;te măcar că uneori #e mai "utea au6i c>te un #u#"incă 8ia'a omului oricare ar &i 4m"reAurările nu 4ncetea6ă niciodată #ă aibă #en# ;i căace#t nemăr/init #en# al 8ie'ii include #u&erin'a ;i #&>r;itul "ri8a'iunea ;i moartea.0e-am cerut bietelor &ă"turi care mă a#cultau atente 4n 4ntunericul barăcii #ă &acă &a'ă

/ra8ită'ii #itua'iei 4n care ne /ă#eam. Bu trebuiau #ă-;i "iardă #"eran'a ci #ă-;i



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii I+

"ă#tre6e curaAul a8>nd #i/uran'a că li"#a #or'ilor de i6b>ndă 4n lu"ta noa#tră nu 4i#cădea ace#teia cu nimic din demnitate ;i #en#.

*m #"u# că 4n acele cea#uri /rele "e &iecare dintre noi ne "ri8ea cine8a – un "rieteno #o'ie cine8a 8iu #au cine8a mort ori Dumne6eu - ;i că nu #e a;te"ta #ă 4lde6amă/im. Că #"era #ă ne a&le #u&erind cu &runtea #u# - nu ca ni;te nenoroci'i - ci caunii care ;tim cum #ă murim.

Şi 4n cele din urmă am 8orbit de#"re Aert&a noa#tră care 4n orice ca6 a8ea un #en#.Winea de natura ace#tei Aert&e #ă "ară li"#ită de #en# "entru lumea de a&ară "entrulumea care caută #ucce#ul material. Dar 4n realitate Aert&a noa#tră a8ea ro#t. *ceiadintre noi care au o credin'ă oarecare - le-am #"u#-o &ranc - "ot 4n'ele/e ace#t lucru&ără nici o /reutate. 0e-am i#tori#it de#"re un camarad de-al lor care la #o#irea #a 4nla/ăr a 4ncercat #ă &acă un "act cu Cerul ca #u&erin'a ;i moartea lui #ă cru'e de la un#&>r;it durero#+3 &iin'a omenea#că "e care o iubea. %entru ace#t om #u&erin'a ;imoartea a8eau un #en#< iar Aert&a lui a8ea cea mai "ro&undă #emni&ica'ie. Bu 8oia #ămoară de/eaba. Biciunul dintre noi nu dorea a;a ce8a.

Hco"ul cu8intelor mele era #ă a&lu un #en# de"lin 4n 8ia'a noa#tră atunci ;i acolo 4n baraca aceea ;i 4n #itua'ia aceea "ractic li"#ită de orice #"eran'ă. Şi am 8ă6ut căe&orturile mele &u#e#eră 4ncununate de #ucce#. C>nd becul 4nce"u iară;i #ă ">l">ieam "utut 8edea ci"urile ne&ericite ale "rietenilor mei care 8eneau #"re mine

clătin>ndu-#e "entru a-mi mul'umi cu ocii 4n lacrimi. Dar trebuie #ă mărturi#e#caici că doar arareori am a8ut "uterea interioară de a lua le/ătura cu to8ară;ii mei de#u&erin'ă ;i că trebuie #ă &i "ierdut multe "rileAuri de a &ace a#t&el de lucruri "entru ei.

*m aAun# acum la cel de-al treilea #tadiu al reac'iilor #u&lete;ti ale de'inutului – e8orba de "#iolo/ia de'inutului du"ă eliberarea #a. Dar mai 4nainte 8om lua 4ncon#iderare o 4ntrebare care e#te ade#eori "u#ă "#iolo/ului 4n #"ecial atunci c>ndace#ta a cuno#cut "e "ielea lui a#emenea lucruri: 7Ce ne "o'i #"une de#"re "ro&ilul"#iolo/ic al /ăr6ilor la/ărului9 Cum e#te cu "utin'ă ca oameni deo"otri8ă din

#>n/e ;i carne #ă-i trate6e "e #emenii lor 4n &elul 4n care at>'ia de'inu'i #"un că au&o#t trata'i9 Du"ă ce a au6it de#"re ace#te lucruri ;i a aAun# #ă creadă că ele #-au

4nt>m"lat aie8ea omul e ne8oit #ă #e 4ntrebe: cum de a &o#t "o#ibil din "unct de8edere "#iolo/ic #ă #e 4nt>m"le a;a ce8a9 %entru a ră#"unde la 4ntrebareare#"ecti8ă &ără a intra 4n "rea multe amănunte trebuie "unctate c>te8a a#"ecte.

=n "rimul r>nd "rintre /ardieni ei#tau unii #adici #adici 4n cel mai "ur #en# clinic.

+3 Frankl #e re&eră aici la mama #a El#a de#"re care urma #ă a&le abia du"ă liberarea lui din la/ăr că&u#e#e du#ă din /ara *u#cit6 direct la camera de /a6are 8. Viktor Frankl - !ecollections n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii I2

=n al doilea r>nd ace;ti #adici erau 4ntotdeauna #electa'i atunci c>nd era ne8oie de undeta;ament de /ardieni duri.

Era mare bucurie la locul de muncă c>nd du"ă două ore de muncă "e un /er cruntni #e dădea 8oie #ă ne 4ncăl6im c>te8a minute 4n &a'a unei #obi'e 4n care aruncamrămurele ;i a;cii de lemn. Dar 4ntotdeauna #e /ă#eau unii ;e&i de eci"ă care#im'eau o mare "lăcere #ă ne "ri8e6e de ace#t con&ort. C>t de clar #e "utea 8edea "e&e'ele lor acea#tă "lăcere nu doar atunci c>nd ne inter6iceau #ă #tăm l>n/ă #obă cimai ale# c>nd o ră#turnau arunc>nd Aarul bine&ăcător 4n 6ă"adăM C>nd un HH-i#tanti"ati6a o "er#oană #e /ă#ea 4ntotdeauna "rintre ei 8reunul mai deo#ebit cuno#cutca &iind "a#ionat de metodele #adice de tortură ;i &oarte #"eciali6at 4n ace#t #en# ;icăruia 4i era e"ediat ne&ericitul de'inut.

=n al treilea r>nd odată cu #cur/erea tim"ului cei mai mul'i dintre /ardienide8eni#eră ne#im'itori din "ricina &olo#irii tot mai numeroa#elor brutalită'i 4n la/ăr.*ce;ti oameni 4m"ietri'i moral ;i #u&lete;te re&u6au cel "u'in #ă a"lice mă#uri #adice.Dar nu 4i 4m"iedicau "e al'ii #ă o &acă.

=n al "atrulea r>nd trebuie #ă a&irmăm că ;i "rintre /ardieni erau unii cărora le eramilă de noi. =l 8oi men'iona aici doar "e comandantul la/ărului de unde m-amliberat. Du"ă eliberare #-a de#co"erit - ceea ce doar doctorul la/ărului el 4n#u;i unde'inut ;tiu#e - că ace#t om #co#e#e #ume deloc mici de bani din "ro"riul #ău bu6unar

"entru a &ace ro#t de medicamente "entru de'inu'ii #ăi aduc>ndu-le din ora;ul dina"ro"iere+$. =n#ă /ardianul-;e& al la/ărului el 4n#u;i un de'inut era mai dur dec>t to'i/ardienii SS. =i bătea "e ceilal'i de'inu'i cu orice "rileA ne4n#emnat 4n tim" cecomandantul la/ărului din c>te cuno#c eu nu a ridicat niciodată m>na a#u"raniciunuia dintre noi.

E#te e8ident &a"tul că eticeta atribuită cui8a &ie că era /ardian #au de'inut nune#"unea a"roa"e nimic. !unătatea umană o "utem /ă#i 4n toate /ru"urile ciar ;i 4n

+$ 4nt>m"lare intere#antă cu "ri8ire la ace#t comandant SS #e re&eră la atitudinea unor de'inu'i e8rei&a'ă de el. 0a &inele ră6boiului c>nd tru"ele americane i-au eliberat "e de'inu'ii din la/ărul no#tru treitineri e8rei un/uri l-au a#cun# "e ace#tcomandant 4n "ădurile !a8ariei. *"oi #-au du# la comandantul&or'elor armate americane care 8oia &oarte mult #ă-l ca"ture6e "e comandantul SS ;i i-au 6i# că 4i 8or#"une unde #e a&lă re#"ecti8ul dar numai cu anumite condi'ii: comandantul american trebuia #ă le"romită că nu-i 8a &ace nici un rău ace#tui om. Du"ă un tim" o&i'erul american le-a "romi# 4n #&>r;itace#tor tineri e8rei că atunci c>nd 8a &i luat "ri6onier comandantul neam' nu 8a "ă'i nimic. Şi nunumai că o&i'erul american ;i-a 'inut "romi#iunea dar comandantul SS a &o#t 4ntr-un &el ciarreabilitat 4n &unc'ia #a anterioară de conducător al la/ărului "entru a #u"ra8e/ea colectarea de ainedin #atele ba8are6e din "reaAmă ;i di#tribuirea lor către to'i aceia dintre noi care la 8remea re#"ecti8ă

4ncă mai "urtam ainele ce ne rămă#e#eră de la al'i de'inu'i din la/ărul de la *u#cit6 care nu&u#e#eră la &el de noroco;i ca ;i noi &iind trimi;i #"re camerele de /a6are imediat du"ă #o#irea lor 4n/ara la/ărului n" aut..




cele care luate 4n an#amblu ar "utea &i u;or de condamnat. (rani'ele dintre /ru"uri#e #u"ra"uneau ;i nu era ca6ul #ă 4ncercăm #ă #im"li&icăm "roblemele 6ic>nd că uniioameni erau 4n/eri iar ceilal'i dia8oli. !ine4n'ele# era o "er&orman'ă remarcabilă

"entru un /ardian #au "entru un #u"ra8e/etor #ă &ie bun cu de'inu'ii 4n ciudatuturor in&luen'elor din la/ăr 4n 8reme ce Ao#nicia unui de'inut care 4;i trata rău"ro"riii to8ară;i era 8rednică de tot di#"re'ul. E8ident de'inu'ii /ă#eau acea#tă li"#ăde caracter ca &iind &oarte deranAantă 4n tim" ce erau "ro&und mi;ca'i de cea maimică do8adă de bunătate ce 8enea din "artea unui /ardian. =mi aminte#c cum 4ntr-o6i un /ardian mi-a dat "e &uri; o bucă'ică de ">ine "e care ;tiam că o "u#e#edeo"arte "robabil din "ro"ria #a "or'ie de la micul deAun. Ceea ce m-a mi;cat ">nă lalacrimi a &o#t nu at>t bucă'ica de ">ine c>t 7ce8a-ul omene#c "e care omul acela mil-a dăruit - 8orba ;i "ri8irea cu care ;i-a 4n#o'it darul.

Din toate ace#tea "utem 4n8ă'a că 4n lumea acea#ta ei#tă două ra#e de oameni două;i numai două: 7ra#a omului cu bun-#im' ;i aceea a omului ne#im'it. %e#te tot le"utem 4nt>lni "e am>ndouă< am>ndouă "enetrea6ă 4n toate /ru"urile #ocietă'ii.Biciun /ru" #ocial nu e alcătuit 4n 4ntre/ime doar din oameni #im'i'i #au doar dinne#im'i'i. Din ace#t "unct de 8edere niciun /ru" #ocial nu e#te o 7ra#ă "ură – ;itocmai de aceea "uteam uneori 4nt>lni c>te un om "lin de bun-#im' "rintre /ardieniila/ărului.

Via5a din la/ărul de concentrare de#cidea #u&letul omului i 4i dădea "e &a'ă

"ro&un6imile. E#te oare #ur"rin6ător &a"tul că 4n ace#te ad>ncimi ale #u&letuluire/ă#eam calită'i umane care 4n ade8ărata lor natură erau un ame#tec de bine ;i derău9 %ră"a#tia care #e"ară binele de rău ;i care trece "rin toate &iin'ele omene;tiatin/>nd ad>ncimi ne/>ndite ni #e de68ăluia cu claritate ciar 4n #tră&undul ace#tuiabi# "e care 4l de#cidea la/ărul de concentrare.

Ui acum #ă trecem la ultimul ca"itol de#"re "#iolo/ia la/ărului de concentrare -"#iolo/ia de'inutului care a &o#t liberat. %entru a de#crie e"erien'a liberării care 4nmod natural trebuie #ă &ie "er#onală 8om ale/e &r>nturi din acea "arte a nara'iunii

noa#tre care 8orbe;te de#"re diminea'a c>nd dea#u"ra "or'ilor la/ărului a &o#tarborat #tea/ul alb du"ă at>tea 6ile de mare ten#iune. Htarea de #u#"an# lăuntric a&o#t urmată de o u;urare de"lină. Dar ar &i /re;it #ă #e creadă că eram nebuni de

bucurie. *;adar ce #-a 4nt>m"lat9

Cu "a;i t>r;>i'i noi de'inu'ii ne-am t>r>t ">nă la "or'ile la/ărului. Timi6i am "ri8itde Aur 4m"reAur arunc>ndu-ne unul altuia "ri8iri 4ntrebătoare. *"oi am 4ndră6nit #ă"ă;im un "ic a&ară din la/ăr. De data a#ta nu #-a mai urlat la noi ;i nici nu am mai&o#t ne8oi'i #ă ne /răbim #ă ne 4ntoarcem ca #ă e8ităm 8reo lo8itură #au 8reun ;ut.

nuM De data a#ta /ardienii ne o&ereau 'i/ăriM 0a 4nce"ut cu /reu i-am mairecuno#cut< 4i tră#e#eră re"ede "e ei aine ci8ile. Be-am "limbat 4nceti;or de-a



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii I$

lun/ul drumului care "ornea din la/ăr. Dar cur>nd au 4nce"ut #ă ne doară "icioareleamenin'>nd #ă ni #e ;i um&le. Ui totu;i mer/eam ;cio"ăt>nd< doream #ă 8edem

4m"reAurimile la/ărului "entru "rima dată cu ocii unor oameni liberi. 70ibertate -

ne tot re"etam ;i totu;i nu "uteam reali6a &a"tul. Re"eta#erăm cu8>ntul ace#ta at>tde de# 4n tim"ul anilor c>t 8i#a#em la libertate 4nc>t 4;i "ierdu#e #en#ul. Realitatea #anu mai "ătrundea 4n con;tiin'a noa#tră< nu "uteam "rice"e &a"tul că libertatea nea"ar'inea.

*m aAun# la ni;te "aAi;ti 4n&lorite. 0e 8edeam ;i reali6am că erau acolo dar nu netre6eau nimic 4n #u&let. %rima #c>nteie de bucurie a a"ărut c>nd am 8ă6ut un coco;cu o coadă multicoloră. Dar era doar o #c>nteie< nu a"ar'ineam 4ncă ace#tei lumi.

Heara c>nd ne-am #tr>n# din nou 4n baracă ne-am 4ntrebat "e &uri; unul "e altul:7H"une-mi 'i-a "lăcut a6i9

Şi interlocutorul a ră#"un# ru;inat ne;tiind că noi to5i #im'i#erăm la &el: 7Hincer nuM%ur ;i #im"lu "ierdu#em ca"acitatea de a #im'i mul'umirea ;i trebuia #-o re4n8ă'ăm

4ncetul cu 4ncetul.

Din "unct de 8edere "#iolo/ic ceea ce li #e 4nt>m"la de'inu'ilor elibera'i "oate &inumit 7de"er#onali6are. Totul ni #e "ărea ireal ne&ire#c ca 4ntr-un 8i#. Bu ne 8enea#ă credem că era ade8ărat. De c>te ori ne &u#e#eră 4n;elate 8i#ele 4n anii din urmăM

Vi#am că 6iua liberării a 8enit că am &o#t "ui 4n libertate că ne 4ntor#e#erăm deAaaca#ă că ne #alutam "rietenii că ne 4mbră'i;am #o'iile că #tăteam la ma#ă ;i

4nce"eam #ă "o8e#tim toate "rin c>te trecu#em - ciar ;i c>t de de# 8ă6u#erăm 6iualiberării 4n 8i#ele noa#tre. Şi a"oi un &luier a#cu'it #una 4n urecile noa#tre d>nd#emnalul de de;te"tare i "un>nd ca"ăt 8i#elor de libertate. *cum 4n#ă 8i#ul ciarde8eni#e realitate. Dar mai "uteam noi oare crede cu ade8ărat 4n el9

Tru"ul are 4n#ă mai "u'ine inibi'ii dec>t mintea. Din "rima cli"ă #-a &olo#it bine denoua #a libertate. =nce"u#erăm #ă m>ncăm - ore ;i 6ile la r>nd ciar ;i Aumătate din

noa"te. E uimitor c>t de mult "oate #ă măn>nce cine8a. Şi c>nd c>te un de'inut erain8itat de 8reun &ermier "rieteno# din 8ecinătate m>nca ;i iar m>nca a"oi bea ca&eaceea ce 4i de6le/a ;i limba ;i a"oi 4nce"ea #ă 8orbea#că ore la r>nd. %re#iunea la care&u#e#e #u"u# #u&letul #ău at>'ia ani #e elibera 4n #&>r;it. *u6indu-l "o8e#tinda8eaiim"re#ia că trebuia #ă 8orbea#că că dorin'a lui de a 8orbi era ire6i#tibilă. Cuno#cu#emoameni care a&la'i "entru #curtă 8reme #ub o mare ten#iune de eem"lu 4n tim"ulunei ra6ii &ăcute de Gestapo a8u#e #era reac'ii a#emănătoare. Trecură multe 6ile ">năc>nd nu numai că li #e de6le/ă limba ci ;i ce8a dinlăuntrul lor c>nd #im'eau deodatăcă de"ă;i#eră ob#tacolul ciudat care 4i 4ncătu;a#e.




=ntr-o 6i du"ă eliberare m-am "limbat "rin 4m"reAurimi "e "aAi;tile 4n&lorite multmult de tot 4n#"re t>r/u;orul cel mai a"ro"iat de la/ăr. Cioc>rliile #e a8>ntau #"recer ;i le a#cultam trilurile 8e#ele. Bu era 'i"enie de om c>t 8edeai cu ocii. Bumai era

nimic altce8a dec>t "ăm>ntul ;i cerul ne#&>r;it ;i 8e#elia cioc>rliilor ;i nemăr/inirea#"a'iului. @-am o"rit am "ri8it 4n Aur ;i 4n #u# #"re cer ;i am că6ut 4n /enunci. =ncli"a aceea n-am mai ;tiut de mine ;i de lumea din Aur - a8eam doar un #in/ur lucru

4n minte - mereu acela;i: 7*m #tri/at către Domnul din 4nci#oarea mea #tr>mtă ;i Elmi-a ră#"un# #co'>ndu-mă 4n nemăr/inirea #"a'iului+1.

C>t de mult am #tat 4n/enunceat ;i am re"etat ace#te cu8inte nu-mi "ot aminti...Dar ;tiu că 4n 6iua aceea 4n cea#ul acela am 4nce"ut o 8ia'ă nouă. %a# cu "a# am"ro/re#at ">nă c>nd am rede8enit o &iin'ă umană.

Cu #i/uran'ă că drumul "arcur# de la ten#iunea #u&letea#că acută din ultimele 6ile dela/ăr de la acel ră6boi al ner8ilor la "acea min'ii nu a &o#t li"#it de ob#tacole. *r &i/re;it #ă #e creadă că un de'inut eliberat nu mai a8ea ne8oie de nici o a#i#tentă#"irituală. Trebuie #ă 'inem cont că un om a&lat 8reme 4ndelun/ată #ub o a;a uria;ă"re#iune #u&letea#că #e /ă#e;te &ire;te 4ntr-o oarecare "rimeAdie du"ă eliberare maiale# că &u#e#e bru#c u;urat de ea. *ce#t "ericol 4n #en#ul i/ienei "#iolo/ice e#tecontra/reutatea "#iolo/ică "u#ă 4n cum"ănă. Du"ă cum #ănătatea &i6ică a#ca&andrului ar &i 4n "ericol dacă ace#ta ar "ără#i bru#c camera de decom"re#ie unde#e a&lă #ub o "re#iune atmo#&erică enormă tot a;a omul eliberat dintr-odată de

ten#iunea #u&letea#că "oate #u&eri anumite deteriorări ale #ănătă'ii #ale morale ;i#"irituale.

=n tim"ul ace#tei &a6e "#iolo/ice #e "oate ob#er8a că oamenii cu o natură ce8a mai"rimiti8ă nu "ot #că"a de in&luenta brutalită'ilor care i-au 4nconAurat 4n 8ia'a dela/ăr. *cum liberi &iind />ndeau că-;i "ot &olo#i libertatea &ără nici o cen6ură ;i 4nci" barbar. Hin/urul lucru care #e #cimba#e 4n ceea ce-i "ri8ea era &a"tul că acumdin a#u"ri'i de8eni#eră a#u"ritori. Din ni;te obiecte #u"u#e &or'ei #ilnice ;inedre"tă'ii de8eni#eră ni;te oameni "u;i "e ar'ă. =;i Au#ti&icau com"ortamentul cu

e"erien'ele /roa6nice "rin care trecu#eră. Fa"tul ace#ta de8enea e8ident 4ne8enimente minore. ?n "rieten de-al meu #e "limba cu mine "e un c>m" 4n#"rela/ăr c>nd deodată am aAun# la un lan 8erde. *utomat eu l-am e8itat dar el m-aa"ucat de bra5 ;i m-a t>r>t "rin lan. *m 4n/ăimat ce8a #ă nu călcăm 4n "icioare lanul8erde. El #-a ener8at mi-a aruncat o "ri8ire &urioa#ă i a #tri/at la mine: 7Bu mai#"uneM Bu ne-au aAun# toate c>te le-am "ătimit9 Ho'ia ;i co"iii mi-au &o#t /a6a'i - ca#ă nu mai aminte#c de toate celelalte lucruri "rin care am trecut - i tu 4mi inter6ici #ăcalc 4n "icioare c>te8a &ire de o8ă6M

+1 Frankl citea6ă din Psalmii re/elui Da8id: 74n miAlocul #tr>mtorării am cemat "e Domnul: Domnulm-a a#cultat ;i m-a #co# la lar/ Psalmul +1 n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii II

*#t&el de oameni "uteau doar cu /reu #ă &ie condu;i 4na"oi la ade8ărul unanimacce"tat că nimeni nu are dre"tul #ă &acă ce8a rău nici ciar dacă lui i #-a &ăcut 8reun

rău. Trebuia #ă ne #trăduim a-i conduce 4na"oi la ace#t ade8ăr alt&el con#ecin'ele ar &i&o#t mult mai rele dec>t "a/uba c>tor8a mii de #"ice de o8ă6 călcate 4n "icioare. =ncă 4l am 4n &a'a ocilor "e de'inutul care #u&lec>ndu-;i m>necile cămă;ii ;i-a 8>r>tm>na drea"tă #ub na#ul meu url>nd: 7Hă-mi tai m>na dacă n-am #-o m>nAe#c cu#>n/e 4n 6iua c>nd 8oi aAun/e aca#ăM Vreau #ă #ublinie6 &a"tul că omul care a ro#titace#te cu8inte nu era un indi8id rău. @i-a &o#t unul dintre cei mai buni camara6i at>t

4n la/ăr c>t ;i du"ă aceea.

%e l>n/ă ur>ciunea morală re6ultată 4n urma acelei bru;te eliberări de #ub ten#iunea#u&letea#că mai era 8orba ;i de alte două trăiri &undamentale care amenin'au #ă #tricecaracterul de'inutului acum liber: amărăciunea ;i dezamăgirea #u&erite du"ă re8enireala 8ia'a de mai 4nainte.

*mărăciunea era cau6ată de o #erie de lucruri cu care #e con&runta 4n ora;ul #ăunatal. C>nd la 4ntoarcerea #a omul a de#co"erit că 4n multe oca6ii c>nd #e 4nt>lneacu al'ii nu dădea dec>t "e#te ridicat din umeri ;i &ra6e ră#u&late tindea #ă #eamăra#că ;i #ă #e 4ntrebe de ce a trecut "rin toate "rin c>te trecu#e. C>nd au6eaa"roa"e "e#te tot acelea;i &ra6e de /enul: 7Boi n-am ;tiut nimic de#"re a#taM #au:7Şi noi am #u&erit atunci #e 4ntreba: 7amenii ă;tia ciar nu ;tiu #ă-mi #"ună ce8a

mai "otri8it9

Trăirea de6amă/irii e#te 4n#ă di&erită. *ici nu mai era 8orba doar de 8reun "rieten acărui #u"er&icialitate ;i li"#ă de #im'ire erau 4ntr-at>t de re#"in/ătoare 4nc>t 4n celedin urmă te #im'eai ca alunec>nd 4ntr-o /aură din care nu mai "uteai 8edea #au au6inici o altă &iin'ă umană ci de #oarta 4n#ă;i care "ărea at>t de crudă. ?n om carecre6u#e ani la r>nd că atin#e#e limita ab#olută a tuturor #u&erin'elor "o#ibile a&laacum că #u&erin'a nu are mar/ini că "oate 4ncă #ă mai #u&ere ba 4ncă mult maiinten#.

C>nd am 8orbit de#"re 4ncercarea de a-i ridica moralul omului din la/ăr am #"u# cătrebuia #ă i #e arate ce8a din 8iitor #"re care #ă "ri8ea#că. Trebuia #ă i #e reamintea#că&a"tul că mai a8ea 4ncă 8ia'ă că o &iin'ă umană 4l a;tea"tă #ă #e 4ntoarcă. Dar du"ăeliberare9 *u &o#t unii care au a&lat că nu 4i mai a;te"ta nimeni. Vai de acela+I care aa&lat că "er#oana a cărei unică amintire 4i dădea curaA 4n la/ăr nu mai ei#tăM Vai deacela care atunci c>nd 6iua mult 8i#ată #o#e;te 4n #&>r;it de#co"eră că nu #e

+I

Frankl #e re&eră aici la #ine 4n#u;i. De#i/ur e"erien'a lui nu a &o#t unică< mul'i al'i de'inu'i 8or &itrecut "rin acelea;i cinuri #u&lete;ti de#co"erind la 4ntoarcerea din la/ăr că &iin'ele dra/i "entru carelu"ta#eră #ă #u"ra8ie'uia#că nu mai #unt n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii IK

a#eamănă deloc cu ceea ce a;te"ta#e elM %oate că a luat troleibu6ul a călătorit #"reca#a "e care ani la r>nd a "ri8it-o numai ;i numai 4n mintea #a ;i a a"ă#at butonul#oneriei eact a;a cum 4n o mie ;i unul dintre 8i#ele #ale t>nAi#e #ă aAun/ă #ă &acă

doar "entru a a&la că "er#oana care ar &i trebuit #ă 4i de#cidă nu e#te acolo ;i că nu 8amai &i niciodată.

=n la/ăr ne #"uneam unul altuia că nu ei#tă o a;a &ericire "e ace#t "ăm>nt care #ă"oată com"en#a tot ceea ce 4ndura#em. Bu mai nădăAduiam &ericirea - nu a#ta nedădu#e curaA nu a#ta dădu#e #en# #u&erin'ei #acri&iciului #au mor'ii. Şi totu;i nueram deloc "re/ăti'i "entru ne&ericire. *cea#tă de6amă/ire care 4i a;te"ta "e#u&icien'i de'inu'i a &o#t o e"erien'ă "e#te care oamenii ace;tia au /ă#it că le e#teteribil de /reu #ă treacă ;i că e#te deo#ebit de /reu "entru "#iiatru #ă 4i "oată aAuta#ă o de"ă;ea#că. Dar &a"tul ace#ta nu trebuie #ă-l de#curaAe6e< dim"otri8ă trebuie #ă-i o&ere un imbold 4n "lu# de a o &ace.

=n#ă "entru &iecare dintre de'inu'ii liberi a 8enit ;i 6iua c>nd "ri8ind 4na"oi 4n#"ree"erien'ele la/ărului n-a mai &o#t 4n #tare #ă "ricea"ă cum de le-a "utut 4ndura "etoate. Du"ă cum 6iua eliberării a 8enit 4n cele din urmă ;i toate 4i "ăreau a &i un 8i#&rumo# tot a;a a 8enit ;i 6iua 4n care toate e"erien'ele din la/ăr nu i-au mai "ărut a&i &o#t nimic mai mult dec>t un 8i# ur>t. %entru omul re4ntor# aca#ă 4ncununareatuturor celor trăite e#te #entimentul minunat că du"ă toate c>te le-a 4ndurat nu maiare a #e teme de nimic altce8a ci numai de Dumne6eul #ău.




!3RTE3 3 8OU3

9o&otera+ia +e scurt+K

De obicei cititorii #curtei mele "o8e#tiri autobio/ra&ice 8or o e"lica'ie mai detaliată;i mai directă a doctrinei mele tera"eutice. =n ace#t #en# am adău/at o #curtă#ec'iune de#"re lo/otera"ie la edi'ia ori/inală a căr'ii mele 2rom :eat,&amp toExistenţialism. Fa"tul nu a &o#t 4n#ă 4nde#tulător a;a că am &o#t a#altat de cereri8i6>nd o e"unere mai etin#ă. De aceea "entru "re6enta edi'ie am re#cri#-o 4n

4ntre/ime ;i mi-am etin# con#iderabil e"unerea.

Harcina nu a &o#t u;oară. Hă &urni6e6i cititorului 4ntr-un #"a'iu re#tr>n# 4ntre/ulmaterial care a nece#itat #crierea a 2 de 8olume 4n limba /ermană e#te o #arcinăa"roa"e &ără #orti de i6b>ndă.

=mi aminte#c de un doctor american care m-a 4ntrebat odată 4n cabinetul meu dinViena:

- Doctore de &a"t #unte'i "#ianali#t9

0a care eu am re"licat:

- Bu #unt "#ianali#t< #ă #"unem mai de/rabă că #unt "#iotera"eut.

Dar el a continuat #ă mă 4ntrebe:

- Şi cărei ;coli 4i a"ar'ine'i9

G-am ră#"un#:

- *m "ro"ria mea teorie< #e nume;te lo/otera"ie.

- *'i "utea #ă-mi #"une'i 4ntr-o #in/ură &ra6ă ce #e 4n'ele/e "rin lo/otera"ie9 m-a 4ntrebat el. Hau care e#te deo#ebirea dintre "#ianali6ă ;i lo/otera"ie9

+K *cea#tă #ec'iune a &o#t re8i6uită ;i actuali6ată< ea a a"ărut "entru "rima dată #ub numele de7Conce"tele &undamentale ale lo/otera"iei 4n edi'ia din +,I2 a căr'ii Omul în căutarea sensului vieţii n"

aut".



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii I,

- De#i/ur i-am #"u# dar mai 4nt>i a'i "utea #ă-mi #"une'i dumnea8oa#tră 4ntr-o#in/ură &ra6ă care e#te e#en'a "#ianali6ei9

Gată ce mi-a ră#"un#:

- =n tim"ul "#ianali6ei "acientul #tă 4ntin# "e o cana"ea ;i i#tori#e;te lucruri careuneori #unt &oarte ne"lăcute de mărturi#it.

Gmediat i-am 4ntor#-o im"ro8i6>nd a#t&el:

- Gar 4n lo/otera"ie "acientul trebuie #ă #tea 4n "icioare ;i #ă a#culte lucruri careuneori #unt &oarte ne"lăcute.

De#i/ur era o /lumă nu o 8er#iune 4nca"#ulată a lo/otera"iei. Totu;i un mie6 deade8ăr ei#ta 4ntruc>t lo/otera"ia 4n com"ara'ie cu "#ianali6a e#te o metodă multmai "u'in retrospectivă ;i introspectivă. 0o/otera"ia #e concentrea6ă mai de/rabăa#u"ra 8iitorului adică a#u"ra #en#ului "e care "acientul urmăre;te #ă 4l dea8iitorului #ău. 0o/otera"ia e#te cu ade8ărat o &ormă de "#iotera"ie centrată "e#en#. Totodată lo/otera"ia ru"e cercurile 8icioa#e ;i mecani#mele de feedbac3 care

Aoacă un rol at>t de mare 4n de68oltarea ne8ro6elor. *#t&el autocentrarea+ ti"icăne8roticului e#te 4ntreru"tă 4n loc #ă &ie mereu 4ncuraAată ;i 4ntărită.

Fără 4ndoială că acea#tă a&irma'ie re"re6intă o #im"li&icare etremă a ceea ce e#telo/otera"ia< de &a"t 4n lo/otera"ie "acientul e#te con&runtat cu #en#ul 8ie'ii #ale ;ireorientat către ace#ta. *-l &ace #ă de8ină con;tient de ace#t #en# "oate contribui multla #"orirea ca"acită'ii #ale de a de"ă;i ne8ro6a.

Da'i-mi 8oie #ă 8ă e"lic de ce am ale# termenul de 7lo/otera"ie ca nume "entruteoria mea. %ogos e#te un cu8>nt /rece#c care 4n#eamnă 7#en#. 0o/otera"ia #au a;acum a &o#t numită de unii autori 7Cea de a treia ;coală 8iene6ă de "#iotera"ie+, #econcentrea6ă a#u"ra #en#ului ei#ten'ei umane #i a#u"ra căutării #en#ului de către

om. Con&orm lo/otera"iei acea#tă #trădanie a omului de a /ă#i #en# 4n 8ia'a #are"re6intă &or'a moti8atoare "rimă 4n om. De aceea 8orbe#c eu de#"re voinţa de sens

4n contra#t cu "rinci"iul "lăcerii #au cum l-am mai "utea numi alt&el voinţa de plăcere "e care #e centrea6ă "#ianali6a &reudiană ;i totodată 4n o"o6i'ie cu voinţa de

+ Frankl #e re&eră aici la "reocu"area ea/erată a "acientului "entru "ro"ria "er#oană la auto-ob#er8area ece#i8ă "atolo/ică care duce nu doar la na;terea unor #im"tome ne8rotice care "ot &iteribil de in8alidante ci #i la &ormarea unor cercuri 8icioa#e ea#"erant de re6i#tente 4n &a'a medica'iei

8. Viktor E. Frankl Te doctor and te soul n" trad..+, %rima ;coală 8iene6ă de "#iotera"ie 4i a"ar'ine lui Hi/mund Freud +1I-+,3, - "#ianali6a iar ceade-a doua lui *l&red *dler +K-+,3K – "#iolo/ia indi8iduală n" trad..




putere "e care #e centrea6ă "#iolo/ia adleriană care &olo#e;te termenul de 7lu"tă"entru #u"erioritate.

VOI5:3 8E "E5"

Căutarea #en#ului re"re6intă moti8a'ia "rimă a omului 4n 8ia'ă iar nu o7ra'ionali6are #ecundară a "ornirilor #ale in#tinctuale. ?nicitatea ;i #"eci&icul#en#ului con#tau 4n &a"tul că ace#ta trebuie ;i "oate &i 4nde"linit numai de către omul

4n#u;i. Bumai a#t&el conce"tul ca"ătă #emni&ica'ia care 4i 8a #ati#&ace omului 8oin'a#a de #en#. Ei#tă autori care con#ideră că #en#urile ;i 8alorile 7nu #unt altce8a dec>tmecani#me de a"ărare &orme de reac'ie ;i de #ublimare. =n ceea ce mă "ri8e;te n-a;8rea #ă trăie#c de dra/ul 7mecani#melor mele de a"ărare ;i nici nu a; &i /ata #ă morde dra/ul 7&ormelor mele de reac'ie. Totu;i omul e#te ca"abil #ă trăia#că ;i #ămoară "entru idealurile ;i 8alorile #aleM

Cu c>'i8a ani 4n urmă a &o#t or/ani6at un #ondaA de o"inie 4n Fran'a. Re6ultatele auarătat că ,N dintre oamenii ce#tiona'i au admi# că omul are ne8oie de 7ce8a"entru care #ă trăia#că. @ai mult I+ N dintre ace;tia au mărturi#it că 4n 8ia'a lorei#tă ce8a #au cine8a "entru care ar &i /ata ciar #ă 4i dea 8ia'a. *m re"etat#ondaAul de o"inie 4n #ec'ia mea din cadrul #"italului din Viena at>t "rintre "acien'ic>t ;i "rintre membrii "er#onalului iar re6ultatele au &o#t "ractic acelea;i ca ;i 4n

ca6ul miilor de oameni ce#tiona'i 4n Fran'a. Di&eren'ele au &o#t de numai 2N.

?n alt #tudiu #tati#tic de#&ă;urat "e K ,$ de #tuden'i din $ de cole/ii a &o#t reali6atde către #ociolo/ii de la ?ni8er#itatea Jon Lo"kin#. Ra"ortul lor "reliminar &ace"arte dintr-un #tudiu cu durata de doi ani #u#'inut &inanciar de 1ational ;nstitute of

-ental <ealt. Ce#tiona'i cu "ri8ire la ce anume con#ideră a &i 7&oarte im"ortant"entru ei 4n "re6ent +IN dintre #tuden'i au bi&at: 7#ă am c>t mai mul'i bani 4n8reme ce KN au #"u# că #co"ul lor "rinci"al e#te: 7#ă caut ;i #ă /ă#e#c un #en# 4n8iată.

De#i/ur ar "utea ei#ta unele #itua'ii 4n care intere#ul indi8idului &a'ă de 8alorire"re6intă de &a"t o camu&lare a unor con&licte lăuntrice. Dar ciar ;i a;a &iind ace#teare"re6intă o ece"'ie de la re/ulă nu re/ula 4n#ă;i. =n a#t&el de ca6uri a8em de-a &acecu "#eudo8alori iar ele trebuie dema#cate. *ce#t "roce# de dema#care trebuie #ă

4ncete6e 4n#ă de 4ndată ce a8em de-a &ace cu ceea ce e#te autentic ;i 8eritabil 4n omre#"ecti8 cu dorin'a ace#tuia de a a8ea o 8ia'ă c>t mai "lină de #en#. Dacă nu #eo"re;te 4n ace#t "unct unicul lucru "e care "#iolo/ul re#"ecti8 4l dema#că e#te de&a"t "ro"riul #ău 7moti8 a#cun# re#"ecti8 ne8oia #a incon;tientă de a de#con#idera

;i de8alori6a tocmai ceea ce e#te cu ade8ărat omene#c 4n om.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii K+

FRU"TR3RE3 E;I"TE5:I39<

Voin'a de #en# a omului "oate ;i ea #ă ducă ia &ru#trare ca6 4n care lo/otera"ia8orbe;te de#"re 7&ru#trare ei#ten'ială. Termenul 7ei#ten'ială #e "oate re&eri la treia#"ecte: + la existenţa 4n#ă;i re#"ecti8 modul #"eci&ic uman de a &i< 2 la sensulexistenţei ;i 3 la #trădania de a /ă#i un ro#t concret 4n 8ia'a "er#onală adică la voinţa de #en#.

Fru#trarea ei#ten'ială "oate ;i ea declan;a ne8ro6e. %entru ace#t /en de ne8ro6elo/otera"ia a #tabilit termenul de 7ne8ro6e noo/ene 4n o"o6i'ie cu #en#ultradi'ional al termenului de nevroză re#"ecti8 ne8ro6ele "#io/ene. Be8ro6elenoo/ene 4#i au ori/inea nu at>t 4n dimen#iunea "#iolo/ică a ei#ten'ei umane ci 4ncea 7neolo/ică de la cu8>ntul /rece#c noos 4n#emn>nd 7minte. *ce#ta e#te un alttermen tera"eutic care indică tot ceea ce #e re&eră la dimen#iunea #"eci&ic umană.

5EVRO=E9E 5OO>E5E

Be8ro6ele noo/ene nu #e na#c din con&lictul dintre "ul#iuni i in#tincte ci maide/rabă din "roblemele ei#ten'iale. %rintre ace#te "robleme blocarea 8oin'ei de#en# Aoacă un rol 4n#emnat.

E#te lim"ede că 4n ca6urile noo/ene tera"ia cea mai "otri8ită ;i mai adec8ată nu e#te"#iotera"ia 4n /eneral ci lo/otera"ia: adică o tera"ie care 4ndră6ne;te #ă "ătrundă

4n dimen#iunea #"eci&ic umană.

Da5i-mi 8oie #ă cite6 următoarea #itua'ie: un 4nalt di"lomat american #-a "re6entat lacabinetul meu din Viena cu inten'ia de a continua tratamentul "#ianalitic "e care-l

4nce"u#e cu cinci ani 4n urmă cu un "#ianali#t din Be Xork.

0a 4nce"ut l-am 4ntrebat de ce con#ideră că are ne8oie de "#ianali6ă ;i care e#temoti8ul "rinci"al "entru care a a"elat la ;edin'ele "#ianalitice. * reie;it că "acientulera nemul'umit de cariera lui ;i că i #e "ărea etrem de di&icil #ă #e #u"ună "oliticiieterne americane. %#ianali#tul 4i re"eta#e de nenumărate ori că trebuia #ă #e

4m"ace cu tatăl #ău "entru că /u8ernul Htatelor ?nite ;i #u"eriorii #ăi nu erau 7nimicaltce8a dec>t ima/ini ale tatălui #ău2 ;i 4n con#ecin'ă in#ati#&ac'ia 4n ceea ce

2 =n "#ianali6ă #tructurile de autoritate "recum ;e&ii direc'i #tructurile localede "utere /u8ernul"re;edintele 'ării etc. #unt "ri8ite ca re&lect>nd 4n e#en'ă "o6i'iade autoritate a tatălui "e care co"ilul

e#te obli/at #ă o recunoa#că ;i #ă o acce"te din &ra/edă co"ilărie 4n &unc'ie de care i #e modelea6ă"er#onalitatea 4n "rimii ani de 8ia'ă dar cu care intră 4n con&lict "e mă#ură ce #e maturi6ea6ă i &a5ă decare dore;te #ă 4;i a&irme 4n cele din urmă inde"enden'a n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii K2

"ri8e;te acti8itatea #a #e datora urii "e care 4n mod incon;tient o nutrea &a'ă de tatăl#ău. =n decur#ul celor cinci ani de "#ianali6ă "acientul &u#e#e tot mai mult

4ndemnat #ă acce"te inter"retările "#ianali#tului #ău ">nă c>nd n-a mai &o#t ca"abil

#ă 8adă "ădurea din cau6a co"acilor adică a &o#t inca"abil #ă 8adă realitatea din"ricina #imbolurilor ;i ima/inilor. Du"ă c>te8a 4ntre8ederi mi-a de8enit lim"ede&a"tul că 8oin'a de #en# a "acientului era 4m"iedicată din "ricina 8oca'iei #ale omuldorind de &a"t #ă #e im"lice 4n alt /en de acti8itate. Cum nu a8ea niciun moti8 #ă nurenun'e la "ro&e#ia #a ;i #ă nu #e dedice alteia "acientul a;i "rocedat a#t&el

bene&iciind de #ati#&ac'ii maime. =n următorii cinci ani a continuat #ă #e bucurede noua #a ocu"a'ie a;a cum mi-a ;i mărturi#it de cur>nd. @ă 4ndoie#c că 4n ca6ul luiam a8ut de-a &ace cu 8reo tulburare ne8rotică i de aceea m-am ;i />ndit că nici nua8ea ne8oie de "#iotera"ie nici măcar de lo/otera"ie "entru #im"lul moti8 că de&a"t nici nu era bolna8. Bu orice #tare internă con&lictuală e#te nea"ărat unane8rotică< o anumită do6ă de con&lict e#te normală ;i #ănătoa#ă. =n mod a#emănător#u&erin'a nu e#te 4ntotdeauna un &enomen "atolo/ic. 4n loc #ă &ie un #im"tom dene8ro6ă #u&erin'a "oate &i la &el de bine o crea'ie omenea#că2+ 4n #"ecial dacă#u&erin'a #e na;te dintr-o &ru#trare ei#ten'ială. *; ne/a 4n mod cate/oric că 4n ca6ul

4n care o "er#oană caută #en#ul 8ie'ii #au #e 4ndoie;te cu "ri8ire la #en#ul 8ie'ii #aleace#te &a"te ar &i "ro8ocate de 8reo boală #au ar conduce către ea. =n #ine &ru#trareaei#ten'ială nu e#te nici "atolo/ică nici "ato/enă22. Bici &răm>ntarea ba ciar nicidi#"erarea omului cu "ri8ire la 8aloarea 8ie'ii #ale nu re"re6intă altce8a dec>t o

problemă existenţială 4n nici un ca6 o boală mintală. He "rea "oate ca inter"retarea

ace#tor "robleme ei#ten'iale 4n termenii unei boli mintale #ă moti8e6e un medic #ă 4n/roa"e di#"erarea ei#ten'ială a "acientului #ub o /rămadă de trancili6ante.Harcina #a e#te mai de/rabă #ă 4;i 4ndrume "acientul "e tim"ul cri6ei ei#ten'iale decre;tere ;i de68oltare.

0o/otera"ia con#ideră că mi#iunea ei e#te de a aAuta "acientul #ă /ă#ea#că #en#ul8ie'ii #ale. =ntruc>t lo/otera"ia 4l &ace con;tient de logosul a#cun# al ei#ten'ei #ale eae#te un "rocedeu analitic. =n acea#tă "ri8in'ă lo/otera"ia #e a#eamănă cu"#ianali6a. Totu;i 4n 4ncercarea #a de a readuce un lucru 4n con;tiin'ă lo/otera"ia

nu-;i re#tr>n/e acti8itatea la &a"tele instinctuale din #ubcon;tientul indi8idului ci #e"reocu"ă de realită'ile #ale ei#ten'iale cum ar &i #en#ul "oten'ial al 8ie'ii "e care"er#oana 4l are de 4m"linit "recum ;i voinţa #a de #en#. rice ti" de anali6ă ciar ;iaceea care #e ab'ine #ă includă dimen#iunea noolo/ică 4n "roce#ul tera"eutic

4ncearcă #ă &acă "acientul #ă con;tienti6e6e lucrul du"ă care t>nAe;te 4n străfundul &iin'ei #ale. 0o/otera"ia #e di#tan'ea6ă de "#ianali6ă "rin &a"tul că ea con#ideră

2+ =n #en#ul că omul 4n#u;i "rin modul 4n care #e ra"ortea6ă la condi'iileeterioare de mediu #au lacele interne &i6iolo/ice "#iolo/ice #"irituale "rin a#"ira'iile #ale care "ot &i 4n de6acord &la/rant cu

"o#ibilită'ile reale de care el di#"unela un anumit moment dat ;i 4ntr-o anumită conAunctură de 8ia'ă 4;i "oate crea #in/ur con&licte interne care atin/ uneori cote dramatice n" trad..22 %atolo/ic: care indică o boală &i6ică #au "#iică< "ato/en: care "ro8oacă o boală n" trad..




omul dre"t o &iin'ă a cărei "rinci"ală "reocu"are e#te aceea de a-;i atin/e ro#tul nude a-;i #ati#&ace ne8oile ;i in#tinctele nici de a reconcilia cerin'ele incon;tientului id-ul e/oului ;i #u"ere/oului ;i nici de a #e aAu#ta ;i ada"ta la #ocietate ;i mediu23.

5OO8I53IC3

Fără 4ndoială că demer#ul de căutare a #en#ului de către om "oate #ă "roducă maide/rabă un de6ecilibru dec>t o #tare de ecilibru interior. Totu;i tocmai acea#tăten#iune e#te condi'ia indi#"en#abilă "entru #ănătatea mintală. *; 4ndră6ni #ă #"uncă nimic altce8a nu "oate #ă aAute at>t de e&icient omul #ă #u"ra8ie'uia#că ciar ;i 4ncele mai /rele condi'ii "recum cunoa;terea &a"tului că 8ia'a lui are un ro#t. @ultă

4n'ele"ciune #e a&lă 4n cu8intele lui Biet6#ce: 7Cel ce are un de ce "entru care #ătrăia#că "oate 4ndura a"roa"e orice. Văd 4n ace#te cu8inte un motto 8alabil "entruorice &el de "#iotera"ie. =n la/ărele de concentrare na6i#te oricine ar &i "ututmărturi#i că cei mai a"'i #ă #u"ra8ie'uia#că erau tocmai oamenii care ;tiau că au dedu# la bun #&>r;it un anumit lucru. De atunci 4ncoace2$ at>t cei care au #cri# de#"rela/ărele de concentrare c>t ;i #tudiile "#iiatrice reali6ate cu "ri8ire la "ri6onierii deră6boi din la/ărele din Ja"onia Coreea de Bord ;i Vietnam au aAun# la aceea;iconclu6ie.

=n ceea ce mă "ri8e;te c>nd am &o#t de"ortat 4n la/ărul de la *u#cit6 mi-a &o#t

con&i#cat un manu#cri# "e care tocmai urma #ă 4l "ublic21. De#i/ur dorin5a mea de are#crie manu#cri#ul m-a aAutat #ă #u"ra8ie'uie#c ri/orilor la/ărului. De "ildă atuncic>nd eram bolna8 de &ebră ti&oidă 4ntr-un la/ăr din !a8aria am a;ternut 4n #cri# "edi8er#e bucă'ele de >rtie multe noti'e care urmau #ă mă aAute la re#criereamanu#cri#ului dacă era #ă a"uc 6iua eliberării. Hunt con8in# că acea#tă re&acere amanu#cri#ului "e care am reali6at-o 4n barăcile 4ntunecoa#e din la/ărul de

23 Con&orm "#ianali6ei "#iicul e#te alcătuit din trei in#tan'e: id ;inele #au incon;tientul ego eul ;isuperego supraeul - con;tiin'a morală. Şinele 4n care ac'ionea6ă două "ul#iuni in#tinctuale -

#eualitatea ;i a/re#i8itatea - o"erea6ă "e ba6a principiului plăcerii voinţa de plăcere cum o nume;teFrankl re#"ecti8 "entru e8itarea durerii ;i căutarea "lăcerii. Hu"raeul con;tiin'a morală are menireade a a"lica "rinci"iile morale 4n "roce#ul de #ati#&acere a ne8oilor "er#onale. Eul con;tient &unc'iile#ale includ "erce"'ia inter"retarea "erce"'iilor mi;cările 8oluntare modularea a&ectelor ;iim"ul#urilor co/ni'ia memoria Audecata ;i ada"tarea la realitate e#te /u8ernat de "rina"iul realită'ii;i are dre"t #co" /ă#irea unor modalită'i #i/ure ;i acce"tabile din "unct de 8edere moral de#ati#&acere a ne8oilor #inelui &ără a 4ncălca limitele im"u#e de #u"ere/o con;tiin'a morală. Eul ;i#u"raeul o"erea6ă at>t la ni8el con;tient c>t ;i incon;tient 4n tim" ce ;inele e#te 4n 4ntre/imeincon;tient n" trad.. 2$ R>ndurile de &a'ă au &o#t #cri#e de Frankl 4n +,I2 deci la circa +K ani du"ă terminarea celui de alDoilea Ră6boi @ondial n" trad.. 21

E#te 8orba de#"re "rima 8er#iune a "rimei mele căr'i a cărei traducere 4n en/le6ă a &o#t "ublicată de*l&red *. Yno"& Be Xork 4n +,11 #ub titlul Te doctor and te Soul= $n ;ntroduction to %ogo,terapy n"aut..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii K$

concentrare din !a8aria m-a aAutat #ă trec cu bine "e#te "ericolul unui cola"#cardio8a#cular.

He "oate 8edea a;adar că #ănătatea mintală #e 4ntemeia6ă "e un oarecare /rad deten#iune "e ten#iunea dintre ceea ce ai &ăcut deAa ;i ceea ce ar trebui #ă mai reali6e6iadică "e di&eren'a dintre ceea ce e;ti ;i ceea ce ar trebui #ă de8ii. a#t&el de ten#iunee#te intrin#ecă omului ;i de aceea indi#"en#abilă #ănătă'ii lui mintale. De aceea n-artrebui #ă e6ităm #ă-i aruncăm omului "ro8ocarea de a duce la 4nde"linire un anumit#en# "oten'ial. Bumai 4n ace#t &el 4i #coatem 8oin'a de #en# din #tarea ei latentă.Con#ider că e#te o conce"'ie /re;ită i "ericuloa#ă de#"re i/iena mintală"re#u"unerea că omul are ne8oie 4n "rimul r>nd de ecilibru #au a;a cum e#te numitel 4n biolo/ie - de 7omeo#ta6ă adică de o #tare li"#ită de orice ten#iune. De &a"tomul nu are ne8oie de o a#t&el de #tare li"#ită de ten#iune ci mai de/rabă de#trădania ;i lu"ta "entru atin/erea unui #co" 8aloro# a unei #arcini liber a#umate.0ucrul de care are el ne8oie e#te nu #ă #ca"e cu orice "re' de ten#iune ci omul arene8oie de cemarea "e care i-o adre#ea6ă un anumit #en# "oten'ial care #e 8reareali6at. Bu de omeo#ta6ă are el ne8oie ci de ceea ce eu nume#c 7noodinamicaadică de o dinamică ei#ten'ială 4ntr-un c>m" de ten#iune "olar unde unul dintre"oli e#te re"re6entat de #en#ul care trebuie 4m"linit iar cel de-al doilea "ol de cătreomul 4n#u;i care trebuie #ă-l 4m"linea#că. Şi nu trebuie #ă #e creadă că ace#t lucrue#te ade8ărat doar 4n condi'ii normale de 8ia'ă< la ne8rotici e#te cu at>t mai 8alabil.Dacă aritectul 8rea #ă 4ntărea#că un arc #lăbit el 8a cre;te #arcina care a"a#ă a#u"ra

arcului căci 4n &elul ace#ta "ăr'ile lui #e une#c ;i mai bine. Deci dacă tera"eutul 8rea#ă "roteAe6e #ănătatea mintală a "acientului el nu trebuie #ă #e teamă #ă cree6e unni8el re6onabil de ten#iune "rin reorientarea "acientului către #en#ul 8ie'ii #ale.

*cum că am arătat im"actul bene&ic "e care 4l are orientarea către #en# 8reau #ă 4mi 4ndre"t aten'ia a#u"ra in&luentei ne&a#te "e care o eercită acel #entiment de care at>tde mul'i "acien'i #e "l>n/ a#tă6i re#"ecti8 #entimentul unei de"line etreme li"#e de#en# a 8ie'ii lor. *ce;tia #unt b>ntui'i de trăirea /olului lor interior a 8idului lăuntric.Ei #e a&lă "rin;i 4n acea #tare "e care eu o nume#c de 78id ei#ten'ial.

VI8U9 E;I"TE5:I39

Vidul ei#ten'ial e#te un &enomen lar/ ră#">ndit 4n #ecolul al ZZ-lea. Fa"tul e#te de 4n'ele#< el #e datorea6ă unei duble "ierderi "e care omul a #u&erit-o "e drumul "e carel-a "arcur# "entru a de8eni o &iin'ă umană. 0a 4nce"uturile i#toriei omul a "ierdutc>te8a dintre in#tinctele #ale animale de ba6ă 4n care e#te 4n#cri# com"ortamentulanimal ;i de care e#te 8alidat. #tare de #i/uran'ă ca aceea a %aradi#ului 4i e#te

re&u6ată omului "entru totdeauna căci omul trebuie #ă &acă ale/eri. %e l>n/ă a#taomul a mai #u&erit 4ncă o "ierdere 4n "roce#ul relati8 recent al de68oltării #ale din




cau6a &a"tului că tradi'iile care 4i #u#'ineau com"ortamentul #lăbe#c ra"id 4n "re6ent.Biciun in#tinct nu-i mai #"une ce trebuie #ă &acă ;i nici o tradi'ie nu-i mai 6ice cum artrebui #ă "rocede6e< uneori el nici măcar nu tie ce 8rea #ă &acă. =n #cimb omul &ie

că dore;te #ă &acă ceea ce &ac ceilal'i con&ormi#m &ie că &ace ceea ce al'ii 8or ca el #ă&acă totalitari#m.

?n #ondaA de o"inie recent a de68ăluit &a"tul că circa 21N dintre #tuden'ii meieuro"eni #u&ereau mai mult #au mai "u'in din "ricina 78idului ei#ten'ial. Gar"rintre #tuden'ii mei americani "ro"or'ia era de IN.

Vidul ei#ten'ial #e mani&e#tă mai ale# "rintr-o #tare de "licti#eală. *6i "utem #ă-l 4n'ele/em "e Hco"enauer c>nd a&irma că omenirea e#te #ortită #ă o#cile6e lane#&>r;it 4ntre două etreme 4ntre neca6uri ;i "licti#eală. *#tă6i "licti#eala le dă maimult de &urcă "#iiatrilor dec>t o &ac neca6urile 8ie'ii. Ui ace#te "robleme 4n cre;terede8in ciar cruciale căci "roce#ul de automati6are a muncii 8a duce "robabil la ocre;tere #emni&icati8ă a tim"ului liber de care #e 8a bucura lucrătorul de r>nd. E"ăcat că mul'i nu 8or ;ti ce #ă &acă cu #ur"lu#ul lor de tim" liber.

De "ildă #ă luăm 7ne8ro6a de duminică un ti" de de"re#ie care 4i a&ectea6ă "eoameni atunci c>nd de8in con;tien'i de li"#a de con'inut din 8ia'a lor c>nd aler/areade "e#te #ă"tăm>nă a luat #&>r;it ;i /olul din ei 4n;i;i 4nce"e #ă #e mani&e#te. Bu"u'ine ca6uri de #uicid #e datorea6ă 8idului ei#ten'ial. *#t&el de &enomene at>t de

ră#">ndite "recum de"re#ia a/re#i8itatea ;i de"enden'a nu "ot &i 4n'ele#e c>tă 8remenu 'inem cont de 8idul ei#ten'ial care le "ro8oacă. *cela;i lucru e#te 8alabil ;i 4nca6ul cri6ei "en#ionarilor ;i a "er#oanelor 4n 8>r#tă.

@ai mult 8idul ei#ten'ial ni #e "re6intă #ub di8er#e mă;ti ;i 4n&ă'i;ări. ?neoriatunci c>nd 8oin'a de #en# e#te blocată ea e#te com"en#ată ;i 4nlocuită de 8oin'a de"utere inclu#i8 de &orma cea mai "rimiti8ă a ace#teia - 8oin'a de bani. =n alte #itua'iic>nd 8oin'a de #en# e#te blocată locul ei e#te luat de 8oin'a de "lăcere. *ce#ta e#te ;imoti8ul "entru care &ru#trarea ei#ten'ială #&>r;e;te ade#eori 4ntr-o com"en#are

#euală. =n a#t&el de ca6uri "utem ob#er8a cum libidoul #eual #&>r;e;te 4n 8idulei#ten'ial.

?n lucru a#emănător #e 4nt>m"lă ;i 4n ca6ul ne8ro6elor. E#te 8orba de anumite ti"uride mecani#me de feedbac3 ;i cercuri 8icioa#e de#"re care 8oi 8orbi mai t>r6iu. =n toateca6urile de ne8ro6ă #e "oate 8edea cum #im"tomatolo/ia in8adea6ă 8idul ei#ten'ial

4n care continuă #ă #e de68olte. =n ca6ul ace#tor "acien'i nu a8em de-a &ace cune8ro6e noo/ene. Totu;i nu 8om reu;i #ă &acem "acientul #ă-;i de"ă;ea#că #tareadacă nu #u"limentăm tratamentul "#iotera"eutic cu lo/otera"ia. Căci "acientul 8a &i

&erit de noi recăderi tocmai "rin um"lerea 8idului ei#ten'ial. De aceea lo/otera"iae#te indicată nu doar 4n ca6urile noo/ene a;a cum am men'ionat mai #u# ci ;i 4n cele



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii KK

"oate &i 4ncă #cimbat ;i 4ndre"tat. ?n a#t&el de "rece"t 4l con&runtă "e om cu finitudinea ;i finalitatea a ceea ce &ace at>t cu 8ia'a #a c>t ;i cu #ine 4n#u;i.

0o/otera"ia 4ncearcă #ă-l &acă "e "acient #ă &ie "e de"lin con;tient dere#"on#abilitatea #a. De aceea 4i la#ă "acientului ale/erea "entru ce anume &a'ă de ce#au &a'ă de cine anume 4n'ele/e el #ă &ie re#"on#abil. *ce#ta e#te moti8ul "entru caredintre to'i "#iotera"eu'ii lo/otera"eutul e#te cel mai "u'in i#"itit #ă im"ună

Audecă'i de 8aloare "acien'ilor #ăi căci el niciodată nu 8a 4n/ădui "acientului #ă-itran#&ere medicului re#"on#abilitatea de a Audeca.

De aceea răm>ne la latitudinea "acientului #ă decidă dacă trebuie #ă-;i inter"rete6e#au nu #arcina #a 4n 8ia'ă ca &iind re#"on#abil &a'ă de #ocietate #au &a'ă de "ro"ria #acon;tiin'ă. Ei#tă 4n#ă ;i oameni care nu-;i inter"retea6ă 8ia'a 4n termenii unei #arcinicare le-a &o#t tra#ată ci 4n cei ai unei in#tan'e care le-a 4ncredin'at #arcina re#"ecti8ă.

0o/otera"ia nu 4n#eamnă nici a 4n8ă'a nici a "redica. Ea e#te la &el de de"arte de/>ndirea lo/ică "e c>t de de"arte e#te de im"unerile morale. Dacă ar &i #ă e"rimăm"la#tic rolul "e care 4l Aoacă lo/otera"eutul ace#ta e#te mai de/rabă cel al unui#"eciali#t 4n boli de oci nu cel al unui "ictor. %ictorul 4ncearcă #ă ne tran#mită oima/ine de#"re lume aa cum o 8ede el< o&talmolo/ul 4ncearcă #ă ne &acă "e noi 4n#tare #ă 8edem lumea a;a cum e#te ea. Rolul lo/otera"eutului e#te #ă lăr/ea#că ;i #ăetindă c>m"ul 8i6ual al "acientului a#t&el 4nc>t el #ă de8ină con;tient de 4ntre/ul

#"ectru al #en#ului "oten'ial iar ace#ta #ă 4i &ie 8i6ibil.

Declar>nd că omul e#te re#"on#abil ;i că el trebuie #ă actuali6e6e #en#ul "oten'ial al8ie'ii #ale dore#c #ă accentue6 &a"tul că ade8ăratul #en# al 8ie'ii trebuie de#co"eritmai de/rabă 4n lume dec>t 4n omul 4n#u;i #au 4n "#iicul #ău ca ;i cum el ar &i un#i#tem 4nci#2K. *m numit acea#tă tră#ătură caracteri#tică 7transcenderea de #ine aei#ten'ei umane2. Ea denotă &a"tul că a &i om indică 4ntotdeauna #"re ce8a #aucine8a di&erit de #ine 4n#u;i ;i că omul #e 4ndrea"tă #"re ce8a #au cine8a di&erit de#ine 4n#u;i &ie că e#te 8orba de#"re un ro#t care trebuie 4m"linit &ie de#"re o

2K =n conce"'ia antro"olo/ică a lui Frankl omul nu e#te 8ă6ut ca un #i#tem 4nci# ale cărui trăiri #e"etrec 4n "ro"riul #ău "#iic ;i #unt ru"te de re#tul lumii< dim"otri8ă Frankl 8ede omul ca "e un#i#tem de#ci# #"re al'ii #"re lucruri #"re lume de aceea #en#ul 8ie'ii #ale nu 4l "oate /ă#i ;i 4m"linidec>t 4n a&ara #a 4n lume ceea ce el nume;te transcendere de sine n" trad..2 De;i e"re#ia &olo#ită de Frankl ar "utea &i tradu#ă la "rima 8edere "rin autotran#cendere totu;i eatrebuie 4n'elea#ă cu nuan'a #"eci&ică "e care i-o dă Frankl: transcendere de sine /er. 7Helb#t-Tran#6enden6 "entru că autotran#cenderea ar trimite mai ale# la &a"tul că omul reali6ea6ă el 4n#u;i#in/ur o anume tran#cendere 4n 8reme ce termenul &olo#it de Frankl #e re&eră la &a"tul că omul #etran#cende "e #ine 4n#u;i 4ndre"t>ndu-#e #"re ce8a #au cine8a di&erit de #ine 4n#u;i 4n care 4;i /ă#e;te

#en#ul ;i 4m"linirea. mul #e tran#cende "e #ine ca urmare a &a"tului că el 4;i caută ro#tul nu 4n #ine ci 4n a&ara #a #luAind o cau6ă mai 4naltă dec>t #ine 4n#u;i #au iubind "e un altul di&erit de #ine 4n#u;i n"trad".




"er#oană "e care trebuie #ă o cunoa#că. Cu c>t omul #e uită mai mult "e #ine 4n#u;idăruindu-#e unei cau6e "e care o #luAe;te #au unei "er#oane "e care o iube;te cu at>te#te mai om ;i cu at>t #e actuali6ea6ă mai mult "e #ine. Ceea ce numim actuali6are de

#ine nu e#te un lucru care #ă "oată &i atin#2,

"entru #im"lul moti8 că cu c>t omul #e#trăduie;te mai mult #ă-l atin/ă cu at>t mai "u'in reu;e;te. Cu alte cu8inteactuali6area de #ine e#te "o#ibilă doar ca e&ect #ecundar al tran#cenderii de #ine.

%>nă acum am arătat că #en#ul 8ie'ii #e #cimbă mereu dar că nu 4ncetea6ă #ă ei#te.Con&orm lo/otera"iei "utem /ă#i #en#ul 4n 8ia'ă "e trei căi di&erite: + cre>nd #au

4n&ă"tuind ce8a< 2 e"eriment>nd ce8a #au cuno#c>nd "e cine8a< 3 "rin atitudinea"e care o a8em 4n &a'a unei #u&erin'e ine8itabile. %rima dintre ace#te căi - aceea "rincare reali6ăm #au 4nde"linim ce8a - e#te de#tul de e8identă.

?rm>nd cea de a doua cale "utem /ă#i #en# 4n 8ia'ă e"eriment>nd ce8a – de "ildă bunătatea ade8ărul ;i &rumo#ul admir>nd natura bucur>ndu-ne de cultură #au nu 4n ultimul r>nd cuno#c>nd o altă &iin'ă omenea#că 4n unicitatea ei "rin iubire.

"E5"U9 8R3>O"TEI

Dra/o#tea e#te #in/urul mod 4n care "utem cu"rinde o altă &iin'ă umană 4n nucleulcel mai lăuntric al "er#onalită'ii #ale. Bimeni nu "oate de8eni "e de"lin con;tient de

e#en'a unei alte &iin'e omene;ti dacă nu o iube;te. Dra/o#tea ne &ace 4n #tare #ă8edem tră#ăturile ;i caracteri#ticile e#en'iale ale "er#oanei iubite< ba ciar mai mult8edem "oten'ialul din "er#oana iubită care nu e#te 4ncă actuali6at. @ai mult "rindra/o#tea #a cel care iube;te 4i "ermite "er#oanei iubite #ă 4;i actuali6e6e "oten'ialul.Făc>ndu-l "e cel iubit con;tient de ceea ce "oate &i ;i de8eni el &ace ca ace#te"oten'ialită'i #ă de8ină realitate.

=n lo/otera"ie dra/o#tea nu e#te inter"retată ca un #im"lu epifenomen3 al 4nclina'iilor;i in#tinctelor #euale 4n #en#ul unei a;a-numite #ublimări. Dra/o#tea e#te un

&enomen la &el de &undamental ca ;i #eul. =n mod normal #eul e#te un mod dee"rimare a iubirii. Heul e#te 4ndre"tă'it ba ciar #ancti&icat de 4ndată ce e#te un8eicul "entru dra/o#te ;i numai at>t tim" c>t răm>ne a#t&el. *;adar dra/o#tea nue#te 4n'elea#ă ca un #im"lu e&ect #ecundar al #eului< dim"otri8ă #eul e#te omodalitate de e"rimare a trăirii acelei intimită'i #u"reme care #e nume;te dra/o#te.

Cea de-a treia cale de a /ă#i #en#ul 4n 8ia'ă e#te "rin #u&erin'ă.

2, *dică 4n mod direct dacă actuali6area e#te urmărită ca #co" 4n #ine n" trad..3 ?n &enomen care #e 4nt>m"lă ca re6ultat al unui alt &enomen "rimar n" aut.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii K,

"E5"U9 "UFERI5:EI

Bu trebuie #ă uităm niciodată că "utem /ă#i un #en# 4n 8ia'ă ciar ;i atunci c>nd#untem con&runta'i cu o #itua'ie de6nădăAduită c>nd a8em de 4n&runtat o #oartă "ecare nu o mai "utem #cimba. Căci ceea ce contea6ă atunci e#te #ă dăm do8adă deacel unic "oten'ial uman la cotele #ale cele mai 4nalte care con#tă 4n a tran#&orma otra/edie "er#onală 4ntr-un trium& 4n a tran#&orma o nenorocire 4ntr-o reali6areomenea#că. C>nd nu mai "utem #cimba o #itua'ie - />ndi'i-8ă doar la o boalăincurabilă cum ar &i de "ildă un cancer neo"erabil - atunci #untem "ro8oca'i #ă ne#cimbam "e noi 4n;ine.

%ermite'i-mi #ă 8ă dau un eem"lu c>t #e "oate de lim"ede: odată un medic/enerali#t 4n 8>r#tă a a"elat la mine din cau6a unei de"re#ii #e8ere. Bu "utea trece"e#te "ierderea #o'iei #ale care muri#e cu doi ani 4nainte ;i "e care o iubi#e mai"re#u# de orice. Dar cum "uteam eu #ă-l aAut9 Ce #ă-i #"un9 Ei bine m-am ab'inut #ă-i #"un ce8a la nimereală ;i 4n #cimb l-am con&runtat cu 4ntrebarea: 7Doctore ce #-ar&i 4nt>m"lat dacă ai &i murit dumneata "rimul ;i #o'ia dumitale 'i-ar &i #u"ra8ie'uit97 mi-a ră#"un# el ar &i &o#t 4n/ro6itorM Ce ar mai &i #u&eritM *tunci i-am re"licat:7Ve6i doctore #o'ia dumitale a &o#t cru'ată de o a#t&el de #u&erin'ă ;i ne/re;it că tue;ti acela care ai cru'at-o cu "re'ul &a"tului că tu 4i #u"ra8ie'uie;ti ;i o Aele;ti. Bumi-a ră#"un# ab#olut nimic dar mi-a #tr>n# m>na ;i a "ără#it lini;tit cabinetul meu.

=ntr-un &el #u&erin'a 4ncetea6ă #ă mai &ie #u&erin'ă din cli"a 4n care 4;i /ă#e;te un #en#ca de "ildă #en#ul #acri&iciului3+.

De#i/ur n-a &o#t 8orba de#"re o tera"ie 4n #en#ul ade8ărat al cu8>ntului "entru că 4n "rimul r>nd di#"erarea #a nu era o boală ;i 4n al doilea r>nd eu nu "uteam #ă-i#cimb #oarta< nu "uteam #ă-i readuc la 8ia'ă #o'ia. Dar din cli"a 4n care am reu;it #ă

4i #cimb atitudinea &a'ă de #oarta "e care n-o mai "utea #cimba el a "utut cel "u'in#ă 8adă #en#ul #u&erin'ei #ale. *cea#ta e#te una dintre te6ele de ba6ă ale lo/otera"ieianume că "reocu"area "rinci"ală a omului nu e#te aceea de a-;i #ati#&ace "lăcerea

#au de a e8ita durerea ci mai de/rabă de a 8edea că 8ia'a lui are #en#. De aceea omule#te /ata ;i #ă #u&ere cu condi'ia - ne/re;it - #ă &ie #i/ur că #u&erin'a lui are un #en#.

Da'i-mi 8oie #ă #"un c>t #e "oate de clar &a"tul că #u&erin'a nu e#te #ub nici o &ormănece#ară "entru a /ă#i #en#ul. Dar in#i#t a#u"ra &a"tului că #en#ul e#te "o#ibil 4n"o&ida #u&erin'ei dacă de#i/ur #u&erin'a e#te ine8itabilă. Dacă ea "oate &i 4n#ă

3+ =ntr-o con&erin'ă tele8i6ată *&rica de Hud +,1 Frankl &ace următoarea a&irma'ie: 7Da'i-mi 8oie #ă8ă con&runt cu o de&ini'ie 4ntruc>t8a #tranie a di#"erării. Di#"erarea "oate &i "u#ă 4ntr-o &ormulă

matematică: D\i#"erarea] ^ H\u&erin'ă] - H\en#] adică di#"erarea e#te o suferinţă fără sens. De 4ndată ceomul /ă#e;te un #en# "entru #u&erin'a lui #au un #en# "entru 8ia'a #a 4n "o&ida #u&erin'ei el de8ineca"abil #ă o 4ndure ;i nu aAun/e la di#"erare n" trad".




e8itată cel mai "lin de #en# lucru e#te #ă 4i 4nde"ărtăm cau6a &ie ea una "#iolo/ică&ilo6o&ică #au "olitică. * #u&eri &ără #ă &ie ne8oie e#te o ce#tiune mai de/rabă dema#oci#m dec>t de eroi#m.

Edit )ei##ko"&-Joel#on care era "ro&e#or de "#iolo/ie la ?ni8er#itatea din(eor/ia a a&irmat 4ntr-un articol de#"re lo/otera"ie că 7&ilo6o&ia noa#tră cea de toate6ilele de#"re i/iena mintală accentuea6ă &a"tul că omul trebuie #ă &ie &ericit căne&ericirea e#te un #emn de inada"tare. ?n a#t&el de #i#tem de 8alori ar "utea &iră#"un6ător de &a"tul că "o8ara ne&ericirii care nu "oate &i e8itată e#te #"orită dene&ericirea de a &i nefericit32. Gar 4ntr-un alt articol ;i-a a&irmat #"eran'a că lo/otera"ia7"oate aAuta la contracararea unor curente ne#ănătoa#e din cultura de a6i a Htatelor?nite unde #u&erindului incurabil i #e dau "rea "u'ine ;an#e de a #e #im'i m>ndru de#u&erin'a #a ;i de a o con#idera 4nnobilantă iar nu 4nAo#itoare 33 a#t&el 4nc>t el nunumai că e#te ne&ericit ci #e #imte ;i 8ino8at că nu e#te &ericit.

Hunt #itua'ii c>nd omul nu mai "oate #ă lucre6e #au #ă #e bucure de 8ia'ă< căciine8itabilitatea #u&erin'ei nu "oate &i niciodată controlată. *cce"t>nd "ro8ocarea de a#u&eri cu curaA 8ia5a are #en# ">nă la ultima #a cli"ită ;i 4;i "ă#trea6ă literalmente#en#ul ">nă la ca"ăt. Cu alte cu8inte #en#ul 8ie'ii e#te unul necondi'ionat "entru căinclude ciar ;i #en#ul "oten'ial al #u&erin'ei ce nu "oate &i e8itată.

%ermite'i-mi #ă aminte#c aici de#"re "robabil cea mai "ro&undă e"erien'ă "e care

am trăit-o 4n la/ărul de concentrare. Şan#ele de #u"ra8ie'uire erau de doar + la 2&a"t care "oate &i u;or 8eri&icat "e ba6a #tati#ticilor "reci#e3$. Bici măcar nu "ărea"o#ibil ;i deci cu at>t mai "u'in "robabil ca manu#cri#ul "rimei mele căr'i "e care 4la#cun#e#em #ub aină c>nd am aAun# la *u#cit6 #ă "oată &i #al8at. %rin urmaretrebuia #ă 4ndur ;i #ă de"ă;e#c "ierderea ace#tui "runc al min'ii mele. %ărea deci cănimeni ;i nimic nu-mi 8a #u"ra8ie'ui: nici măcar co"ilul "ro"riei mele />ndiriM *;acă m-am tre6it con&runtat cu 4ntrebarea dacă 4n a#t&el de 4m"reAurări 8ia'a mea nuera cum8a li"#ită 4n cele din urmă de orice #en#.

Bici nu a8eam măcar abar că la 4ntrebarea cu care mă con&runtam at>t de inten#ei#ta deAa un ră#"un# care mă a;te"ta ;i care urma #ă-mi &ie o&erit 4n cur>nd. *ce#tlucru #-a 4nt>m"lat ciar 4n momentul c>nd a trebuit #ă-mi "redau ainele "rimind

32 „Home Comment# on a Vienne#e Hcool o& %#_ciatr_ Te #ournal of $bnorml> and Social Psycology 1+ +,11 "". K+-K3 n" aut..33 70o/otera"_ and Ei#ten'ial *nal_#i# $cta Psycotera,peutica I +,1 "". +,3-2$ n" aut".3$ =n "rima "arte narati8ă a căr'ii #ale Experienţe din lagărul deconcentrare Frankl 8orbe;te de#"re;an#a lui de #u"ra8ie'uire ca &iind de 7una la două6eci. Bu "utem ;ti cu certitudine de ce a"are

acea#tă di&eren'ă 4n tet dar "utem emite i"ote6a că "e ba6a unor #tati#tici "reci#e Frankl a a&latulterior #crierii căr'ii 4n +,$K că ;an#ele lui nu erau de una la două6eci cum le a"recia#e "e 8remeac>nd era 4n la/ăr ci de una la două6eci ;i o"t n" trad..




4n #cimb 6dren'ele "ono#ite ale unui to8ară; de la/ăr care &u#e#e deAa trimi# lacamera de /a6are imediat du"ă #o#irea lui 4n /ara de la *u#cit6. =n #cimbulmultelor "a/ini ale manu#cri#ului meu am /ă#it 4n bu6unarul noilor mele aine o

"a/ină ru"tă dintr-o carte e8reia#că de ru/ăciuni "a/ină "e care #e a&la cea maiim"ortantă ru/ăciune e8reia#că: Sema ;srael+?. Cum #ă &i inter"retat eu o a#t&el de7coinciden'ă alt&el dec>t ca "e "ro8ocarea de a,mi trăi con8in/erile 4n loc doar deale a;terne "e >rtie9

=mi aminte#c că ia #curt tim" du"ă aceea a8u#e#em im"re#ia că 8oi muri 4n cur>nd.=n acea#tă #itua'ie critică totu;i eram "reocu"at de cu totul altce8a dec>t de ceea ce 4i"reocu"a "e cei mai mul'i dintre to8ară;ii mei. Ei #e 4ntrebau: 7Vom #u"ra8ie'ui oarela/ărului9 Căci dacă nu 8om #u"ra8ie'ui atunci nu are niciun ro#t #ă #u&erim 4n8reme ce 4ntrebarea care mă a#alta "e mine era: 7Toată acea#tă #u&erin'ă ;i moarteadin Aurul no#tru au ele oare un #en#9 Căci dacă nu au atunci #u"ra8ie'uirea n-areniciun ro#t< &iindcă o 8ia'ă al cărei #en# de"inde de o a#t&el de 4m"reAurare a&lată la8oia 4nt>m"lării - &a"tul dacă #că"ăm #au nu - n-ar merita trăită 4n cele din urmă.

!ROB9EE ET3C9I5ICE

%#iiatrul e#te abordat a#tă6i din ce 4n ce mai mult de "acien'i care 4l "un maide/rabă 4n &a'a unor "robleme omene;ti dec>t a unor #im"tome ne8rotice. ?nii

dintre cei care a"elea6ă a#tă6i la "#iiatru ar &i a"elat "e 8remuri la un "reot la un"a#tor #au la un rabin. =n 6ilele noa#tre ei re&u6ă ade#eori #ă #e adre#e6e unuiconducător reli/io# ;i 4n #cimb 4l con&runtă "e medic cu 4ntrebări de /enul: 7Ce#en# are 8ia'a mea9

O 9O>O8R3<

* dori #ă cite6 următorul eem"lu: odată mama unui băiat care muri#e la 8>r#ta de

++ ani a &o#t internată 4n #ec'ia mea du"ă o tentati8ă de #uicid. Dr. Yurt Youcourek i-a adre#at in8ita'ia de a "artici"a la un /ru" tera"eutic ;i #-a nimerit că eu am intrat 4n

4ncă"ere ciar 4n tim"ul "#iodramei "e care o conducea el. Femeia tocmai 4;ii#tori#ea 8ia'a. 0a moartea &iului ei rămă#e#e doar cu băiatul cel mai mareandica"at care #u&erea de "e urma unei "arali6ii in&antile. Hărmanul băiat trebuiade"la#at cu aAutorul unui #caun cu rotile. Ca atare mama #-a re8oltat 4m"otri8a#or'ii. C>nd 4n#ă a 4ncercat #ă #e #inucidă 4m"reună cu &iul #ău tocmai ace#t co"ilandica"at a 4m"iedicat-o< el iubea 8ia'aM %entru el 8ia'a a8ea #en#. De ce 4n#ă nu i

31 Cre6ul iudaic monotei#t: 7*#cultă G#raeleM Domnul Dumne6eul no#tru e#te #in/urul Domn:euteronom I$ n" trad..




"entru mama #a9 Cum #e "utea ca 8ia'a ei #ă mai aibă totu;i ro#t9 Ui cum am &i "ututnoi #ă o aAutăm #ă de8ină con;tientă de #en#ul 8ie'ii #ale9

@-am ame#tecat 4n di#cu'ie ;i im"ro8i6>nd am 4ntrebat o altă &emeie din /ru" ce8>r#tă are iar ea mi-a ră#"un#: 7Trei6eci de ani. Eu i-am re"licat: 7Bu nu ai trei6ecici o"t6eci de ani i eti "e "atul de moarte. Şi acum "ri8e;ti 4na"oi la 8ia'a ta o 8ia5ă

4n care n-ai a8ut co"ii dar 4n care te-ai bucurat de #ucce# &inanciar ;i de "re#ti/iu#ocial. *m in8itat-o #ă 4;i ima/ine6e ce ar &i #im'it 4ntr-o a#t&el de #itua'ie. 7Ce 'i-ai#"une 'ie 4n#ă'i9 Da'i-mi 8oie #ă cite6 ră#"un#ul ei a;a cum l-am 4nre/i#trat "e

bandă 4n tim"ul acelei ;edin'e tera"eutice. 7 am &o#t măritată cu un milionar amdu# o 8ia'ă u;oară 4mbel;u/ată ;i am trăit-o la maimumM *m &lirtat cu bărba'i i-ama'>'at cum mi-a "lăcutM =n#ă acum am o"t6eci de ani nu am co"ii ;i "ri8ind 4na"oi la8ia'a mea ca o &emeie bătr>nă ce #unt nu 8ăd ce ro#t a a8ut. De &a"t trebuie #ă #"uncă 8ia'a mea a &o#t un e;ecM *tunci am in8itat-o "e mama co"ilului andica"at #ă-;iima/ine6e de a#emenea că "ri8e;te 4na"oi la 8ia'a #a.

%ri8ind la 4ntrea/a ei 8ia'ă ca ;i cum #-ar &i a&lat "e "atul de moarte &emeia a "ututdintr-odată #ă 8adă #en#ul 8ie'ii ei un ro#t care includea ">nă ;i 4ntrea/a ei #u&erin'ă.Ca urmare 4i de8eni#e lim"ede că ">nă ;i o 8ia'ă #curtă ca aceea a băiatului #ău mort"rematur "utu#e #ă &ie at>t de "lină de bucurie ;i de dra/o#te 4nc>t a8u#e#e mai multro#t dec>t o 8ia'ă de o"t6eci de ani.

Du"ă o 8reme am continuat cu o altă 4ntrebare de data acea#ta adre#>ndu-mă 4ntre/ului /ru". =ntrebarea era dacă o maimu'ă &olo#ită la de68oltarea 8accinuluianti"oliomielitic ;i care din ace#t moti8 #u&eri#e nenumărate "unc'ii ar &i &o#t 4n#tare #ă "ricea"ă 8reodată #en#ul #u&erin'ei #ale. =n unanimitate 4ntre/ul /ru" ară#"un# că de#i/ur nu ar &i "utut. Cu inteli/en'a ei limitată nu ar &i "utut "ătrunde

4n lumea oamenilor adică 4n #in/ura lume 4n care #en#ul #u&erin'ei ei ar &i "utut &ide#lu;it. *tunci am 4m"in# lucrurile ;i mai de"arte 4ntreb>nd: 7Dar 4n ceea ce-l"ri8e;te "e om9 Hunte'i #i/uri că lumea noa#tră omenea#că e#te "unctul terminus 4nde8enirea co#mo#ului9 Be e#te oare cu ne"utin'ă #ă conce"em că mai ei#tă 4ncă o

altă dimen#iune o lume dincolo de lumea omului o lume 4n care 4ntrebarea de#"re#en#ul ultim al #u&erin'ei umane ;i-ar /ă#i ră#"un#ul9

"E5"U9 "U!RE

=n mod nece#ar #en#ul ultim de"ă;e;te ca"acită'ile intelectuale &inite ale omului. =nace#t contet 4n lo/otera"ie 8orbim de#"re un #u"er #en#. Ceea ce i #e cere omuluinu e#te a;a cum 4n8a'ă unii &ilo6o&i ei#ten'iali;ti #ă 4ndure li"#a de #en# a 8ie'ii ci

mai de/rabă #ă 4;i #u"orte inca"acitatea de a "rice"e 4n termeni ra'ionali #en#ulnecondi'ionat al 8ie'ii. %ogosul e#te mai "ro&und dec>t lo/ica.




?n "#iiatru care #are "e#te conce"tul de #u"ra#en# 8a &i mai de8reme #au mait>r6iu #t>nAenit de "acien'ii #ăi a;a cum mi #-a 4nt>m"lat ;i mie c>nd &eti'a mea la

8>r#ta de ;a#e ani m-a 4ntrebat: 7De ce 8orbim noi de#"re bunul Dumne6eu9 0a careeu i-am #"u#: 7Cu c>te8a #ă"tăm>ni 4n urmă ai &o#t bolna8ă de "oAar ;i bunulDumne6eu te-a 8indecat com"let. Totu;i &eti'a n-a &o#t mul'umită ;i mi-a re"licat:7!ine tăticule dar nu uita te ro/ că 4n "rimul r>nd mi-a trimi# "oAarulM

C>nd "acientul #tă "e terenul #olid al credin'ei nu #e "oate obiecta 4m"otri8autili6ării e&ectului tera"eutic al con8in/erilor #ale reli/ioa#e ;i "rin urmare nici

4m"otri8a a"elării la re#ur#ele #ale #"irituale. %entru a "utea &ace ace#t lucru"#iiatrul trebuie #ă #e "ună 4n locul "acientului. E#te eact ceea ce am &ăcut ;i euodată de "ildă c>nd un rabin din Euro"a de E#t a 8enit i mi-a #"u# "o8e#tea #a. =;i"ierdu#e #o'ia ;i cei ;a#e co"ii 4n la/ărul de concentrare de la *u#cit6 unde&u#e#eră /a6a'i iar acum de#co"eri#e că cea de-a doua #o'ie era #terilă. *m &ăcut oremarcă cum că "rocrearea nu e#te #in/urul ro#t 4n 8ia'ă căci atunci 8ia'a 4n#ă;iaAun/e li"#ită de #en# iar unui lucru li"#it de #en# nu i #-ar "utea da un #en# "rin#im"la lui "er"etuare. Totu;i rabinul 4;i e8alua #itua'ia 4n termenii di#"erării 4ncalitatea #a de e8reu ortodo di#"erarea lui &iind /enerată de &a"tul că nu a8ea un &iucare #ă "oată #"une @addis3I "entru el du"ă moartea #a.

Dar nici eu nu m-am dat bătut ;i am &ăcut o ultimă 4ncercare de a-l aAuta 4ntreb>ndu-

l dacă nu #"era #ă 4;i re8adă cei ;a#e co"ii 4n Cer. 0a 4ntrebarea mea ai i6bucnit 4nlacrimi i atunci a ie;it la i8eală ade8ăratul moti8 al de6nădeAdii #ale: mi-a e"licatcă de 8reme ce co"iii #ăi au murit ca martiri ne8ino8a'i3K ei au &o#t /ă#i'i 8rednici decel mai 4nalt loc din Cer "e c>nd el un om bătr>n ;i "ăcăto# nu #e "ute a a;te"ta #ăaAun/ă 4n acela;i loc. Totu;i n-am renun'at ;i i-am re"licat: 7Rabbi e#te ciar deneconce"ut că tocmai ace#ta e#te ro#tul "entru care ai #u"ra8ie'uit co"iilor tăi - ca #ă&ii "uri&icat "rin ace;ti ani de #u&erin'ă a#t&el 4nc>t de;i nu la &el de ne8ino8at ca ;ico"iii tăi totu;i #ă de8ii 8rednic de a-i 4nt>lni 4n Ceruri9 Bu e#te #cri# oare 4n Psalmică Dumne6eu "ă#trea6ă toate lacrimile noa#tre93 *;a că "robabil niciuna dintre

#u&erin'ele tale nu a &o#t 6adarnică. %entru "rima dată du"ă at>ta 8reme #-a #im'itm>n/>iat 4n #u&erin'a #a datorită ace#tui nou "unct de 8edere "e care i l-am "ututo&eri.

3I @addis sf0nt 4n aramaică e#te o ru/ăciune de /lori&icare ;i #&in'ire a Bumelui lui Dumne6eu &oartea#emănătoare "#almilor de laudă din Veciul Te#tament Tanac An" trad..3K

%B3iddus asem i"e. "entru "reamărirea Bumelui lui Dumne6eu n" aut..3 7Tu numeri "a;ii 8ie'ii mele de "ribea/< "une-mi lacrimile 4n burdu&ul tău: nu #unt ele #cri#e 4ncartea ta9 Psalmul 1I n" aut..




EFEERIT3TE3 VIE:II

0ucrurile care "ar #ă de#"oaie de #en# 8ia'a omului includ nu numai #u&erin'a ci ;imoartea. Bu 4ncete6 #ă re"et că #in/urele a#"ecte ale 8ie'ii cu ade8ărat e&emere #unt"oten'ialită'ile< dar de 4ndată ce #unt actuali6ate ele de8in realitate 4n ciar acelmoment< #unt #al8ate ;i li8rate trecutului unde #unt 4n #i/uran'ă ;i &erite dee&emeritate. Căci 4n trecut nimic nu e#te "ierdut de&initi8 ci totul e#te de"o6itat 4nmod ire8ocabil.

*#t&el e&emeritatea ei#ten'ei noa#tre cu niciun ci" nu o &ace #ă &ie &ără #en#.Dim"otri8ă ea 4ntemeia6ă re#"on#abilitatea noa#tră căci totul "i8otea6ă 4n Aurul&a"tului de a de8eni con;tien'i că "o#ibilită'ile #unt 4n mod e#en'ial tran6itorii. mulale/e "ermanent din mul'imea de "oten'ialită'i "re6ente< "e care dintre ace#tea le 8acondamna la ne&iin'ă ;i "e care le 8a actuali6a9 Ce ale/ere 8a de8eni realitate o dată"entru totdeauna o nemuritoare 7urmă 4n ni#i"ul tim"ului9 =n &iecare cli"ă omultrebuie #ă decidă &ie 4n bine &ie 4n rău cum 8a &i monumentul ei#ten'ei #ale.

De obicei &ire;te că omul ia 4n con#iderare numai miri;tea e&emerită'ii ;i trece cu8ederea /r>narele "line ale trecutului 4n care ;i-a #al8at o dată "entru totdeauna&a"tele bucuriile dar ;i #u&erin'ele. Bimic nu mai "oate &i nimicit< nimic nu mai"oate &i de#trămat. *; #"une că a fi fost e#te cel mai #i/ur mod de a &i.

0o/otera"ia 'in>nd cont de e&emeritatea &undamentală a ei#ten'ei umane nu e#te"e#imi#tă ci acti8i#tă3,. Ca #ă e"rimăm 4n mod "la#tic a#ta am "utea #"une că"e#imi#tul #e a#eamănă cu un om care #e uită cu teamă ;i tri#te'e cum calendarul #ăude "erete din care ru"e 4n &iecare 6i c>te o "a/ină de8ine tot mai #ub'ire cu &iecare6i. %e de altă "arte "er#oana care atacă "roblemele 8ie'ii 4n mod acti8 e#te a#emeneaunui om care dă la o "arte următoarea &ilă a calendarului ;i o a;a6ă &rumo# cu /riAădim"reună cu cele ru"te mai 4nainte du"ă ce a a;ternut "e #"atele ei c>te8a notede#"re 6iua re#"ecti8ă. El "oate re&lecta "lin de m>ndrie ;i #ati#&ac'ie la 4ntrea/a

bo/ă'ie cu"rin#ă 4n ace#te note la 4ntrea/a #a 8ia'ă "e care a trăit-o la maimum.Ce8a mai conta "entru el dacă ob#er8ă că 4mbătr>ne;te are el 8reun moti8 #ă-iin8idie6e "e tinerii "e care-i 8ede #au #ă #e />ndea#că "lin de no#tal/ie la tinere'ea #a"ierdută9 %entru ce #ă in8idie6e o "er#oană t>nără9 %entru "o#ibilită'ile "e careacea#ta le are "entru 8iitorul care 4i #tă 4nainte9 7Bu mul'ume#c 4;i 8a 6ice el. 7=nlocul "o#ibilită'ilor eu am realitatea trecutului meu nu numai realitatea muncii

3, ?n mod de a &i ener/ic 8i/uro# o atitudine o"timi#tă ;i "ro-acti8ă &a'ă de 8ia'ă n" trad..




ei. *ce#tea au &o#t de-aAun# #ă o 4m"iedice #ă e"erimente6e "lăcerea #eualămaimă deoarece &ăcu#e din or/a#m at>t obiectul inten'iei c>t ;i al aten'iei #ale 4nloc ca el #ă răm>nă un e&ect al dăruirii neinten'ionate ;i al "redării necondi'ionate

&a'ă de "artener. Du"ă un #curt tratament lo/otera"eutic aten'ia ;i inten'ia eiece#i8e de a e"erimenta or/a#mul au &o#t 7dere&lectate ca #ă introducem un noutermen lo/otera"eutic. C>nd aten'ia "acientei a &o#t redirectionată către obiectul"otri8it adică 4n#"re "artener or/a#mul #-a in#talat de la #ine 4n mod #"ontan$+.

0o/otera"ia 4;i &undamentea6ă tenica numită 7inten'ie "aradoală "e un dublu&a"t ;i anume că &rica "roduce tocmai lucrul de care "er#oana #e teme iari"erinten'ia &ace im"o#ibil tocmai lucrul "e care omul ;i-l dore;te. =n teteleredactate 4n limba /ermană am de#cri# inten'ia "aradoală 4ncă din anul +,3, $2. =nacea#tă abordare tera"eutică "acientul &obie e#te in8itat #ă inten'ione6e ciar ;inumai "entru o cli"ă #ă &acă tocmai lucrul de care #e teme.

%ermite'i-mi #ă 8ă de#criu un ca6. ?n t>năr medic a a"elat la mine din cau6a &ricii luide a tran#"ira. ri de c>te ori #e a;te"ta la o răbu&nire a tran#"ira'iei acea#tăanietate antici"atorie a #a era de-aAun# ca #ă "reci"ite o tran#"ira'ie ece#i8ă. %entrua "utea ru"e cercul 8icio# l-am #&ătuit "e "acient 4n e8entualitatea că #-ar 4nt>m"ladin nou #ă tran#"ire #ă decidă 4n mod deliberat #ă le arate celor din Aur c>t de mult"oate el #ă tran#"ire. #ă"tăm>nă mai t>r6iu a re8enit "entru a-mi #"une că de&iecare dată c>nd #e 4nt>lni#e cu o "er#oană care 4i declan;a teama antici"atorie 4;i

6i#e#e: 7%>nă acum tran#"iram doar un litru ei bine acum am de />nd #ă #cot dinmine cel "u'in de 6ece ori mai multă #udoareM Re6ultatul a &o#t că du"ă ce #u&eri#ede acea#tă &obie 8reme de "atru ani acum du"ă o #in/ură ;edin'ă tera"euticăreu;i#e #ă #e elibere6e de teama #a 4n numai o #ă"tăm>nă.

Cititorul 8a remarca &a"tul că "rocedura con#tă 4n ră#turnarea atitudinii "acientului&rica #a &iind 4nlocuită de o dorin'ă "aradoală. (ra'ie ace#tui tratament #e ia tocmai8>ntul din ">n6ele anietă'ii. Totu;i o a#t&el de "rocedură trebuie #ă #e &olo#ea#că deacea ca"acitate #"eci&ic umană de deta;are &a'ă de #ine 4n#u;i inerentă #im'ului

umorului. *cea#tă ca"acitate &undamentală a omului de a #e deta;a de #ine #eactuali6ea6ă ori de c>te ori #e a"lică tenica lo/otera"eutică "e care o numim inten'ie"aradoală. =n acela;i tim" "acientul de8ine ca"abil #ă a;e6e o di#tantă 4ntre #ine ;ine8ro6a #a. =n cartea lui (ordon ). *ll"ort Te ;ndividual and is !eligion /ă#im o

$+ %entru tratarea ca6urilor de im"oten'ă #euală a &o#t "u#ă la "unct o tenicălo/otera"eutică#"eci&ică ba6ată "e teoria i"erinten'iei ;i i"erre&lec'iei i"eraten'iei a;a cum am creionat-o mai#u# Viktor E. Frankl 7Te "lea#ure "rinci"ie and #eual neuro#i# Te internaţional 5ournal of sexology 8ol. 1 nr. 3 \+,12] "". +2-+3. De#i/ur nu "utem trata aici teoria re#"ecti8ă 4n acea#tă #curtă

"re6entare a "rinci"iilor lo/otera"iei n" aut..$2 Viktor E. Frankl 7Our medikamento#en ?nter#tiit6un/ der %#_cotera"ie bei Beuro#en ScCeizer $rciv fur 1eurologie und Psyciatrie 8ol. $3 "". 2I-3+. Psyciatrie 8ol. $3 "". 2I-3+ n" aut..




normală. 0a internarea 4n #ec'ia de neurolo/ie de la /ienna Poli3lini3 <ospital ea nemărturi#ea: 7Via'a mea a &o#t un iad. Landica"ată din "ricina com"ul#iei ;i aob#e#iei #ale bacterio&obice 6ăcea 4n "at 6iua 4ntrea/ă ne&iind 4n #tare #ă de#&ă;oare

nici o acti8itate "rin ca#ă. B-ar core#"unde ade8ărului #ă #"unem că a#tă6i e#te liberăde orice #im"tome căci o ob#e#ie "oate oric>nd #ă-i rea"ară 4n minte. Totu;i e#te 4n#tare 7#ă r>dă de ob#e#ia ei du"ă cum ea 4n#ă;i mărturi#e;te< "e #curt e#te 4n #tare#ă a"lice inten'ia "aradoală.

Gnten'ia "aradoală "oate &i a"licată ;i 4n ca6ul tulburărilor de #omn. Teama că nu"oate dormi$$ duce la i"erinten'ia de a adormi care la r>ndul ei &ace ca "acientulciar #ă nu "oată adormi. %entru a de"ă;i acea#tă &rică #&ătuie#c de obicei "acientul#ă 4ncerce nu #ă doarmă ci mai de/rabă #ă 4ncerce #ă &acă "e do# adică #ă #tea trea6c>t mai mult tim" "o#ibil. Cu alte cu8inte i"erinten'ia de a adormi care #e na;tedin teama antici"atorie a "acientului că nu e#te 4n #tare #ă doarmă trebuie 4nlocuităcu inten'ia "aradoală de a nu adormi care 8a &i urmată cur>nd de #omn.

De;i inten'ia "aradoală nu e#te un "anaceu răm>ne totu;i un in#trument util 4ntratarea tulburărilor ob#e#i8-com"ul#i8e ;i &obice 4n #"ecial 4n ca6urile marcate deanietate antici"atorie. @ai mult ea e#te un in#trument "entru tera"ia de #curtădurată. Totu;i nu trebuie #ă #e tra/ă conclu6ia că o a#t&el de tera"ie "e termen#curtare 4n mod nece#ar e&ecte tera"eutice tem"orare. ?na dintre 7cele mai obi;nuiteilu6ii ale ortodoiei &reudiene ca #ă 4l cităm "e Emil *. (uteil 7e#te că

durabilitatea re6ultatelor de"inde de lun/imea tera"iei$1. =n &i;ierele mele #e /ă#e;tede "ildă un ra"ort medical de#"re un "acient 4n ca6ul căruia am &olo#it inten'ia"aradoală cu mai bine de 2 de ani 4n urmă 4n#ă e&ectul tera"eutic #-a do8edit a &i"ermanent.

?nul dintre lucrurile cele mai remarcabile e#te acela că inten'ia "aradoală e#tee&icientă indi&erent de ba6a etiolo/ică a ca6ului tratat. *#ta con&irmă o a&irma'ie&ăcută c>nd8a de Edit )ei##ko"&-Joel#on: 7De;i "#iotera"ia tradi'ională a in#i#tatca"racticile tera"eutice #ă &ie 4ntemeiate "e de#co"erirea etiolo/iei e#te totu;i "o#ibil

ca 4n co"ilărie ne8ro6ele #ă &ie declan;ate de anumi'i &actori 4n 8reme ce cu totul al'i&actori inter8in ca #ă le #u"rime la 8>r#ta adultă$I.

=n ce "ri8e;te cau6a actuală a ne8ro6elor dincolo de elementele con#tituti8e ale"acientului &ie ele de natură #omatică &ie "#iică a#t&el de mecani#me de feedbac3

$$ =n maAoritatea ca6urilor teama că "acientul nu "oate dormi #e datorea6ă necunoa;terii de cătreace#ta a &a"tului că or/ani#mul are /riAă el 4n#u;i #ă-;i a#i/ure "erioada minimă de #omn de care are

4ntr-ade8ăr ne8oie n" aut".$1

$merican #ournal of Psycoterapy + +,1I ". +3$ n" aut..$I 7Home Comment# on a Vienne#e Hcool o& %#_ciatr_ Te #ournal of $bnormal and Social Psycology 1+ +,11 "". K+-K3 n" aut..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ,

"recum anietatea antici"atorie "ar #ă &ie un &actor "ato/en maAor. ?nui anumit#im"tom 4i core#"unde o &obie &obia declan;ea6ă #im"tomul ;i #im"tomul la r>ndul#ău 4ntăre;te &obia. ?n lan' #imilar de e8enimente #e "oate ob#er8a ;i 4n ca6urile

ob#e#i8-com"ul#i8e 4n care "acientul #e lu"tă cu ideile care 4l b>ntuie$K

. De aceea el le#"ore;te "uterea cu care 4l tulbură deoarece "re#iunea "roduce o contra"re#iune. Gar#im"tomele #unt 4ntărite din nouM %e de altă "arte de 4ndată ce "acientul 4ncetea6ă #ămai lu"te cu ob#e#iile #ale ;i 4n #cimb 4ncearcă #ă le ridiculi6e6e trat>ndu-le 4n modironic a"lic>nd inten'ia "aradoală cercul vicios este întrerupt #im"tomele #cad 4ninten#itate ;i 4n cele din urmă #e atro&ia6ă. =n ca6ul &ericit 4n care nu ei#tă un 8idei#ten'ial care #ă #timule6e ;i #ă declan;e6e #im"tomele "acientul nu numai că 8areu;i #ă-;i ridiculi6e6e teama ne8rotică ci 8a ;i reu;i #-o i/nore "e de"lin 4n cele dinurmă.

Du"ă cum 8edem anietatea antici"atorie trebuie contracarată "rintr-o inten'ie"aradoală< i"erinten'ia ca ;i i"er-re&lec'ia trebuie contracarate "rin dere&lec'ie<dere&lec'ia 4n#ă nu e#te 4n cele din urmă "o#ibilă dec>t "rin orientarea "acientuluicătre 8oca'ia #a #"eci&ică ;i #"re mi#iunea 8ie'ii #ale$. Bu "reocu"area de #ine ane8roticului &ie că e#te 8orba de milă &ie de di#"re' ru"e cercul 8icio#. Ceia8indecării e#te tran#cenderea de #ineM

5EVRO=3 CO9ECTIV<

Fiecare e"ocă are "ro"ria #a ne8ro6ă colecti8ă ;i are ne8oie de "ro"ria #a"#iotera"ie "entru a-i &ace &a'ă. Vidul ei#ten'ial care e#te ne8ro6a de ma#ă a"re6entului "oate &i de#cri# ca o &ormă "ri8ată ;i "er#onală de niili#m< căciniili#mul "oate &i de&init dre"t acel "unct de 8edere care a&irmă că ei#ten'a nu arero#t. =n ceea ce "ri8e;te "#iotera"ia ea nu 8a &i niciodată 4n mă#ură #ă &acă &a'ăace#tei #tări de lucruri "e #cară lar/ă dacă nu #e &ere;te de im"actul ;i in&luen'aorientărilor contem"orane ale &ilo6o&iei niili#te< altminteri ea 8a re"re6enta un#im"tom al ne8ro6ei colecti8e 4n loc #ă-i &ie de leac ace#teia. %#iotera"ia nu doar că

8a re&lecta &ilo6o&ia niili#tă ci totodată de;i din nebă/are de #eamă ;i "e ne#im'ite 4i 8a comunica "acientului o ima/ine a omului care e#te mai de/rabă o caricaturădec>t ade8ărata #a ima/ine.

$K *ce#t &a"t e#te ade#eori moti8at de teama "acientului că ob#e#iile #ale indică o "#io6ă iminentădacă nu ciar una deAa in#talată< "acientul nu e#te contient de &a"tul em"iric că ne8ro6a ob#e#i8-com"ul#i8ă mai de/rabă 4n imuni6ea6ă 4m"otri8a unei "#io6e dec>t 4l e"une la acea#ta n" aut..$

*cea#tă con8in/ere e#te #"riAinită ;i de *ll"ort care a #"u# odată: 7De 4ndată ce lu"ta #e mutădin#"re con&lict 4n#"re ni;te #co"uri altrui#te 8ia'a 4n 4ntre/ul ei #e ameliorea6ă ciar dacă ne8ro6a #-ar "utea #ă nu di#"ară niciodată com"let op" cit. ". ,1 n" aut..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ,2

e#te 4n "ericol #ă de/enere6e 4ntr-un #im"lu ca"riciu dacă nu e#te 8ie'uită 4n termeniire#"on#abilită'ii. *ce#ta e#te moti8ul "entru care am recomandat ca Statuia %ibertăţiide pe &oasta de Est să îi fie adăugată o Statuie a !esponsabilităţii pe &oasta de /est?D.

CRE=U9 EU !"I?I3TRIC

Bu #e "oate conce"e nimic care #ă 4l condi'ione6e 4ntr-at>t de mult "e om 4nc>t #ă 4lla #e &ără nici cea mai mică urmă de libertate. De aceea 4n ca6urile ne8rotice ;i ciar

4n cele "#iotice omului tot 4i răm>ne o rămă;i'ă de libertate oric>t ar &i ea delimitată. =ntr-ade8ăr nucleul cel mai lăuntric al "er#onalită'ii "acientului nu e#te nicimăcar atin# de "#io6ă.

"er#oană "#iotică incurabilă "oate #ă 4;i "iardă ca"acitatea de a &unc'iona dar #ă 4;i "ă#tre6e demnitatea #a de om. *ce#ta e#te cre6ul meu "#iiatric. Fără el a;con#idera că nu merită #ă &iu "#iiatru. De dra/ul cui a; &i9 Doar de dra/ulma;inăriei creierului di#tru#ă care nu "oate &i re"arată9 Dacă "acientul nu ar &i maimult dec>t at>t eutana#ia ar &i Au#ti&icată.

!"I?I3TRI3 REU35I=3T<

%rea multă 8reme - de &a"t tim" de o Aumătate de #ecol - "#iiatria a 4ncercat #ăinter"rete6e mintea omului mai de/rabă ca "e un mecani#m ;i 4n con#ecin'ă 4n#ă;itera"ia bolilor mintale mai de/rabă 4n termenii unei tenici. Eu cred că ace#t 8i# a&o#t nutrit 4ndeaAun# de mult tim". Ceea ce 4nce"e #ă miAea#că acum la ori6ont nu#unt "remi#ele unei medicine "#iolo/i6ate ci mai mult cele ale unei "#iiatriiumani6ate.

Totu;i un medic care ar continua #ă 4;i concea"ă rolul 4n "rimul r>nd ca &iind unulde tenician ar mărturi#i "rin acea#ta că el nu 8ede 4n "acientul #ău nimic mai mult

dec>t o ma;inărie 4n loc #ă "ercea"ă dincolo de boală &iin'a lui umanăM

Fiin'a umană nu e#te un lucru "rintre altele< lucrurile #e determină unele "e altele 4n8reme ce omul #e autodetermină. Ceea ce el de8ine - 4n limitele 4n6e#trării #ale ;i alemediului 4n care #e a&lă - e#te ceea ce el a &ăcut din #ine 4n#u;i. =n la/ărele deconcentrare de "ildă 4n ace#te laboratoare 8ii 4n ace#t loc al 4ncercărilor am 8ă6ut ;imărturi#im că unii dintre to8ară;ii no;tri #-au com"ortat a#emeni "orcilor 4n 8remece al'ii #-au "urtat ca #&in'ii. mul "oartă 4n #ine ambele "oten'ialită'i< "e care dintreace#tea o actuali6ea6ă de"inde de deci6iile #ale iar nu de condi'iile 4n care #e /ă#e;te.

52 * Htatelor ?nite ale *mericii n" trad..




(enera'ia noa#tră e#te reali#tă căci am aAun# #ă cunoa;tem omul aa cum e#te el 4nrealitate. =n cele din urmă omul e#te acea &iin'ă care a in8entat camerele de /a6are de

la *u#cit6M

Dar el e#te deo"otri8ă ;i &iin'a care a intrat 4n ace#te camere de /a6are cu ca"ul #u#cu ru/ăciunea Tatăl nostru #au Sema ;srael?+ "e bu6ele #ale.

!ost*aţă 2in %/0

Pledoarie pentruoptimismul tragic1$

=n amintirea lui Edit )ei##k""&-Joel#on ale cărei e&orturi de "ionierat 4n #&eralo/otera"iei 4n H?* au 4nce"ut 4ncă din +,11 ;i ale cărei contribu'ii 4n domeniu au&o#t ine#timabile. =nainte de toate #ă ne 4ntrebăm ce ar trebui #ă 4n'ele/em "rin7o"timi#m tra/ic9 %e #curt 4n#eamnă că cine8a e#te ;i răm>ne o"timi#t 4n "o&ida7triadei tra/ice a;a cum e#te ea numită 4n lo/otera"ie triadă care e#te &ormată deacele a#"ecte ale ei#ten'ei umane care "ot &i circum#cri#e de: + #u&erin'ă 28ino8ă'ie 3 moarte. De &a"t ace#t ca"itol ridică 4ntrebarea: cum e#te "o#ibil #ă#"unem 7da 8ie'ii11 4n "o&ida ace#tor lucruri9 Hau ca #ă &ormulăm alt&el 4ntrebarea:

cum #e "oate ca 8ia'a #ă 4;i "ă#tre6e #en#ul "oten'ial 4n "o&ida a#"ectelor #ale tra/ice9=n ultimă in#tan'ă 7a #"une da 8ie'ii 4n "o&ida a orice ca #ă &olo#e#c o &ra6ă carecu"rinde titlul unei căr'i de-a mele #cri#ă 4n limba /ermană "re#u"une că 8ia'a are 4nmod "oten'ial #en# 4n orice condi'ii ciar ;i 4n cele mai nenorocite. Gar ace#t &a"t lar>ndul #ău "re#u"une ca"acitatea omului de a tran#&orma 4n mod creati8 a#"ectelene/ati8e ale 8ie'ii 4n ce8a "o6iti8 ;i con#tructi8. Cu alte cu8inte ceea ce contea6ă e#te#ă #co'i ce-i mai bun din orice #itua'ie. *ce#tce-i mai bun e#te ceea ce 4n limbalatină #e ceamă optimum - de aici ;i moti8ul "entru care 8orbe#c de#"re un o"timi#mtra/ic adică de#"re un o"timi#m 4n &a'a tra/ediei ;i care #e re&eră la "oten'ialul

uman care la cotele #ale cele mai 4nalte ne "ermite 4ntotdeauna: + #ă tran#&ormăm

13 Sema ;srael - cre6ul iudaic a;a cum a"are 4n Tora e8r. ^ 4n8ă'ătura alcătuită din "rimele 1 căr'iale Veciului Te#tament atribuite lui @oi#e: 7Hă iube;ti "e Domnul Dumne6eul tău cu toată inima tacu tot #u&letul tău ;i cu toată "uterea ta :euteronom I1 n" trad..1$ *ce#t ca"itol #e ba6ea6ă "e o con&erin'ă "e care am 'inut-o la cel de-al Treilea Con/re# de0o/otera"ie la ?ni8er#itatea Re/en#bur/ 4n (ermania de Ve#t 4n iunie +,3 n" aut..11 =n cultura e8reia#că 8ia'a re"re6intă du"ă Dumne6eu 8aloarea #u"remă. Bu 4nt>m"lător Frankl"ro8enind dintr-o &amilie ari#tocratică cu 8eci tradi'ii rabinice Ra#i @aalal din "artea mamei 8a&i &o#t educat 4n #"iritul "re'uirii 8ie'ii. Bumai Dumne6eu are "uterea #ă cree6e ;i #ă dea 8ia'ă deci

numai El are dre"tul #ă o ia. *cea#tă con8in/ere &undamentală l-a aAutat "e Frankl #ă nu recur/ă 4ntim"ul deten'iei #ale la #olu'ia ultimă 7#ă nu #e arunce 4n #>rme. E8reii 4;i urea6ă &rec8ent ;itoa#tea6ă cu bucurie: %e caim> - 7%entru 8ia'ăM n" trad..




deci6ia. Şi 4n cli"ele acelea #e "etrecea ce8a ti"ic: de unde8a din &undul bu6unarului#coteau o 'i/ară "e care o 'inu#eră a#cun#ă ">nă atunci ;i 4nce"eau #ă &ume6e. *tuncinouă celorlal'i ne de8enea lim"ede că 4n următoarele $ de ore o #ă-i 8edem

murind. rientarea lor către un #en# #e diminua ;i 4n con#ecin'ă controlul 4l "reluacăutarea "lăcerii imediate.

Bu ne aduce oare acea#ta aminte de un &a"t "aralel unul cu care ne con&runtăm 6i de6i9 @ă />nde#c la tinerii care "e "lan mondial ciar 8orbe#c de#"re ei 4n;i;i cade#"re /enera'ia 7&ără 8iitor. Be/re;it nu la o 'i/ară a"elea6ă ei ci la dro/uri.

De &a"t tabloul dro/urilor e#te un a#"ect al unui &enomen de ma#ă re#"ecti8#entimentul li"#ei de #en# care e#te "ro8ocat de ne4m"linirea ne8oilor noa#treei#ten'iale ;i care a de8enit la r>ndul #ău un &enomen uni8er#al 4n #ocietateanoa#tră indu#triali6ată. *#tă6i nu numai lo/otera"eu'ii a&irmă că #entimentul li"#eide #en# Aoacă un rol din ce 4n ce mai mare 4n etiolo/ia ne8ro6ei a;a cum o #"uneGr8in D. Xallom de la ?ni8er#itatea Htan&ord 4n Existenţial Psycoterapy: 7Din $ de"acien'i care nece#ită tera"ie 4ntr-o clinică "#iiatrică... +2 adică 3N au "roblememaAore le/ate de /ă#irea #en#ului a;a cum o arată at>t autoa"recierile c>t ;itera"eu'ii ;i di8er;ii anali;ti inde"enden'i1I. 0a mii de kilometri di#tan'ă de %alo*lto #itua'ia di&eră doar cu un "rocent< cele mai recente #tati#tici "ertinente indică&a"tul că 4n Viena 2,N din "o"ula'ie #e "l>n/e că 4i li"#e;te #en#ul 8ie'ii.

=n ceea ce "ri8e;te cau6a #entimentului li"#ei de #en# #-ar "utea #"une de;i 4ntr-omanieră &oarte #im"li&icată că oamenii au 4ndeaAun# ca #ă trăia#că dar nu ;i "entruce #ă trăia#că. *u miAloacele dar le li"#e;te #en#ul. Be/re;it unora le li"#e#c ciar ;imiAloacele. @ă />nde#c 4n #"e'ă la mul'imea de ;omeri de a#tă6i. Cu 1 de ani 4nurmă am "ublicat un #tudiu1K con#acrat unui anumit ti" de de"re#ie "e care amob#er8at-o la "acien'ii tineri care #u&ereau de ceea ce eu am numit 7ne8ro6a;omaAului. Şi am "utut arăta că acea#tă ne8ro6ă "ro8enea 4ntr-ade8ăr dintr-o dublăidenti&icare eronată: a &i &ără #er8iciu era totuna cu a &i inutil iar a &i inutil era totunacu o 8ia'ă &ără #en#. Ca urmare ori de c>te ori am reu;it #ă-i con8in/ "e "acien'i #ă

#e im"lice ca 8oluntari 4n or/ani6a'ii de tineret 4n educa'ia adul'ilor 4n #er8iciul bibliotecilor "ublice ;i alte a#emenea cu alte cu8inte de 4ndată ce ei au 4nce"ut #ă-;ium"le #ur"lu#ul de tim" liber cu ni;te acti8ită'i ne"lătite dar "line de #en# de"re#iaa di#"ărut cu toate că #itua'ia lor economică nu #-a modi&icat iar li"#urile lor aurăma# acelea;i. *de8ărul e#te că omul nu trăie;te doar din aAutorul de ;omaA.

1I

!a#ic !ook# Be Xork +, ". $$ n" aut..1K 7)irt#ca&t#kri#e und Heelenleben 8om Htand"unkt de# Ju/endberater# Sozialarztlice !undscau 8ol. $ +,33 "". $3-$I n" aut..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ,I

*lături de ne8ro6a ;omaAului care e#te declan;ată de #itua'ia #ocio-economică aindi8idului mai ei#tă ;i alte ti"uri de de"re#ie ale căror cau6e "ot &i /ă#ite 4ntulburările "#iodinamice #au biocimice de la ca6 la ca6. De aceea at>t

"#iotera"ia c>t ;i &armacotera"ia #unt indicate "entru &iecare 4n "arte. %ri8itor la#entimentul li"#ei de #en# nu trebuie #ă #că"ăm din 8edere ;i #ă uităm &a"tul căace#ta per se nu re"re6intă o "roblemă de "atolo/ie. =n loc #ă re"re6inte un #emn #auun #im"tom de ne8ro6ă el e#te a; #"une do8ada umanită'ii indi8idului. Dar de;i#entimentul li"#ei de #en# nu e#te "ro8ocat de nimic "atolo/ic el ar "utea cau6a oreac'ie "atolo/ică. Cu alte cu8inte e#te "oten'ial "ato/en. Hă luăm doar #indromulne8rotic de ma#ă at>t de ră#">ndit 4n r>ndul tinerei /enera'ii: ei#tă am"le do8e6iem"irice că cele trei &a'ete ale ace#tui #indrom - de"re#ia a/re#i8itatea ;i de"enden'a- #e datorea6ă acelui &a"t "e care 4n lo/otera"ie 4l numim 78id ei#ten'ial un#entiment de /ol lăuntric ;i li"#ă de #en#.

Bu "utem trece cu 8ederea &a"tul că nu toate #itua'iile de de"re#ie 4;i au cau6a 4n#entimentul li"#ei de #en# nici ciar #uicidul - la care de"re#ia conduce uneori - ;inici nu re6ultă nea"ărat dintr-un 8id ei#ten'ial. Dar ciar dacă nu toate ca6urile de#uicid "re#u"un un #entiment de li"#ă de #en# #e "rea "oate ca im"ul#ul indi8iduluide a-;i lua 8ia'a #ă &i "utut &i de"ă;it dacă el ar &i de8enit con;tient că ei#tă un #en#;i un #co" "entru care merită #ă trăia#că.

Dacă deci o "uternică orientare către #en# Aoacă un rol deci#i8 4n "re8enirea

#uicidului ce "utem #"une de#"re inter8en'ia medicului 4n ca6urile 4n care ei#tă unri#c #uicidar9 =n tinere'e am lucrat 8reme de "atru ani 4n cel mai mare #"ital din*u#tria ;i ră#"undeam de "a8ilionul unde #e /ă#eau "acien'ii care #u&ereau dede"re#ii #e8ere mul'i dintre ei &iind #"itali6a'i du"ă o tentati8ă de #uicid. C>nd8aam &ăcut un calcul din care re6ulta că trebuie #ă &i con#ultat 4n Aur de două#"re6ecemii de "acien'i 4n ace;ti "atru ani. *m acumulat deci o e"erien'ă care 4mi &olo#e;teori de c>te ori am de-a &ace cu un "acient care e#te e"u# ri#cului de #uicid. ?nuia#t&el de om 4i e"lic ceea ce "acien'ii mi-au #"u# de nenumărate ori re#"ecti8 c>t demul'umi'i #unt că 4ncercarea lor de #uicid a dat /re;. 0a #ă"tăm>ni luni #au ani du"ă

tentati8a lor de #uicid ace;tia mi-au mărturi#it că ei#ta o #olu'ie la "roblema lor unră#"un# la 4ntrebarea lor un #en# 4n 8ia'a lor. Şi 4mi continui e"lica'ia a#t&el: 7Ciardacă numai 4n unu la mie din ca6uri #-ar "roduce o a#t&el de #cimbare 4n bine cinear "utea /aranta că nu #e 8a 4nt>m"la la &el ;i 4n ca6ul tău mai de8reme #au mait>r6iu9 Dar mai 4nainte de toate tu trebuie #ă trăie;ti "entru a "utea a"uca 6iua 4ncare #e 8a 4nt>m"la ace#t &a"t deci trebuie #ă #u"ra8ie'uie;ti "entru a a"uca 6oriiacelei 6ile ;i din momentul ace#ta re#"on#abilitatea "entru a #u"ra8ie'ui 4'i re8inecli"ă de cli"ă.

%ri8itor la cea de a doua &a'etă a #indromului ne8rotic de ma#ă - a/re#i8itatea -"ermite'i-mi #ă 8ă relate6 e"erimentul "e care l-a &ăcut Carol_n )ood Heri&. Ea a



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ,K

reu;it #ă "ro8oace 4n mod arti&icial a/re#i8itate 4ntre ni;te /ru"uri de băie'i cerceta;i;i a ob#er8at că a/re#i8itatea #-a diminuat doar atunci c>nd adole#cen'ii #-au dedicatunui #co" colecti8 de "ildă #coaterea din noroi a unei căru'e cu care li #e aducea

m>ncarea 4n tabără. !ru#c ei nu numai că au &o#t "ro8oca'i ci ;i uni'i de un ro#t "ecare trebuiau #ă 4l 4m"linea#că1.

=n ceea ce "ri8e;te al treilea element de"enden'a 4mi aminte#c de de#co"eririle"re6entate de *nnemarie 8on For#tme_er care ob#er8a#e că a;a cum reie;ea dine"erimente ;i #tati#tici ,N dintre alcoolicii "e care 4i a8u#e#e #ub ob#er8a'ie#u&eri#eră de un #entiment abi#al de li"#ă de #en#. Dintre ca6urile de de"enden'i dedro/uri #tudiate de Htanle_ Yri""ner to'i de"enden'ii +N din ca6uri con#ideraucă 78ia'a "are a &i &ără ro#tM.

*cum aide'i #ă re8enim la ce#tiunea #en#ului 4n#u;i. %entru 4nce"ut a; dori #ăclari&ic &a"tul că 4n "rimul r>nd lo/otera"eutul #e ocu"ă de #en#ul "oten'ial inerentcare dormitea6ă 4n &iecare #itua'ie de 8ia'ă căreia indi8idul trebuie #ă-i &acă &a'ă. Deaceea nu 8oi di#cuta aici de#"re #en#ul 8ie'ii omului 4n /eneral de;i nu conte#t&a"tul că ei#tă un a#t&el de #en# "e termen lun/. Voi a"ela la o analo/ie. Hă ne/>ndim la un &ilm - el e#te &ormat din mii ;i mii de cadre di#tincte &iecare dintreace#tea a8>nd lo/ica ;i #emni&ica'ia #a "ro"rie< totu;i 4n'ele#ul &ilmului 4ninte/ralitatea lui nu "oate &i de#lu;it ">nă ce nu 8edem ultima #ec8en'ă. Deo"otri8ănu "utem 4n'ele/e &ilmul &ără a de#lu;i mai 4nt>i &iecare com"onentă a #a &iecare

cadru 4n "arte. Bu e#te tot aa i cu 8ia5a9 Hen#ul &inal al 8ie'ii nu ni #e re8elea6ă eloare dacă e#te ca ace#t lucru #ă #e 4nt>m"le doar la ca"ătul ei 4n "ra/ul mor'ii9 Şioare #en#ul ace#ta &inal al 8ie'ii nu de"inde el de &a"tul dacă &iecare #en# "oten'ial al&iecărei #itua'ii de 8ia'ă 4n "arte a &o#t #au nu actuali6at cel mai bine 4n &unc'ie decuno;tin'ele i credin'a omului9

Fa"t e#te că din "unct de 8edere al lo/otera"iei #en#ul ;i "erce"erea lui #e /ă#e#c 4ntotalitate "e "ăm>nt< ele nici nu "lute#c unde8a "rin aer ;i nici nu #unt 6ă8or>te

4ntr-un turn de &ilde;. Fără nici o e6itare a; locali6a co/ni'ia #en#ului – a #en#ului

"er#onal 4ntr-o #itua'ie concretă - la Aumătatea drumului dintre o e"erien'ă de ti"ul7aa 4n acord cu conce"'ia lui Yarl !uler1, ;i o "erce"'ie de ti" GestaltI #ă 6icem

1 %entru mai multe detalii "ri8itoare la ace#t e"eriment 8e6i Viktor E. Frankl Te nconscious God Be Xork Himon and Hcu#ter +,K ". +$< ;i Viktor E. Frankl Te neard &ry for -eaning BeXork Himon and Hcu#ter +,K ". 3I n" aut..1, Yarl !uler +K,-+,I3 - "#iolo/ /erman recuno#cut "entru lucrările #ale de#"re Gestalt n. trad..I =n /ermană Gestalt 4n#eamnă 7&ormă 7ci" 7&i/ură. =n en/le6ă e#te &olo#it ade#eori cu #en#ul de74ntre/ #au 7inte/ralitate. %#iolo/ia Gestaltului #u#'ine că "rinci"iul de &unc'ionare a creierului e#teunul oli#tic "aralel ;i analo/ a8>nd tendin'a de a #e auto-or/ani6a ;i că 4ntre/ul e#te mai mult dec>t

#uma "ăr'ilor care 4l alcătuie#c. E&ectul Gestaltului #e re&eră la ca"acitatea #im'urilor noa#tre de a da&ormă 4n #"ecial c>nd e 8orba de recunoa;tere 8i6uală a &ormelor &i/urilor 4n&ă'i;ărilor "ri8ite 4nan#amblul lor ;i care re"re6intă altce8a dec>t #uma elementelor com"onente. Cu to'ii 8om &i trăit



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ,,

#tabile;te ecilibrul 4n ra"ort cu accentul "e care 4l "unem "e lumea eterioară areali6ărilor 4n de&a8oarea lumii lăuntrice a e"erien'eiI$.

Totu;i cea mai im"ortantă e#te cea de-a treia cale care conduce #"re #en# 4n 8ia'ă:ciar ;i 8ictima cea mai neaAutorată a&lată 4n #itua'ia cea mai de6nădăAduităcon&runtată cu o #oartă "e care n-o mai "oate #cimba #e "oate 4năl'a mai "re#u# de#ine "oate cre;te dincolo de #ine 4n#ă;i ;i a#t&el #e "oate #cimba "e #ine. ?n a#t&elde om "oate tran#&orma o tra/edie "er#onală 4ntr-o 8ictorie. Din nou Edit)ei##ko"&-Joel#on e#te cea care a;a cum am men'ionat anterior la "a/ina +2I a date"re#ie #"eran'ei că lo/otera"ia 7ne "oate aAuta #ă contracarăm anumite curentene#ănătoa#e din cultura de a#tă6i a Htatelor ?nite care 4i acordă omului a&lat 4n#u&erin'ă ;an#a "rea mică de a &i m>ndru de #u&erin'a #a ;i de a aAun/e a#t&el #ă ocon#idere ca duc>nd la 4nnobilarea iar nu la 4nAo#irea lui a;a 4nc>t re#"ecti8ul 7nunumai că e#te ne&ericit ci #e #imte ;i 8ino8at că nu e#te &ericit.

Vreme de un #&ert de #ecol am condu# #ec'ia de neurolo/ie a unui mare #"ital ;i "otde"une mărturie de#"re ca"acitatea "acien'ilor mei de a tran#&orma neca6urile lor 4nreali6ări "er#onale. %e l>n/ă e"erien'a mea "ractică ei#tă ;i alte e8iden'e em"iricecare #u#'in "o#ibilitatea omului de a /ă#i un #en# 4n #u&erin'ă. Cercetătorii de la Xale?ni8er#it_ Hcool o& @edicine 7au &o#t im"re#iona'i de mul'imea "ri6onierilor deră6boi americani din Vietnam care de;i au a&irmat lim"ede că "ri6onieratul lor a &o#tetraordinar de #tre#ant - 4n'e#at de torturi boli &oamete ;i i6olare la carceră -

totu;i... au bene&iciat de "e urma e"erien'ei "ri6onieratului "e care l-au "ri8it ca "eo eta"ă 4n cre;terea "er#onalăI1.

Dar cele mai "uternice ar/umente 4n &a8oarea unui 7o"timi#m tra/ic #unt aceleacare 4n limba latină #e nume#c argumenta ad ominem. Jerr_ 0on/ ca #ă dau doar uneem"lu #tă mărturie 8ie 4n &a8oarea 7"uterii de 4m"otri8ire a #"iritului uman a;acum o numim 4n lo/otera"ieII. Cite6 din Texar3ana Gazette: 7Jerr_ 0on/a "arali6at dela />t 4n Ao# 4ntr-un accident #u&erit 4n urma unei #ărituri 4n a"ă care l-a tran#&ormat

4ntr-o "er#oană `uadri"le/ică acum trei ani. 0a momentul accidentului a8ea +K ani.

*#tă6i 0on/ "oate bate la ma;ină cu aAutorul unui bă5 "e care-l 'ine 4ntre din'i.Q%artici"ă la două cur#uri la Comunit_ Colle/e cu aAutorul unui a"arat tele&onic#"ecial. Gntercomul 4i "ermite lui 0on/ ;i #ă audie6e cur#urile dar ;i #ă ia "arte ladi#cu'iile cla#ei. Totodată 4;i ocu"ă tim"ul citind "ri8ind la t8 #i #criind. =ntr-o#cri#oare "e care am "rimit-o el 4mi #"unea: 7=mi 8ăd 8ia'a "lină de #en# ;i a8>nd un

I$ 7Te %lace o& 0o/otera"_ in te )orld Toda_ Te ;nternational 2orum for %ogoterapy 8oi. G nr. 3+, "". 3-K n" aut..I1 ). L. Hled/e J. *. !o_d#tun ;i *. J. Rabe 7Hel&-Conce"t Can/e# Related to )ar Ca"ti8it_ $rc"

Gen" Psyciatry 3K +, "". $3-$$3 n" aut..II 7Te De&iant %oer o& te Luman H"irit e#te titlul unei con&erin'e #u#'inute de Jerr_ 0on/ la altreilea Con/re# @ondial de 0o/otera"ie 4n iunie +,3 n" aut..




#co". *titudinea "e care am ado"tat-o 4n 6iua aceea &atală a de8enit cre6ul meu"er#onal de 8ia'ă: mi-am &r>nt />tul dar eu nu m-am &r>nt. =n "re6ent &ac "rimulmeu cur# de "#iolo/ie la cole/iu. Cred că andica"ul meu 4mi 8a de68olta doar

ca"acitatea de a-i aAuta "e al'ii. Ştiu că &ără #u&erin'ă cre;terea "er#onală "e care am 4nre/i#trat-o nu ar &i &o#t cu "utin'ă.

=n#eamnă acea#ta că #u&erin'a e#te indi#"en#abilă "entru a de#co"eri #en#ul9 =nniciun ca6. Bumai că in#i#t #ă #"un că #en#ul ei#tă 4n "o&ida #u&erin'ei - ba nu ciar;i 4n ea a;a cum o arată a doua "arte a căr'ii de &a'ă atunci c>nd #u&erin'a e#teine8itabilă. Dacă ea "oate &i e8itată lucrul cel mai "lin de #en# e#te #ă 4i eliminămcau6a care o "ro8oacă &iindcă a #u&eri &ără #ă &ie ne8oie e#te un com"ortament maide/rabă ma#oci#t dec>t unul eroic. Dacă "e de altă "arte omul nu "oate #cimba#itua'ia care 4i cau6ea6ă #u&erin'a el 4ncă mai "oate #ă-#i alea/ă atitudineaMIK 0on/ nua ale# #ă-;i &r>n/ă />tul 4n #cimb a deci# #ă nu #e la #e 4n&r>nt de ceea ce i #-a

4nt>m"lat.

Du"ă cum 8edem "rioritatea con#tă 4n a #cimba 4n mod creati8 #itua'ia care ne"roduce #u&erin'ă. Dar #u"erioritatea con#tă 4n 7a ;ti cum #ă #u&eri dacă e#te ca6ul.Ui ei#tă do8e6i em"irice că - literalmente - 7omul de r>nd e#te de aceea;i "ărere.HondaAe recente de o"inie reali6ate 4n r>ndul "ublicului au#triac arată că oamenii ceimai re#"ecta'i de către marea maAoritate a celor ce#tiona'i nu #unt arti;tii #au#a8an'ii de #eamă nici marii oameni "olitici nici "er#onalită'ile din lumea #"ortului

ci aceia care &ac &a'ă unui de#tin teribil cu &runtea #u#.

=ntorc>ndu-ne la cel de al doilea a#"ect al triadei tra/ice re#"ecti8 la 8ino8ă'ie a;dori #ă "lec de la un conce"t teolo/ic care m-a &a#cinat dintotdeauna. @ă re&er la acelmisterium ini7uitatisI care a;a cum 4l 8ăd eu 4n#eamnă că o &a"tă condamnabilărăm>ne 4n ultimă anali6ă ine"licabilă 4ntruc>t nu "oate &i deri8ată 4n 4ntre/ime din&actori biolo/ici "#iolo/ici ;i#au #ociali. * e"lica "e de"lin &a"ta rea a unui om ar

&i totuna cu a e"lica "artinic &a"ta re#"ecti8ului ;i a nu 8edea 4n el nimic mai multdec>t o ma;inărie care trebuie re"arată iar nu un om re#"on#abil. %>nă ;i criminalii

4n;i;i ură#c #ă &ie trata'i 4n ace#t &el ;i "re&eră #ă &ie tra;i la ră#"undere "entru &a"ta

IK B-am #ă uit inter8iul "e care l-am urmărit odată la tele8i6iunea au#triacă luat unui cardiolo/"olone6 care 4n tim"ul celui de-al Doilea Ră6boi @ondial a aAutat la or/ani6area mi;cării din /etouldin Var;o8ia. 7Ce &a"tă eroicăM a eclamat re"orterul. 7*#cultă i-a re"licat calm doctorul 7#ă "uim>na "e o armă ;i #ă tra/i nu-i mare lucru< dar c>nd HH-i;tii te duc 4n camera de /a6are #au la /roa"acomună ca #ă te eecute &ără "ic de milă ;i nu-'i mai "o'i #cimba #oarta ci "o'i doar #ă o 4n&run'i cu

demnitate tocmai lucrul ace#ta l-a; numi eu eroi#m. Eroi#m atitudinal ca #ă #"unem a;a n" aut.I 7@i#terul nedre"tă'ii #au 7mi#terul nele/iuirii din lat. ini7uus ^ 7nedre"t 7ine/al 7nele/iuitn" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii ++

lor. De la un de'inut care-;i eecuta "edea"#a 4ntr-un "enitenciar din Gllinoi# am"rimit o #cri#oare 4n care ace#ta de"l>n/ea &a"tul că 7omului care a comi# crima nu i#e acordă niciodată ;an#a #ă #e e"lice. G #e o&eră o mul'ime de #cu6e din care el

trebuie #ă alea/ă. Hocietatea e#te cea blamată ;i 4n multe ca6uri 8ina cade ciara#u"ra 8ictimei. @ai mult c>nd m-am adre#at de'inu'ilor din Han uentinI, le-am#"u#: 7Hunte'i oameni a#emeni mie ;i 4n acea#tă calitate a'i &o#t liberi #ă #ă8>r;i'iin&rac'iunea #ă de8eni'i 8ino8a'i. *cum de#i/ur #unte'i ră#"un6ători #ă 8ă i#"ă;i'i8ina ridic>ndu-8ă dea#u"ra ei cre#c>nd dincolo de 8oi 4n;i8ă "rin &a"tul că 8ă#cimba'i 4n bine. Şi oamenii aceia #-au #im'it 4n'ele;iK. Gar de la Frank E. ). un &o#tde'inut am "rimit un bilet 4n care #cria: 7*m ini'iat un /ru" lo/otera"eutic "entru&o;tii camara6i. Huntem deAa 2K de 8eterani "uternici iar nou-8eni'ii #e men'in 4nlibertate /ra'ie "uterii noa#tre nobile a celor din nucleul ori/inar. Doar unul a aAun#din nou la "u;cărie dar ;i el e#te liber a#tă6iK+.

=n ceea ce "ri8e;te conce"tul de 8ină colecti8ă eu "er#onal con#ider că e#te nedre"t#ă con#ideri o "er#oană re#"on#abilă "entru com"ortamentul altei "er#oane #au alunui /ru" de oameni. De la &inele celui de-al Doilea Ră6boi @ondial 4ncoace nu m-am bucurat de "rea mare audien'ă la "ublic &iindcă am ar/umentat 4m"otri8aconce"tului de 8ino8ă'ie colecti8ăK2. ?neori e#te ne8oie totu;i #ă a"ele6 la o mul'imede arti&icii "eda/o/ice "entru a-i "utea de6li"i "e oameni de "reAudecă'ile lor. datăo americancă mi-a re"ro;at: 7Cum de continua'i #ă #crie'i o "arte din căr'iledumnea8oa#tră 4n limba /ermană limba lui *dol& Litler9 Ca ră#"un# am 4ntrebat-o

dacă are cu'ite 4n bucătărie ;i c>nd mi-a #"u# că da m-am "re&ăcut 4n/ro6it ;i ;ocat;i am eclamat: 7Cum de 8ă mai &olo#i'i de cu'ite du"ă ce nenumăra'i criminali le-au&olo#it "entru a-i 4nAun/ia ;i ucide 8ictimele9M *bia atunci doamna a 4ncetat #ă maiobiecte6e 4m"otri8a &a"tului că #criu căr'i 4n /ermană.

Cel de-al treilea a#"ect al triadei tra/ice #e re&eră la moarte. Dar el #e re&eră ;i la 8ia'ădeo"otri8ă "entru că oric>nd toate momentele din care e#te alcătuită 8ia'a

4n#eamnă a muri căci cli"a nu #e mai 4ntoarce niciodată. Şi oare nu tocmaie&emeritatea e#te "iatra de aducere aminte care ne "ro8oacă #ă utili6ăm c>t mai bine

&iecare cli"ă a 8ie'ii9 Da cu #i/uran'ă că e#te de aici ;i im"erati8ul meu: Trăie.te ca .icum ai trăi a doua oară6 iar prima dată ai fi acţionat la fel de gre.it pe c0t e.ti acum pe cale săo faci"

I, Han uentin - 4nci#oare de #tat din Cali&ornia H?* "entru bărba'i 4n&iin'ată 4n +12 #in/ura 4nci#oare din 6onă dotată cu cameră de /a6are. =n "re6ent eecu'ia condamna'ilor #e &ace "rininAec'ie letală n" trad..K Ve6i Jo#e" !. Fabr_ Te Pursuit of -eaning Be Xork Lar"er and Ro +, n" aut..K+ C&. Viktor E. Frankl Te neard &ry for -eaning Be Xork Himon and Hcu#ter +,K "". $2-$3 n"

aut..K2 Ve6i ;i Viktor E. Frankl Psycoterapy and Existenţialism Be Xork Himon and Hcu#ter +,IK n"aut".




dintre in#titu'iile academice ;i "e multe cana"ele "#ianaliticeK3. *cea#tă 4ndoctrinare#e "oate "roduce ciar ;i atunci c>nd e#te 8orba doar de anali6e cu #co" "re/ătitor.Biili#mul nu #u#'ine că nu ei#tă nimic ci a&irmă că nimic n-are #en#. Gar (eor/e *.

Her/ent a8ea dre"tate c>nd a "romul/at conce"tul 7li"#ei de #en# 4n8ă'ate. El 4n#u;i 4;i amintea de un medic care 4i #"u#e#e: 7(eor/e trebuie #ă 4n'ele/i că lumea e#te o/lumă. Bu ei#tă dre"tate totul e#te la nimereală. Doar c>nd 8ei reali6a ace#t &a"t 4'i8ei da #eama că e#te o "ro#tie #ă te iei 4n #erio#. Bu ei#tă niciun #co" măre' 4nuni8er#. El doar e#te. Bu are nici o rele8an'ă ce deci6ie iei a#tă6i de#"re cum #ăac'ione6iK$.

Bu trebuie #ă /enerali6ăm acea#tă critică. =n "rinci"iu "re/ătirea e#te indi#"en#abilădar dacă a;a #tau lucrurile tera"eu'ii ar trebui #ă-;i "ercea"ă mi#iunea lor ca ;i cumar con#ta 4n imuni6area 4m"otri8a niili#mului a celor "e care-i in#truie#c 4n loc #ă-iinocule6e cu un cini#m care e#te 4n &ond un mecani#m de a"ărare 4m"otri8a"ro"riului lor niili#m.

0o/otera"eu'ii trebuie ciar #ă #e con&orme6e unora dintre cerin'ele "entru in#truire;i licen'iere #ti"ulate de alte ;coli de "#iotera"ie. Cu alte cu8inte dacă e#te ne8oietrebuie #ă urle dim"reună cu lu"ii dar c>nd &ac ace#t lucru - 'in #ă 4ndemn la a#ta - #ă"rocede6e a#t&el ca ni;te oi 4mbrăcate 4n "iei de lu". Bu e#te ne8oie #ă &im ne#inceri&a'ă de conce"tul &undamental de#"re om ;i &a'ă de "rinci"iile &ilo6o&ice de 8ia'ăinerente lo/otera"iei. a#t&el de loialitate nu e#te /reu de "ă#trat din cau6ă că a;a

cum Eli#abet H. 0uka# #ublinia 74n toată i#toria "#iotera"iei n-a mai ei#tat nici oaltă ;coală at>t de "u'in do/matică "recum e#te lo/otera"iaK1. Gar la %rimul Con/re#@ondial de 0o/otera"ie Han Die/o Cali&ornia I- noiembrie +, am ar/umentatnu doar "entru reumani6area "#iiatriei ci ;i "entru ceea ce am numit7de/uru&icarea lo/otera"iei. Gntere#ul meu nu e#te #ă "roducem "a"a/ali care #ăre"ete mecanic 7cu8>ntul mae#trului ci #ă "redau ;ta&eta 7unor #"iriteinde"endente ;i in8enti8e ino8atoare ;i creati8e.

Hi/mund Freud a a&irmat odată: 7E"une'i o mul'ime c>t mai "e#tri'ă de indi8i6i 4n

acelea;i condi'ii uni&orme de 4n&ometare. %e mă#ură ce cre;te ne8oia de ranădi&eren'ele dintre indi8i6i #e 8or e#tom"a ;i 4n locul lor 8a a"ărea e"re#ia uni&ormăa aceleia;i ne8oi /re/are. Hla8ă Domnului Hi/mund Freud a &o#t #cutit #ă cunoa#că

K3 Re&erire la cana"eaua lui Freud 74n #til 8ictorian "e care "acien'ii erau in8ita'i de ace#ta #ă #e 4ntindă 4n 8ederea unei ;edin'e de "#ianali6ă. %rocedeul a &o#t "er"etuat de "#ianali;ti n" trad..K$ 7Tran#&erence and Countertran#&erence in 0o/otera"_ Te ;nternational 2orum for %ogoterapy 8ol.1 nr. 2 Fall)inter +,2 "". ++1-++ n" aut..K1 0o/otera"ia nu #e im"une cu #ila celor intere#a'i de "#iotera"ie. Bu o "utem com"ara cu un ba6ar

oriental ci mai de/rabă cu un #u"ermarket. =n ca6ul celui dint>i clientul e#te abordat ca #ă &ie &ăcut #ăcum"ere< 4n cel din urmă i #e "re6intă ;i i #e o&eră di8er#e lucruri din care el "oate ale/e tot cecon#ideră a &i &olo#itor ;i 8aloro# n" aut..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +$

din interior la/ărele de concentrareM %acien'ii #ăi #tau tolăni'i "e o cana"ea "lu;ată 4n#til 8ictorian iar nu 4n murdăria *u#cit6-ului. $colo 7di&eren'ele dintre indi8i6inu #-au 7e#tom"at ci dim"otri8ă oamenii #-au di&eren'iat ;i mai mult unii de al'ii<

at>t "orcii c>t ;i #&in'ii #-au arătat 4n ade8ărata lor lumină. Şi a6i nu mai e#te ne8oie#ă e6ita'i a &olo#i cu8>ntul 7#&in'i: />ndi'i-8ă la "ărintele @aimilian YollbeKI care a&o#t #u"u# 4n&ometării #i 4n cele din urmă uci# "rintr-o inAec'ie cu acid carbolic la*u#cit6 ;i care 4n +,3 a &o#t canoni6at.

H-ar "utea #ă 4nclina'i #ă mă blama'i "entru &a"tul că e8oc eem"le care &ac ece"'iede la re/ulă. Sed amnio praeclaratam difficilia 7uam rara sunt 7Căci orice lucru măre'e#te la &el de /reu de 4n&ă"tuit "e c>t e#te de rar a;a #ună ultima &ra6ă din Etica luiSpinoza" De#i/ur #-ar "utea #ă 4ntreba'i dacă 4ntr-ade8ăr e ne8oie #ă 8orbim de#"re7#&in'i. B-ar &i #u&icient #ă 8orbim doar de#"re oameni de treabă9 E#te ade8ărat căace;tia &ormea6ă o minoritate. !a mai mult ei 4ntotdeauna 8or răm>ne o minoritate.Şi totu;i 4n ei 8ăd eu "ro8ocarea de a ne alătura minorită'ii. Căci lumea #e /ă#e;te

4ntr-o #tare rea dar acea#ta 8a de8eni 4ncă ;i mai rea dacă &iecare dintre noi nu 8a datot ce "oate mai bunKK.

*a că trebuie #ă &im 8i/ilen'i - 8i/ilen'i 4ntr-un dublu #en# căci: de la *u#cit6 ;tim de ce anume e#te ca"abil omul< iar de la Liro#ima ;tim care e#te mi6a.

KI @aimilian Yollbe a murit la +$ au/u#t +,$+ la 8>r#ta de $K de ani. =n tim"ul celui de-al DoileaRă6boi @ondial Yollbe a adă"o#tit de "er#ecu'ia na6i#tă re&u/ia'i din %olonia @are dintre care 2 de e8rei 4n mănă#tirea Bie"okalano. *re#tat de (e#ta"o 4n &ebruarie +,$+ a &o#t mutat "e 21 mai la

*u#cit6 ca "ri6onierul cu numărul +I IK. =n iulie +,$+ un om din baraca lui Yollbe a &o#t datdi#"ărut ceea ce l-a &ăcut "e Yarl Frit6#c comandantul la/ărului #ă condamne + "er#oane din baraca re#"ecti8ă la moarte "rin 4n&ometare 4n !locul ++ de tri#tă notorietate "entru metodele detortură a"licate 4n ideea de a de#curaAa alte 4ncercări de e8adare ulterior omul re#"ecti8 a &o#t /ă#it

4necat 4n latrina la/ărului. ?nul dintre cei 6ece oameni condamna'i la moarte Franci#6ek(aAonic6ek a 4nce"ut #ă "l>n/ă ;i #ă #e Aelea#că "entru &amilia #a. *tunci "ărintele Yollbe #-a o&erit#ă &ie el condamnat 4n locul lui. %e durata torturii Yollbe i-a condu# 4n ru/ăciune ;i c>ntare "e ceinouă to8ară;i de celulă. Du"ă trei #ă"tăm>ni de 4n&ometare ;i de#idratare numai Yollbe ;i al'i treicamara6i mai erau 4n 8ia'ă. =n cele din urmă a &o#t omor>t "rintr-o inAec'ie cu acid carbolic. Yollbe a&o#t canoni6at ca #&>nt de %a"a loan %aul al GG-lea "e + octombrie +,2 4n "re6en'a lui (aAonic6ek"entru a cărui 8ia'ă #e Aert&i#e n" trad..KK

Gdeea lui Frankl de;i acce#ibilă bunului-#im' comun care ne 4n8a'ă #ă lu"tăm "entru #cimbarea 4n bine a lumii #e re/ă#e;te clar &ormulată 4n conce"'ia e8reia#că. E#te 8orba de conce"tul de 4ndre"taremorală a lumii e8r. ti3un aolam n" trad..



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +I

Teorie und Tera"ie der Beuro#en. Ein&run/ in 0o/otera"ie undEi#ten6anar_#e. ?ni-Ta#cenbucer $1K Ern#t Rein-ardt @ncen-!a#el 2K.

%#_cotera"ie &ur den *llta/. Rund&unk8ortrf/e ber Heelen-eilkunde. LerderFreibur/ im !rei#/au 2.

Der )ille 6um Hinn. *u#/eflte Vortra/e ber 0o/otera"ie. Lan# Luber !ern-Htutt/art-)ien 21.

Der leidende @en#c. *ntro"olo/i#ce (rundla/en der %#_cotera"ie. Lan#Luber !ern 21.

Da# 0eiden am #innlo#en 0eben. %#_cotera"ie &ur eute. Lerder Freibur/ im!rei#/au 2,.

Der @en#c 8or der Fra/e nac dem Hinn. Eine *u#al au# dem (e#amterk.Vorort 8on Yonrad 0oren6. Herie %i"er 2, @iincen 2,.

Die Hinn&ra/e in der %#_cotera"ie. Vorort 8on Fran6 Yreu6er. Herie %i"er 2+$@iincen +,,K.

0o/otera"ie und Ei#ten6anar_#e. Tete au# #ec# Jar6enten. %#_colo/ie Verla/#?nion )eineim +,,< !E0TO Ta#cenbuc 21.

)a# nict in meinen !cern #tet. 0eben#erinnerun/en. %#_colo/ie Verla/# ?nion)eineim 22.

Oeiten der Ent#ceidun/. Lerau#/e/eben 8on Eli#abet 0uka#. Lerder Freibur/i. !r.2.

!er/erlebni# und Hinner&arun/. !ilder 8on Cri#tian Landl. T_rolia Gnn#bruck-)ien 2.

Frue Hcri&ten +,23-+,$2. Lerau#/e/eben 8on (abriele Ve#et_-Frankl. @audric)ien 21.

(e#ammelte )erke Teilband G: ... trot6dem Ja 6um 0eben #a/en *u#/eălte!rie&e +,$1-+,$,. Lerau#/e/eben 8on *. !att_an_ Y. !iller und E. Fi66otti. !glau)ien 21.



Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieţii +K

(e#ammelte )erke Teilband 2: %#_colo/ie de# Yon6en-tration#la/er#H_ncroni#ation in !irkenald *u#/eălte Tete +,$1-+,,3. Lerau#/e/eben 8on*. !att_an_ Y. !iller und E. Fi66otti. !glau )ien 2I.

(e#ammelte )erke Teilband 3: Die %#_cotera"ie in der %rai# ?ndau#/eflteTete ber an/eandte %#_cotera"ie. Lerau#/e/eben 8on *. !att_an_ Y. !illerund E. Fi66otti. !glau )ien 2.

Viktor Frankl und %inca# 0a"ide: (ott#uce und Hinn&ra/e. (ter#lo 21.




8es+re autor

Viktor E. Frankl a &o#t "ro&e#or de neurolo/ie ;i "#iiatrie la ?ni8er#it_ o& Vienna@edica Hcool ;i a de'inut ;i &unc'ia de Di#tin/ui#ed %ro&e##or o& 0o/otera"_ la ?.H. Gnternational ?ni8er#it_. E#te &ondatorul a ceea ce #-a numit ulterior Cea de-a treia;coală 8iene6ă de "#iotera"ie du"ă "#ianali6a lui Freud ;i "#iolo/ia indi8idualăa lui *dler - ;coala de lo/otera"ie.

Bă#cut 4n +,1 Frankl a "rimit titlul de doctor 4n medicină ;i "e cel de doctor 4n&ilo6o&ie din "artea ?ni8er#ită'ii din Viena. =n tim"ul celui de-al Doilea Ră6boi

@ondial a #tat 4nci# trei ani la *u#cit6 Dacau ;i 4n alte la/ăre de concentrare.

Doctorul Frankl ;i-a &ăcut debutul "ublici#tic 4n +,2$ 4n Gnternational Journal o&%#_coanal_#i# urmat de a"ari'ia a 2K de căr'i tradu#e 4n +, limbi inclu#i8 4n

Aa"one6ă ;i 4n cine6ă. * &o#t "ro&e#or a#ociat la Lar8ard la Du`ue#ne ?ni8er#it_ ;ila Houtern @etodi#t ?ni8er#it_. #erie de di#tinc'ii onori&ice i-au &o#t con&erite de0o_ola ?ni8er#it_ din Cica/o Ed/ecli&& Colle/e Rock&ord Colle/e ;i de @ount@ar_ Colle/e dar ;i de uni8er#ită'i din !ra6ilia Vene6uela ;i *&rica de Hud. =ncalitate de "ro&e#or a#ociat a 'inut cur#uri la uni8er#ită'i din toată lumea ;i a e&ectuat12 de turnee de con&erin'e doar "e teritoriul Htatelor ?nite. * &o#t "re;edinteleHocietă'ii @edicale *u#triece de %#iotera"ie ;i membru onori&ic al *cademiei*u#triece de Ştiin'ă.

Omul in Cautarea Sensului Vietii de Viktor Frankl

Documents

Transcript of Omul in Cautarea Sensului Vietii de Viktor Frankl