ANUL V. - NO. 23.

2 7 9 0 ^ C h j , l 0 c t o m n m - i e l 9 2 9

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

O m a g i u l u i I o a n R a ţ i u Înfrăţirea Românească, ce r e -

pres in t ă in tegra l ideea na ţ iona lă , nu poate l ipsi să^şi e x p r i m e o m a giul p e n t r u m e m o r i a n e m u r i t o r u lui l up tă to r de dincoace de Ca r -paţ i , Dr . Ion Ra ţ iu , cu pr i le ju l b inecuvânta t când ba rou l (le T u r da îi e te rn izează a m i n t i r e a prin. r id icarea unu i m o n u m e n t , cu p a r t ic iparea în t reg i i suf lă r i r o m â neşti oficiale şi neoficiale.

I o a n R a ţ i u r ă m â n e în i s tor ia n e a m u l u i sub juga t şi în lup ta de desrobire a lui. f igura l uminoasă , care a s t ră luc i t m a i ales î n u r m ă toarele epoci:

I n 1848 ca t r i b u n favori t al lui A v r a m I a n c u , u n t â n ă r s tudent în drept , de o e x t r a o r d i n a r ă luc id i tate şi de b r a v u r ă a d m i r a b i l ă , al c ă r u i rol de vitejie a fost f ixat pen t ru vi i tor ime de că t r e vi teazul t r i bun Giur i leanu în cuvinte de epo-peie, r ă m a s e p â n ă a c u m în A r h i -\ a Academiei Române .

Al doilea momen t : lup ta lui a l ă t u r i de Metropoli ţ i i Ş a g u n a şi Su -luţ iu, de veşnică a m i n t i r e , a l ă t u r i de b a r o n u l Vasile P o p şi Il ie M ă -ce laru , a l ă t u r i de gaze ta r i i G. B a -r i ţ iu şi Iacob M u r e ş a n u , p u r t a t ă în t r e an i i 1859—62 p e n t r u câş t i g a r e a a u t o n o m i e i Trans i lvan ie i , î n f ăp tu i t ă la 1863 p r i n Dieta dela Sibiu, c a r e a decretat egala î n d rep tă ţ i r e a n a ţ i u n i i şi l imbii r o m â n e ş t i î n Ardeal . I n aceas tă d ietă, d rep t r ecunoaş t e re a mer i te lor sale, a fost ales, pe l ângă P r e ş e dintele n u m i t de î m p ă r a t m a r c h i zul Folliot de Grenneville, Dr . I oan R a ţ i u ca p r i m u l vice-preşedinte r o m â n r e p r e s e n t â n d n a ţ i u n e a sa, care î n corpul legislativ n u m a i fusese r e p r e s e n t a t ă dela 1437 când s'a s u p r i m a t Universitas Yalacho-rum.

Al trei lea moment a fost când, d u p ă p ie rderea de fapt a a u t o n o miei Trans i lvan ie i în 1&B6, Ioan Raţ iu , în u r m a înţelegeri i cu Me-tropol i tul Sulu ţ iu , Il ie Măcelar i i ,

I o n H a n e a , Iacob Bologa, Gheor-ghe Bar i ţ , I acob M u r e ş a n u şi B a ron David U r s u de Marg ine , a u lua t calea sp re T r o n u l dela Viena cu u n m e m o r a n d redac ta t de Ilie Măcelari i , fostul său coleg t r ibun şi în. u r m ă cel dintâi preşedinte a l pa r t i du lu i na ţ iona l din Ardeal .

î m p ă r a t u l P r â n z Tosel i-u dat a s i g u r ă r i , în u r m ă călcate, pen t ru men ţ ine r ea au tonomie i T rans i lva niei, ce ru tă î n m e m o r a n d .

Al pa t ru l ea m o m e n t este p rezenta rea m e m o r a n d u l u i din 1892 la î m p ă r a t şi Regele Ungar ie i , în f runtea unei. delegaţi i numeroase , refuzată a fi p r i m i t ă .

Această viaţă de lup tă to r p e n t r u n e a m cu lminează în procesul m e m o r a n d u l u i , a p ă r a t de t â n ă r u l avoca t Dr . Arnos F r â n c u , d i scurs de a p ă r a r e n u a p u t u t fi rost i t p e n t r u - c ă a p ă r ă t o r i i ş i -au d e p u s m a n d a t u l sp re a demons t r a că în U n g a r i a a p ă s ă t o a r e nici o a p ă r a r e fo rmală n u era cu pu t in ţă .

Drep t omagiu ce ne s imţ im da tori a aduce memor i e i lui. I o a n R a ţiu pub l icăm în cele ce u r m e a z ă in t roduce rea şi c u v â n t u l de încheiere din a p ă r a r e a avoca tu lu i Arnos F r â n c u .

„Ilustre Domnule Baron,J) Stimaţii mei domni')

Acel ce, d u p ă o via ţă v igu roasă de 18 veacur i î n aceas tă casă de jale a fost acoper i t de două or i cu l inţoliul mor ţ i i : Ardea lu l n u a m u rit .

L â n g ă mor tu l în a p a r e n ţ ă ve-ghiază , la l u m i n a s t ră luc i toa re a făcliilor cont inui tă ţ i i de drept is torice şi a conştiinţei na ţ iona le , m i lioanele poporu lu i r o m â n .

1 ) P r e ş e d i n t e a l T r i b u n a l u l u i , a c ă r u i c a l i t a t e c a a t a r e a p ă r ă t o r u l A r n o s F r â n c u n u i -a r e c u n o s c u t - o şi de a c e i a i s e a d r e s e a z ă c u f o r m u l a ele m a i s u s .

2 ) N u , d o m n i l o r j u r a ţ i !

Tn z a d a r a u pus a l t e rna t i va crudă : a crede m o r t pe m o r t u l în a p a renţă , ori a m u r i ; în z a d a r j f a t r âmbi ţ a t c u v â n t u l „ u n i u n e or i m o a r t e " , poporu l veghetor a vă r sat torente de sânge şi s'a r id icat la o n o u ă vieaţă.

Tot z a d a r n i c a u p r o n u n ţ a t a doua oai 'ă m o a r t e a Ardea lu lu i a-dormi t şi a u a r u n c a t lozinca: „ u n i une ori t e m n i ţ ă " pen t ru veghetori i ce n u încetează de a lucra spre t rezirea ado rmi tu lu i .

F r u n t a ş u l poporu lu i 'veghetor de mi l ioane s t ă as tăz i î na in t ea T)v; şi mie so lda tu lu i de r â n d , fă ră n u m e , m i - a reven i t g r ava dator ie de a vă convinge p e . D v o a s t r ă , că ideia, al că re i f run t a ş lup tă to r ţ in teşte a cuza ţ i a să- l facă m a r t i r , i s -bucneşte d in m o r m â n t şi s t r ăba te p r i n pereţ i i temniţei .

Trebue să -mi fac aceas t ă da tor ie î na in t ea Dv„ fa ţă de c a r i pot să apl ic cu conşt i in ţa î m p ă c a t ă cuvintele memorab i l e ale lui Decheze, n e m u r i t o r u l model a l t u t u r o r a p ă r ă to r i l o r : „eu caut î n t r e Dvoas t ră pé judecă tor ş i n u văd ;decât a c u za to r i " .

Trebue să încerc aceas ta fa ţă de D\ \ , c a r i sunte ţ i d u ş m a n i i r e d u c tibili a i ideii, a l căre i p o r t - d r a p e l a fost Dr . I o a n Ra ţ iu , î n cu r su l în t reg i i sale vieţi d in f loarea t ine reţ i i p â n ă la b ă t r â n e ţ e a încovoia tă .

Idea este: A u t o n o m i a Ardea lu lu i şi în aceas ta egala î nd rep t ă ţ i r e n a ţ ională .

Gând a lucit l ac r ima a r z ă t o a r e a s u f e r i n ţ ă poporu lu i , p e n t r u p ie r derea ţ ă r i i ş i a l ibertăţ i i , c ând d in nou a începu t să d o a r ă r a n a s â n ge rândă , deschisă pe corpu l n a ţ i un i i p r i n răscol i rea d r ep tu r i l o r câşt igate, a i sbucni t î n t r e b a r e a ; de ce "a t rebui t s ă se p i a r d ă oda tă cu ţ a r a şi l iber ta tea . I a r p e n t r u r e -câş t iga rea d r ep tu r i l o r pe rdu te a t resă r i t i n i m a popo ru lu i r o m â n şi

ecoul r evend ică r i i a r ă s u n a t în m i l ioane de pep tu r i .

I n aceas tă clipă s'a d e s f ă ş u r a t d in nou vechiul steag, p u r t â n d cuvintele: a u t o n o m i a Ardea lu lu i , egala î nd rep t ă ţ i r e , f ră ţ ie ta tea ş i l iberta tea na ţ i ona l ă .

S p r e aceste ţ inte se î n d r e p t a voin ţa p o p o r u l u i r o m â n .

S t ă p â n i ţ i de p a t i m a exclusivism u l u i de r a s ă , acei ce v r e a u să a-corde l iber ta tea n u m a i în sch imbul na ţ iona l i t ă ţ i i , î n z a d a r a u închis ventilele de s i g u r a n ţ ă , p r i n care s ' a r fi man i fes t a t pu te rea de p r e s iune a voinţi i p o p o r u l u i : l ibertăţile publice'.

A m i n t i r e a t recu tu lu i , cer in ţa p rezen tu lu i , p l ânge rea du re r i i , r u ga nădejd i i , pu t e rea istoriei , forţa d r ep tu lu i şi î nc rede rea î n t r ' u n viitor m a i b u n n u s 'au r ă t ăc i t în î n tune r i cu l conspi ra ţ ie i , ci ş i -au r u p t d r u m s p r e l u m i n ă .

T ine r imea n a ţ i u n i i a p u r t a t la judeca ta l umi i civilizate m a r e a cauză a l iber tă ţ i i na t iona le , i a r

Reprezen tan ţ i i n a ţ i u n i i r o m â n e , m a n d a t a r i i legi t imi a i a legă tor i lo r a u p u r t a t m a r e a cauză a l iber tă ţ i i na t iona le acolo, u n d e s t ră luceş te d e a p u r u r i deviza: Justiţia regno-rum fundamentum, la treptele t r o n u l u i s u v e r a n .

L a locul îna l t i-a condus u n sen t iment : „doru l păci i de mul t p i e r d u t ă şi g r i j a p e n t r u o m a i bu n ă s o a r t ă v i i toare a pa t r i e i " .

P e acest d r u m a u a v u t ' o- s ingur ă c ă l ă u z ă : leal i ta tea t r ad i ţ i ona l ă a na f iun i i r o m â n e .

T rad i ţ i a aceas ta n u a i svorâ t d in ho tă r î r i l e de d e t r o n a r e dela T â r -gul-Mureş,- Onod şi Dobr i ţ in , ci s'a i n s p i r a t d in lozinca p u s ă de Mon a r c h pe s teagul nos t ru , c a r e sun ă : „für s tandhaf tes A u s h a r r e n in der beschworenen T r e u e " ( p e n t r u s t ă r u i n ţ a necl in t i tă î n credinţa j u r a t ă ) .

L a acel loc îna l t o s i n g u r ă convingere i-a condus , f o r m u l a t ă a t â t de precis de Ben jamin Cons tan t : „Ies l ibertás des peuples sont Ies r-olonnes des thrőnes , et q u a n d ces l ibertás sont â t e r re le th rone auss i se t rouve aba i ssé" .

Acest sent iment , aceas t ă t r a d i ţie, a ceas t ă convingere a u fost e tern iza te î n t r ' u n m e m o r a n d , pe ca re poporu l r o m â n Ta voit ş i aleşi i să i , în f runte cu Dr. I o a n Ra t iu , Tau î n a i n t a t la s t ă p â n u l inimelor n o a stre .

î n f ă ţ i ş a r e a m e m o r a n d u l u i a fost man i f e s t a r ea celui m a i e lementar d rep t : d rep tu l de petiţie.

Mă doare in suflet ca la acest punc t sun t silit a m ă ,opri . Pu te rea guve rnu lu i ( .maghiar) s'a în fipt in t re t ron şi în t ru o na ţ iune , care şi-a făcut cea m a i f r u m o a s ă da tor ie a credinţe i de a s p u n e în m e m o r a n d u l său adevă ru l , a v â n d u n s ingur scop': n u r ă s t u r n a r e a u n u i reg im, ci modi f icarea legală a u n u i sistem de g u v e r n ă m â n t , care , sub a p a r e n ţ a legilor, s'a pus în serviciul une i u topi i i real izabile , utopie pe care contele Stefan Széchenyi a defini t 'o: „a m a g h i a r i z a şi a uni f ica" .

De ace ia e n u n ţ a m e m o r a n d u l : „Azi ca totdeauna, convinşi că

numai prin o sinceră înfrăţire a popoarelor se poate asigura paci-nica desvollare a patriei noastre, Românii stăruie în dorinţa, ca în formă legală şi prin concursul factorilor competenţi sistemid de guvernare să fie reformat în patria noastră astfel, ca să se asigureze drepturile odată câştigate şi să se ţină seamă de interesele legitime ale tuturor popoarelor ce compun statul ungar poliglot".

P a c e a şi f ră ţ ie ta tea , n u lup t a şi do ru l de domina ţ iune , modi f ica rea legală şi n u r ă s t u r n a r e a violentă, a u bă tu t în in imi le acelora , c ă r o r a n u li s 'a î ngădu i t să a j u n g ă la

s t ă p â n u l in imi lor . Nici aceas ta n ' a fost destul ; ci guve rnu l a t â r â t pe b a n c a acuzaţ i lor pe r ep rezentan ţ i i n a ţ i u n i i p e n t r u e x e r c i t a r e a u n u i drept , pe oare nici t i r a n i a

pr igoneş te i a r concepţ ia cons t i tu ţ iona lă l'a respecta t t o t d ' a u n a ca u n p r inc ip iu inviolabil , declar â n d drep t violare de const i tuţ ie u r m ă r i r e a acelora, c a r i a u exe r citat d r e p t u l de petiţie.

Având în vedere că aceasta ţ a r ă îşi c a u t ă la toate pr i le jur i le mode lul const i tuţ ie i sale, în Const i tu ţ ia Angliei , s ă - m i fie pe rmis a m ă r e feri, ca la o î n t r u p a r e t ipică a p r i nc ip iu lu i inviolabi l i tă ţ i i d r e p t u lui de petiţie, şi a n u m e la „billul de d r e p t u r i " din 1689 a l Angliei. Acest bill consfinţeşte ca u n s t r ă -vechiu d rep t englez, „d rep tu l s u p u şilor de a-şi î n a i n t a petiţii Ia, r e ge", s t a to rn ic ind că ,.ori.-ce a r e s tare sau u r m ă r i r e j u d i c i a r ă pent ru astfel de petiţie este ne legală" .

I n d i spre ţu l aces tu i p r inc ip iu , aceia ce au exerci ta t , priii m e m o r a n d , d r e p t u l de petiţie, s tau a s tăzi pe b a n c a acuzaţ i lor ; astfel a m a juns în vremea , când, d u p ă cuvân tu l lui Montesquieu, e nevoe de ÎI se a r u n c a văl asupra , l iber tăţ i i , cum ascunde omul statuele zeilor; iar d u p ă cântecul lui B á r a n g e r s 'ar putea exc lama : pauvres enfan-

tes, vous crojez trn'on poul oiicore cr ier : vive Ia l iber te"!

Dacă pe cl ientul meu, în conse- • cinţă, n u Tar a p ă r a imun i t a t ea d rep tu lu i de petiţie, i i a p ă r ă conţ inu tu l m e m o r a n d u l u i î nc r imina t , din care şi Dv. a t rebui t s ă vă câşt igaţ i convingerea , că p r i n m e m o r a n d poporu l r o m â n şi reprezentan ţ i i să i n u a u cău ta t n imic al tceva decât a d e v ă r u l şi d rep ta tea .

Când în acest c a d r u s a u fixat postulatele din m e m o r a n d , s'a făcut aceas ta n u î m p o t r i v a or dinei de drept , ci p e n t r u va l id i ta rea ei, în-temeiându-se pe legea ei s tat ică, ca re în t recut a cre ia t con t inu i ta tea de drept , bazându- se pe legea ei d i n a m i c ă care i m p u n e mer su l îna in te a l popoare lor , şi sp r i j i n in -du-se pe legea etică, s u p e r i o a r ă î n săş i ord ine i de drept , ca re lege' etică copr inde l ibera desvoltare, a vieţii na ţ iona le ş i a re d rep t s u p r e m p r inc ip iu egala î n d r e p t ă ţ i r e în t r e n a ţ i u n i î n t r ' u n s ta t poliglot.

Gând p o p o r u l r o m â n e s c a văzut că se c la t ină toate aceste trei co

loane a o rd ine i de drept , p r i n ac ţ iunea une i m i n o r i t ă ţ i facti oase sp r i j in i t ă n u m a i pe forţa b ru t ă , cu tezând a se identif ica pe sine cu s ta tu l şi î n t r u p â n d idealul şi scopu l s t a tu lu i î n un i f ica rea de r a să , a t u n c i poporu l r o m â n e s c a a v u t da to r i a să declare î na in t ea î na l tu lu i t ron convingerea s a . obştească, ce as tăz i este î n c r i m i n a t ă , exp u s ă în u r m ă t o r i i t e rmeni din m e m o r a n d :

„Dreptul istoric, întocmai ca dreptul public al Transilvaniei, le- . gîle fundamentale, „Pragmatica Sancţiune", asigurează autonomia Transilvaniei într'o formă inatacabilă, şi poporul- român, mai (des după proclamarea egalei îndreptă-ţiri la 1848 şi după desvoltarea făcută în anii 1863—1865 în dreptul public, avea în acest act preţios, suprema garanţie pentru viaţa naţională, română pe viitor, şi, aspi-raţiunile lui naţionale culminau în această autonomie".

Când m e m o r a n d u l iuvoacă d r e p tul istoric, ca u n u l re g a r a n t e a z ă în chip imuabi l a u t o n o m i a Ardealului , se provoacă la sen t in ţa unu i for pe care Schiller o numeş te : Die Weltgeschichte ist das Weltger icht , J u d e c a t a acestui for p u n e i n evidenţă d rep tu l au tonomie i T r a n s i l vaniei , cu o logică inexorab i l ă şi l umină a t â t de orbi toare , încâ t nu-1 poate scoate din ţ â ţ â n i n ic i puterea t i r anu lu i nici pa t ima t recă toa re a mul ţ imi i şi ii ici odioasa, frazeologie rabul i s t ică" .

269

.Ilustre, Domnule Baron, Stimaţi Domni.

I ste r ă s u n e t u l a d e v ă r u l u i ce se repe rcu tează din fiecare cuvân t a l tex tu lu i î n c r i m i n a t d in M e m o r a n d .

8? poate înăbuş i adevă ru l d a r n u se poate contesta.

Acuza toru l public, r e p r e z e n t a n tul fortii , s'a a n g a j a t a-1 î n ă b u ş i ; [iar nu s'a a nga j a t a-1 contesta.

Imh Io va t rebui sa se încline î n a intea a d e v ă r u l u i : a res t adevă r îl ret î;ii!ia acei ce \-,w să a jungă l iberi ce tă ţeni în t r ' o pa t r i e l iberă în 11urnele pa te rn i tă ( i i .

I a r a d e v ă r u l va învinge m a i p resus de toate pe temelia de drep t s ta t ică şi e t ică; i a r dacă n u se a d mite pe temelia ordinei de d rep t d i n a m i c ă " .

Dr. AMOS F R Â N G U

Lecţii de limba f ranceza

D-na Geormăneunu doreş te să dea lecţii de l imba şi l i t e r a t u r a f ranceză, la elevi de şcoală şi adul ţ i . Se dau medi ta ţ i i şi d in alte obiecte d in î n v ă ţ ă m â n t u l s ecunda r .

Binevoiţ i a vă ad re sa în S t r a d a Berde N r . 3 etajul II.

Consfătu i rea Preşed in ţ i lo r L. A. N. C.

Sâmbătă 14 Septemvrie 1929, de „înălţarea Sfintei Cruci", s'a ţinut la Iaşi, Consfătuirea Preşedinţilor L. A. N. C, întruniţi la locuinţa Preşedintelui Suprem al L . A. N. C, dl prof. A. C. Cuza.

Dl prof. A. C. Oaza salută asistenţa, in. numele L. A. N. C, mulţumind Preşedinţilor de organizaţii, că s'au grăbit să răspundă la convocarea prin Comunicat, asistenţă compusă din dnii Iun iu Lecea fost deputat (Bacău) Ing. fir. Bejaii (Iaşi), Avocat Mihai l Manea (Roman), Prof. I. D. David (Muşi), Dr. Haralanib Vasil iu fost deputat (Botoşani), Prof. Gh. Cârlan, fost deputate' Suceava), Colonel I. INeculcea (Iaşi), I. Vasi l iu Oituz (Bacău), Avocat Donca Manea (Galaţi), I . Marinescu (Galaţi), C. Mihăi lescu Flor idor (Brăila), W. Rohu (Rădăuţi), Gh. Rusu (Storojineţ), Avocat I. Oocută (Roman), Prof. P . State (Soroca), Dr. P o l i a c a (Iaşi), Prof. E. Usatiuc (Iaşi), Avocat T. Delateişani (Bucureşti), Avocat Gh. Urziceanu (Bacău), Avocat 1. Y. Emi l ian (Bucureşti), Avocat 0. Calmuschi (Iad), C. Şoldănescu (Dolhasca), I. Chiţigol (Tg. Ocna), P . IvailOVÎCi (Roman), T. StailClu (Bacău), V. Hârhu (Tg. Ocna), Al. Gri^Oreail, L. Sil ldi le , I. LaleSCU, M. PrăjeSCll (reprezentanţii Tineretului L. A. N. C. Bucureşti), şi PetrasCU, T. Mociulschi , I . Marievici (reprezentanţii Tineretului L. A. K C. Iaşi). / ' ' ' p**"**; ..(^Citeşte apoi adeziunile şi părerile, comunicate Consfătuirei, din partea următorilor domni cari au fort împiedecaţi să asiste personal: Prof. Dl \ C. PauleSCU (Bucureşti), Prof.' I. C. Cătuneanu (Cluj), Avocat Gh. M. Demetrescu (Craiova), I. Ţieranu (Timişoara), Dr. C. Murariu (Lugoj). I. iNegra (Reşiţa), R. Damian (Bucureşti), 'Avocat V. T. P r e l i p c e a n n (Fălticeni), Pr . S. Ioaiî IUaţ (Storojineţ), Prof. Tll. HllţailU (Cernăuţiu).

P r i m a şedinţă este deschisă de cil prof. A.' C. Cuza, la orele 9 a. m., în care s'a făcut d iscuţ i imea generală, asupra chestiunilor interesând mişcarea şi ţara, iar şedinţa doua este deschisă de dl prof. A. 0. Cil/a, la orele 3 p. m., în eare s'au discutat puncteP puse la ordinea de zi: Intensif icarea acţ iuni i şi complectarea organizaţi i lor, Propaganda scrisă şi orală, Chestiunea M u c i l o r , Alegeri le , comuna le şi parţ iale , Re laţ i i ex t erne (Federaţia %ntemaţională a studenţimei antisemite, Congresul mondial antisemit), î n a l t u l Consil iu de Apărare Naţională , şi Manifestul către Români .

Ordinea de zi fiind terminată, dl prof. A. C. Cuza viulţâmeşte în numele L. A. N. C. tuturor, pentru sacrificiile făcute în interesul cauzei şi pentru admirabila Ullire frăţească în cursul desbaterilor, fără nici o disensiune, făcându-se încă odată dovada, că L. A. N. C. este o frăţie de muncă , a cărei d isc ipl ină organică, o face capabilă să îndeplinească orice chemare în Stat şi declară Consfătuirea, închisă.

Trăiască Preşedinţ i i Organizaţii lor L. A. IV. C !

Trăiască Preşed inte l e Suprem, dl prof. A. C. Caza !

270

Pretutindeni nesuferiţi Bemard Laza re, cel d in ras sa

lui l u d a , a f i r m â n d că prezenţa J i dan i lo r aduce d u p ă s ine a n t i s e m i t i smul , a rost i t u n adevăr demons t ra t în is tor ia un ive r sa lă . Câ tă v reme m e m b r i i acestui n e a m i s -butesc, .prin r a r i t a t e a lor, să t r e a că neobserva ţ i î n m u l ţ i m e a popor u l u i — care îi găzdueşte, t r ă i n d ca indivizi izolaţi, p i e rdu ţ i în sărăcie şi m u r d ă r i e , pot a t r age mila or i d i sp re ţu l vecinului au toh ton .

Când î n s ă p r i n s imţu l so l ida r i tăţ i i t rad i ţ iona le , se stabilesc firele de comunica ţ i e î n t r e J i d a n i i r ă s -leţi; s e s t r â n g legăturile,- se a d u n ă laola l tă şi- p r i n d e a se în f i r ipa o comuni ta te , imedia t p o p o r u l gazdă începe a înţelege că aceas tă a-sociaţie este al tceva decâ t s u m a i n divizilor c a r i o compun . Ceeace îl de t e rmină să în ţe leagă acest ade văr , n u este cons ta t a rea că asociaţ ia de venetici a r e a l te obiceiuri , a l t ă religie, că se ţ ine de o p a r t e şi se a r a t ă exclusivis tă , ci fap tu l b r u t de toţi s imţ i t că în acel loc nevoile ma te r i a l e cresc, v ia ţa se scumpeşte , popula ţ i a de baş t ină m u n c i n d tot m a i d in greu , s ă r ă ceşte, i a r -mănunchiul de J i d a n i se îmbogăţeşte î n p a g u b a celor ce zad a r n i c se t rudesc .

Din acel m o m e n t an t i s emi t i smu l a lua t naş te re , a v â n d d rep t cauză p r i m o r d i a l ă s d r u n c i n a r e a economică a d u s ă în locali tate p r i n p r e zenţa J i d a n u l u i .

Se pot a d ă u g i u l te r io r la acest an t i semi t i sm de o r ig ină c u r a t economică ş i alte cons idera ţ iun i su perficiale şi deci t r ecă toa re ; d a r fondul ho t ă r î tor, incontestabi l , al p o r n i r i i con t ra J i d a n u l u i este c a u za economică: acapararea mijloacelor de traiu în aşa măsură încât populaţia autohtonă nu se mai poate hrăni.

Din aceas tă cauză s 'a născu t în toate t impur i l e şi la toate popoarele des l ăn ţu i r ea lup te i c o n t r a J i d a n i l o r ş i cu cât mize r i a p o p o a r e lor despoiate a fost m a i grea , cu a tâ t r eac ţ iunea f i rească s 'a descătuşa t m a i rad ica lă . N u î n intoler a n ţ a re l igioasă, c a r e s ' a pu tu t grefa m a i t â r z iu î n m o d inc idental pe mize r i a populaţ ie i , s u p t ă de l ip i toarea j idovească; ci î n în să ş i aceas tă mizer ie se află a d e v ă r a t u l mot iv a l exceselor săvârş i t e în cu r su l istoriei de na ţ iun i l e c a r i a u avu t neghiobia să a d ă p o s t e a s că J i d a n i p r i n t r e ele.

Aeeeaş cauză p roduce aceleaşi efecte, c h i a r c â n d d u p ă î m p r e j u

r ă r i , se mani fes tă var ia t . F o n d u l reac ţ iun i i este acelaş, în rădăc ina t , fiind în ins t inc tu l conservăr i i .

I n consecinţă r a n a a d â n c i t ă în ca rnea poporu lu i p r ă d a t , dă şi a s tăzi naş te re la m ă s u r i , ce amin tesc evul-mediu, pe ca re scr i i tor i i j i d a n i cu rea c red in ţ ă îi bârfesc ca in to le ran t şi obscur, c â n d î n rea l i tate r ep rez in tă acea epocă funda m e n t a l ă din is tor ia Europe i , în care na ţ iun i l e cele n o u ă s ' au p u tut închega deven ind ind iv idua l i tăţi etnice precis con tu ra t e n u m a i p r i n faptul că î n c r u c i ş a r e a de s â n ge s'a făcut în l ă u n t r u l aceleiaş rasse a r i ene la adăpos tu l s igur a l c reş t in i smulu i efectiv d o m i n a n t şi î n a tmosfera î n l ă ţ ă t o a r e a mora le i b l ându lu i nos t ru Mân tu i to r .

N u este vorba nici de ra s să , nici de religie deosebită, d lor J i d a n i , c â n d se r id ică as tăs i Rus i a lui

Sta l in şi interzice î m p ă r ţ i r e a bonu r i l o r de a l imente p r i n t r e fiii n e a m u l u i vos t ru ; când se r id ică Arab i i d in Pa l e s t i na şi vă î n p u ţ i -nează cum pot ei, bieţi i oamen i , sub r eg imul declara ţ ie i Balfour. Ambele fapte r e p r e z i n t ă m ă s u r i , luate d u p ă î m p r e j u r ă r i ş i oameni , c a r i în mod necesa r se î n d r e a p t ă c o n t r a ace lu iaş parazitism jidovesc ce a pus t i i t toate ţă r i le şi a despe ra t toate popoarele .

Pes te N i s t ru jus t i f icarea soluţiei r ad ica le s 'a formula t p rec is : „cine nu lucrează n u m ă n â n c ă " .

A ş a d a r guve rnu l sovietic, în ch ip oficial conf i rmă în faţa 1 urnei î n tregi , c ă J idovimea din ţ a r a vecin ă este un pa raz i t ca re p â n ă a-e u m ' a consumat fă ră să fi p rodus .

Este bine că s'a. accen tua t încă că oda tă acest adevă r , demons t r a t de is torie la fiecare p a s 1 ) .

Nu poate fi vorba de u r ă de r a s să sau in to le ran ţă re l igioasă, d lor J i d a n i , ' când Arabi i d in Pa le s t ina s ' au r id ica t ca u n s i n g u r om cont ra n e a m u l u i vos t ru , ce se men ţ i ne î n acea ţ a r ă n u m a i p r i n b r a ţ u l î n a r m a t a l pu te r i i b r i tan ice . A r a bii sun t Semiţ i ca şi voi. Dece n u vă m a i pot sufer i? Arab i i m u s u l m a n i a u t r ă i t în pace veacur i m u l te a l ă t u r i de voi ce vă înch ina ţ i lui Moise. Dece se r id ică c o n t r a voas t r ă , tocmai a c u m când vă şt iu o-

1 ) C i n e m a i a r e v r e - o î n d o i a l ă , s ă c i t e a s c ă l u c r a r e a l u i A l f r e d R o s e n b e r g a p ă r u t ă l a M ü n c h e n î n 1920 î n t i t u l a t ă : „Dis Spur des Juden im Wandel der Zeiten" ( U r m a J i d a n u l u i î n m e r s u l t i m p u r i l o r ) ,

crotiţ i de o for ţă i n c o m p a r a b i l su p e r i o a r ă pro tec ţ iuni i turceşt i da al tă da t ă?

P e n t r u s implu l motiv că bieţii oameni , a junş i la despera re p r i n pa raz i t i smul vostru, p re fe ră r i scul mi t ra l i e re lo r şi al bombelor din a -erop lane englezeşti, decât să m o a r ă de foame, r u p ţ i de l ip i toarea j i dovească.

Câtă vreme e ra ţ i pu ţ in i , — şi era ţ i n u m a i 60 .000 , ' ) la i n t r a r e a Englezi lor în I e rusa l im , fa ţă de 600.000 Arab i şi 70.000 creş t ini , —• când e ra ţ i m a i pu ţ in i de 10 la su tă şi s ă r a c i lipiţi p ă m â n t u l u i faţă de popu la ţ i a ţ ă r i i , vă t â r â ţ i viaţa mize rab i l ă f ă r ă a fi v ă t ă m ă t o r i p e n t r u c ă n u putea ţ i . I n zece a n i de exerci ţ iu al m a n d a t u l u i b r i t an ic , v 'a ţ i dubla t n u m ă r u l , a ţ i în temeia t colonii cu b a n i de p o m a n ă dela diferite societăţ i j idoveşti , vă c â r mu i ţ i , la adăpos tu l a r m e l o r ce n u - s p u r t a t e de Macabei i voştri , v 'a ţ i î n t in s ca r â i a peste pospodă-riile Arabi lor , pe ca r i t rep ta t i-aţi a l u n g a t d in p ă m â n t u r i l e lor, c u m aţ i scos din va t ra s t r ă m oşească pe bieţii R o m â n i d in M a r a m u r e ş . Aţi scumpi t v ia ţa p e n t r u c ă voi n u munci ţ i , voi n u creiaţ i b u n u r i , voi vă înghesui ţ i , l acomi şi vicleni, ca i n t e r m e d i a r i î n t r e p r o d u c ă t o r i şi consumato r i . Din aceas tă îndele t n ic i re de t r â n t o r i , a ţ i vieţuit î n toate ţăr i le şi la toate popoarele ce v 'au găzdui t .

I a t ă - v ă t r a iu l de paraz i ţ i . Când Arabi i , s i s temat ic să răc i ţ i , au simţit că n u se ma i pot ţ ine nici ca servi tor i la voi, cei nou i veniţi, oare le-aţi scumpi t viaţa şi le-aţi ieft ini t p roduse le munci i lor, — aşa V u m se î n t â m p l ă în R o m â n i a în t regi tă în toamna a n u l u i 1929 — era. firesc s ă se t rezească şi la ei ins t inctul ele conse rva re şi să is -buicnească î n fapte ce v ' au p u s pe g â n d u r i şi pe voi, pa r az i ţ i p r e tu t indeni nesufer i ţ i , şi M a r e a B r i tanic, c a r e tot vă m a i ocroteşte.

Lo rdu l Ba l föur ş i -a făcut i luzii , când , nesocot ind î nvă ţ ă mi n t e l e i s toriei , şi-a înch ipu i t că poate d u r a î n linişte „ C ă m i n u l na ţ i ona l J i dovesc", a l ă t u r i de n a ţ i u n e a a r a -Lă.

J i d a n u l n u se aşează în nici o ţ a r ă din lume cu gându l cinsti t de a coopera pr ie teneşte cu popu la ţ i a ţăr i i . E l se fur işează cu in ten ţ ia f r audu loasă de a a c a p a r a toa tă bogăţ ia ţ ă r i i p r i n înşe lăc iune, corup ţ i e şi m u n c a a l to ra , u r m â n d să - i robească popula ţ ia şi să o des-

2 ) V e z i R o g e r L a m b e l i n , L'impéria-lisme d'Israél. P a r i s 1924 p a g . 255,

271

fiinţeze în loeukid-o "u neuv iu ' . lui l u d a . Aceasta polit ica se p r a c t i ca, isbutiiid pe zi ce trece tot m a i mult , Î J I M a r a m u r e ş n centru de e x p a n s i u n e iudaică , pen t ru lot nordu l ţ a r i i de dincoace de Car i a ţ i .

A ta re poli t ică de e x t e r m i n a r e a populaţ ie i au toh tone . Arabi i a u demons t r a t că nu o \ o r tolera. I s -bucnirea ins t inctului de conservare na ţ iona lă , ce n u se poate n imic i decât cu dn-săşi v ia ţa , a în t ă r i t , de c u r â n d în Pa le s t ina încă oda tă în

v ă ţ ă m â n t u l da t de exper iene ţa i s tor ică : conlocui rea cu Jidanii este iscor permanent de frământări sângeroase pe seama lor.

S i n g u r a soluţie m u l ţ u m i t o a r e şi p e n t r u ei şi p e n t r u naţ i i le î n t r e car i s 'au pr ipăş i t , este e l iminarea pa raz i ţ i lo r .şi aşezarea lor în t r ' o reg iune , care exclusiv sa ie a p a r ţ ină, aşa cum a cerut un J i d a n de b u n ă c red in ţă . încreză tor , el, în capac i t a tea cons t ruc t ivă a rasse i lu i : Theodor Herzl.

1. C. C Ä T U N E A N U

Cuvântare ţinută de Dr . V . Triffu - Bucureşti, la întrunirea Publ ica a L. A . N. C , Culoarea de Verde — Bucureşti, la 8 Sept. 1929

Domnule President, Domnilor,

Ün om sănă tos la m i n t e şi la t r u p îşi a p ă r a cu cea m a i m a r e g r i j a aceas ta s ă n ă t a t e şi ţ inteşte, p r i n toate g â n d u r i l e ş i laptele sale , s a n u a t â r n e ue n imen i , &ă fie s tă p â n pe sine şi pe ale sale.

jhd este condus , î n d r u m a t , de u n d a r dumnezeese , ca re este conştiinţa lut.

Această conş t i in ţă îi s p u n e da c ă este pe u n d r u m bun , ii î m b ă r bătează , i a r dacă este po rn i t g re şit, tot conş t i in ţa îl vesteşte şi-l opreşte de a făp tu i ceva d ă u n ă t o r s ănă t ă ţ i i s a u independen ţ i i lui.

Conşt i in ţa î l face pe om să-ş i dea s eama de ce este oine şi ce este r ă u ; ea î i judecă faptele bűne s au rele, cât t imp este pe p ă m â n t ; pe u r m ă , judeca ta o face Dumnezeu .

Dacă u n u i om sănă tos , c ineva î i s p u n e : „ n u m a i m u n c i , bea şi m ă n â n c ă " , acesta îşi va ascul ta conşt i in ţa şi va r ă s p u n d e r ă sp i ca t : „ n u pot, căci n u m ă lasă conşt i inţa, ca re mi -e c u r a t ă " .

Sau dacă u n u i om sănă tos la min te , c ineva . ca re se numeş te : F a gure sau G r a u r , Albu sau Negru , Vlad or i Dragoş , Ţ ă r a n u or i Ne-delea, îi zice: „revoltă-te , -frate! d ă cu b a r d a , tovarăşe! h a i bade . să r ă s t u r i i ă m ros tur i le Ţăr i i că n u - s b u n e ; h a i că eu te iubesc, că-s R o m â n ca şi t i ne ! "

conşt i in ţa î i s p u n e l ă m u r i t : „nu! s fă tu i tor i i tă i cu n u m e nea

oş r o m â n e ş t i n u a u sânge, nici suflet românesc ! n u - i ascul ta . înde-p ă r t e a z ă - i dela t ine, izgoneşte-i!"

Şi omul s ănă tos ascul tă ce-i s p u ne conşt i inţa . .

Domnilor, 0 naţ ie , c a şi u n om, t rebuie , s ă

ţ ină ne înce ta t în seamă să-ş i p ă s treze în t regi , . î n orice, clipă, vigoa

rea n a ţ i o n a l ă şi în ţe lepc iunea ; să le ferească de smintel i .

Caşi u n om, na ţ i a t rebuie să ţ intească mereu , cu cea m a i a p r i g ă energie , ca ea să r ă m â n ă l iberă, s t ă p â n ă la ea acasă , i ndependentă.

Şi na ţ i a a r e nevoie de o conşt i in ţa ; Conştiinţa naţională, pe care în unele Ţăr i , o r ep rez in t ă m i n t e a şi p r iceperea 'căpetenii lor p a r t i d e lor politice.

Am zis, Domnilor , î n unele Ţăr i . căci, de pi ldă, î n Ţ a r a R o m â n e a s că, de m u l t ă vreme, căpeteni i le p a r t idelor politica .nu m a i r ep rez in tă, de loc, conşt i in ţa na ţ i ona l ă , ele nt m a i fiind s ănă toase la min te .

Totuşi , Dumnezeu n u ne-a p ă r ă sit încă, de tot.

Şi la noi, m a i exis tă astiel , di:i mi la Lui , undeva , acolo la Iaş i , o conşt i in ţă n a ţ i o n a l ă foarte p u t e r n ică şi l uminoasă , r ep r ez in t a t ă de un om m a r e al N e a m u l u i r o m â nesc: d. Profesor A. C. Cuza.

Da, să t r ă i a scă d. Profesor C u za, să t r ă iască , ad ică conş t i in ţa n o a s t r ă na ţ iona lă .

Dar . Domni lor , naţ : .a r o m â n e a s că n u m a i este nici ea aşa do să -üäloasa-, ca n u m a i ştie să ascul te conşt i in ţa sa. Cu ochii la pa rade le pol i t ic iani lor bolnavi de p a t i m i josnice, cu urechi le asurz i te de p a lavre şi făgădueli mincioase , a u i tat .să ascul te şi să vadă de u n d e şi dela cine îi vin sfa tur i le cu ade v ă r a t bune.

Dovadă? l a t ă , Domnilor. Am t ra s obloa

ne grele. . î n d u r e r a t e mai a la l tăe r i , p e n t r u l in iş t i rea sufletelor s p e r i a te ale J i d a n i l o r sgâr ia ţ i de Arab i , în Pa les t ina , u n d e se duseseră , sărac i i de ei, să p u n ă la p lug a n i m a le ma i pu ţ in pr imejd ioase ca boii, oameni . , •.

Deşi a r fi t rebui t să nu uităm- că

J i d a n i i m i n t şi că des igur n u a fost nici u n J i d a n ucis , ci d o a r J i d a n i m o r ţ i de bă t r âne ţ e , totuşi , n e - a m repezi t să î n c h i n ă m lung i şi ja lnice art icole, în toate gazetele, p e n t r u bieţii J i d a n i .

P a r t i d u l n a ţ i o n a l - t ă r ă n e s c a p rez in t a t cu l ac r imi că lduroase , m â n g â i e r i pa t ron i lo r să i j idan i .

Pa r t i de l e l iberal şi averescan s ' au îndol ia t , a d â n c m â h n i t e , ca să dovedească şi m a i a d â n c u l lor devotament faţă de a to tpu te rn ic i i s t ăpân i , J i d a n i i .

D. L u p u a u r l a t de d u r e r i ; Social işt i i s 'au c u t r e m u r a t de g r o a ză g â n d i n d u - s e la „măce l ă r i t u l " scumpi lo r lor tova răş i dela P a l e s t ina .

I n lojile f rancmasonice , d u r e rea a fost imen să ; f ra ţ i i masoni , creşt ini , ad ică slugi, . s 'au d â r d â i t • î n t r ' u n picior m a i Solemn ca de o--biceiu, ş i m a i n ă t â n g i ca 'n alte daţ i , a u p rez in t a t omagii le lor de s u p u n e r e în fata şefilor lor j i dan i , m â n i a ţ i foc.

Desigur că şi P a t r i a r h i a , ca de o-biceiu, s'a milost ivi t să p e r m i t ă p ă r i n t e l u i Profesor Gala Galact ion şi p ă r i n t e l u i Profesor Sc r iban , m a r e a onoare , de a p lânge în > genunch i , î n Templu l jidovesc, în n u mele umil i te i noas t r e Biser ic i c reş t ine, a l căre ia alt r ep rezen tan t , p ă r inte le Profesor şi Decan Mihă l -cescu, s lugă f r a n c m a s o n i c ă abjectă, ducea condoleanţe cine ştie c ă r u i J i d a n infect, şef m a s o n i c a l s ău la P a r i s .

N e - a m închinat, toţi ca n i ş te n e mern ic i , în faţa minc inoase i d u r e r i a J i dan i l o r .

Domnilor, Am ui ta t pe or fani i noş t r i de

răsbo iu pe d r u m u r i . i Am în to r s capu l d ina in t ea feţii

ch inui te a văduvi i n o a s t r e de r ă s boiu, care a u r m a t cu pic ioare le goale şi în sdrente , t r u p u l n e î n s u fleţit al Mare lu i nos t ru Rege F e r d i n a n d .

Am t r imis la cerşit pe i n v a l i d u l de răsboiu .

Din mormin te le sacre ale e ro i lor, a m făcut a l t a r de t ă m â i e r e a t u t u r o r javre lor fugite depe front .

Am în t emn i ţ a t pe ostaşi i n o ş t r i căzuţ i î n mâ in i l e d u ş m a n u l u i , i s toviţi de răni şi foame şi a m ridicat în cinste şi î n s l avă , licheleţe j idăneşt i , ca r i s 'au pr icops i t de pe u r m a t r ă d ă r i i şi a ja fu lu i celui m a i ne înch ipu i t .

Am sacrif icat , năde jdea D i n a s tiei, une i J idoafee.

A m dat mi l ioane de votur i J i dan i lo r ca r i se rătoiesc, azi, în P a r l a m e n t u l Ţăr i i , de Unde scui--

pâ, i a r ă frică şi f ă r ă ruş ine , toate sent imentele r o m â n e ş t i amor ţ i t e .

Pa r t i de l e politice se în t r ec în a da p â i n e a şi s a r ea Ţăr i i pe m â i n i le s t ră in i lo r , pe ca r i îi a d u c cu sutele de mi i pe fiecare a n , î n sp i n a r e a n o a s t r ă m u l t r ă b d ă t o a r e .

A m scos d in căr ţ i le de şcoală orice cuvânt , ca re a r fi p u t u t a-t inge m ă c a r câ t de pu ţ in , m â n d r i a , nes fâ rş i ta m â n d r i e , t ru f ia j i -dănească .

Am isgonit d in sufletul n o s t r u pe m a r i i scr i i tor i a i N e a m u l u i , ca r i n u a u s t ima t pe J i d a n i şi i -am înlocui t cu slugi f ă r ă ta lent şi f ă r ă dragos te de Ţa ră , f i indcă plac aces tora .

Am scos din serviciile na ţ iona le pe R o m â n i , s v â r l i n d u - i în mizer ie cu copiii lor, şi a m băga t în locul lor, J i d a n i . I n A r m a t ă , în S ta tu l m a j o r al Armate i , în căile ferate, ei deţ in, azi , cele m a i i m p o r t a n t e pos tu r i ; n imic n u le m a i este t ă i nui t , p r e tu t i nden i a u f râul liber.

Am p u s grele piedeci fiilor noş t r i , p e n t r u a-i op r i dela şcolile îna l te , pe ca r e le-am lăsa t l ibere copiilor de J i d a n i .

A m a d u s cu cheltuieli imense , tot felul de h a i m a n a l e j idoveşti , de pe toa tă s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i , ca să ne controleze; la g a r ă , a u fost p r imi ţ i de că t re Miniş t r i i Ţăr i i , ca r i a u avu t incal if icabila î n d r ă s -nea l ă să - ducă la m a s a Regelui , ca pe P r i n ţ i . P r i n t r e aceste a i m a n a -le, a fost şi u n falit f r audu los fugit, od in ioa ră , d in ţ a r a pe care o furase : Aronovici , ca re a fost p r i mi t cu a la iu regesc.

Domnilor,

Am dus n e r u ş i n a r e a n o a s t r ă a -şa de depa r t e î n c â t conducă to r i i Ţă r i i R o m â n e ş t i h o t ă r î s e r ă s ă t r i m i t ă r e p r e z i n t a n t a l n o s t r u la Vat ican, Min i s t ru p len ipo ten ţ i a r a l R o m â n i e i pe l ângă P a p a dela R o m a , u n J i d a n .

Gândi ţ i -vă b ine! Acolo, u n d e toate ţă r i le creş t ine t r i m i t pe oam e n i i cei m a i s t ră luci ţ i , d in cele m a i nobile famili i , noi , ţ a r ă c reş t i n ă t r i m i t e a m ' u n J i d a n .

I a r i n f a m i a n o a s t r ă este cu a t â t m a i evidentă , cu cât sun t em obliga ţ i să recunoaş tem că J i d a n u l a r fi a j u n s T r imi s e x t r a o r d i n a r a l Român ie i , dacă u n a l t J i d a n , fur ios că el n u este î ncă Min i s t ru , n u a r fi î ncepu t s ă s t r ige în gazetele subven ţ iona te de el.

S fân ta Biser ică r o m â n e a s c ă de m u l t n u m a i recurge la serviciile creş t in i lor ş i luc rează cu fu rn izor i şi i n t e rpuş i J i d a n i .

Copiii noş t r i n u se m a i duc D u min ica d iminea ţ a Ia Biser ică , ci se înghesuie la se rbăr i le cu t e a t r u şi c inematograf , r â n d u i t e de J i dan i , a n u m e ca să împiedice inf luenţa b inefăcă toare a Biser ic i i a-s u p r a copiilor.

Am p e r m i s c o n c u r s u r i de f rumuse ţe p e n t r u ca J i d a n i i s ă p o a t ă m a i s igur p ros t i t ua pe cele m a i f rumoase fete ale noas t r e .

A m p e r m i s ne m a i auz i t a r u ş i ne, ca u n a d m i r a t o r a l J i d a n i l o r , u n vechiu mi lu i t a l rec lamei j idoveşti, s ă r â n d u i a s c ă Sf. S c r i p t u r ă , pe u n j a r g o n j i dano - românesc .

Domnilor, Am p e r m i s totul cu n e p ă s ă t o a r e

s lugărn ic ie . Un s i ngu r l uc ru n u a m permis .

N u a m p e r m i s i n t r a r e a î n P a r l a m e n t u l românesc , a conşt i inţe i n a ţ ionale, tocmai în ceasul cei m a i g reu a l N e a m u l u i . N e - a m s u p u s ord in i lo r j idăneşt i , căci d. P ro fe sor Guza a r fi s t ingher i t pe r e p r e zen tan ţ i i lu i I u d a ş i a r fi s c u t u r a t nes imţ i rea slugilor lor josnice, a şa zişii r e p r e z i n t a n ţ i a i Român i lo r .

N u a m p e r m i s nici i n t r a r e a în P a r l a m e n t , a celui m a i c u r a t , a celui m a i nobil suflet românesc , a d o m n u l u i Profesor dr . Pau lescu , ca re a r fi i m p u s t u t u r o r n u n u m a i p r i n s t r ă luc i r ea fa imei lui de sa vant un ive r sa l cunoscut , d a r şi p r i n i n c o m p a r a b i l a sa c u r ă ţ e n i e sufletească.

I - a m sacr i f icat pe a m â n d o i . D a r d â n ş i i e r a u obişnui ţ i cu n e

recunoş t in ţa , cu i ng ra t i t ud inea . P ă r ă s i ţ i în repeta te r â n d u r i ,

ch i a r de acei pe, ca r i d. Profesor Guza î i scoasese la iveală s au îi scăpase de ocnă, admi rab i l i i noş t r i profesor i r ă m â n cu toate u n e l t i r i le celui m a i d i s t rugă to r n e a m d in câte exis tă , necl int i ţ i ca niş te s t ânc i de g ran i t , în t regi , ma jes -toase, în mij locul va lu r i lo r n imic i toare .

P a r t i z a n i i lor fuga r i n u a u isbu-

Este de prezent î n 1929 Min i s t ru l B a n a t u l u i . Aoum vre-o d o u ă zeci şi câţiva de a n i a lăsa t b a n c a „Lipovana" u n d e e r a a n g a j a t ca func ţ ionar pen t ru a ocupa postul de redac to r responsab i l la „Tribuna" z ia r na ţ iona l i s t i n t eg ra l d in Arad . A avut şi procese de presă , a fost şi închis de U n g u r i . I n t i m pul r ă sbo iu lu i m o n d i a l a t recut Garpa ţ i i î n R o m â n i a .

D u p ă î n f ă p t u i r e a R o m â n i e i M a r i , Dl Sever Boen, a p a r e d in

tit să se facă c o m p a r a ţ i decât cu nişte bolovani rostogoliţi d in j u r u l lor ; s 'au m ă c i n a t î n va lu r i şi zac, acum, pe fundul apelor t u r b u r i .

Domnilor, E u văd, în j u r u l nos t ru p r e a p u

te rn ică i s p r a v a j idănească , i m o r a l i tatea, s t r i căc iunea şi a v â n t u l ei p r e a vijelios; c red in ţa î n D u m n e zeu, m â n t u i t o a r e a n o a s t r ă de a l t ă da tă , este p r e a s lăbi tă , azi , p e n t r u a-i pu tea p u n e f râu şi a c u r m a r ă ul.

Sufletul decăzut n u poate împ ie deca s d r u n c i n a r e a i remediab i lă a t r u p u l u i !

Deaceea eh n u - m i pot î nch ipu i că N e a m u l r o m â n e s c va pu tea scăp a de o a p r o p i a t ă pieire!

î n t r ' o lume deşăn ţ a t ă , ca re n u pr icepe î n s e m n ă t a t e a î n d r u m ă r i lor P ro feso ru lu i Pau lescu , ideile politice m â n t u i t o a r e ale Profesor u l u i Guza n u pot rod i ; ele nu - ş i pot face d r u m p r i n necinste, jos nicie şi imora l i t a te .

0 na ţ ie care n u m a i pr icepe r o stul sfânt al Fami l i e i , n u poate s ă m a i p r i c e a p ă nici m e n i r e a î n a l t ă a une i n a ţ i u n i !

Şi sun t em m u l t p r ea s t r ica ţ i ! Cei foarte, foarte pu ţ in i b u n i n u s u n t o rgan iza ţ i , şi n u l u p t ă îndea juns .

Domnilor, L u â n d cuvân tu l p e n t r u p r i m a

o a r ă în t r ' o î n t r u n i r e publ ică , m ă felicit că o fac în faţa une i pe r so na l i t ă ţ i eminente , ca d. Profesor I . C. C ă t u n e a n u , care se lup t ă p e n t r u m â n t u i r e , în Ardeal , da r , îmi pe r mit , — cu a m ă r ă c i u n e , — cu ra ju l să t e r m i n p r i n a -mi e x p r i m a ferm a convingere, că n u este depa r t e vremea, când n a ţ i a r o m â n e a s c ă se va jeli cumpl i t , la u n nou zid a l p lânger i lor , dacă J i d a n i i îi vor î n gădu i m ă c a r a t â t a favoare : s ă p lângă .

Şi n i m e n i n u va avea d rep tu l să s p u n ă că n u n e - a m m e r i t a t soa r t a .

Dr . V. T R I F U — Bucureş t i —

nou în Ardea l şi. B ă n a t , ca f run t a ş a l p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s t , cu a sp i r a ţ i i de m i n i s t r u .

î ş i c u m p ă r ă o ca să cu etaj î n L i -pova şi a l t ă avere , ca re în t o a m n a a n u l u i t recut 1928 ajunsese î n p r a g u l l icitaţiei , d in cauza d a t o r i i lor n e a r a n j a t e . Dl Bocu p r i n a d u n ă r i publice, ducea tonu l cu lozincele — Români nu plătiţi dările, Români nu ascultaţi de poruncile aiuorităţilorl căci s u n t unel te l iberale, ca re fu ră poporul!

Domnul Sever Bocu

273

Cerea să se desfiinţeze vagoanele ministerialei Cuvân tu l Dlui Bocu r ă s u n a la toate a d u n ă r i l e .

Soseşte z iua de 10 Nov. 1928 c â n d î n a l t a Kegeneţă î n s ă r c i n e a z ă pe dl tuliu Maniu, să formeze guvernu l . Acum răsuf la m a i u ş u r a t Dl Sever Bocu, căci t r ebu ia să capete şi el un scaun în min i s te r . —• Şi 1-a,căpă ta t , cu chin cu vai , cu inc iden tu l dela Copşa, şi cu m a i ştiu eu ce fel de a p u c ă t u r i .

I n sfârşi t iată-1 pe Dl Sever Bocu m i n i s t r u f ă r ă portofoliu a l B ă n a t u l u i , şi comisar a l s e rbă r i l o r dela „Alba Iulia". I a t ă şi vagonul min i s t e r i a l la dispozi ţ ia sa, deşi î na in te cu o l u n ă t u n a şi fulgera con t ra vagoanelor minis te r ia le . I a -tă-1 că opreşte u n t r en e x p r e s -orient în g a r a de N o r d p e n t r u ca să- i lege . şi vagonu l min i s te r i a l . Au t recut şi serbăr i le dela Alba-lu l i a d in '20 Maiu 1929, cu ospă ţu l si cu meda l i a comemora t ivă de care s 'au scr is şi vorbit mul te .

I n v a r a a n u l u i 1929 casa Dlui Sever Bocu s 'a renovat . I n ea luc rează u n pictor n e a m ţ cu p l a t ă zi lnică de u n a p â n ă la d o u ă m i i ele lei — t imp de peste d o u ă luni . I n g a r a d in R a d n a s 'au descă rca t nişte mobile venite d in Viena, şi niş te sobe de por ţe lan p e n t r u Dl Sever Bocu. I n z iua de 8 Sept. 1929, când că lă to r i i n u î n c ă p e a u în t ren . pe o linie l a t e ra l ă d in g a r a R a d n a , s ta ţ iona vagonul min i s t e r i a l al Dlui Sever Bocu.

D u p ă cele cup r in se m a i sus ,opre-şte-te iubite ci t i tor ş i judecă s i n g u r p e r s o a n a Dlui Sever Bocu, o j u decă p e n t r u c ă Dta în cali tate de

Bacă depresiunea morală creşte -şi se răspândeşte, cauza-i sistemul neruşinat şi revoltător întrebuinţat de cei ce conduc această ţară.

Un exemplu care face parte din regula generală:

La Iaşi, unde încă femeile mai cred în dreptate, din cauza tradiţiei, unde mai era iluzia că valorile reale mai erau încă apreciate Şi recunoscute, — se prezintă un loc vacant la direcţia Şcoalei Normale de învăţătoare. Doamna Costin profesoară eminentă de pedagogie şi filosofie la acea şcoală, bine apreciată şi bine cunoscută în rândul profesoarelor, este solicitată de către colegele sale să primească acest post, ca fiind recu-

cont r ibuab i l a i acest drept , să j u deci pe u n u l care beneficiază de b a n u l a d u n a t cu t r u d ă şi p lă t i t în vis ter ia t ă r i i sub fo rmă de i m p o zit.

Cum poate fi n u m i t omul care p â n ă la 3 Nov. 1928 t u n a şi fulge ra c o n t r a vagoanelor min i s t e r ia le , i a r din 10 Nov. 1928 ocupă însuş i u n astfel de vagon, opreşte t imp de două ore u n t r e n expres p e n t r u a-şi lega şi vagonul m i n i s ter ia l , i a r în 8 Sept. 1929, când că lă tor i i n u aveau loc în t ren , î n g a r a R a d n a odihnea vagonu l m i nis te r ia l , al aceluia ca re cu u n a n m a i îna in te , t u r b a la vederea u n u i astfel de vagon?

Cum se poate expl ica faptul , că din p la t a de m i n i s t r u , d u p ă 10 lun i de funcţ ionare , să-fi plăteşt i da to r i a de mi l ioane — care te a d u sese în p r a g u l l icitaţiei — să-fi r e novezi casa d in Lipova, a n g a j â n d pictor cu p l a t ă de mi i de lei pe zi, t imp de lun i de zile, — să- ţ i aduc i mobi lă din Viena şi sobe de por ţ e lan , i a r în p i c t u r ă să foloseşti şi a u r ver i tabi l?

Toate acestea sun t faptele Dlui Sever Bocu, i a r Dta iubite ci t i tor judecă , n u d u p ă lege, ci d u p ă s imţul Dtale de drep ta te , pe acest beneficiar a l t rude i Dtale depusă în vis ter ia ţ ă r i i , s u b fo rmă de i m p o zit!

Şi să m a i s p u n ă domni i m i n i ş t r i şi p a r l a m e n t a r i na ţ iona l i - ţ ă -r ă n i ş t i că „nu sunt bani"?! R ă s p u n d e Dta Domnule Sever Bocu, sun t , s au n u sun t b a n i ?

ŞT. P E N E Ş -— Petroşani —

noscută, cea mai aptă. înainte însă de a i se adresa -personal, Profesoarele toate adresează un memoriu ministrului, iscălit de toate, prin care cer numirea Dnei Costin ca directoara cea mai aptă dintre ele.

Spre marea lor mirare, primesc vestea dela minister, că la direcţia acelei şcoli e numită o profesoară, cea mai slabă, mai mediocră, cea mai puţin demnă dintre toate profesoarele, cari ar fi putut fi numite, străină de şcoală; cauza acestei numiri este numai, că e soţia unui politician —• în înţelesid de astăzi, specific îndeletnicirei acestei meserii, pentru care nu se cer titluri, nici activitate, nici caracter,

ci pur şi simplu, aşa cum este astăzi politicianul tip: ignorant, lipsit de caracter, de capacitate morală şi intelectuală, nu ştiu nimic pentru aceasta, nici nu pot aprecia valoarea şi cunoştinţele altóra, nu văd nimic în afară de interes personal, nu mai aud deci glasul conştiinţei, căci aceasta a pierit deja de mult, de când, a devenit politician activ.

Se mai poate trage încă concluzii noi. Dna Costin este sora Domnului Miha i Manoi lescu înscris în partidul naţional-ţărănesc. Dnul Mihai Manoilescu, are însă, un cap admirabil şi o cultură şi are încă şi suflet. Ei bine şi cu toate că el este în partid şi cu toate că sora sa are merite necontestate, nu a putut fi numită la locul care, recunoscut de toată lumea, îl merita. Pentru ce? Pentru că valorile réz-leţite printre politiciani sunt tot mai la spate lăsate, nu e nevoie să se prea ştie că mai există, doar cei ignoranţi sunt toţi, cei fără caracter sunt midţi şi cei inteligenţi şi culţi puţini sunt, tare puţini şi aceştia i-ar pune într'o lumină proastă pe ceilalţi, comparaţia dintre ei şi soluţionarea diferitelor probleme grele i-ar pune în inferioritate ar da prilejul să se aprecieze pe sine, aceasta i-ar durea şi i-ar jena. Pe când dacă-i îndepărtează în mod sistematic, fiind toţi de acelaş calibru, se gradează intre ei, se clasează luând ca unitate de măsură: îndrăzneala, inconştienţa, lipsa de bun simţ; se sugestionează reciproc şi acţionează cum le dictează interesele personale şi de gaşcă politică. Impresia momentului îi conduce, pentrucă în eul lor nu au nici o rezervă, nici intelectual, nici cultural, şi nici moral, la care ar trebui să facă apel în rezolvirea problemelor. Pentru aceasta şi actele lor te îngrozesc, te jignesc, te umilesc şi demoralizează şi te pun în imposibilitate de a reacţiona. Căci cu cine nu are conştiinţă, nici frică de păcat, nu poţi lupta, că te zdrobeşte, mai ales când sunt aşa de mulţi şi toţi strânşi uniţi.

Din acest haos, din acest dezechilibru şi de răsturnare a valorilor, profitorii principali sunt Jidanii, cari se îmbogăţesc, capătă toate drepturile, li se dau toate privilegiile, apoi toţi ceilalţi străini, care. huzuresc şi dispun au numai drepturi, fără nici o obligaţie şi agenţii politici care trăiesc cum nici în vis nu şi-au putut închipui. Aceştia sunt factorii de care se folosesc corifeii politici pentru a face

Revolta izbucneşte... în sufletul omului cinstit

274

s ă funcţioneze întreg apărutul administrativ şi cultural al ţârei.

Povestea corbului care a scăpat caşul din plisc, la laudele vicleuei vulpi, se poate aplica politicianilor cu deosebirea că corbul mai face provizii multe acasă şi dacă scapă caşul din cioc se întoarce la provizii.

Cine însă ca suferi şi chiar poate să şi dispară dacă nu se trezeşte cât mai e timp, va fi neamul nostru, care a făcut cele mai mari jertfe pentru a făuri această ţară, j

la care să fiţi convinşi că nici unul dintre aceştia care o înjosesc astăzi nu au contribuit cu nimic, cu toate că pretenţia o au. Istoria însă va dovedi.

Când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă. Dacă energiile şi valorile care sunt astăzi sub pământ şi care au făcut Ho mânia mare, ar fi deasupra pământului, nici un chip din cei ce-şi bat astăzi joc de ţară, nu s'ar mai arăta.

Dr. E L E N A BKATÜ — Cluj —,

„Vlad Ţepeş cu perciuni" Din b r o ş u r a a p ă r u t ă , cu ti t lul indicat , în Bucureş t i la T ipogra

fia „Bica" — ione l Georgescu, s t r a d a Jus t i ţ i e i Nr . 30, a l căre i a u t o r este dl VASILE VLÄDESCU, profesor şi avocat , cunoscut l up t ă to r na ţ iona l i s t şi creş t in p r i n t ă r i a şi i n t r ans igen ţ a convinger i lor sale, r ep roducem primele pag in i , c a r i pot servi ca o l u m i n o a s ă in t roducere or i -căre i scr ier i cu ca rac t e r an t i semi t , r ă m â n â n d ca p e n t r u res tul b ro şu r i i c i t i torul să se informeze p r o e u r â n d u - ş i - o dela au to r .

„Neîndoios este, că cel mai mare profit din răsboiul mondial l-au tras Jidovii de pretutindeni, dar mai ales cei din statul roman. Răsboiul mondial se încheie pentru toţi beligeranţii, învinşi ori învingători, cu milioane de morţi, de mutilaţi, de văduve şi orfani, de sarcini incalculabile, reprezentate prin datorii de răsboiu şi impozite aproape intolerabile; un singur neam de oameni, Jidanii, fără să fie pierdut vreun individ din cauza răsboiului sau pentru răsboiu, s'a ales cu'cea mai mare prosperitate materială şi politică. —• In a-devăr, o statistică cinstită — deci nu din acelea ieşite din oficine jidoveşti — ar constata ceeace ar părea paradoxal la prima vedere,-că, în timpul marelui răsboiu mondial —• Jidanii, nu numai că n'au pierdut ca număr, dur au mai câştigat, din cauză că ei, chiar când n'au fost spioni ori trădători, ori dezertori la inamic, s'au învârtit atât de bine pe la partea sedentară, încât s'au întors din răsboiu mai graşi la corp şi pungă şi apoi, prosperitatea lor economică le-a sporit şi natalitatea.

„Jidanii, vor fi murit în răsboiu, dar nici într'un caz din pricina răsboiului, ci din alte pricini, din care ar fi murit şi fără r a s -boiu, sau cel mult, dacă vor fi murit unii şi de frică., Mascaradele care se fac, cu „eroii jidani morţi pe front", consfituesc o ne meritată şi intolerabilă insultă, la adresa a-

devăraţilor eroi, a celor 800.000 martiri ai neamului.

„Până la răsboiul mondial, în România mică, Jidovimea progresase destul din punct de vedere e-conomic şi ziaristic; dar totuşi, art.' 7 diri Constituţiunea dela 1866, punea frâu acestui element parazitar, ţinându-i închise porţile cetăţeniei, precum şi împiedi'-căndu-l de a poseda imobile rurale. Această măsură i-a împiedicat în acelaş timp pe Jidani; de a pătrunde prea adânc în vieaţa e conomică a ţării, favorizând crearea unei clase dominatoare, compusă' din elemente româneşti sau românizate, clasă absolut necesară menţinerii şi desvoltării conştiinţei naţionale în marea pătură incultă a ţărănimii". In urma răsboiului mondial însă, Jidanii, cu cea mai mare trecere la Versailles, profită de toate strâmtorile noastre şi ne impun încetăţenirea lor în massă, astfel că România cea Mare născută din unificarea tutu-

*ror Românilor, cu preţul atâtor martiri, atâtor jertfe, coprinde deodată un număr întreit de elemente parazitare (Jidovi), cu un câmp de activitate cu mult mai mare decât chiar numărul lor, ^rin desfiinţarea aH. 7 şi deci şi a restric-ţiunilor de a se aşeza prin comunele rurale.

„In România mică, nu se pocite spune că, cu toată piedica art. 7, ei n'au avut o influentă relativ des

tul de mure în viaţa economică şi chiar politică a ţării.

„Din punct de vedere, economic, Jidanii luaseră destul avânt şi înainte de răsboiul mondial, punând mâna pe comerţul şi industriile dela oraşe şi ciliar de prin sate. Meşteşugul lor de a se camufla, de a se insinua, de a eluda legile, de a corupe, de a-şi deschide prin bani orice porţi, făcuse din ei şi atunci adevăraţii potentaţi ai acestei ţări; în politică, ajutaţi de o presă foarte abilă, şi strecuraţi pe lângă politicianii nemernici, îşi urmau drumul lor, de a pregăti totul în favoarea lui Izrael.

„Şi cu tot avântul ce-şi luaseră înainte de răsboiul mondial. Jidanii erau puşi oarecum la carantină de art. 7. Oricât de mare influenţă aveau ei graţie presei lor., finanţelor lor mondiale, totuşi. în mica Românie, toată lumea politică, cu rare excepţiimi, era de acord pentru păstrarea art. 7. Instinctul de conservare naţională era încă destul de puternic, pentru a nu ceda tuturor presiunilor şi curentelor umanitare, tuturor strigătelor neruşinate ale Alianţei jidoveşti. Românul îşi apără, existenţa, < nepermiţănd intrarea în viaţa politică: a ţării, acestui vrăşmaş declarat al creştinătăţii, care n'a-vea alt scop decât să-i acapareze averea, sugăndu-l ca o lipitoare, să-i pervertească moralul şi sül transforme într'o vită de povară.

„Răsboiul mondial, dacă ne-a făcut dreptatea de a ne vedea după atâtea sacrificii,, uniţi într'un stal, pe toţi fraţii români răsleţifi, ne-a făcut însă şi marea ofensă şi nedreptate, prin tratatul dela St. Germain, de a ne pune pe picior de egalitate- politică cu toţi locuitorii „fără deosebire de o-rigină etnică sau de religie" (art. 5 din Corist, nbuă), cu toate că aceşti locuitori, nu numai că nu contribuiseră cu ceva la formarea României Mari, dar, dimpotrivă, erau nişte năvălitori, aşezaţi pe meleagurile ţării, prin corupţie, prru miluire şt apoi lot timpul cât au locuit în ţară. nu s'au distins decât prin parazitism şi speculă.

„Astfel, ne-am pomenit deoda^ tă în România Mare, cu toţi jupanii cari se'nvărtiseră în toate chipurile, atât subt ocupaţia nemţească cât şi pe front, cari speculaseră toate suferinţele şi mizeriile răsboiului, că mai au şi pretenţia de conducători. politici, luându-şi ca-* litatea. când de cetăţeni, cărui de minoritari, după cum; le bate vântul.

...înfăptuirea României Mari

275

ue-a dat şi chestia destul de delicată a minorităţilor, care însă nu ne poate îngrijora atât de mult cât aceea a Jidanilor, neasimilabili, parazitari şi a toate corupători.

„înarmaţi şi cu drepturile politice, Ovreii caută să acapareze partidele politice şi în orice caz să le pervertească: caută să-şi pună în practică toată puterea şi influenţa dizolvantă a rassei lor; pregătesc şi susţin orice mişcări sociale, în legătură cu Republica Sovietică a lui Trotzki ori a lui Béla Kun. Atentatele dela Senat, grevele de tot felul, mişcările de stradă sunt ajutate, întreţinute de presa lor, care pregăteşte opinia publică, în sensid acaparării depline a bogaţilor- acestei ţări de către neamul lui Izrael. E destul a cita legile de prelungire a contractelor de închiriere care au avut un efect sigur: trecerea proprietăţilor clădite cu muncă românească, în manile noilor cetăţeni... In asemenea împrejurări, partidele politice, devin din ce în ce mai aservite lor. Şi, dacă nu vedem încă miniştrii Jidani, vedem Români puşi aproape pe faţă în serviciul lor, a-devărate creaturi ale lor.

„De pe orizontul politic al României dispar pe rând, în timpul răsboiului N. Filipescu, dr. Istrati, C. Arion, Marghiloman, Vetre Carp, Delavrancea, apoi, după răsboiu, Take lonescu şi în sfârşit Ionel Brătianu; şirul bărbaţilor de stal se răreşte tot mai mult. Ceva mai înaintea lui Ionel C. Brătianu, tara pierde pe marele său Rege Ferdinand, după ce prinţul O ar ol — - speranţa ţării se desmoşte-nise singur prin faptele sale, aju

tate foarte mult de acţiunea semită, care. încă demult, cu tactul şi perseverenţu-i cunoscute, urmărea, prin corupţie şi intriaă, să desfiinţeze dinastia, cu atâtea sacrificii dobândită de neamid românesc.

„Jidanii atol puternici peste tot: un Jidan, avocatul S. Rosenthal — spre ruşinea ţării — lichidează succesiunea defunctului Rege Ferdinand: acelaş Jidan e trimis în misiunile cele mai delicate străine, în numele neamului românesc! O jidoafcă — un exemplar- dintre cele mai imunde —• înlocueşte pe neprihănita şi vrednica soţie a Prinţului Carol, Principesa Elena, care dăduse naştere iubitului Rege de astăzi Miltai. Minoritatea Regelui Mihai, impune Regenţa. Partidele politice, din ce în ce mai' infectate de Jidani, conduc ţara cu parlamente din ce în ce mai slabe mai ales prin neomogenitatea lor; presa, din ce în ce mai acaparată de Jidani; armata ţării începe a fi infectată şi ea de virusul jidănesc, de o sută de ori mai primejdios pentru disciplina, rostul şi rolul ei, decât cea mai grozavă molimă; biserica, bântuită de diferite curente propagate şi întreţinute de Jidani: şcoala, cu taxele ei şcolare, tocmai bune pentru a lăsa porţile ei deschise numai Jidovilor cari, trebu-esc să pună mâna şi pe toate dregător iile tării, după ce au pus 'mâna pe toate bogăţiile ei; curentul umanitarist, în şcoală, sapă mereu temeliile naţiei, înlocuind pe fiece zi patriotismul cel sănătos cu u-m unita rismul cel sarbăd şi nesincer".

V. VLÄDESCU

Banca Ţârii S . A , fostă Banca Apărarea Naţională

Bucureşti, IV Calea Călăraşilor No. 114 Aviz către acţionari

Se aduce la cunoştinţă generală că prin deriziunea Adunării Generale Extraordinare din 28 Martie a. c , ratificată de Trib. Ilfov S. I. Corn., publicată în Moţăitorul Oficial No. 75 din 6 Aprilie 1929. Actul Constitutiv şi Statutele băncii au fost modificate î n sensul, că cuvintele: „B ianca Apărarea Naţională", cuprinse în ele, s'au înlocuit

prin cuvintele „Banca Ţării". Sediul băncii a fost mutat din

str. Regală No. 18, î n Calea Călăraşilor No. 114 (Piaţa Traian).

Acţicfruarii băncii sunt rugaţi să se urezinte pentru ridicarea titlurilor definitive, cari se eliberează numai la ghişeul băncii, pe baza Certificatelor Provizorii, î n primirea acţionarului sau a unui împuternicit al său.

Se menţionează că acţiunile nu pot fi expediate prin poştă, banca neputându-şi lua răspunderea ajungerii loir la destinaţie şi nici suporta spesele de remitere.

Totodată, anunţăm pe Domnii acţionari, cari n'au încasat încă dividendele, că plata lor se face deasemenea numai la cassa băncii, în fiecare zi.

La începutul lunei Octomvrie a. c. Consiliul de Administraţie al băncii se va întruni sub preşedinţia D-lui General Doctor I. Macridescu, pentru a hotărî sporirea capitalului saci al.

„BANCA ŢARII",

darmeria ar fi pus la dispoziţia artiştilor, local pentru reprezentare, nii corespunde întru nimic adevărului; ei dela început au Voit ca să-şi construiască scenă, la o casă particulară a lui Bercovits şi Simon, comerciant din Urmeniş şi aflând loc mai corespunzător, au cerut autorizaţie pentru un local la proprietarul Banffy.

La reprezentaţie, ca şi singura autoritate adm. în comună, mi-am ţinut de datorinţă de-a fi prezent, din singurul motiv, ca să văd, că în adevăr acel program se{ predă care e admis; am constatat că s'a jucat piesa teatrală censurată şi pe lângă aceasta, artiştii ne-au delectat şi cu cântece şi cu dansuri româneşti"

Aurel Pintea, n o t a r

«Propaganda evreo-I n l egă tu ră cu a r t i co lu l „ P r o p a

g a n d a e v r e o - m a g h i a r ă î n Ardea l " , a p ă r u t î n revis ta î n f r ă ţ i r e a R o m â n e a s c ă n r . 21 d in 1 Septemvrie 1929 ş i a p ă r u t în gazeta Ord inea n r . 215, din 29 Augus t 1929 — cu ar t icolul „ P r o p a g a n d ă M a g h i a r ă pe p la iur i le A r d e a l u l u i " şi î n gazeta B i r u i n ţ a , etc., d a t de corespondentu l Gr indean profesor şi I . B u t ă r o i u înv. -di rector din U r m e n i ş jud. Cluj , dl n o t a r A u r e l P in tea d i n Urmen i ş , ne t r imi te sp re publ icare , sc r i soarea dsale, din care r ep roducem par tea ce se referă la ar t icolul a m i n t i t :

„Este adevărat că trupa Sarkadi din Arad în ziua de 20 Aug. a venit în comuna Urmeniş, dar nu este»adevărat că ar fi fost însoţită de plutonier-majorul N. -Găină, şe-

maghiarä în Ardeal» ful secţiei de jandarmi din Săr-maş. Dl şef de secţie de jandarmi a. venit în comună numai întâmplător, ca să facă inspecţie la postul de jandarmi din Urmeniş; a venit din'comuna Budeşti, pe când artiştii au venit din comuna Sur-maş.

Prezentăndu-se la oficiul meu în ziua. de 21 Aug., subsemnatul făcând control asupra actelor ce posed, am constatat că toate actele s'au aflat în bună regulă, am constatat că toţi sunt cetăţeni români si am constatat că posed autorizaţia de a putea da reprezentaţie. Şi astfel eu ca ofiţer de poliţie judici-ciarâ, în comună, am constatat că au concesiune pentru trei reprezentaţii. Afirmaţia domnului profesor Grindean, că jart-

276

. .Fa tă de aceas tă pr imejd ie tinere tul un ive r s i t a r a r e o da tor ie , dacă Area să m a i t ră iască pe p ă m â n t u l s t rămoş i lor lu i liber şi r o mâneşte când va a junge la m a t u r i ta te ; a r e da tor ia să cureţe această tară de Jidani.

Cum? Nu p r i n mijloace violente, neu t ruca acestea nu duc la nici u n rezultat . Opera de cu ră ţ i r e t rebue u r m a t ă cu s t ă r u i n ţ ă , f ă ră preget, în cadrul, legalităţi i , ne cale economică: prin cooperative, p e n t r u c ă n u m a i p r i n cooperat ive se poate scoate, r ad ica l din viaţa economică. J i d a n u l intermediar şi parazitar.

î n t r ' a d e v ă r . când toii R o m â n i i din fiecare sat al acestei bogate ta r i , vor înţelege să-si a d u n e eco-miile lor, în t r ' o b a n c ă popula ră , de unde în caz de lipsă se va î m p r u m u t a să teanu l n e u i i a ş p lă t ind dob â n d ă u şoa ră , si nu va mai m e r ge la c â r c Í u m ă r u l J i d a n ca să- i plătească neu t ru o m ică s u m ă camătă însu tUă sub diferite forme: când toti Român i i . d in orice sat vor înţelese să facă o tovărăş ie , o coopera t ivă , pr in care să-si v â n d ă produsele lor direct la oras , i a r nu .să le dea ne n imic J i d a n u l u i n r ipăs i t în comună, , care în n n u ă le vinde nv-'i s cump câş t igând el, ca re nu a munci t . în loc să câştige acela care a asudat, a r â n d , semăn â n d , secerând, t ă ind si c ă r â n d lemnele din p ă d u r e ; când toţi R o m â n i i d in fiecare sat al acestei bogate t a r i vor înţelege ca, pr in cooperat ive de aprov iz ionare , să-si p rocu re cele t rebuincioase vieţii lor de toate zilele, i a r nu să le cumpere dela J i d a n u l , care cerc .7 pre ţu r i ne mar fa veche si p r o a s t ă a d u s ă dela o r a ş : a t u n c i se p u n e î n t r eba rea ee va m a i face E v r e u l hi sate, când n imeni n u va m a i lua ban i cu dobândă dela el, când n imen i nu- i va ma i vinde, când n imeni nn va m a i c u m p ă r a n imic dela el? R ă s p u n sul este firesc: Secând toa te izvoarele de câşt ig ale pa raz i t u lu i , de

p r i n s dv veacuri să exploateze, iar n u sa producă. îşi va face J idovul bagajele şi va pleca. Acest este ade r a i exprima.! atât de simplu şi de cuminte în u r m ă t o a r e a z icăloare . care dovedeşte s imţul pract ic , l ips i t ' de orice bru ta l i ta te , al R o m â n u lui de dincoace de Car pă ţ i :

Nu-l bote, că duce-s'a: Numai de mâncat nu-i da.

Cât de mul t îi doare pe J i d a n i mişca rea cooperat is tă la noi, poate oricine judeca, din u r m ă t o a r e l e r â n d u r i scrise de conducă tor i i evrei Gelertber şi. r a b i n u l Niemerover la 1902. spre a combate în temeierea bănci lor popula re la safe, în R o -

. m â n i a mică : ..Guvernul român tine prin în-

fiin>"rea. băncilor populare româneşti lu sate să paralizeze mijloacele evreieşti de trei", constituind nrin înfiinţarea unor aslfel de bănci cea mai mare lovitură nénim mii de familii evreieşti, oi căror l-fini ]e xiisHn existenta prin îmnru-Hintii.i-ilp, arde ţăranilor români".

As') da r . r ecunosc ambi i J i d a n i , neamul lor t rebue să cont inue a

"ă.st.ra Privilegiul cametei la sate şi că ppvernu l r o m â n le s t r ică opera ţ iun i le !

P e p + m c t i însă mişca rea ooope-tU: t« op ai>»ă C-< efect dennmzitarea t s i " i r le Jirlwnii i n t e rmed ia r i , se " " R D I ^ P par te» n o a s t r ă m u n c ă s tă r u i t o a r e şi cont inuu c ins t i tă ; se cer oameni de caracter.

^A fi om. de ca rac t e r î n s e a m n ă a păs t r a o linie d r e a p t ă de p u r t a r e , dela care să n u te aba ţ i nici sper i a t de greută ţ i le luptei zilnice, nici ademenit, de ispi ta ee-ţi poate zâmbi. în calea vieţii.

Omului f ă ră ca rac te r îi lipseşte s ta torn ic ia în judeca tă , fie că n u se poate r id ica d e - a s u p r a evenimente lor neobişnui te , spre a le aprec ia cu sen ină ta te , fie că îşi gă seşte interesul meschin şi t recă tor de a-şi schimba opinia . A schimba opinia în m o d dezinteresat şi în mijlocul u n o r t r a n s f o r m ă r i r a d i cale, î n seamnă o rect if icare in te

l igentă, cu condiţia esenţ ială să nu- ţ i fi schimbat conşt i inţa ,

Omul fă ră ca rac te r no a re s imţul demni tă ţ i i personale , e s luga r nic, l inguşi tor . Linguşi rea a a juns astăzi cheia m i r a c u l o a s ă care deschide toate porţi le, p e n t r u c ă a l terează jus ta aprec ie re a t u t u r o r oameni lor noş t r i politici. Ch ia r dacă inteligenţa pu te rn icu lu i zilei pr inde subtila m a n e v r ă , s imţul lui mora l în loc să se t rezească la reacţ iunea necesară , se lasă somnolent în m i r e a s m a od ihn i toa re a vorbelor dulcege şi a af i tudinei de desăvârş i tă docilitate. A e x p r i m a t exact I t a l i a n u l , aceas tă s ta re de m u l ţ u m i t ă pasivitate, punând în gura l inguş i tu lu i cons t a t a rea : mi adula, -mu mi piace. Când în chinul acesta c u m p ă n a judecăţ i i drepte si ne îndupleca te e în locui tă cu cr i te r iu l a m o r u l u i p r o p r i u , satisfăcut p r in adu la t iune , fiecare îşi poate exnlica pen t ru ce oameni i de ca rac te r d in t a r a noas t r ă n u au rolul ce li se cuvine, potr ivi t adev ă r a t u l u i lor mer i t . Această l insă g ravă în viata publică a Român ie i mici , o cons ta ta Mihai l Kogălni -ceanu, în d iscursu l ţ i nu t la Cameră , în ziua de 12 F e b r u a r i e 1885, s p u n â n d guve rnan ţ i l o r dene vre m u r i : „Dacă vă. Unsese (talente), este. neptriică căutaţi numai acele talente (caoacităti) cari vă convin, iar nu acelea care trebnesc". De a tunc i nu s'a p r o d u s nici o schimbare în bine.

Omul. f ă ră ca rac te r îşi vinde conşt i inţa , se lasă mituit. Această p rac t i că const i tue cea m a i grea p lagă din câte acope ră corpul R o mânie i în t regi te , tocmai în eooca de -consolidare. < P ă c a t u l n u este specific r o m â n e s c ; în u r m a r ă sbo -iului s'a în t ins p re tu t inden i . D a r nieăer i ca la noi. corupţ ia n u bantué cu a t â t a furie: n ieăer i nu a făcut a tâ ţ i a îmbogăţi ţ i , d u c â n d în isni tă şi ne aceia, c a r e a r fi p u t u t r ă m â n e cinst i ţ i : n u a î n g r ă m ă d i t indirect- d a r efectiv atâtea g reu tăţ i în calea consolidări i s ta tu lui r o m â n " .

Cereul cooperatist «Blajul» - din Blaj Ser ia cercur i lor cooperat is te d in

judeţele Mureş şi T â r n a v a - m i c ă , pen t ru v a r a aceasta , s'a înche ia t în ziua de 1 Septemvrie a. o la Bla j , unde . în u r m a convocăr i i a 44 u -ni tă ţ i cooperative, s'a const i tu i t cercul cooperatist. „Bla ju l" sub preşedinţ ia dlui canonic Ştefan Roşiâ-nu. având de secre tar pe d. Torna Cocişu,

Mişcarea Cooperatistă

„Datoria tinerei generaţii» Acesta este titlul unui articol .scris (te Dl prof' I . C. Gătunoani i .

.yi publicat in fruntea Revistei noastre din t?> Decemvrie 1!) 2 4. Reproducem mai jos o parte din acel articol — de mare actua

litate şi azi —• pentru a vedea stimaţii nostru vilitori. felul cum Dl /'.•'//'('•- • vnîrersitar I. 0 . Cătuneann, di verlor al revistei ..înfrăţirea Românească". înţelege să concentreze în manile Românilor, cele două furoare 'de' venit: comer ţu l şi f i i m u H o cu ajutorul conpe-ridirelor — curăfind tara de Jidani,

Dm p a r t e a Oficiului Na ţ iona l a l Cooperaţiei R o m a n e au pa r t i c ipa t uhu secre tar genera l Gr. Mlaae-nm~, inspectori genera l i Olt. L'on-siumntescu şi Ut. Enescu şi suo -ins|.ecton Ute L'uareunii şr .Un. L'un eseu, federala „Zorile" d in Lu-uuş I n n d r ep rezen ta t ă p r i n tll 1. Jioarigan, p a r l a m e n t u l p r i n dl deputa t cir. Augustin Popa, i a r Cam e r a de a g r i c u l t u r ă p r i n dl consilier Boeru.

i n f runte cu dl Dr. Rusu, rectoru l facultăţ i i teologice d i n Bla j , a u as is ta t n u m e r o ş i intelectual i d in localitate şi î m p r e j u r i m i .

D u p ă in t roduce rea şi sa lu tu l dlui preşedin te canon ic St. Roşia-mi, a vorbit di secre ta r genera l Gr. Mladenatz, ca re ş i-a e x p r i m a t bucu r i a că l u m i n a coperaţ ie i î n această reg iune porneş te dela is tor icul .Blaj. D u p ă ce-a l ă m u r i t scopul ocercur i lor cooperat is te în o rgan iza r ea technică şi consol idarea coopera ţ ie i p r i n p r o p a g a n d ă cinst i tă , a a r ă t a t că în genera l scopul coopera ţ i e i este de a înlocui pe intermediar şi deci a î m b u n ă t ă ţ i s i tua ţ i a m a t e r i a l ă a s ă t e a n u l u i , căci cooper a ţ i a face p a r t e i n t e g r a n t ă din via ţa economică a ţ ă r i i

N o ü a lege p e n t r u o r g a n i z a r e a r a ţ i ona l ă a cooperaţ ie i a avu t în vedere greşelile t r ecu tu lu i şi t inde a creia cooperaţ ie i o s i tua ţ ie de-a t r ă i pe pic ioare p r o p r i i , î n j u r u l m a r e l o r federale regionale şi u n i u ni lor de î n d r u m a r e şi control .

S ta tu l va spr i j in i ş i î n vii tor coopera ţ i a , îndeosebi la" o r g a n i z a r e a valor izăr i i p roduse lo r să teni lor şi, p e n t r u s t a t o rne i r ea cooperaţ ie i în locul cuvenit , a solicitat pa r t i c i pan ţ i lo r un i r e , înc redere în coopera ţ ie , capi ta l p r o p r i u şi p r o p a gandă , d u p ă care a p ă r ă s i t sa la î n urale le pa r t i c ipan ţ i l o r p e n t r u a pleca la Cluj unde sosise d. m i nis t ru R ă d u c a n u .

Dl /. Modrigem a a f i r m a t că m a rile m i şcă r i p o p u l a r e isbucnesc în deosebi în ţăr i le agricole , u n d e n u m a i pr in cooperaţ ie se poate face d r ep t a t e economică. In f luen ţa ţ i de coopera ţ ia de consum din regiuni le indus t r ia le ale Angliei , Belgiei, F r a n ţ e i , etc. î n d r u m a r e a cooperaţiei d i n u l t imi i a n i s'a î n d r e p t a t mai m u l t sp re coopera ţ ia de consum şi, î n t r u c â t ţ a r a n o a s t r ă , o m a i mu l t agr icolă , rezul tatele n"au fost cele aş tep ta te în această d i recţie.

Progrese le cooperaţ iei de credit au indica t că e s i n g u r u l nucleu pe lângă care se vor. naş te şi p ropăş i şi celelalte feluri de cooperaţ ie .

Relevând f rumoasele rezul ta te ale cooperaţ iei d in D a n e m a r c a , ţ a

r ă eminamen te cooperat is tă , a a r ă tat că p r i n t r ' o p r o p a g a n d ă bine o rgan iza tă , p r i n concursu l ime lec r tual i lor clin sate , i n t roduce rea coopera ţ ie i în p r o g r a m a ana l i t i că a şcolilor, încredere şi capi ta l p r o p r i u cât m a i m a r e , cooperaţ ia n o a s t r ă se va pu tea desvolta pen t ru ca ea să îmbrăţ i şeze t r ep ta t î n t r eaga via ţă economică şi cu l tu ra l ă a ţă r i i sp re î n t ă r i r e a s ă t eanu lu i p r i n jus ta va lor iza re a produse lor sale şi a s a n a r e a lui m o r a l ă .

D. subinspec tor Ilie Codreanu, î n e x p u n e r i a m ă n u n ţ i t e , a da t lăm u r i r i l e cuvenite p e n t r u a t r a g e rea cap i ta lu lu i şi depuner i lo r spre fructif icare, consol idarea por tofol iului şi r educerea vânză r i l o r pe credit , ca şi a s u p r a va lo r iză r i i cerealelor săteni lor .

Dl subinspector Gh. I. Ciurescu, a a r ă t a t in te resu l genera l de a se o rgan iza coopera ţ ia şi care este marea pai ' t ic ipaţ ie la aceas tă ope ră a o rgan i ză r i i contabi l i tă ţ i i p r i n contabil i i i eg ional i , p u r t ă t o r i i cuvân tu lu i cooperaţ ie i în înţelesul celor din sate.

Desfacerea produse lor şi îndeosebi a cerealelor să ten i lor p r i n vânzăr i le in c o m u n a fost desbă tu-lă cu un viu interes graţ ia diverselor expl icaţ i i ale dlui inspector gen e r a l Gb. Constant inescu şi sp r i j i nu lu i dlui depu ta t dr . Augus t in i ' opa cu • bogate cunoştinţa şi î n ma te r i e de cooperaţ ie şi m a i ales cu u n su fk t cu totul contopit în in teresul ; -c i tânului r o m â n .

î n t r ' o a tmosfe ră de a d e v ă r a t ă frăţ ie coopera t i s tă şi cu m a r i spe r a n ţ e pen t ru vii tor, s 'au despăr ţ i t pe înse ra t e cei ce vor fi p u r t ă t o r i i cuvân tu lu i cooperaţ iei .

•Şi, ca încheiere , aducem m u l ţ u mir i l e noas t r e d lui subinspec tor I l ie S. Codreanu şi ce lor .ee i -aú da t tot concursu l p e n t r u f r u m o a s a in i ţ ia t ivă , a cercur i lo r cooperat is te r u g â n d pe cei ce-au as is ta t , s ă n u uite f rumoasele s f a tu r i şi î n d r u m ă r i ce-au auz i t şi s ă t r eacă dela vorbe la fapte, s ingure le exemple ce a u efect ne t ăgădu i t î n p r o p a g a n d a cooperat is tă .

C O R E S P O N D E N T — Blaj — •

Pentru unii D-ni Preoţi, ai satelor!

luminători

S'a susţ inut şi se susţ ine mereu la toate întrunirile cooperatiste, că băncile populare sunt lipsite de creditul necesar!...

Est« adevărat!... Se pune întrebarea, că de unde şi prin ce mijloace s'ar putea procura ere . ditul necesar bunei funcţionări a băncilor populare româneşti dela sate?!... Şi cine ar trebui să fie cei dintâi indicaţi să contri-bue la mărirea acestui credit?!... Răspunsul va fi scurt... Luminătorii satelor! Preoţii români!...

Dar preoţii români î n majoritatea cazurilor, î n loc să-şi depună banii parohiei spre fructificare la băncile populare româneşti, îi depun Ia cele ungureşti , sau jidoveşti!...

Raţiunea?4... Că băncile ungureşti, sau jidoveşti, ar da mai mul te procente pentru banii depuşi spre fructificare, decât băncile populare! Apoi că băncile ungureşti ş i cele jidoveşti ar oferi o mai mare garanţie decât cele româneşti!...

Şi astfel stând lucrurile, în loc ca băncile populare deja înfi inţate prin străduinţa unora, să progreseze, cât riveşte mărirea creditului şi garanţiei, negresea-ză!... Dece?!... Tocmai din cauza D-lor preoţi luminătoiri ai satelor, cari astfel înţeleg să spri

jine cooperaţia română!... Nu vorbesc de toţi D-nii preoţi, luminători ai satelor, ci numai de aceia, cari se vor simţi cu musca pe căciulă, la citirea prezentului, articol!... Ä

Sprijinirea cooperaţiei române, ar trebui să vină m a i întâiu din partea D-lor luminătoiri a i satelor!... Nu numai cu vorba, ci şi cu fapta. Vrem să vedem pe cei ce se mândresc cu acest titlu că au mai mul t suflet românesc în ei, cât priveşte faptele lor, cari sortite sunt să rămână de exemplu celqr ce-i ascultă în biserică predicând cuvântul lui Dzeu!...

Trăind în niş te t impuri grelei când nu putem aştepta numai ajutoare din par tea Statului, care-şi are datoriile lu i de 18, miliarde, ar trebui ca D-nii' preoţi-luminători ai satelor, cari vor fi căzut în greşală, c u m am scris mai sus, să se îndrepte, iar capitalurile de cari dispun să fie vărsate băncilor populare româneşti , iar nu ctelox ungureşti şi jidoveşti, dând prin această exemple rele credincioşilor, cari urmând exemplul fac la fel, aşa că ne vedem cât priveşte creşterea creditului băncilor populare, Ia o stagnare destul de

http://celor.ee

278

regretabilă. Mai mult suflet românesc î n faptele D-voastre- luminători ai satelor, aceasta o vrea poporul pe care î l conduceţi!

Greşala putându-se îndrepta, aşteptăm să vedem efectul acestea: puţine rânduri!... Dar dacă totuşi — dar nu cred — se vor vedea pe ici pe colo stăruinţi î n a greşi şi mai departe, suntem datori să le scoatem în vileag şi

In z i u a d e 2 S e p t e m v r i e a. c. Ministrul Muncii Dl. Rădncann, n e - a f ă c u t b u c u r i a d e a v e n i î n c a p i t a l a A r d e a l u l u i , l a C l u j , u n d e a ţ i n u t o c o n s f ă -tuiţre c u d e l e g a ţ i i c o o p e r a t o r i d i n T r a n s i l v a n i a .

Dl . .Min i s t ru , î n f r u m o a s e c u v i n l e , a e x p l i c a t f o l o s u l ce a d u c e C o o p e r a ţ i a o m e n i r i i ; c u m s 'a l u c r a t p e t e r e n u l C o o p e r a t i s t î n t r e c u t ş i c u m I r e b u i e s ă s e m u n c e a s c ă î n vuitor. A u r ă s p u n s m a i m u l ţ i C o o p e r a t o r i , d â n d u - ş i f ie c a r e p ă r e r e a , c a r e d u p ă c u m a c r e z u t , că d e ce C o o p e r a ţ i a r o m â n e a s c ă tui î n a i n t e a z ă c u p a s i m a i r e p e z i .

A m 'cerut ş i e u c u v â n t u l , î n s ă fiilnd a l ţ i i m a i c o m y e t e n ţ i l i s 'a d a t l o r , i a r m i e n u . S e p o a t e c ă n u m i s 'a d a t , f i i n d c ă a m f o s t singurul ţăran, c a r e a m c e r u t s ă v o r b e s c .

Ort e u a m v o i t s ă s p u n D l u i M i n i s t r u , c a r i s u n t c a u z e l e , p e n t r u c a r i n u s e d e s v o l t ă C o o p e r a ţ i a , î n p ă r ţ i l e n o a s t r e .

C o o p e r a ţ i a î n a c e s t e a p ă r ţ i n u s e d e s v o l t ă d i n u r m ă t o a r e l e c a u z e :

1.) N u s e f a c e d e s t u l ă propui/audă t u g r a i u v i u ş i î n s c r i s ! C o n d u c ă t o rii s a t e l o r n o a s t r e , î n m a r e p a r t e , î n l a c s ă f a c ă p r o p a g a n d ă c o o p e r a t i s t ă , fac p r o p a g a n d ă d e p a r t i d . I n loc s ă d e a s f a t u r i s ă t e n i l o r c u m s ă s e org a n i z e z e î n C o o p e r a ţ i e , d a u s f a t u r i c u m s ă s e o r g a n i z e z e î n c e t e d e b ă t ă u ş i ş i s ă s e u r a s c ă f r a t e p e f r a t e , p e n t r u c ă c u t a r e a l i b e r a l , a v e r e s c a n , n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n i s i t , s a u A r d e l e a n , orii r e g ă ţ e a n , unit s a u n e u n i t .

A c e ş t i p r e t i n ş i c o n d u c ă t o r i a i s a t e lor î n l o c să d e a a j u t o r O r g a n e l o r d e i n s p e c ţ i e ş i p r o p a g a n d ă C o o p e r a t i s

tă , t r i m i ş i d i n C e n t r a l a s a u d i n Ofic i u l N a ţ i o n a l a l C o o p e r a ţ i e i , a g i t ă c o n t r a a c e s t o r a şi î n d e a m n ă p o p o r u l , s ă n ' a s c u l t e d e v o r b e l e lor , că a c e l a s u n t

d e p i ldă: . . . . r e g ă ţ e n i Ş i a c e ş t i D o m n i c o n t r o l o r i s a u i n s p e c t o r i , î n l o c s ă f ie re spec ta ţ i ! ş i i n l o c s ă l e m u l ţ u m i m p e n t r u s f a t u r i l e ce n i l e d a u . d i n m u l t e salte s u n t c h i a r a l u n g a ţ i şi h u i d u i ţ i . . . ,

să-i calificăm aşa cum trebuie pe cei ce vor stărui în a greşi!...

Sprijiniţi cooperaţia română, căci vă sprijiniţi neamul... aceasta să vă fie deviza î n vorbă şi'n fapte D-lor preoţi-lu minatori ai satelor!...

Poporul aşteaptă exemple din partea celor ce pretind a i conduce. Greşelele se iartă, dar nu se v a ierta stăruinţa î n a greşi!..

Un cooperator — Turda.

D e g a z e t e l e s c r i s e p e n t r u p o p o r s ă nici! n u .mai v o r b i m . O m a r e p a r t e d i n e l e s u n t p l i n e d e u r ă ş i n u s e g ă s e ş t e î n e l e u n s i n g u r c u v â n t , s c r i s p e n t r u c o o p e r a ţ i e .

2.) C o o p e r a ţ i a în a c e s t e p ă r ţ i n u e s t e sprijinită, ci mai i m u l t p u t e m z ice , c ă e s t e p e r s e c u t a t ă , i a r c a s ă o d o v e d e s c a c e a s t a , v o i u s c r i e d e p i l d ă c â t e v a d a te a s u p r a C o o p e r a t i v e i „BologantV d i n c o m u n a B o l o g a , j u d e ţ u l C l u j , p e c a r e c u m o d e s t a m e a p r i c e p e r e a m î n f i i n ţ a t - o ş i c o d u s , d e n o u ă a n i p â n ă a z i .

A c e a s t ă c o o p e r a t i v ă a m î n f i i n ţ a t - o d u p ă ce a n i de-a. -ra.ndul a m f o s t e x p l o a t a ţ i d e ( î n t r e p r i n d e r i l e j i d o v e ş t i , l a oa.ri t r e b u i a s ă m u n c i m . Si c a s ă n u m a i f i m e x p l o a t a ţ i n e - a m o r g a n i z a t î n t r ' o C o o p e r a t i v ă de p r o d u c ţ i e şi c o n -

^ u m .

N ' a v e a m d e v a l o r i z a t n i c i c e r e a l e , c ă p ă m â n t u l n e e s t e d e m u n t e ş i n e p r o d u c t i v , n ' a v e a m n i c i p ă d u r i , c ă c i p ă d u r i l e d i n j u r , l e - a r a s d e p e f a ţ a p ă m â n t u l u i „negustorii pur sânge", J i d a n i i , r ă m â n â n d s t â n c i l e p l e ş u v e .

N e - a m h o t ă r î t a s t f e l c a p r i n c o o p e -rait ivă s ă e x p l o a t ă m a c e l e s t â n c i , s i n g u r a v a l o a r e ce a v e a m . G r a n i t u l form a t c u b u r i , e x t r a s d i n e le , a m î n c e p u t să-1 v a l o r i z ă m , d i r e c t l a P r i m ă r i i l e : C l u j , T u r d a , G h e r l a , L u g o j ş i A r a d .

M ă r i n d u - n i - s e p r o d u c ţ i a ş i m i c ş o -r â n d u - s e c o m e n z