Oliver Wendel Holmes Leonid Busuioc „La Univ ersitatea T ... · inginereascã, elaborarea...

Þara nu se poate ridica decât prin ingineri

www.utm.md/mesager/ Redactor-=ef: Leonid Busuioc

Anul IX. Nr. 7(85). Septembrie 2006. Ediþie lunarã în 8 pagini.

Fondator: Universitatea Tehnic[ din Moldova

M

O

T

O

Lucrurile de mare însemnãtate nu trebuieniciodatã lãsate în voia lucrurilorneînsemnate.

Goethe

Ceea ce se aflã în urma noastrã ºi ceea cese aflã înaintea noastrã sunt lucruri mãruntefaþã de ceea ce se aflã în interiorul nostru.

Oliver Wendel Holmes

„„„„„La UnivLa UnivLa UnivLa UnivLa Univererererersitatea Tsitatea Tsitatea Tsitatea Tsitatea Tehnicehnicehnicehnicehnicããããã a Moldo a Moldo a Moldo a Moldo a Moldovvvvvei se fei se fei se fei se fei se face carte!”ace carte!”ace carte!”ace carte!”ace carte!”Aceastã maximã încetãþenitã în societatea noastrãne va cãlãuzi ºi în anul universitar 2006–2007.

Stimaþi profesori, colaboratori, studenþi,masteranzi, doctoranzi, care formaþi mareafamilie ce poartã numele Universitatea Tehnicãa Moldovei!

Cu cele mai sincere sentimente Vã adre-sez felicitãri, prilejuite de sãrbãtoarea zilei de1 septembrie care marcheazã începutulnoului an de studii.

Folosind acest deosebit prilej, doresc sãVã mulþumesc pentru munca rodnicã ºiaportul considerabil depus la asimilareacunoºtinþelor, educaþia ºi pregãtirea specia-liºtilor de înaltã calificare.

Noul an universitar va decurge sub sem-nul noilor provocãri ºi abordãri educaþionalegenerate de Procesul de la Bologna, la care aaderat în mai 2005 ºi Republica Moldova.

Scopul nobil al Procesului de la Bolognarezidã în edificarea pânã în anul 2010 a unuiSpaþiu Educaþional European Unic cu urmã-toarele obiective de bazã:

a) reorganizarea învãþãmântului ingine-resc în douã cicluri,

b) sistemul European de Credite Tran-sferabile ECTS (European Credits TransferSystem),

c) criteriul calitãþii învãþãmântului,d) mobilitatea studenþilor ºi profesorilor.La UTM cu succes a finalizat perioada

organizaþionalã de trecere la învãþãmântingineresc în 2 cicluri: ciclul I – studii supe-rioare de Licenþã ºi ciclul 2 – studii superioarede Masterat. La acest capitol în continuare seperfecþioneazã programele analitice ºi pla-nurile de învãþãmânt, conþinutul practicilordidactice ºi de producþie. Aceastã vastã acti-

Ion BOSTAN,

rectorul UTM, academician A+M.

vitate se deruleazã în cadrul catedrelorºi impune o conlucrare perseverentãîntre toate subdiviziunile UTM.

Sistemul European de Credite Tran-sferabile (ECTS) la UTM deja se aplicãla toate facultãþile ºi formele de învã-þãmânt – de zi ºi cu frecvenþã redusã.

Racordarea învãþãmântului ingineresc la exi-genþele învãþãmântului European, în primulrând, necesitã sporirea calitãþii, ea va facilitaîn continuu mobilitatea studenþilor ºi profe-sorilor de la UTM spre þãrile europene ºiviceversa.

Mobilitatea studenþilor este un factor vitalîn asigurarea calitãþii studiilor ºi nivelului depregãtire profesionalã a specialistului prinasimilarea de noi cunoºtinþe teoretice ºi prac-tice, prin cunoaºterea tehnologiilor moderneºi materialelor noi. În acest context trebuie sãconºtientizãm profund necesitatea cunoaº-terii limbilor moderne de cea mai mare cir-culaþie internaþionalã.

Pentru realizarea acestui deziderat la UTMde mai mulþi ani cu succes funcþioneazã celedouã Filiere Francofone – „Informatica” laFCIM ºi „Tehnologies Alimentaries” la FTMIA,precum ºi Filiera Anglofonã la FCIM. AcesteFiliere sunt cele mai productive în sensulasigurãrii mobilitãþii studenþilor ºi profesorilorîn douã sensuri „UTM – þãrile francofone ºianglofone” ºi viceversa.

Procesul Bologna accentueazã impor-tanþa cercetãrii ºtiinþifice universitare ca factordecisiv în asigurarea calitãþii învãþãmântului.Universitatea Tehnicã a Moldovei are un pulstonic al cercetãrilor ºtiinþifico-tehnice, cares-a stabilizat de mai mulþi ani în cadrul ca-tedrelor ºi centrelor de cercetare. Drept do-vadã servesc cele cca 20 de conferinþe ºtiin-þifice internaþionale care se organizeazã laUTM în fiecare an la toate cele 10 facultãþi,cu participarea savanþilor din România,Rusia, Ucraina, Belarus, Italia, Franþa, Belgia,SUA, Canada, Germania, Ungaria, Spania,Japonia, China, Bulgaria, Turcia, Grecia,Albania, Macedonia, Suedia, Norvegia etc.

Dar pentru a menþine cercetarea ºtiinþifi-cã la exigenþele procesului Bologna trebuiesã atragem în cercetare din ce în ce mai mulþistudenþi. Conferinþele anuale ºtiinþifice alestudenþilor la facultãþile UTM demonstreazãextinderea intereselor ºtiinþifice ale studen-þilor. De la an la an se mãreºte numãrul pro-iectelor de licenþã elaborate în baza cerce-tãrilor ºtiinþifice studenþeºti ºi a proiectelorreale cu implementare în Economia Na-þionalã.

Însã standardele Europene la acest ca-pitol ne sugereazã foarte clar cã noi mai avemîncã multe de fãcut. Imperios este necesarãantrenarea studenþilor în cercetare, mobili-zarea mai energicã a catedrelor în formareacercurilor ºtiinþifice studenþeºti cu tematicãinginereascã, elaborarea tehnologiilor mo-derne scientointensive ºi a materialelor noicompetitive pe piaþa de desfacere.

Privitã în ansamblu, cercetarea ºtiinþificãla UTM este ºi trebuie sã persiste în conti-nuare ca suport esenþial în asigurarea calitãþiiprocesului de învãþare.

Deviza timpului a devenit „calita-tea”. Calitatea în programele analitice înplanurile de studii. Calitatea în metodicaînvãþãrii ºi în realizarea zilnicã a procesuluididactic. Calitate în cercetarea ºtiinþificã ºidotarea tehnico-materialã a laboratoarelor.Calitate în relaþia „profesor – student” ºi„student – profesor”. Calitate în activitateaorganizaþiilor obºteºti ºi a ridicãrii activis-mului social al studenþilor ºi profesorilor.Referitor la asigurarea calitãþii activitãþiloruniversitare în ultimul timp la UTM au fostorganizate un ºir de seminare ºi conferinþecu participarea prorectorilor, decanilor, ºefilorde catedre, profesorilor. Recent Senatul UTMa adoptat „Politica UTM în domeniul asi-gurãrii calitãþii. Sistemul de Manage-ment al Calitãþii din UTM”, prevederilecãreia au devenit coloana vertebralã în acti-vitatea catedrelor, facultãþilor ºi administraþiei.

Dragi colegi ºi studenþi!În anul curent Universitatea Tehnicã a

lansat în Economia Naþionalã 2 mii de tineriingineri pregãtiþi în 83 de specialitãþi ºiopþiuni, specialiºti instruiþi la nivelul cerinþelormoderne ale economiei de piaþã.

Numai în ultimii 8 ani UTM a pregãtit13.333 de ingineri licenþiaþi. Cu certitudineputem afirma cã UTM a pregãtit o nouã gene-raþie de ingineri cu o pregãtire profesionalãmodernã, care au împrospãtat potenþialulintelectual al þãrii. Acest potenþial uman vacontribui fundamental la modernizarea þãrii,a principalelor ramuri ale Economiei Naþio-nale: energetica, tehnologiile informaþionale,construcþia de maºini, transporturile, con-strucþiile industriale ºi civile, radioelectronica,urbanistica ºi arhitectura, industria alimen-tarã, industria uºoarã, ingineria economicãºi businessul.

Nu în zadar Guvernul Republicii Moldovaa planificat în particular în anul acesta uni-versitar cel mai mare numãr de locuri – 6200pentru admitere anume la Universitatea Tehnicã.

Prestigiul Universitãþii Tehnice este recu-noscut ºi susþinut permanent de întreagasocietate moldoveneascã. Popularitatea Uni-versitãþii Tehnice derivã ºi din faptul elocvental celor mai numeroase admiteri an dupã an.În ultimii patru ani admiterile la UTM depãºesccifra de 5 mii de studenþi – absolvenþi ai licee-lor, ºcolilor de culturã generalã, colegiilor.Admiterea 2006 s-a soldat cu înmatriculareaa peste 6000 de studenþi – o cifrã record înistoria universitãþii. Atracþia crescândã a Uni-versitãþii Tehnice în rândul absolvenþilor dinînvãþãmântul preuniversitar se explicã prin înce-tãþenitul dicton: „La UTM se face carte!”

Fie ca acest cult al cãrþii ºi cunoaºteriiinstaurat la UTM sã ne cãlãuzeascã paºii defiecare zi ºi în anul universitar 2006-2007,an ce ne duce pe drumul Procesului Bolog-na, pe drumul edificãrii Spaþiului Universitar– ªtiinþific European Unic.

Într-un ceas bun!

Prestigiul Universitãþii Tehnice, consolidatîn ultimii ani prin eforturile susþinute alerectoratului, decanatelor, catedrelor, profesorilor,colaboratorilor ºi fãrã îndoialã ºi ale studenþilor,atrage an de an un numãr tot mai mare decandidaþi la admiteri. Iatã niºte date statistice.Între anii 1992-2000 – perioadã sesizabilã de 8ani – admiterile oscilau între 2300-2500 destudenþi înmatriculaþi. Iar din 2001 se observã oascendenþã continuã: în 2001 avem deja 3000de studenþi admiºi; în 2002 admiterea a crescutla 4000 de înmatriculãri. Creºte ºi în 2003 pânãla 4500 de studenþi nou-veniþi, iar în anul 2004plafonul admiterilor atinge o cifrã-record – 5200

Permanentizarea plafoanelorînalte: peste 6000!

de studenþi nouînmatriculaþi.

În anul trecut2005 a fost bãtut ºicifra-record anteri-oarã de 5200, cãciadmiterea a înre-gistrat o nouã cifrã –5650.

Precum vedem,un plafon foarte înalt– peste dublu faþã de anii de pânã la 2000.

Situaþia anului acesta, 2006, aratã cãplafonul foarte înalt al admiterii se menþine, iar

recordul anului trecuteste ºi el întrecut.Comparaþi 5650 deînmatriculãri anultrecut ºi peste 6000 înanul acesta.

Dl Iurie Ciofu,secretarul Comisiei deAdmitere, conf. univ.,dr., cu profundã satis-facþie ne-a comunicatcifra foarte elocventãa noilor înmatricu-lãri, adãugând ºi anu-mite particularitãþidin aceastã campa-nie extrem de im-portantã.

(Continuare în pag. 8)

Prestigiul na\ional [i interna\ionalal Universit=\ii Tehnice a Moldovei, zidit

prin munca asidu= a genera\iilorsuccedate de profesori, savan\i

[i studen\i, va fi consolidat ]n continuare

Prestigiul na\ional [i interna\ionalal Universit=\ii Tehnice a Moldovei, zidit

prin munca asidu= a genera\iilorsuccedate de profesori, savan\i

[i studen\i, va fi consolidat ]n continuare

2Mesager Universitar, septembrie 2006

Universitatea Tehnicã a Moldovei a datþãrii un nou mare lot de tineri ingineri – douãmii la numãr. Douã mii de forþe umaneinstruite aºa cum o cere ziua de azi – niveleuropean, oameni care, alãturaþi de vechilepromoþii de la UTM la fel de numeroase, vordezvolta în continuare ramurile esenþiale aleEconomiei Naþionale: electroenergetica,industria construcþiilor de maºini, transpor-turile, industria alimentarã, industria uºoarã,tehnologiile informaþionale, construcþiileindustriale ºi civile, arhitectura ºi urbanistica,ingineria economicã ºi businessul etc.

ªi de fiecare datã, ne spune cu nedisi-mulatã mândrie profesionalã dl Efim Bejan,ºeful-adjunct al Departamentului didactico-metodic, avem ºi promoþii noi la specialitãþinoi. Anul acesta a apãrut prima promoþiela specialitatea „Utilajul ºi tehnologiaambalãrii produselor”.

Sã reflectãm un pic asupra cifrelor refe-ritoare la promoþiile din anii de la urmã: anul1999 a dat 1098 de ingineri-absolvenþi ai

2000 de absolvenþi – þaraprimeºte de la UTM noul lot

de ingineri licenþiaþi

UTM; anul 2000 – 1499; anul 2001 – 1444;anul 2002 – 1574; în anul 2003 a fost opromoþie-apogeu, cifra absolvenþilor UTM

ajungând la 2017; anul 2004 – 1762 de noiingineri licenþiaþi; anul 2005 – 1939. ªi iatãacum anul 2006 vine cu o nouã mare bucuriesocialã – un lot de 2000 de ingineri licenþiaþi.

Sã facem suma. Avem 13333 de tineriingineri, absolvenþi la cele 10 facultãþi aleUniversitãþii Tehnice din Republica Moldovaîn promoþiile celor 8 ani de la 1999 încoace.Ce înseamnã cifra aceasta de 13333? În-seamnã, evident, cã s-a maturizat, desigur cudiferite eforturi enorme depuse de cãtre în-treaga societate, o întreagã pãturã socialã –intelectualitatea tehnicã. ªi o intelectua-litate tehnicã la parametri moderni de vremece avem ºi argumentul convingãtor al absol-venþilor noºtri, care activeazã la posturi ingi-nereºti ºi în alte þãri: Rusia, Ucraina, Slovenia,Cehia, Spania, Franþa, SUA, Japonia, Ro-mânia etc.

Logica ne conduce ºi la meditaþii asupracalitãþii Universitãþii Tehnice a Moldovei luatãca întreg. Da, este calitate, pentru cã numai

calitatea face cea mai eficientã reclamã uneiuniversitãþi din moment ce admiterile la UTMating asemenea cifre solide de 5-6 mii denou-veniþi în studenþia inginereascã lafiecare 1 septembrie. ªi sã amintim cã totmai mulþi sunt nou-veniþii în studenþie ingi-nereascã ºi din þãri strãine. Asta pentru cãUniversitatea Tehnicã a Moldovei în anii po-meniþi a devenit cunoscutã pe plan interna-þional, informaþia despre aceastã universitatepoate fi cititã în pãienjeniºul mondial infor-matic – Internetul.

ªi amintim în acest context prezenþa UTMîn Reþeaua Universitãþilor din þãrile riveraneMãrii Negre, aºa numitul BSUN (Black SeaUniversities Network). Actualmente UTMdeþine preºedinþia în BSUN în persoanarectorului nostru, dl Ion Bostan, acade-mician al AªM.

Acum UTM realizeazã cu efortul susþinutal marelui colectiv de cca 3000 de profesori,colaboratori, ingineri ºi celui de cca 24 demii de studenþi, masteranzi ºi doctoranzi vas-tul program didactico-ºtiinþific al Decla-raþiei Bologna. Declaraþia Bologna, la careîn 2005 a aderat ºi Republica Moldova, pre-vede edificarea Spaþiului Universitar-ªtiinþificEuropean Unic pânã în 2010. Este un traseu,pe care înainteazã cu certitudine ºi UTM.

E momentul sã spunem aici cã nu demultUTM a susþinut cu succes cea de-a douaatestare de stat didactico-ºtiinþificã, dupã ceacare s-a produs pentru prima datã în istoriaînvãþãmântului din RM în 2001. Nota obþi-nutã la aceastã vastã evaluare a întregii acti-vitãþi universitare a fost înaltã – 8,53, notã ceegaleazã UTM cu universitãþile de frunte dininteriorul ºi exteriorul þãrii.

Publicãm în continuare mai multe des-crieri ale unor proiecte de licenþã de la cele10 facultãþi susþinute în faþa Comisiilor deStat. Sunt luate la întâmplare, dar toatedemonstreazã calitate bunã de pregãtireteoreticã ºi aplicabilitate practicã. Altfel nicinu poate fi: nu degeaba s-a încetãþenit însocietatea noastrã pedagogicã ºi generalãmaxima – „La Universitatea Tehnicã a Mol-dovei se face carte!”.

De ani buni observãm drumul uneia dintrecele mai tinere facultãþi ale UTM – „Industriauºoarã”. De ani buni FIU, prin elanul creator alprodigiosului Constantin Spânu, decan ºicunoscut critic de artã, precum ºi prin elanul deaceeaºi coloraturã a tuturor profesorilor (dar maiexact „profesoarelor”, majoritatea absolutã aiciaparþinând sexului frumos), dãruieºte societãþiicadre de ingineri licenþiaþi ºi mulþi, ºi buni. Ospun Comisiile de Stat pentru susþinerea proiec-telor de diplomã, dar ceea ce intereseazã în modfundamental, o spune producþia – întreprinderile,firmele, care an de an se afirmã tot mai puternicpe piaþa internã ºi externã, acestea fiind ali-mentate cu cadre inginereºti tocmai de la FIU.

Iatã ce ne spune dl Pavel Axenti, directorulgeneral al SA „Codreanca” din Cãlãraºi, firmãde confecþii cu filiale la Edineþ, Ungheni, Lozova– Strãºeni ºi Pârjolteni – Cãlãraºi, producândcca 40 de mii de articole de confecþii pe lunã.

– În calitatea mea de om al producþiei, darconcomitent ºi de preºedinte al Comisiei de Statpentru susþinerea proiectelor de diplomã la aceastãfacultate câþiva ani consecutiv, pot sã afirm cutoatã convingerea cã absolvenþii FIU sunt foartebine pregãtiþi din punct de vedere profesional. Euºtiu bine ce se face în domeniul producþiei, înlumea modei, în schimbãrile de stil vestimentarpe plan mondial ºi pe plan local. Absolvenþii FIUmerg cu anticipaþie faþã de producþie ºi acest lucrueu îl ºtiu la concret, în virtutea funcþiei de directoral unei întreprinderi destul de impunãtoare, încadrul cãreia lucreazã ºi ingineri – absolvenþiiFIU. Dar ce înseamnã atare cunoºtinþe ºi presimþirianticipative în designul vestimentar fie de elitã, fiede masã? Înseamnã sã cucereºti niºe noi pe piaþã,cãci astãzi nu e de ajuns a ºti sã produci, citrebuie sã te pricepi ºi a vinde ceea ce

produci. Iar, în plus, trebuie sã menþionez cumultã satisfacþie cã la susþinerea proiectelor delicenþã diplomanþii FIU în afarã de cunoºtinþelepe linie pur inginereascã au un compartimenteconomic, fapt ce demonstreazã cã ei pot fi, iarmulþi din promoþiile anterioare deja sunt, bunimanageri fie la casele de modã, fie în producþiavestimentarã de masã pentru diferite categorii depopulaþie. Dupã cele spuse de preºedinteleComisiei de Stat pentru susþinerea proiectelor dediplomã la FIU, dl Pavel Axenti, am þinut sã trecemla un exemplu concret. Am asistat la prezentareaproiectului „Elaborarea unui sistem de costumepentru bãrbaþi”, susþ inut de absolventaspecialitãþii „Modelarea ºi Tehnologia confecþiilordin Þesãturi” dra Tatiana Braghiº, sub condu-cerea tinerei ºi talentatei profesoare, dna StelaBalan, conf., dr. ing.

Este bine sã relatãm cititorului cã prezentareamodelelor vestimentare la susþinerea proiectelorde diplomã apare ca un amestec de ºtiinþã propriu-zis profesional-inginereascã cu show, pentru cãapar în faþa Comisiei de Stat modelele caredefileazã, demonstrând sub un acompaniamentmuzical creaþia proiectului dat. În cazul proiectuluiabsolventei Tatiana Braghiº 3 bãieþi audemonstrat costume originale, care desigur nu sepot produce în masã. Tocmai de aceea colecþiadatã s-a numit „de autor”. Un model de costumoriginal trebuie sã-l vezi, e imposibil sã-l descrii încuvinte. E specificul artei vizuale. Ceea ce putemspune aici e cã cele 3 costume prezentate sunt cutotul originale, multicolore, dar cu mãsurã, adicãe vorba de talent. Ele sunt fãcute în stil „frac”, darcu „coada” detaºabilã. Trunchiul tânãrului esteînveºmântat într-un fel de corset-jiletcã pentru asublinia linia corpului zvelt, tânãr, viguros. Etocmai ceea ce iubesc astãzi tinerii la îm-

brãcãminte – comod, lejer, un pic þipãtor, un picextravagant.

Diplomanta Braghiº a lucrat mult timp lacrearea unor asemenea costume. Creaþia, într-adevãr, cere timp. În afarã de timp, diplomanta acheltuit desigur ºi bani, pentru a cumpãra diferiteþesãturi, accesorii.

Tatiana Braghiº cerceteazã de mai mult timpsub aspect ºtiinþifico-artistic tema „Articole decorsetãrie”. Aceastã temã a dus-o pe studentaBraghiº în istorie. Oricine a vãzut picturi dinepocile trecute, unde, se înþelege, sunt ºi porturile,îmbrãcãmintea acelor vremuri. Dintre toateelementele vestimentare studenta a luat încercetare corsetul-jiletcã, piesã ce tindea sãsublinieze corpul zvelt al bãrbatului. La femei ºimai accentuat era aplicat principiul corsetului.

Deci articolelede corsetãrie înarta vestimen-taþiei a avut unrol important.

ªi astãzi aceste articolede corsetãrie suntprezente în vestimentaþiela ambele sexe. Ele auchiar o anumitã re-crudescenþã. Tocmaiaceastã tendinþã de recrudescenþã, de revenire laaspectul vechi-strãvechi al corsetelor învestimentaþie atrage tot mai mult o parte din tineretºi absolventa Tatiana Braghiº se vede acumabsorbitã de aceste cercetãri ºi manifestãricreative în vestimentaþie.

Tatiana a vãdit talent, anume talent în creaþiavestimentarã. Precum ne-a declarat ea, obser-varea perpetuã a îmbrãcãmintei de stradã latineret o preocupã capital ºi pânã în cele maimici amãnunte. ªi coloristica, ºi linia, ºi þesãturile– toate aspectele vestimentaþiei contemporane latineretul care e cam frondist, am putea spune, înprivinþa vestimentaþiei. Acest tineret nu se supuneregulilor, deci el creeazã. Prin urmare, observareaacestui fenomen este ºi ea un act de creaþie ºiîncã destul de intensã. Sigur cã moda e trecãtoare,va trece ºi asta. Atunci absolventa Braghiº vaurmãri o nouã tendinþã. Important este însã cãaceastã calitate creativã existã la absolvent, ceeace denotã cã facultatea ºi-a îndeplinit misiuneacu cinste.

Absolventa Braghiº, încã studentã fiind, areuºit sã participe ºi la o expoziþie internaþionalãla Kiev. Iar în perspectiva viitorului þinteºte sã-ºifacã un atelier propriu de modã la Chiºinãu. Cândspunem „modã”, nu înseamnã cã un asemeneaatelier va lucra doar pentru un cerc restrâns alpopulaþiei, spune, pe drept, absolventa Braghiº.

Astãzi calificativul „modã” în vestimentaþie poateavea ºi chiar are repercusiuni industriale. Aºa cãabsolventa se gândeºte la segmente mari depopulaþie atunci când pronunþã cuvântul „modã”,iar atelierul, maiºtrii, „Casa de modã”.

Sã fie cu succes!

Filonul creativ la FIU –valen\e noi [i noi


Absolventul Eugen Cotelea se aflã înfaþa Comisiei de Stat pentru susþinerea pro-iectelor de diplomã deja având ºi postul delucru într-o întreprindere de transport în cali-tate de manager. Prin urmare, toate argumen-tele, toate judecãþile sale asupra proiectuluicu tema „Perfecþionarea producþiei în fir-ma de transport „Travam” erau ale unuitânãr specialist deja format, sigur pe sine, cuviziunea unui manager al zilei de azi îneconomia de piaþã.

„Autotravam” este o întreprindere defamilie – tatãl absolventului este director, iarfiul – absolventul catedrei „Inginerie ºiManagement în transport”, lucreazã deja deun an (anul V de facultate) în funcþia de

manager. La aceastã întreprindere absolventulºi-a fãcut ºi toate genurile de practicã. Ne putemînchipui cât de strânse au fost studiile de lafacultate cu viaþa vie a producþiei, fapt ceîntotdeauna se reflectã benefic asupra calitãþiiprofesionale a tânãrului specialist.

Din moment ce denumirea proiectului dediplomã sunã „Perfecþionarea producþiei înfirma...”, era logic sã întrebãm ºi sã aflãm cea perfecþionat concret absolventul la firma„Autotravam”. Eugen Cotelea, manager, pre-cum spuneam, la firma tatãlui sãu, a fost bine-înþeles interesat profund ca sã fãureascã ceva

real întru perfecþionarea producþiei, ceva caresã ridice gradul de eficienþã a serviciilor firmeiºi sã aducã profit. Absolventul a lucrat multºi serios ºi a proiectat la firmã o spãlãtorie de

maºini. Nu a fost unlucru uºor, dar s-aachitat. O spãlãtoriepentru tot felul demaºini este rentabilã,dat fiind cã acestserviciu este foartecerut, mai ales în sfe-ra transportului in-ternaþional. Or, firma„Autotravam” estetocmai de acest profil– transport interna-þional („Travam” –transport vamal).

Directorul firmei,adicã tatãl, are desi-gur un interes dublu:ºi firma sã devinãmereu mai eficientãprin idei noi de ma-nagement ºi, conco-mitent, fiul lui sãdevinã un specialist

cât mai performant. Deci la „sfatul familiei”s-a gãsit ideea cã ar fi profitabil pentru firmãelaborarea unor rute internaþionale detransport mai ieftine, mai convenabile subdiferite aspecte. Ideea e bunã, dar realizareaei... a cãzut pe umerii fiului Eugen, ca om custudii de facultate în domeniu, el având,desigur, la îndemânã un arsenal mai marede cunoºtinþe. ªi Eugen s-a achitat bine ºi deaceastã misiune. Eugen a gãsit soluþia uneirute din Moldova pânã în Austria ºi returuldin Slovenia pânã în Moldova. Nu toate

rutele sunt rentabile. Însã aceasta gãsitã deEugen, cu foarte multe calcule de cheltuieli ºivenituri, s-a dovedit a fi profitabilã (eficientã),iar absolventul Eugen Cotelea s-a arãtat a fiun tânãr manager – transporturi auto inter-naþionale cu o pregãtire bunã de facultate.Ruta a fost gãsitã desigur pe baza unui pro-gram computerizat, cum se lucreazã acumaîn stilul modern al economiei de piaþã.

Firma la care deja lucreazã absolventulEugen Cotelea se aflã în orãºelul Strãºeni, iarideile de perfecþionare a producþiei au avut încalcul ºi faptul cã în Strãºeni nu existã concu-renþi serioºi în domeniul dat. Pe de altã parte,dezvoltarea firmei date contribuie pe plansocial ºi la dezvoltarea forþelor de producþieale localitãþii date. Absolventul Eugen Coteleavede deci lucrurile în plan larg, social ºi acestfapt îl etaleazã nu doar ca un bun manager lao întreprindere, ci ºi ca un bun cetãþean îngeneral.

Conducãtor al acestui proiect de diplomãa fost dl Vasile Rusu, profesor la CatedraIMT, un specialist dotat, dânsul având înbagajul profesional un stagiu enorm de lucruîn sfera transporturilor, inclusiv internaþio-nale. Ajutorul îndrumãtor acordat de dl VasileRusu la pregãtirea acestui proiect de diplomãa predeterminat desigur calitatea lui ãnaltã.

Absolventul Eugen Cotelea, om caredeja lucreazã într-un post ingineresc, îºi dãbine seama de gradul de pregãtire, format laFIMM, la Catedra Inginerie ºi management înTransport, ºi aprecierea lui privind facultatea,catedra este, desigur, convingãtoare. Aceastãapreciere este înaltã ºi, precum a subliniatabsolventul, el este profund recunoscãtor tutu-ror profesorilor pentru munca lor neîntre-ruptã ºi nobilã în procesul de formare a tine-rilor ingineri.

Dl Tudor Alcaz, ºeful catedrei IMT, ne-asubliniat, nu fãrã o anumitã mândrie pro-fesionalã, cã în fruntea Comisiilor de Statpentru susþinerea proiectelor de diplomã seaflã specialiºti din producþie, tocmai acei ºefide întreprinderi, care recepþioneazã, sã spu-nem aºa, „marfa” pe care o oferã facultatea,absolvenþii ei. De exemplu, anul acesta înpostul de preºedinte al Comisiei de Stat s-aaflat o personalitate marcantã a businessuluiîn transport – dl Grigore Bernadschi, di-rector general la întreprinderea „Berton-trans”, care realizeazã transporturi interna-þionale pe toatã zona Shenghen în Europa.

La aceastã întreprindere îºi fac practicastudenþii Catedrei ºi lucreazã mai mulþiabsolvenþi ai UTM. Cu alte cuvinte, filozofiade pregãtire a tinerilor ingineri se bizuie pestrânsa legãturã a instituþiei didactice cuproducþia contemporanã.

VIZIUNE DE

MANAGER (FIMM)

Anglofona

Eugenia (FCIM)(FCIM)(FCIM)(FCIM)(FCIM)

Dra Eugenia Pascal ºi-a susþinut pro-iectul de diplomã în limba englezã. Pentru cãea ca ºi colegii sãi a absolvit cunoscuta dejaîn cadrul UTM Filiera Anglofonã la FCIM.Este o Filierã foarte beneficã pentru progresulmodern al Universitãþii Tehnice din Moldova,subliniazã dl M. Miglei, animatorul acesteisubdiviziuni, deoarece, evident, se înscrie înarealul ingineresc-termi-nologic mondial, datfiind faptul, cunoscut detoþi, cã domeniul infor-maþiei se bizuie doar petermeni de origine engle-zã, iar cãrþile ºi internetulutilizeazã în temei en-gleza.

Tema absolventei Eu-genia Pascal a fost ºi ori-ginalã, ºi aplicabilã înactivitatea realã a uneiclinici stomatologice. Decidânsa sub conducereadlui profesor Radu Mel-nic de la FCIM a elaboratîncet, meticulos, dar sigurun sistem informaþionalpentru aceastã instituþiemedicalã. Se ºtie cã oricemedic nu poate începesau continua tratamentul,pânã nu are o informaþie detaliatã privindantecedentele, anamneza bolii sau anumiteleaspecte ale stãrii pacientului. Atare informaþiemedicii o scriu cu tocul destul de amãnunþit înfiºa pacientului, dar procesul scrierii tradiþio-nale ia timp foarte mult etc.

Iatã cã absolventa Pascal împreunã cuprofesorul conducãtor ºi desigur la comandaclinicii dentare au cercetat ºi creat un ase-menea sistem informaþional care a simplificatmult munca medicului-dentist, oferindu-iacestuia la momentul necesar informaþie largãdespre pacient. Informaþia, precum bine seºtie, în asemenea cazuri apare la ecranulmonitorului doar printr-o apãsare de butonla tastierã.

Sistemul informaþional este format din maimulte module, ne explicã absolventa Pascal.De exemplu, primul modul se numeºte „Ges-tiunea programãrilor”. Este vorba de progra-marea lucrului cu pacienþii. Un pacient vinepersonal sau sunã la telefon ºi-ºi expune in-tenþia de a urma tratamentul. Asistentul medi-cului include în baza de date tot ce spunepacientul dat ºi îl programeazã la medicpentru data ºi ora respectivã, când medicul îiva fi la dispoziþie. Iatã cã ora a sosit, pacientuleste prezent. Medicul cheamã la ecranul

monitorului informaþia preventivãaflatã deja în baza de date ºi poatepurcede fãrã tergiversãri la acþiu-nile adecvate tratãrii. În continuaremedicul va înscrie în aceeaºi bazãde date alte informaþii, care îi vortrebui la o a doua întâlnire cu pa-cientul etc.

Absolventa a lucrat mult ºi amã-nunþit asupra proiectului. Drumu-rile dintre sediul FCIM ºi clinicastomatologicã au fost de multe oripãºite: observarea muncii medici-lor, studiul fiºelor pacienþilor etc.

Dl Radu Melnic, conducãtorulºtiinþific al proiectului, spune cãasemenea sisteme informaþionalepentru cabinete dentare existã înmulte þãri. În Moldova este primaîncercare ºi se prevede extindereametodei, ea fiind mult avansatãfaþã de tradiþionalele fiºe scrise cutocul.

În plus, meritul absolventeiPascal este ºi expunerea în limbaenglezã a lucrãrii, ceea ce pe noine ridicã acum la nivelul noilor exi-genþe europene.

A doua promoþie de inginerila FAF (Filiera Anglofonã), FCIM,condusã nemijlocit cu devotamentprofesional de cãtre dl MirceaMiglei, conf., dr., demonstreazãcã nivelul de pregãtire a tineriloringineri rãspunde cu siguranþãcerinþelor agenþilor economici,aceºtia încadrând cu deplinãsatisfacþie absolvenþii noºtri lalocuri de muncã în diferitele insti-tuþii ºi unitãþi de producþie fie dinþarã, fie din strãinãtate.

„O minifabricã pentrubrânzeturi în saramurã”(FTMIA)(FTMIA)(FTMIA)(FTMIA)(FTMIA)

Absolventul Rustam Plãcintã de la spe-cialitatea „Tehnologia laptelui” a prezentat în faþaComisiei de Stat proiectul sãu de diplomã bineargumentat sub mai multe aspecte cu denumirea„Proiectarea unei minifabricipentru producþia brânzeturilorîn saramurã cu o capacitate de7,5 tone de lapte în 24 de ore”.

Cum se lucreazã la un proiectde diplomã? În cabinet. Stai lacalculator ºi proiectezi. Desigur pebaza cunoºtinþelor teoretice obþi-nute pe parcursul celor 5 ani defacultate. Dar se va spune: proiec-tãrile „de cabinet” de obicei suntslabe sau chiar inaplicabile, pentrucã producþia realã merge pe undrum al sãu care mereu se modi-ficã, fiind impus de viaþã, de cerin-þele pieþei etc.

Ei bine, absolventul Plãcintã,îndrumat de conducãtorii ºtiinþificiai proiectului – dna Silvia Rubþov,conf., dr., ºi dl Vladislav Reºitco,conf., dr., de profesorii catedrei despecialitate, a reuºit sã evite aceastã atitudine ºi aþinut legãturi permanente ºi strânse cu fabricile delapte, unde a fãcut ºi practicã: „Incomlac” din Bãlþi,„Alba” din Hânceºti.

În cadrul acestui proiect absolventul RustamPlãcintã a cãutat sã reflecte toþi indicii necesari pentruproiectarea unei asemenea minifabrici: materiaprimã (laptele), acumulatã din teritoriul planificat,numãrul de lucrãtori, cerinþele consumatorilor,profilul fabricii etc. Pentru viitor o asemenea fabricãpoate sã-ºi întemeieze ºi un complex zootehnic,astfel cã dependenþa de eventualele fluctuaþii înacumularea laptelui necesar sã fie depãºite.

Fabricile de dimensiuni mai mici, spune pedrept absolventul, acum sunt cerute de piaþã,deoarece ele sunt mai convenabile sub toateaspectele. Fabricile mari, moºtenite la noi de laregimul sovietic, au nevoie de cantitãþi enorme dematerie primã (laptele), care poate fi colectat doarpe un teritoriu vast. Adicã e nevoie de transportspecial suplimentar, iar distanþele pot influenþanegativ asupra calitãþii laptelui etc. ªi utilajul laasemenea fabrici mari acum nu se mai poatereînnoi ºi deci necazuri peste necazuri...

Sub aspect teoretic absolventul Plãcintã ademonstrat o pregãtire solidã privindcalitãþile pe care trebuie sã le atingão producþie modernã în asemeneaalimente foarte mult consumate decãtre populaþie, precum sunt brân-zeturile. A demonstrat cunoºtinþe ºisub aspectul economic-managerial,acesta fiind foarte important în temaproiectului sãu.

Aici am putea adãuga ºi faptul cãabsolventul are ºi planuri personalefoarte apropiate de a se asocia cualte persoane interesate pentru a în-fiinþa o afacere proprie, adicã intere-sul ºi cunoºtinþele economico-mana-geriale sunt stimulate cu evidenþã.

Absolventul Plãcintã, deja fiindangajat în câmpul muncii la un locingineresc, îºi expune pãrerea cu mai

multã forþã de convingere în privinþa calitãþii depregãtire la FTMIA. Aceastã pregãtire este foartebunã, absolventul intrã în producþie destul de sigurde sine, se integreazã uºor în economia de piaþã.Cã la UTM se face carte s-au convins multe generaþiide absolvenþi, care acum fiind la posturi inginereºtiîn producþie primesc la diferite genuri de practicãnoile rânduri de studenþi ºi absolvenþi. ªi, spuneabsolventul Plãcintã, relaþia „student – profesor”este optimã, binevoitoare, fapt ce creeazã o atmos-ferã propice de muncã didacticã intensã pe par-cursul anilor de studii.

„O minifabricã pentrubrânzeturi în saramurã”


Primul care a dorit sã opineze asupracalitãþii de pregãtire a absolvenþilor la FIMCM,specialitatea „Inginerie ºi management însisteme de producþie”, a fost chiar preºedinteleComisiei de Stat pentru susþinerea proiectelorde licenþã, dl Valeriu Sanduleac, directorcomercial la SA „Moldovahidromaº”. Suntbine pregãtiþi, a spus preºedintele Comisieide Stat, cunosc bine ºi aspectul economic(doar vor fi manageri) ºi cel tehnic al întreprin-derilor industriale. Au nevoie de încã vreojumãtate de an pentru „rodare” la locul concretde muncã, adicã un timp scurt ºi vor intra dinplin în manageriatul industrial.

Corespondentul „Mesagerului” a asistatla susþinerea proiectelor de licenþã. Într-adevãr,impresioneazã pozitiv calitatea pregãtiriiabsolvenþilor. E interesant ºi faptul cã unproiect de licenþã este susþinut nu de un singurabsolvent, ci de un grup din 4 tineri, care aucercetat tema la aceiaºi întreprindere subrespectivele 4 aspecte – proces tehnologic,management resurse umane, marketing,finanþe.

Astfel grupul analizeazã activitatea între-prinderii în mod integral ºi, în consecinþã,poate formula anumite propuneri de perfec-þionare a producþiei. Trebuie sã subliniem cã,de fapt, un proiect de licenþã este acumulatîncã de la anul III de studenþie. Studenþii trecpractica anume la întreprinderea, pe bazacãreia ulterior se va pregãti proiectul de licenþã.Deci o muncã foarte meticuloasã într-un timplung, deci o cunoaºtere în profunzime aîntreprinderii date.

Dl Demian Uºanlâ, ºeful Catedrei „Ingi-nerie ºi management în producþie”,conf., dr., ne spune cã temele proiectelor dediplomã sunt fixate încã la anul III, decistudenþii au o linie de conduitã didacticãfoarte bine conturatã, fapt ce mobilizeazãsolid toatã fiinþa studentului spre atingereascopului final – a deveni manager industrialla nivelul cerinþelor economiei de piaþã încontext contemporan.

Cu ocazia acestui examen de susþinere aproiectelor de licenþã am observat cã absol-

venþii prezintã partea sa de cercetare în proiectnu pe planºe mari de hârtie, ci la computer,apoi pe ecran. Absolventul îºi concentreazã ºiîºi formuleazã gândirea concis, proiectânddiapozitivele cu scheme, desene ºi texte într-o succesiune logicã, adicã astfel cum va trebuis-o facã mâine la postul sãu de manager înlege. Nu în zadar absolvenþii acestei specialitãþisunt angajaþi în câmpul muncii fãrã nici o re-þinere. Studenþii de azi trec practica la absol-venþii de ieri, aceºtia aflându-se în mul-te verigi de producþie la majoritateaîntreprinderilor de ramurã.

Dl Demian Uºanlâ subliniazã multi-lateralitatea în pregãtire. Absolvenþiispecialitãþii „Inginerie ºi management însisteme de producþie” cunosc ºi tehnica-tehnologia, ºi economia, ºi manage-mentul-marketingul. Un manager într-oîntreprindere industrialã nu va putea sãrealizeze un management eficient, dacãnu va cunoaºte ºi tehnologia producþieipropriu-zise, cãci nu va ºti cum se pro-duce, sã zicem, o roatã dinþatã, ce mate-riale se consumã, câtã muncã se depuneetc., ca în final sã poatã cere pe piaþã unpreþ sau altul.

În afarã de aceasta, adaugã ºefulcatedrei dl Demian Uºanlâ, faptul cã laun singur proiect de diplomã lucreazã timpîndelungat 4 studenþi, fiecare având aspectulsãu de cercetare-executare, se dezvoltãspiritul de echipã, element foarte importantîn producþia modernã.

Teza de licenþã „Analiza-diagnostic aîntreprinderii „Incommaº”, de exemplu,a fost realizatã de 4 absolvenþi, fiecare dintreei având în cercetare profesionalã unul dintre

aspectele esenþiale al întreprinderii. Absol-ventul Vasile ªoldan, ºeful grupului, a cer-cetat „Managementul-resursele umane”. Aiciintrã: analiza organigramei întreprinderii; ana-liza managementului personalului între-prinderii (vârstã, studii etc.); analiza persona-lului de conducere (vârstã, studii, stagiu deactivitate în domeniu etc.); analiza consumului(salariile, alte retribuiri); relaþii interumane(conflicte, încadrarea noului angajat în colectivetc.) ºi la final „Planul de mãsuri pentru îm-bunãtãþirea managementului resurselorumane”. Absolventul ªoldan a demonstrat

cunoºtinþe largi ºi profunde, dovadã cã a ºifost deja angajat la post de manager încã pânãa-ºi fi obþinut diploma.

Un alt membru al grupului la proiectulcomun de licenþã este dra Lilia Cebotari.Dânsa a avut în cercetare aspectul „Finanþe”.A analizat rapoartele financiare al întreprinderii„Incommaº”, bilanþurile contabile, patri-moniul întreprinderii, activele curente ºi pe

termen lung, sursele de finanþare, capitalul îm-prumutat ºi capitalul propriu etc. Totul pentruperioada 2003-2005. Precum se vede, ºi încazul absolventei Cebotari cercetãrile studen-þeºti au fost de lungã duratã, deci foarte amã-nunþite ºi în bunã cunoºtinþã de cauzã.

Al treilea absolvent, Andrei Bucãtaru, acercetat în proiectul comun al grupului aspec-tul tehnologic al producþiei la „Incommaº”.Cu toate cã absolvenþii acestei specialitãþi vorfi ingineri-manageri în domeniul construcþieide maºini, ei trebuie sã stãpâneascã bine nunumai cunoºtinþele economice ale întreprin-

derii, dar ºi cunoºtinþele pur tehnice.Tocmai de aceea absolventul Bucã-taru a pãtruns toatã pânza tehnologicãa întreprinderii „Incommaº”.

În sfârºit, absolventul al patrulea,Roman Bologan, a prezentat aspec-tul marketingului la întreprinderea„Incommaº” pe anii 2003-2005.Aspectul dat are importanþa sa ºinicidecum micã. Cã produci ceva ºide bunã calitate e bine. Dar mai tre-buie sã ºi vinzi aceastã produc-þie, sã gãseºti deci pieþe, clienþi-cumpãrãtori, sã ºtii a face publi-citate, adicã sã faci marketing.Absolventul Bologan a demonstrat ofoarte detaliatã analizã a situaþiei laîntreprinderea datã, a formulat ºi pro-puneri argumentate privind progresul

marketingului aici. Aceste cunoºtinþe aleabsolventului ne alimenteazã încrederea cãdânsul, mâine, la postul de inginer-manager,va realiza deja în practica pieþei, mai exact apieþelor, aceste cunoºtinþe. Pentru cã între ceeace „ºtii” ºi ceea ce „poþi” este o distanþã nu chiarmicã, pe care Roman Bologan, credem, o vatrece. Doar UTM l-a format ºi în plan instruc-tiv, ºi în plan educativ. I-a educat ºi voinþa.

Tema proiectului de diplomã al absolven-tului Alexandru Dragomir, FEn se numeºte„Motorul cu reluctanþã variabilã pentrutracþiunea troleibuzului de tip ZIU”. Fiindla specialitatea „Inginerie în proiectarea maºi-nilor ºi aparatelor electrice” încã de pe la anulpatru i-a venit ideea de a proiecta un nou tipde motor pentru troleibuzele de tip ZIU.Vorbae cã aceste troleibuze sunt de producþie so-vieticã, cu o vechime de trei-patru decenii, fun-cþioneazã pe bazã de curent continuu ºi con-sumã foarte multã energie electricã. Acestsubiect l-a gãsit tocmai oportun pentru o temãde licenþã, mai ales cã în perezent RepublicaMoldova este în plinã cãutare de reducere aconsumului de energie electricã.

Alexandru Dragomir a meditat foartemult asupra faptului: cum ar putea fi modifi-catã tracþiunea troleibuzului pentru a îmbu-nãtãþi calitatea ºi a reduce cheltuielile. Sau

Managerii industriali(FIMCM)

Managerii industriali(FIMCM)

MotorulabsolventuluiDragomir (FEn)

mai exact, cum arputea ºi el contri-bui ca tânãr spe-cilast la eficientiza-rea situaþiei eco-nomice a þãrii. Aîntreprins nenumãrate vizite în scop de studiila Regia de Transport Electric din municipiulChiºinãu (RTEC), în Parcurile de troleibuzenr.1, nr.2, nr.3 ºi a ajuns la constatarea: dincele 328 de troleibuze existente în total, 289sunt de tip ZIU ºi doar 39 de tip Scoda, adicãmoderne ºi eficiente.

Anual troleibuzele ZIU consumã 47,7 milkw/h. Dacã s-ar realiza înlocuirea motoarelorde curent continuu care au la bazã o con-strucþie foarte complicatã cu cele de reluctanþãvariabilã, troleibuzele ZIU ar cheltui doar39,8 mil kw/h. De aici rezultã cã anual se voreconomisi cca 13,8 mil lei din bugetul na-

þional pentru consumul de energieelectricã. La fel, rezultã ºi faptul cãabsolventul Alexandru Dragomir pelângã faptul cã dispune de o bunã pre-gãtire inginereascã, posedã ºi o pregã-tire economicã adecvatã.

Absolventul ºi-a îndeplinit sarcinainginereascã ºi a demonstrat cu fermi-tate în faþa Comisiei de Stat de Exa-minare cã proiectul sãu este unul realºi util. Dânsul a mai realizat niºte calculede comparaþie. Un troleibuz Scoda estela preþul de 115 mii dolari, pe cândvarianta propusã de a înlocui motorulde tracþiune cu unul de tip nou ar costadoar cca 3 mii de doalri. A realizat unstudiu pentru o duratã de 10 ani ºi astabilit cã cheltuielile totale vor fi de

douã ori mai mici. În cazul în care serviciileRTEC vor accepta varianta propusã deproaspãtul inginer Alexandru Dragomir,se va resimþi consumul redus cu 25% a ener-giei electrice. În acest caz, vor fi realizatereparaþii capitale ale troleibuzelor, ºoferii vorlucra mai uºor, vor realiza comanda de con-ducere nu prin contractare, ci în formã elec-tronicã. De aici reiese cã în condiþiile actualeeste cu mult mai ieftin sã facem o restaurare atroleibuzelor vechi ZIU, decât sã procurãmaltele noi.

Proiectul de diplomã al absolevntuluiAlexandru Dragomir deocamdatã este

bazat pe studii, calcule matematice, compa-raþii ºi schiþe grafice ale motorului cu reluc-tanþã variabilã. Dânsul însã întenþioneazã înmod serios sã-ºi implementeze proiectul înparcticã ºi de aceea a considerat sã rãmânãla catedrã sã-ºi continue studiile la masteratºi totodatã sã-ºi aprofundeze studiile vizavi deproiectul de diplomã. Intenþioneazã sã ela-boreze o mostrã a motorului în proporþii mici,de cca 5-10 kw. Numai o mostrã realã îi vaputea îndreptãþi aºteptãrile. În cazul în caremotorul absolventului se va bucura de succes,desigur va putea fi produs în serie la una dinîntreprinderile autohtone.

Alexandru Dragomir a mizat din start pefaptul ca proiectul sãu sã fie unul de realãimplementare ºi inovaþie. În parcurile de tro-leibuze activeazã absolvenþi ai UTM în ca-litate de ingineri în domeniul de perfecþionarea troleibuzelor, dar numai în sistemul decomandã, pe când de problemele legate demotoare nu s-a apucat încã nimeni.

Conducãtorul ºtiinþific dl Ilie Nucã, conf.univ., dr., ºeful Catedrei “Electromecanicã”,ne-a spus cã Alexandru Dragomir a datdovadã de calitãþi deosebite în investigaþiilesale meticuloase. În schimb, eforturile salevor bucura piaþa economicã a RM cu un nouaparat electric eficient din toate punctele devedere, care bineînþeles va fi propus pentrubrevetare de invenþie.

Proiectul de diplomã cu tema “Construc-þia casei de locuit P+9E cu parcareauto subteranã” a avut doi autori. Este vorbade absolvenþii FCGC, specialitatea “Con-strucþii Civile, Industriale ºi Agricole” SergiuBazic ºi Mihai Rãu. Conducãtor ºtiinþific –dl Iurie Dohmilã, conf. univ., dr., ºeful Ca-tedrei “Tehnologia Construcþiilor”. Absol-venþii au luat ca model partea arhitecturalã aunei case de locuit cu 10 nivele + 1 nivel lasubsol pentru parcare auto amplasatã pe str.Grenoble, 128/1 din municipiul Chiºinãu. Înprocesul de lucru care a demarat încã la în-ceputul anului de învãþãmânt, dânºii au pro-pus o elaborare tehnologicã nouã, în funcþiede datele geologice.

Lucrarea a fost structuratã pe 7 capitole:Arhitectura construcþiei; Elemente de con-strucþie; Geotehnicã ºi fundaþie; Tehnologiaconstrucþiei; Organizarea construcþiei; Econo-mia construcþiei; Protecþia muncii ºi a me-diului ambiant.

De ce doi autori la un proiect? Mihai ºiSergiu ne-au rãspuns: din start am sesizat cãaceastã casã are un volum mare, cu multetehnologii de realizare, într-un proiect mic nune-am fi permis sã prezentãm toate tehno-logiile ºi fiºele tehnologice. Astfel, proiectul afost realizat pe 21 de planºe, cu o graficã deinvidiat, dintre care 13 planºe în format A0 ºiopt – A1. Desigur, absolvenþii au suportat ºicheltuieli, ºi eforturi importante, dar care aufost apreciate cu nota maximã de cãtre Co-misia de Stat de Examinare.

Autorii au þinut cont de condiþiile hidro-geologice ale terenului ºi de componenþasolurilor. În urma cercetãrilor ei au depistat 2tipuri de sol în locul unde a fost proiectatterenul de fundaþie: terenul luissoidal deargilã nisipoasã ºi nisip argilos. Un asemeneatip de sol la umiditate criticã ºi la încãrcãrimaxime poate provoca la tasãri suplimentareºi în rezultat – distruge construcþia. În funcþiede calculele geotehnice, cunoscând eforturileîn fundaþie ºi rezistenþa solului, absolvenþiiBazic ºi Rãu, au propus douã tipuride fundaþie: 1) de suprafaþã încãrcatãcentric ºi 2) plasatã pe piloþi de betonforaþi pe loc. De asemenea, ei au pre-vãzut ºi tasãrile posibile elaborând ºiun rost antiseismic unic format din 3rosturi: de despãrþire, de temperaturãºi deformaþional.

În capitolul “Tehnologia con-strucþiei” Sergiu Bazic ºi MihaiRãu au fost prezentate detaliat sche-mele tehnologice de executare a lu-crãrilor la infrastructurã. Autorii auþinut cont bineînþeles de condiþiile deamplasare a terenului, de aspectultehnologic al lucrãrilor de construcþie-montaj ºi au elaborat diverse calculepentru organizarea lucrãrilor. Deoa-rece pereþii exteriori sunt izolaþi cu un strattermoizolant de 5 cm ºi cu finisaj uscat defaþadã, ei au propus o tehnologie mai nouã –finisare directã pe pereþi cu amestec uscat, fãrãa fi tencuiþi. Aceastã metodã are menirea de a

contribui la micºorarea termenului de lucru ºila darea în exploatare într-un termen mai scurt.

În capitolul “Organizarea construc-þiei” au propus alternative interesante. Deexemplu, în loc de cele 2 macarale utilizate,

au propus una cu o capacitate mai mare delucru. Ea poate fi importatã doar de pestehotare, este mai costisitoare decât una din celedouã, dar mai ieftinã decât ambele ºi multmai rentabilã. Astfel, prin diverse exemple

convingãtoare, absolvenþii au dat dovadã cãsunt pregãtiþi ºi din punct de vedere mana-gerial. Autorii proiectului de diplomã SergiuBazic ºi Mihai Rãu au avut în vedere ºiprotecþia muncitorilor. La executarea con-

strucþiei, ei au propus ca pelângã toate celelalte mãsuri deprotecþie (cãºti, îmbrãcãmintespecialã, mãnuºi de protecþie,centuri de siguranþã, mãºti ºiochelari pentru hidroizolatori ºisudori) au propus ºi balustradelede siguranþã amplasate pe totperimetrul construcþiei.

Cei doi licenþiaþi Bazic ºi Rãu,au dovedit Comisiei de Stat deExaminare cã dispun de o bunãpregãtire profesionalã. Faculta-tea mai are un prilej de bucurie,aceºti doi tineri specialiºti auîncheiat contracte de muncã cuîntreprinderea de construcþii“Romprim” care a executat lu-

crãrile de construcþie la casa de locuit cu 10nivele. Astfel, discipolii UTM vor avea de acumînainte condiþii optime la noi în þarã sã-ºi apliceideile ºi cunoºtinþele obþinute la UTM.

Încã o casã de locuit(FCGC)


La FUA, în fiecare an, sunt susþinute tezede licenþã bazate pe suporturi reale. Temalucrãrii de diplomã a absolventei ElenaEremciuc “Complexul Memorial Cultu-ral, Stoianovca, raionul Cantemir”, con-ducãtor ºtiinþific, dl Vasile Eremciuc, arhi-tect-ºef al Institutului de Cercetãri ºi Proiectãriîn domeniul amenajãrii teritoriului urbanis-mului ºi arhitecturii cu funcþii teritoriale“URBANPROIECT”, se referã la proiectareaunui complex Memorial Cultural – cimitirulde la Þiganca. În vara anului 1941 în bãtãliade la Þiganca în timpul celui de-al doilearãzboi mondial, Armata Românã a înregistratun numãr impunãtor de pierderi de vieþiomeneºti. 26000 de eroi ai neamului au fostînhumaþi în trei gropi comune: la Cania,Iepureni ºi Stoianovca. La Þiganca, în gropicomune au fost îngropaþi 1020 de ostaºiromâni. În timpul regimului sovietic stareacimitirului a ajuns sã fie jalnicã, de aceeaMitropolia României, Mitropolia Basarabiei,cu sprijinul Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei,Patriarhiei Române ºi al Guvernului Român,au venit cu iniþiativa de a înveºnici memoriacelor cãzuþi prin construirea unui ComplexMemorial Cultural: reamenajarea cimitirului

Complex Memorial Cultural (FUA)ºi construcþia Mãnãstirii Eroilor cu hramul“Înãlþarea Domnului”. La sugestia condu-cãtorului de diplomã dl V. Eremciuc, împreu-nã cu beneficiarul direct, Comitetul Parohialdin satul Cania, raionul Cantemir, sprijinitde Mitropolia Basarabiei ºi de GuvernulRomâniei, absolventa Elena Eremciuc arealizat un proiect bine argumentat.

Pentru a proiecta acest complex, autoareaa studiat un ºir de materiale de arhivã,literaturã de specialitate, fotografii executateîn timpul cãlãtoriilor pe la alte mãnãstiri. Încompartimentul “Arhitectura” absolventaa oferit planul de situaþie: Complexul Me-morial Cultural este amplasat pe un teren cusuprafaþa de 2,16 ha la nord de satul Stoia-novca, raionul Cantemir, la cca 3 km de larâul Prut ºi cca 1,5 km de traseul Chiºinãu-Cahul. Desigur oferã ºi o caractersisicã areliefului: conform raportului topo-geologicexecutat de cãtre specialiºtii Institutului deCercetãri ºi Proiectãri “URBANPROIECT”,terenul destinat construcþiei ComplexuluiMemorial Cultural este condiþionat favorabildatoritã reliefului cu panta de înclinaþie de6-12 grade. Din punct de vedere geomor-fologic, terenul face parte din albia ºi prima

terasã peste albia maluluidrept al râuleþului Tigheci,afluent de stânga al râuluiPrut la cotele absolute de 18-20 m, parte aflatã în zonaalbiei ºi 32-39 m, parte aflatãpe prima terasã a albiei. Peteren lipsesc factorii fizico-geologici: alunecãri de teren,spãlãri de teren, tasãri etc.

“Planul general” al pro-iectului de diplomã prevedemai multe zone:

Zona sacrã – cimitirulostãºesc cu un monument în formã de troiþãcu clopotniþã, scuar, plãci comemorative,platoul pentru ceremonii;

Zona obiectivelor de cult – clopotniþa,biserica de varã, paraclisul;

Zona administrativã – blocul adminis-trativ cu oficii, salã de muzeu ºi salã de con-ferinþe;

Zona locativã – chiliile pentru cãlugãri,trapeze, arhondãria, stareþia;

Zona gospodãreascã – atelierele de meº-teºugari, adãposturi ºi grajduri pentru vite,pãsãri, cai, grãdinã agricolã;

Zona deservirii transpor-tului – 3 parcãri auto ºi ungaraj pentru 8 maºini;

Zona recreativã – spaþiiverzi, alei, scãri, bãnci, com-poziþii sculpturale ºi peisa-gere etc.

Capitolul “Compoziþiaspaþial-volumetricã” re-prezintã un ansamblu mo-nastic tradiþional cultuluicreºtin ortodox, alcãtuit dintrei volume principale: Clo-potniþa, Biserica de varã ºiParaclisul în jurul cãruia suntamplasate celelalte obiec-tive necesare activitãþii uneimãnãstiri etc.

În capitolul “Soluþii volumetrice ºiplanimetrice” Elena Eremciuc oferã îndetalii toate elementele obiectelor, precum ºicerinþe referitoare la construcþii ºi materiale.

Elena Eremciuc a demonstrat în faþaComisiei de Stat de Examinare cã este binepregãtitã, cã proiectul sãu de diplomã are oînsemnãtate social-culturalã deosebitã, cãmeritã o realã implementare. Absolventa ademonstrat cã UTM a format-o în calitate deinginer ºi arhitect de înaltã calitate ºi cã poatepãºi cu fermitate pe tãrâmul economic ºicultural arhitectural al þãrii.

Teza de licenþã a absolventului ValentinStarciuc cu tema „Elaborarea pachetuluide programe pentru optimizarea reþe-lelor de telecomunicaþii” sub îndrumareaºtiinþificã a dlui Ion Avram, conf. univ., dr.,ºeful Catedrei „Radiocomunicaþii”, esteprofund creativã. Absolventul a creat un softpentru telecomunicaþii, adicã anumiteprograme cu care este echipat un sistem decalcul.

Ideea de elaborare a unui soft pentruoptimizarea reþelelor de telecomunicaþii înRM l-a tentat încã de la începutul anului cinci.Lunile de muncã asiduã i-au adus rezultateledorite. Dl Ion Avram susþine cã absolventulValentin Starciuc a realizat acest soft înscopuri didactice. Un asemenea soft va fiutilizat în procesul de studii la specialitatea„Telecomunicaþii”. În prezent nu existã ma-teriale didactice la temã ºi studenþii nu preadispun de cunoºtinþe vaste despre ceea ce seîntâmplã cu informaþia telefonicã în reþea.

Proiect apreciat ºi în afarã (FRT)Acum nu mai e ca petimpuri – informaþia setransmite de la un abonatla altul nu prin centralecomutabile, ci prin pa-chete telefonice digitale.Proiectul de diplomã alabsolventului ValentinStarciuc va fi introdus în-cepând cu anul universi-tar 2006-2007 în calitatede ciclu de lucrãri de la-borator. Cu toate acestea,atunci când a lucrat asup-ra proiectului, dânsul astudiat ºi universalitateaacestuia ºi de ce nu, po-sibilele colaborãri cu în-treprinderile de telecomunicaþii.

În cele 5 capitole „Modelul matematic alproblemei tratate”, „Rezolvãri de probleme”,„Descrierea produsului”, „Eficienþa econo-

micã” ºi „Normele de protecþiea muncii” absolventul a avut ototalã libertate în dezvoltareaideilor, utilizând toate structurileºi tehnologiile posibile de pro-gramare. Desigur, resurseleInternet i-au servit drept o bazãsolidã în procesul de lucru, atâtca literaturã, informaþie, cât ºi cainspiraþie.

De exemplu, dânsul a por-nit de la ideea cã în prezentexistã niºte algoritmi speciali înprocesul de rutare a pachetelorde informaþie în reþelele detelecomunicaþii. Conform unoralgoritmi propuºi ca sarcinã decãtre conducãtorul ºtiinþific, dl

Ion Avram, Valentin Starciuc trebuia sãrealizeze un pachet format din patru pro-grame: 1) Cel mai scurt arbore din reþeauade telecomunicaþii; 2) Cea mai scurtã cale

dintre doi abonaþi; 3) Cea mai scurtã caledintre toate perechile posibile de abonaþi dinreþea ºi 4) Calea cu capacitate maximã dintredoi abonaþi. Fiecare program are nuanþa saºi poate fi utilizat atât individual, cât ºi prinreþea. Asemenea progarme sunt practice, potfi puse în aplicare ºi permit în totalitaterealizarea procedurii de rutare a informaþieiîn reþelele de telecomunicaþii.

Starciuc a dat dovadã ºi de cunoºtinþemanageriale bune. A cãutat ca programeleelaborate sã presupunã cele mai mici preþuri.

Dupã ce a fost apreciat cu notã maximãla facultate, absolventul Starciuc a participatºi la un concurs în domeniu, organizatat decãtre Reprezentanþa Corporaþiei „Ericsson”în Moldova. Valentin Starciuc a obþinut unuldin Premiile Ericsson pentru Excelenþã în te-lecomunicaþii. Dânsul a susþinut cu brio ideileutilizate în proiectul de diplomã într-unraport în limba englezã. A primit chiar ºi oinvitaþie de colaborare la compania datã.

Absolventul va urma studiile la masterat.Pe viitor, doreºte sã activeze ºi pe tãrâmulpedagogic, pentru cã a preda, presupune ºiînvãþare continuã, susþine Valentin Star-ciuc.

Proiectul de diplomã al absolventei FIEB,specialitatea “Economie ºi Management înConstrucþii” Tatiana Levinschi se numeºte:“Contribuþii la formarea profesionalã aantreprenorilor ºi managerilor”. Fiind înpragul absolvirii facultãþii, dânsa a reuºit sãobserve cu ochi de dascãl toate plusurile ºiminusurile în pregãtirea spe-cialiºtilor din domeniul antre-prenorial ºi managerial. E ºtiutdeja faptul cã în prezent organi-zarea antreprenoriatului înRepublica Moldova este încãslab dezvoltatã. Denumirea te-zei a elaborat-o de comunacord cu dl Nicolae Þurcanu,conducãtorul ºtiinþific, decanal facultãþii, conf. univ., dr.

Tatiana Levinschi a uti-lizat în proiectul sãu de diplo-mã un bogat material biblio-grafic, studii de caz, tabele, gra-fice, scheme, figuri, desene,sondaje. Lucrarea conþine treicapitole: “Exigenþe modernefaþã de instruirea antreprenorilor ºi manage-rilor”, “Pregãtirea antreprenorilor ºi mana-gerilor în Republica Moldova”, “Perspectivele

dezvoltãrii învãþãmântului superior antre-prenorial al studenþilor de la UniversitateaTehnicã a Moldovei”. I-a fost de mare ajutorºi faptul cã absolventa în paralel cu studiilemai era ºi angajatã în câmpul muncii. Acestfapt i-a consolidat pregãtirea profesionalã.

În prezent în RM, businessul mic ºi mij-lociu începe sã se consoli-deze, iar noþiunile – mana-geri, antreprenori sunt ºiele în vogã. Consultaþiilepermanente cu colegii debreaslã, cu profesorii de lafacultate i-au formulatconcluzia: disciplinele uni-versitare ori nu sunt pre-date într-un numãr sufi-cient de ore, ori nu suntpredate la cel mai eficientnivel, adicã utilizate tehni-cile moderne de predare.Tocmai de aceea dânsavine ºi cu unele recoman-dãri în privinþa unor refor-me. Se referã la disci-

plinele care ar trebui introduse în orar, la celecare ar contribui la dezvoltarea spirituluiantreprenorial la studenþi. Totul a reieºit din

rezultatele unui sondaj sociologic în rân-durile antreprenorilor. Au fost adresate maimulte întrebãri: care discipline au fost impor-tante în pregãtirea lor ca specialiºti ºi asupracãror lucruri ar trebui axatã atenþia pe viitor.Rãspunsurile: 1) comunicarea managerialã;2) managementul strategic ºi 3) manage-mentul financiar.

În primul capitol autoarea face o analizãgeneralã, oferã definiþii, particularitãþi, prob-leme. Capitolul doi prevede formarea profe-sionalã a antreprenorilor ºi managerilor caatare în instituþiile de învãþãmânt superior.Licenþiata a atras o atenþie deosebitã în para-graful “Inteligenþa ca atribut multidi-mensional. IQ ºi EQ pentru manageriºi antreprenori” asupra inteligenþei inte-

lectuale ºi inteligenþei emoþionale. În prezent,în toatã lumea se pune un accent deosebitnu doar pe cunoºtinþele angajatului, ci ºi penivelul lui de inteligenþã. Este foarte impor-tant în lucrul unui manager ºi antreprenor,creativitatea, adicã IQ ºi lucrul cu alte per-soane – empatia, adicã EQ.

În concluzie, licenþiata accentueazã faptulcã este necesarã dezvoltarea spiritului antre-prenorial pornind încã din universitate.

Tatiana Levinschi intenþioneazã sã-ºicontinue studiile la masterat, sã-ºi dezvolteideile ºi, de ce nu, sã le aplice în practicã.

Desigur, asemenea tineri specialiºti, plinide idei constructive sunt o mânã forte pentruUTM, precum ºi pentru viitorul societãþiinoastre.

Proiecte în ajutorulfacultãþii (FIEB)






Pe 9-10 iunie a.c. dnii Nicolae Þurcanu,conf. univ., dr., decanul FIEB, ºi ValentinSverdlic, conf. univ., dr., ºeful Catedrei “Eco-nomie ºi Management Industrial”, au repre-zentat Republica Moldova la un importantseminar internaþional “Managementul calitãþiiîn învãþãmântul superior” desfãºurat la Sinaia,România. Invitaþia de participare a venit dinpartea dlui Costache Rusu, prof. univ., dr.ing., Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi”, di-rectorul Centrului de Învãþãmânt ContinuuCETEX din Iaºi, România. La seminar au maiparticipat savanþi ºi profesori din instituþii deînvãþãmânt superior din Portugalia, MareaBritanie, Italia, România, SUA etc. Solii UTM,dnii N. Þurcanu ºi V. Sverdlic, au prezen-tat “Situaþia învãþãmântului superior în Re-publica Moldova în contextul Procesului Bo-logna”.

FIEB. Mesagerii UTM la Sinaia

ªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþiªtiri de la facultãþi Un sit-eu al facultãþiiwww.fiebusiness.org este site-ul oficial al

FIEB lansat la începutul lunii aprilie a.c.Iniþiativa a venit din partea membrilor Con-siliului Tinerilor Manageri de la FIEB în fruntecu Dumitru Ionaºcu, anul IIU, specialitatea“Managementul Firmei”. Pe site-ul FIEB esteexpusã informaþia necesarã: specialitãþile ºicaracteristicile lor, planurile ºi programele deînvãþãmânt, cursurile de lecþii, ghiduri ºi graficestudenþeºti, indicaþii metodice pentru lucrãrilepractice ºi de laborator. Site-ul conþine ºiinformaþii despre activitãþile colaboratorilor ºistudenþilor FIEB. Autorii site-ului sunt dnii Ni-colae Þurcanu, conf. univ., dr., decanul fa-cultãþii, ºi studentul Mihai Cecan, anul IU,specialitatea “Business ºi Administrare”. S-aþinut cont de toate sugestiile utile din parteastudenþilor ºi profesorilor. Funcþionarea site-ului este întreþinutã din resursele financiaresuplimentare ale facultãþii.

FCGC. Noi colaborãri

moldo-române

La finele anului universitar 2006, Catedra“Geodezie, Cadastru, Geotehnicã” (ºefulcatedrei, dl Vasile Grama, conf. univ., dr.) aFCGC a fost gazda unei delegaþii de laUniversitatea de Nord, Baia Mare, România.Este vorba de dnii Ioan Bud, conf., dr. ing.,Vasile Pop, conf., dr. ing., ºi Simona Duma,conf., dr. ing., de la Facultatea Resurse Mine-rale ºi Mediu, Catedra Mine a universitãþiiromâneºti.

Profesorii români au sosit într-o vizitã defamiliarizare cu specialitatea “Ingineria ºimanagementul zãcãmintelor, minerit” la UTM.Dumnealor au predat cursuri de lecþii laspecialitatea respectivã, au avut întâlniri ºidiscuþii cu profesorii de la catedrã, cu decanulfacultãþii, dl Victor Toporeþ, conf. univ., dr.,ºi cu prim-prorectorul UTM, dl Petru Todos.Dialogurile constructive au condus spre ideirodnice de cooperare universitarã. Partea

românã printre altele ºi-a dat acceptul deprincipiu pentru iniþierea procedurilor întreministere pentru organizarea schimburilor deexperienþã cu durata de 1-2 luni ºi/sau cursuride specializare postuniversitarã cu durata deun an pentru cadrele didactice de la specia-lizarea “Exploatãri Miniere” de la UTM; ºco-larizarea unui student ca bursier al statuluiromân, pe durata anului universitar 2006-2007, la specializarea “Inginerie Minierã” laUniversitatea de Nord; ºcolarizarea grupei destudenþi din anul terminal pânã la formareaunui nucleu de cadre specializate necesareprocesului educaþional în domeniul minier,la UTM. Profesorii români au donat profe-sorilor ºi studenþilor de la UTM literaturã despecialitate, astfel acoperind o parte din go-lurile existente ale specialitãþii, aceasta fiindîncã la început de cale. Universitatea de Norddin Baia Mare va continua sã sprijine procesulde învãþãmânt de la Universitatea Tehnicã aMoldovei prin delegarea de cadre didactice ºifurnizarea diferitelor materiale didactico-ºtiin-þifice.


Pe 30 iunie a.c. în sala Senatului UTMComisia de Stat pentru acreditarea UniversitãþiiTehnice a Moldovei, comisie condusã de dlPetru Chetruº, prorector al Universitãþii deStat din Moldova, prof. univ., dr., a expus rezul-tatele evaluãrii aspectelor esenþiale ale acti-vitãþii UTM. Aceste aspecte esenþiale supuseunui control scrupulos, coerent ºi profund aufost: cadrele, curricula universitarã, cer-cetarea ºtiinþificã, baza materialã, fi-nanþele.

Examenul acreditãrii a fost foarte serios,cum de fapt se ºi cuvine. Au lucrat 45 decomisii de profil timp de peste o lunã dezile. Au fost verificate minuþios planurile destudii, programele analitice, cursurile teore-tice, lucrãrile metodice, au fost asistate lecþii,lucrãri de laborator, s-a asistat la diferite ºedinþeale Senatului UTM, ale Consiliului de Admi-nistraþie UTM, Consiliilor facultãþilor, cated-relor, Consiliilor ºtiinþifice pentru susþinereatezelor de doctor ºi doctor habilitat, au fost

A doua acreditareexaminate detaliat diferite subdiviziuni aleUTM în toate cele 3 campusuri – „Centru”,„Râºcani”, „Botanica”.

Cele 45 de comisii au perfectat în finaldocumente extinse, în care s-a apreciat acti-vitatea aspectelor examinate, s-au formulatºi propuneri de perfecþionare în continuarea muncii didactico-ºtiinþifice.

Nota finalã apreciatã pentru acre-ditarea Universitãþii Tehnice a Moldoveia fost 8,53. Este o notã înaltã a unuiorganism universitar enorm precum UTM cupeste 23 de mii de studenþi ºi peste 3 mii deprofesori, ingineri, colaboratori, personalauxiliar. Este o notã care demonstreazã forþade muncã a UTM, prestigiul acestei forjãrii decadre inginereºti pe plan naþional ºi inter-naþional.

În numãrul viitor al „Mesagerului Uni-versitar” vom publica în extenso materialeale Comisiei de Stat pentru acreditarea Uni-versitãþii Tehnice a Moldovei.

În lunile mai – iulie a.c. toþi studenþiiîncadraþi în Programul de Masterat „Energieºi Mediu” au beneficiat de stagii la In-stitutul Regal de Tehnologie (KTH), Suedia.Masteranzii au avut ocazia sã ia cunoºtinþãde sistemul suedez de învãþãmânt, sã parti-cipe la prelegeri ºi lucrãri de laborator, þinutede profesori cu renume în Europa, sã vizitezeîntreprinderi din domeniu ºi... sã se familia-rizeze cu particularitãþile culturii ºi modu-lui de viaþã a cetãþenilor unuia dintre celemai prospere state.

Sistemul energetic suedez

În perioada 11-27 mai 2006 s-a desfã-ºurat prima vizitã de studiu în Suedia a unuigrup din patru masteranzi înrolaþi în Progra-mul de Masterat „Energie ºi Mediu”, programcare se desfãºoarã sub egida Tempus ºi carepresupune o colaborare între UniversitateaTehnicã a Moldovei, Institutul Regal deTehnologie din Suedia ºi UniversitateaTehnicã din Berlin.

Vizita a implicat participarea celor patrumasteranzi din R. Moldova într-un programcu participare internaþionalã: zece studenþidin Statele Unite ale Americii (Michi-gan State University), doi studenþi dinCanada ºi trei studenþi din Palestina.

Activitãþile s-au axat pe prezentãri în salade curs ºi activitãþi practice: vizite în teritoriu,lucrãri de laborator etc. Primele prelegeri auvizat specificul þãrilor nordice, în special alSuediei: istoria dezvoltãrii industriale a Sue-diei, descrierea sistemului energetic, tendinþeenergetice actuale, identificare de soluþii noipentru sectorul energetic ºi politici de mediu.

Suedia are un specific aparte în ceea cepriveºte generarea energiei electrice. Din to-talul de energie electricã produsã (150 TWh),aproximativ 50% este energie nuclearã ºiaproximativ 50% este obþinutã folosind ener-gia apelor. Neavând surse de combustibilifosili, încã din anii ’70, Suedia a investit foartemult în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii denoi soluþii pentru sectorul energetic. Ca ur-mare a crizelor energetice, s-a decis construc-þia a 12 centrale nucleare, dintre care 2 aufost închise înainte de termen, ca urmare apresiunilor din partea societãþii civile.

În ultimii ani, biomasa începe sã devinão sursã de energie din ce în ce mai atractivã,cele mai mari schimbãri având loc în dome-niul producerii de energie termicã. Un con-cept foarte interesant care poate fi utilizat ºiîn Republica Moldova este cel al culturilortehnice pentru producerea de biomasã. Tre-buie menþionat cã apele reziduale menajerepot fi folosite dupã o prelucrare preliminarãîn scopuri de irigaþii ºi pentru asigurarea nu-trienþilor acestor culturi tehnice. Tocmai pen-tru a putea utiliza biomasa în sistemele auto-matizate este necesarã gazificarea combus-tibililor pentru un mai bun control al compo-ziþiei. O bunã parte din prelegeri s-au axat pegazificarea biomasei.

Evident, nu toate tehnologiile ºi ideileinovatoare au avut succes de piaþa din Sue-dia, din acest punct de vedere, vizita de studiune-a dat posibilitatea de a identifica anumitedirecþii care au fost testate ºi au eºuat dincauza dificultãþilor tehnologice sau a costu-rilor de operare.

În acceptarea oricãrei inovaþii este nece-sarã o dozã de discernãmânt. Foarte multe

Ai noAi noAi noAi noAi nossssstri tri tri tri tri tineri tineri tineri tineri tineri lalalalala...............StockholmStockholmStockholmStockholmStockholm învaînvaînvaînvaînvatttttããããã

,,,,,

,,,,,

Ai noAi noAi noAi noAi nossssstri tri tri tri tri tineri tineri tineri tineri tineri lalalalala...............StockholmStockholmStockholmStockholmStockholm învaînvaînvaînvaînvatttttããããã

,,,,,

,,,,,

tehnologii pot fi adaptate în R. Moldova, darîn acelaºi timp trebuie identificat specificullocal, respectiv consumul relativ redus ºi po-ziþia geostrategicã. Pentru Moldova este nece-sarã reducerea pierderilor, îmbunãtãþirea efi-cienþei ºi pregãtirea utilajelor producãtoare deenergie electricã ºi termicã pentru conversiepe biomasã, atunci când situaþia o va cere.

În cadrul acestui grup internaþional destudiu, delegaþia din Republica Moldova s-aevidenþiat printr-un nivel ridicat de cunoºtinþeteoretice ºi practice, capacitãþi de comunicareºi un domeniu larg de competenþe. Practic,delegaþia moldoveneascã a fost princi-palul partener de discuþii în cadrulprelegerilor, dovedindu-se a fi un bunoponent în cadrul dezbaterilor. Delegaþiade la UTM a participat ºi chiar a organizat ºialte activitãþi extracurriculare, menite sãdezvolte relaþiile interculturale între membriigrupului.

Aceste patru persoane de la UniversitateaTehnicã a Moldovei au fost primele din cei19 masteranzi care au vizitat Suedia în timpulacestei veri. Cinci dintre noi au ºansa de a-ºipregãti lucrãrile de licenþã în laboratoareleInstitutului Regal de Tehnologie. Le doriminspiraþie ºi succes.

Cristian MURARIU,masterand, Programul „Energie și Mediu”

Jurnalul unei viziteîn nordul Europei

29.05.2006. Sosirea masteranzilorspecialitãþii “Energie ºi Mediu” în Suedia afost oarecum precipitatã, dar chestiunile s-au rezolvat în cel mai pur stil suedez ºi lu-crurile au fost puse la punct. În aceastã primãintervenþie din Suedia vã vom spune cã am

avut parte de o cãlãtorie frumoasã ºi plãcutã,pe parcursul cãreia am survolat spaþiulRomâniei pânã în Budapesta apoi la cevatimp o noua tentaþie, zborul spre Suedia dea-supra Slovaciei, Poloniei ºi Mãrii Baltice.Seara am ajuns la Stockholm, oraº care ne-acopleºit prin aºezarea geograficã a acestuia,dar ºi prin dimensiunile sale arhitecturale. Înprimul rind, aeroportul (Arlando) este uriaº,astfel încât la fiecare 2-3 minute ateriza câteo aeronavã.

30.05.2006. A doua zi dupã sosire dejaam ºi mers la KTH… Primul curs în englezãîn þara gazdã þinut de Andrew Martin îndomeniul “Energy”. În a doua parte a zilei aurmat un alt curs cu titlul “Heat Pumps” þinutde Jan – Erik Novacki… Am avut parte ºide nopþile albe suedeze.

31.05.2006. A urmat o altã zi, care aînceput cu prima lucrare într-un laboratordotat cu posibilitãþi tehnice deosebite ºispecialiºti pe mãsurã în persoana lui PeterHill ºi Oxanei Samoteeva cu care amrealizat lucrarea de laborator “Heat Pump –getting the touch”, cu mai multe mãsurãri ºiformule de calcul conducându-ne la realizareaunor fapte ºi generalizãri ce ar putea aveaefect direct ºi pozitiv la implementarea acestortehnologii ºi în R. Moldova. Dupã pauza deprânz – partea a doua a zilei cu un alt cursþinut de Miroslav Petrov, domeniul fiind“Biofuels and Waste Incineration” cu expli-caþii asupra celor ce existã deja în Suedia ºieventualele preconizãri, pronosticuri ºi ten-dinþe din care cu siguranþã am avea ºi puteasã implementãm ºi în cazul R. Moldova.

01.06.2006. Începând cu ora 9.00 aurmat cursul “Political Economy and Decision

Making” prezentata de Christer Sanne.Aproape în fiecare zi, evident în afara celorde odihnã, dupã pauza de masã urma parteaa doua a zilei cu alte noi cursuri þinute deprofesori, doctoranzi ºi masteranzi a KTH, încazul dat “Renewable Energy and HydrogenApplications” prezentat de Nabil Kassem.Ziua de “munca” se încheia cu vizite prinoraº, priveliºti minunate pe fundalul cãroraau fost realizate mii de fotografii, etc., etc.

…Se sfârºiserã cele doua sãptãmâni. Noiînsã voiam sã continuãm orele la facultate,

cãlãtoriile ºi vizitele înmiraculoasa Suedie…

Vitalie COLUN,masterand, Programul

„Energie și Mediu”

Teze de masterat„preparate”la Stockholm

Cinci studenþi de lamasteratul european“Energie ºi Mediu”,UTM, au avut posibili-tatea de a efectua teza demasterat la Institutul Re-gal de Tehnologie (KTH)din Suedia. Iniþial, timpde douã sãptãmâni amfrecventat cursuri organi-zate de KTH în domeniulenergiei ºi mediului.

Astfel, masteranzii auacumulat cunoºtinþe des-pre: reducerea emisiilorde GES, schimbãri cli-matice, tehnologii noi deproducere a energieiprin folosirea surselor re-generabile, respectiv cuprezentarea unor con-cepte studiate ºi imple-mentate în Suedia ºirezultatele obþinute lamomentul dat. Au vizitat

centrala termicã, care utilizeazã combustibil –biomasa, unde au fãcut cunoºtinþã cutehnologii noi de producere a energiei termice.

Pe parcursul proiectãrii tezei s-a studiat /analizat experienþa Suediei în domeniul ener-giei ºi mediului concluzionând asupra ca-zurilor posibile de aplicat în Republica Mol-dova. Ca exemple pot servi: utilizarea bio-masei pentru producerea energiei termice,managementul ambalajelor ºi reciclareadeºeurilor solide, utilizarea pompelor termicepentru încãlzire/climatizare a încãperilor,utilizarea energiei eoliene pentru producereaenergiei electrice ºi metode de reducere aGES.

KTH a acordat nu doar un suport mate-rial, dar ºi profesional, profesorii universitãþiiconsultând ºi îndrumând masteranzii spre ogândire nouã.

Sincere mulþumiri ºi urãri de bine tuturorcelor care au contribuit la realizarea acestuiproiect atât din þarã, cât ºi de peste hotare.

Diana PÎNTEA,masterand, Programul „Energie și Mediu”

Notã: În urmãtorul an universitar (2006-2007) Universitatea Tehnicã a Moldovei vacontinua înrolarea candidaþilor la Programulde Masterat „Energie ºi Mediu” ºi sperã caaceastã specialitate sã se bucure de acelaºisucces.

23.52.26 – telefon Secþia Studii Post-universitare, UTM

WEB: www.utm.md/master

În fotografie: Masteranzii UTM în vizitã laHasselby Heat and Power Plant, Stockholm –centralã termicã ce funcþioneazã pe bazã debiomasã.


Catedra de Chimie a Universitãþii Tehnicedin Moldova are un istoric bogat.

Chiar de la bun început ºef de catedrã afost aleasã Þilea Conunova (1964–75), unexcelent specialist, savant ºi cadru didactic,care a ºtiut sã formeze un colectiv optimist ºiaplecat spre cercetarea ºtiinþificã ºi pedagogicã.

Pe parcursul anilor ºefi de catedrã au fost:A. Bârcã (1975-77), V. Amarii (1977-79;1980–86; din 2001), L. Cernega (1979–80;1986–93), M. Cherdivarenco (1964–66),E. Zobov (1964–70), V. Guþanu (1999–2001),R. Sturza (din 2005).

Astãzi catedra întruneºte 32 de cadredidactice: Rodica Sturza, Vera Balan, AnaVerejan, Mihail Cherdivarenco, MihailGheþiu, Anton Rusu, Nicolaie ªeremet,Larisa Zadorojnâi, Larisa Cernega,Vladimir ªelest, Raisa Taran, Galinaªinic, Iurie Subotin, Raisa Druþã, DianaMunteanu, Angela Guriev, Ilie Roºca,Alexei Baerle, Svetlana Haritonov, Oxa-na ªaraevscaia, Iulia Þurcan, SilviaDanileanþ, Larisa ªelest, Natalia Gãina,Veronica Dragancea, Viorica Chiþan,Olga Mereuþã, Eleonora Mârzac, ZoiaM. Provotorova, Lilia Gusev, TatianaCojocaru, Virgilia Paiu.

Subliniem complexitatea organizãriilucrului, deoarece din punct de vedere didac-tic trebuie sã se facã o separare a nivelului decunoºtinþã pentru facultãþile în care se studiazãchimia ca obiect general ºi facultãþile la carechimia este unul din obiectele de bazã, cum

CCCCCatatatatateeeeedrdrdrdrdra de Chimie – pilona de Chimie – pilona de Chimie – pilona de Chimie – pilona de Chimie – pilonîn fîn fîn fîn fîn formarormarormarormarormareeeeea inginerilora inginerilora inginerilora inginerilora inginerilor

este cazul Facultãþii de Tehnologie ºi Mana-gement în Industria Alimentarã sau al Facultãþiide Industrie Uºoarã.

În organizarea procesului didactic, de unreal folos este experienþa acumulatã în cola-borare cu alte catedre de profil de la alte insti-tuþii de învãþãmânt superior din þarã ºi de pestehotare.

Participarea la conferinþele internaþionaleºi naþionale, încadrarea studenþilor în muncaºtiinþificã este acea arie în care se produceschimbul de informaþie atât de necesarã înmediul ºtiinþific.

Catedra de Chimie pe lângã lucrul didacticpropriu-zis pregãteºte ºi editeazã cursuri delecþii, manuale, alte materiale didactice, care

înlesnesc apropierea studenþilor de tainelechimiei. Deoarece considerãm cã acest obiecteste unul dintre obiectele de bazã în formareainginerilor, el trebuie sã fie pãtruns nu numaiîn mãsura necesarã pentru a susþine exame-nul, dar sã poatã fi aplicat creativ în activitateaprofesionalã. Un inginer modern poate ºi esteobligat sã fie un om al creaþiei ºi nu un simpluexecutor.

Una din sarcinile de bazã ale catedrei estecompletarea ºi amenajarea Laboratorului deChimie unde studentul verificã în practicãcunoºtinþele teoretice acumulate. Este foarteimportant ca orice calcul fãcut pe hârtie sã fietrecut prin prisma experimentului, atunci secimenteazã cu certitudine preceptul, potrivitcãruia teoria se aflã în legãturã directã cupractica ºi deci, poate fi aplicatã cu siguranþãîn procesul de producþie.

Partea practicã a acumulãrii cunoºtinþeloreste la fel de importantã ca ºi cea teoreticã.De aceea problema utilãrii moderne a labora-torului de chimie este în permanenþã unadin prioritãþile de bazã ale catedrei.

Noi acordãm o atenþie sporitã ºi biblio-tecii, urmãrind ca ea sã fie completatã cu noileapariþii editoriale, care au tangenþe directecu profilul catedrei. În acest sens utilizareaInternet-ului este ºi el un mijloc accesibil ºirapid pentru obþinerea informaþiei necesare.

Calitatea studiilor, în mare parte, estegarantatã de calificarea înaltã a cadrelordidactice ale catedrei. Titlurile ºtiinþifice, bre-vetele de invenþie, manualele ºi monografiileºtiinþifice sunt o garanþie certã cã aceastãcatedrã cã îºi exercitã serios obligaþiile, astfelgarantând calitatea studiilor viitorilor ingi-neri.

Catedra de Chimie ca parte componentãa Facultãþii de Tehnologie ºi Management înIndustria Alimentarã este, obiectiv vorbind,unul din pilonii de bazã în procesul formãriiviitorilor specialiºti.

Pe 17 mai a.c. echipa sanitarã a Univer-sitãþii Tehnice din Moldova a cucerit locul I încompetiþia formaþiunilor similare din sectorulRâºcani al Chiºinãului. Vom adãuga cã victoriaUTM a fost foarte pregnantã de vreme cepunctajul a fost cam de 3 ori mai mare faþã deurmãtoarea clasatã, echipa sanitarã a Aca-demiei de Studii Economice din Moldova.

La competiþia echipelor din toatã capitalanoi am cucerit locul III, loc premiant desigur.

Apãrarea civilã la UTM

Pe 23 iunie au urmat întrecerile la nivelrepublican în zona lacului de la Dãnceni,raionul Ialoveni. ªi aici echipa UTM a avutun succes remarcabil (locul V din 33 deechipe).

Cui se datoreazã atare succese preg-nante?

Vom spune desigur cã întregii univer-sitãþi. De altfel, ca ºi multe alte succese, desprecare scriem mereu pe paginile „Mesagerului

Universitar”. Este o logicã în toate: tonusulgeneral pozitiv al muncii didactice, ºtiinþificeºi organizatorice al întregii universitãþigenereazã cu necesitate succesele.

Dar e cazul ca de fiecare datã sã arãtãm ºimai concret sursele succeselor. În cazulechipei sanitare trebuie remarcatã, mai întâi,înþelegerea justã a rectoratului UTM faþãde compartimentul apãrãrii civile într-un ase-menea colectiv enorm cu cca 19 mii destudenþi ºi peste 3 mii de persoane didactice,inginereºti, tehnice – toatã aceastã lumeamplasatã în 3 campusuri mari din sectoareleRâºcani, Centru, Botanica ale capitalei.Apãrarea civilã într-un asemenea conglo-merat de clãdiri de studii, cãmine, diferitedependenþe cu maºini ºi aparate, cãrþi, mobilãetc., etc. este de o rãspundere extraordinarãîn cazuri excepþionale sau de calamitate, caredesigur nu pot fi prevãzute din timp, dar care,precum ºtim, din pãcate pot sã se producã.Atitudinea înþelegãtoare a rectoratului prinalocarea finanþelor necesare (cca 20 de miide lei) pentru înzestrarea serviciului, pentruinstruire etc. trebuie sã mai cadã ºi în mâinibune, cum se spune, care sã aplice un mana-gement al domeniului dat întocmai cumprescriu legile respective.

Aceste „mâini bune” s-au arãtat a fipersonificate în maiorul în rezervã, dl ChirilTrofimciuc. D-sa deþine funcþia de inginer-coordonator pentru protecþia civilã la UTMºi trebuie sã menþionãm, demonstreazã bune

cunoºtinþe în domeniul dat ºi o energieorganizatoricã serioasã, care, precum se vede,este destul de rodnicã.

Vom menþiona ºi atitudinea profundînþelegãtoare a dlui decan Grigore Mus-teaþã de la FTMIA. Decanul a contribuitorganizatoric la formarea echipei sanitare dinstudenþii facultãþii (24 de persoane), a desem-nat un prodecan (dl M. Livcotnic) care sãasigure desfãºurarea procesului de instruirea echipei. E nevoie ºi de o anumitã instruiremedicalã necesarã la acordarea primuluiajutor rãniþilor, evacuarea ºi transportarea lorde la locul catastrofei etc. O asemenea in-struire dureazã nu o zi-douã, ci câteva sãptã-mâni ºi, desigur, e o sarcinã în plus destul desubstanþialã pentru studenþii-ingineri, adicãoameni dintr-un domeniu cu totul diferit.Aceastã instruire medicalã de un nivel destulde bun a fost realizatã cu rãbdare ºi priceperepedagogicã de cãtre dnii Mihai Nacu, medic-ºef al sanatoriului-preventoriu al UTM, ºiVasile Todiraº, medic-neurolog la acelaºisanatoriu-preventoriu.

De laudã este ºi comandantul echipei, odomniºoarã bine pregãtitã, cu voce autori-tarã, fapt important în echipe de acest fel ºiplinã de voinþã pentru a executa totul cumscrie la carte. Se numeºte Victoria Mihãilã,studentã, anul IV, FTMIA.

Gestul pios de închinare aactualelor generaþii în faþa generaþiilorde ieri, a veteranilor de rãzboi – ceicare au cãzut eroic în lupte, apãrându-ne pre noi, sau cei care, strãlucind demedalii, stau ca niºte columne în faþanoastrã – pildã educativã de neºters...Acest gest pios la UTM este urmat cusfinþenie an de an la început de mai,în cunoscuta pe veci zi de 9.

Un foarte mare grup de profesori– decani, prodecani, ºefi de catedre,reprezentanþi ai rectoratului în frunte,cum se obiºnuieºte, cu rectorul acesteimari universitãþi moldave, s-a îndrep-tat cu paºi smeriþi, ca ºi ceilalþi oameni– mii ºi mii, cãtre Memorialul Memo-riei ºi Gloriei Militare de lângã cimitirulcentral din Chiºinãu. S-a îndreptatpentru a depune garoafe roºii pe les-pezile sfinte ale eroilor ºi a spune însine cã cei de sub cripte nu sunt uitaþi,precum nici faptele lor sfânt-patrio-tice, ºi cã viaþa cea paºnicã de azi esterodul acelor jertfe nemaipomenite alelor ºi cã aceastã viaþã o construiesc

acum cu jertfã, cu jertfa munciidevotat-patriotice aceºti oameni, caredepun azi garoafele roºii...

Depunerea garoafelor roºii e unmoment de foarte mare concentrarespiritualã, care impulsioneazã curge-rea vremii, ridicând ritmul cardiac alfãptuirilor noastre pe ogorul lat ºilung al educaþiei drepte a noilor ºinoilor veniþi.

Acest moment de trãire con-centratã se mutã apoi de la Memorialîn Sala de festivitãþi a UTM, unde eroii,veteranii în viaþã, cu piepturilestrãlucind de medalii, sunt cinstiþi, cumse cuvine, de generaþiile mai tinere ºicu totul tinere de la UTM.

ªi eroilor-veterani vii li se înmâ-neazã garoafe roºii, li se acordãdiferite semne de gratitudine pentrufaptele lor legendare de apãrare avieþii umane.

Sã cinstim veteranii – datorieeducativã pentru noi toþi, iar la UTMca instituþie educativã – cu atât maiconvingãtor.

Garoafele roºii...


Campania de admitere la UTM, subliniazã dlCiofu, a început cu paºi energici încã din lunilefebruarie-martie cu desfãºurarea unei largiactivitãþi de orientare profesionalã a tineretului dinclasele absolvente, preuniversitare. UTM a stabilitlegãturi directe cu liceele. ºcolile de culturã generalãdin toatã republica, a organizat în aprilie, ca deobicei, Olimpiada Tehnicã Republicanã. Au fostpublicate douã numere ale gazetei UTM “MesagerUniversitar” cu informaþie largã asupra celor peste80 de specialitãþi ºi opþiuni inginereºti etc. etc. S-afãcut ºi o publicitate extinsã în gazeta cu tentãºcolarã “Florile dalbe”, în alte gazete republicane,la radio. S-au expus panouri publicitare etc.

Toatã aceastã activitate de orientare profe-sionalã plus, desigur, prestigiul UniversitãþiiTehnice consolidat prin eforturi comune ºi largicare întotdeauna converg la cunoscuta maximã“La Universitatea Tehnicã se face carte”, aucondus la puternica atractivitate pe care o areUTM. Tineretul vine, vine sã-ºi facã studiile laUTM, sã-ºi facã o profesie-destin. Etapa II înAdmitere a fost “Depunerea cererilor de înscriere”,

(Urmare din pag. 1)

Permanentizarea plafoanelorînalte: peste 6000!

care a durat între 1-15 iulie. Etapa III – înmatri-cularea. Ea s-a realizat fãrã probe, cu excepþiaspecialitãþilor cu profil artistic – arhitectura ºidesignul, unde s-au dat aºa-numitele “probe deaptitudine” la “desenul artistic”. Etapa înmatri-culãrilor s-a finalizat la 20 iulie, conform Regu-lamentului de Admitere.

Dar dupã etapa înmatriculãrii mai rãmãseseîncã 1550 de locuri neacoperite, mai cu seamã,la contract. S-a anunþat concurs repetat, care adurat între 21-28 iulie – termen prevãzut deRegulament. În felul acesta au fost receptate peste6 mii de dosare-cereri. Peste 600 de candidaþi înstudenþi au susþinut proba de aptitudine la“Desenul artistic”.

În final la UTM au fost înmatriculaþi 1520 destudenþi la locurile cu finanþare de la bugetul destat ºi peste 4500 de studenþi în bazã de contractcu achitarea taxei de studii. În total peste 6000 denou-veniþi în studenþie.

E fapt real, tonic, încurajator: la UTM s-aupermanentizat plafoanele înalte la admiteri.

La SenatLa SenatLa SenatLa SenatLa Senat

Gazeta “Mesager Universitar” nu poate publica toate Hotãrârile SenatuluiUTM din cauza volumului sãu restrâns – 8 pagini A3. Dar unele asemeneadocumente se impun de la sine, datã fiind stringenta lor actualitate ºirepercusiunea foarte largã.

Educatia – efort continuu al tuturor,Un asemenea caracter are ºi Hotãrârea Senatului din 25.04.2006 cu temã

de educaþie, pe care o publicãm în continuare. Cu explicaþia scuzabilã cã s-aîntârziat din cauza numerelor de gazetã privind publicitatea pentru “Admiterea2006”.

H O T Ã R Â R E A

Senatului Universitãþii Tehnicea Moldovei din 25.04.2006

Organizarea și eficacitateamuncii educaţionaleîn grupele academice

ale anului Ide studii în U.T.M.

În baza raportului prorectorului D. Ungu-reanu ºi coraportului preºedintelui ComisieiSenatului dnei N. Zgardan, conf. univ. dr. cuprivire la „Organizarea ºi eficienþa munciieducaþionale în grupele academice ale anu-lui I de studii în U.T.M.”

Senatul constatã:• În grupele academice ale primului an de

studii în U.T.M. munca educaþionalã esteefectuatã preponderent prin intermediulîndrumãtorilor de grupe numiþi în aceastãfuncþie prin ordinul rectorului în confor-mitate cu Regulamentul privind activitateaîndrumãtorilor de grupe studenþeºti (apro-bat prin ordinul rectorului nr. 535-r din 19octombrie 1995);

• În ajutorul îndrumãtorilor de grupe esteelaboratã ºi distribuitã anualAgenda îndrumãtoruluide grupã, la care sunt ane-xate Domeniile de activitateºi Recomandãrile pentru ela-borarea planului de activitãþi(model);

• Munca educaþionalã a îndru-mãtorilor de grupe este orga-nizatã ºi realizatã pe 3 direcþii:a) de organizare; b) instruire;c) educaþie moralã ºi esteticã;

• Eficienþa muncii educaþionalea îndrumãtorilor de grupeacademice ale anului I de stu-dii este infimã. Ca urmarereuºita este joasã, numãrulabsenþelor de la cursuri iaproporþii îngrijorãtoare (la20.04.2006 reuºita medie peuniversitate la a.I constituia62,7%, cu variaþii pe facultãþide la 48,5 – FIMCM ºi FUA,pânã la 80%, la FIU ºi FRT,iar pe grupe academice de la 5-10-15%(TAP, CIC), la 100% (TPL, CGC). Acest lucruse explicã ºi prin lipsa de motivaþie aîndrumãtorilor;

• Îngrijoreazã de asemenea starea moralãcare predominã în rândul studenþilor: apa-tie ºi indiferenþã faþã de studii, lipsa nece-sitãþii de perfecþionare permanentã, gradulfoarte redus de inteligenþã al unor studenþi,necunoaºterea sau nerespectarea de cãtreaceºtia a celor mai elementare norme decomportare în societate, utilizarea unui

limbaj nedemn, atitudinea barbarã faþã debunurile materiale ale universitãþii, folo-sirea bãuturilor alcoolice etc., ceea cedenotã slaba influenþã a cadrelor didactice,a catedrelor, decanatelor ºi, în particular,a catedrei de ºtiinþe socio-umane ºi abibliotecii.În scopul eficientizãrii muncii educaþio-

nale în grupele academice ale anului I destudii ºi întru ameliorarea reuºitei ºi compor-tamentului studenþilor

Senatul hotărăște:

1. Administraþia UTM:1.1. Sã prevadã, începând cu anul uni-

versitar 2006-2007, remunerarea munciiîndrumãtorilor de grupe academice prin platacu ora reieºind din 1 orã pe sãptãmânã cucoeficientul mediu pe universitate, ºi numãrulde sãptãmâni 40 pentru anul de studii (res-ponsabil: prim-prorector P.Todos);

1.2. Sã prevadã numirea prin ordin aîndrumãtorilor de grupe academice pentrua.I ºi II de studii (responsabil: prorectorD. Ungureanu);

1.3. Sã instituie funcþia de pedagogi so-ciali întru ameliorarea funcþionãrii cãminelorstudenþeºti pentru fiecare facultate în parte(responsabil: prorector D. Ungureanu);

1.4. Sã gãseascã posibilitate de a rezervaspaþii pentru sãli de lecturã în cãminele stu-denþeºti (responsabil: prorector P. Spânu);

1.5. Sã înãspreascã cerinþele de respec-tare a regimului funcþionãrii cãminelor stu-denþeºti, de pãstrare a ordinei ºi disciplineiîn cãmine ºi în campusul studenþesc (respon-sabil: prorector P. Spânu);

1.6. Sã accelereze procedura de creare astructurilor studenþeºti de autoadministrare(senatul studenþesc, consiliile studen-þeºti la facultãþi etc.) ºi sã promoveze maiactiv Codul de Onoare a studenþilor aflat în

prezent în procedura de analizã în grupeleacademice. În acest scop sã fie creat unComitet de iniþiativã (responsabili: prorectoriiT. Andros, D. Ungureanu ºi decanii facul-tãþilor).

1.7. Sã verifice eficacitatea muncii educa-þionale prin chestionare repartizate studen-þilor pentru completare (responsabil: pro-rector D. Ungureanu);

1.8. Sã confecþioneze ºi sã instaleze în faþablocurilor de studii panouri-vitrine pentru celemai importante ziare de limbã românã (res-ponsabili: prorector P. Spânu ºi ºefii filialelorBibliotecii ale facultãþilor);

2. Decanatele ºi consiliile facultãþi-lor (responsabili: decanii facultãþilor):

2.1. Sã asigure un control strict ºi sã diri-jeze mai eficient munca educaþionalã efec-tuatã de cãtre îndrumãtorii grupelor acade-mice ºi catedrele de profil;

2.2. Sã includã în orarul activitãþilor di-dactice întâlnirile sistematice ale îndrumã-torilor cu grupele academice(o datã în sãp-tãmânã);

2.3. Sã practice întâlniri semestriale cu pã-rinþii studenþilor;

2.4. Sã acorde asistenþã ºi sã stimulezepregãtirea ºi desfãºurarea activitãþilor culturaleºi de agrement, organizate de studenþi;

2.5. Sã efectueze cu cea maimare rigurozitate selectareamonitorilor de grupe din rândulcelor mai destoinici studenþi,care se bucurã de mare auto-ritate.

3. Catedrele de profil (res-ponsabili: ºefii catedrelor de pro-fil):

3.1.Sã selecteze îndrumãtoriide grupe din rândul cadrelordidactice cu experienþã bogatã ºicu tact pedagogic;

3.2. Sã examineze ºi sã eva-lueze la fiecare ºedinþã a cated-relor starea muncii educaþionaleefectuatã de îndrumãtorii gru-pelor, sã acorde asistenþa nece-sarã întru întãrirea disciplinei,ameliorarea reuºitei, îmbunãtã-þirea comportamentului stu-denþilor, suprimarea încercãrilorde mituire a profesorilor;

3.3. Sã organizeze concursuriºi olimpiade la obiectele de specialitate întrupopularizarea specialitãþii respective;

3.5. Sã stimuleze activitatea îndrumã-torilor de grupe academice prin aplicareaunui coeficient de pânã la 1,5 pentru aceastãmuncã prevãzutã în partea a doua a zile. Sãorganizeze concursul anual pentru „Cel maibun îndrumãtor de grupã”; la realegereaîn post sã fie supusã unei analize ºi aceastãactivitate;

3.6. Sã atragã mai larg tineretul studiosîn activitatea de cercetare-dezvoltare efectuatã

de cãtre cadrele didactice, dezvoltând intere-sul faþã de munca creativã.

3.7. Sã organizeze întâlniri în cãminelestudenþeºti cu colectivele catedrelor.

4. Îndrumãtorii de grupe academice sãrespecte întocmai cerinþele Regulamentului cuprivire la activitatea conducãtorului de grupã,folosind materialele instructive anexate laAgenda îndrumãtorului de grupã ºi mai alesprevederile referitoare la întâlnirile sistematicecu grupa ºi legãturile cu pãrinþii studenþilor.

5. Catedra ªtiinþe Socio-Umane (res-ponsabil: ºef catedrã M. Braga):

5.1. Sã extindã activitatea sa privind atra-gerea studenþilor în cercurile filozofice orga-nizate întru dezvoltarea ºi lãrgirea pregãtiriiumanistice a viitorilor ingineri;

5.2. Sã ia parte activã în organizarea ºidesfãºurarea seminarelor permanente pentruîndrumãtorii de grupe academice, consoli-dând aspectul filozofic al problemelor deeducaþie a tineretului, dezvoltarea simþuluipatriotismului ºi mândriei pentru istoria ºicultura neamului;

5.3. Sã iniþieze elaborarea unor indicaþiimetodice pe probleme de educaþie moralãºi esteticã în ajutorul îndrumãtorilor de grupe.

6. Biblioteca tehnico-ºtiinþificã sãintensifice activitatea educativ-culturalã custudenþii anului I de studii prin intermediulfilialelor sale de la facultãþi (responsabil: di-rectorul Bibliotecii Z. Stratan).

7. Catedra de Educaþie fizicã sã desfã-ºoare în mod sistematic competiþii sportive cuparticipare masivã a studenþilor a.I de studii,sã-i atragã în secþii sportive cultivându-lenecesitatea de a se dezvolta fizic (responsabil:ºef catedrã P. Rusnac).

8. Gazeta „Mesager Universitar” (res-ponsabil: redactorul ºef L. Busuioc):

8.1. Sã popularizeze în paginile gazeteiexperienþa celor mai buni îndrumãtori degrupe academice;

8.2. Sã reflecteze mai larg probleme deeducaþie a tineretului studios sub cele maidiferite aspecte ºi în lumina situaþiei reale înacest domeniu important în U.T.M.;

8.3. Sã practice publicarea materialelordedicate datelor comemorative legate deistorie, culturã, ºtiinþã.

9. Revista „Meridian Ingineresc” (res-ponsabil: redactor-ºef V. Dulgheru):

9.1. Sã publice materiale legate de istoriatehnicii ºi a invenþiilor, de personalitãþile devazã ale tehnicii româneºti.

10. Responsabil pentru executarea pre-zentei hotãrâri sã fie desemnat prorectorulD. Ungureanu.

Președinte al Senatului U.T.M.,

Acad. al A.Ș.M. prof. univ. dr. hab.

Ion BOSTAN

Secretar știinţific al Senatului,

conf. univ. dr.

I. Drobenco

În campionatul Moldovei la baschet feminin –2006 pe locul I s-au clasat studentele noastre ºicolegele lor de la Institutul Naþional de EducaþieiFizicã ºi Sport (INEFS), toate formând o echipãcomunã. “Echipe comune” – un fapt practicat înlumea sportului de la noi, deoarece uneori odicteazã existenþa (sau lipsa) bazelor sportive, nespune dna Olga Verghizova, antrenorul echipei.În campionat a participat, de exemplu, ºi oraºulTiraspol cu o echipã comunã formatã din sportiviicâtorva instituþii de învãþãmânt locale. Trebuie sã

Baschet (feminin) – locul I echipa comunã UTM + INEFS

Editor – UTM. Materiale puteţi expedia la redacţie și prin poșta electronică pe adresa:[email protected]

Pregătirea materialelor: M. Romanciuc, A. Emandei, D. Saranciuc.Design: Viorica Ostaș-Tofan.

Înregistrare la Ministerul Justiţiei al RM cu nr. 42 din 16.02.1998.Tiparul: Editura “Universul” Comanda: ??? Tiraj: 1200

comunicãm cititorului cã vara aceasta s-a produsºi un Campionat al þãrilor mici la Malta, iar înselecþionata Moldovei au fost, între cei 12 jucãtori,8 din echipa comunã “UTM + INEFS”.

Dl decan FCIM, Ion Balmuº a contribuitcu suma cerutã de bani, cãci, orice campionatnu se poate organiza fãrã contribuþia tuturorechipelor participante. Laudã dlui decan, pentrucã înþelege în profunzime importanþa educativãinclusiv a sportului de performanþã, care faceimaginea universitãþii.

Baschet (feminin) – locul I echipa comunã UTM + INEFS

Oliver Wendel Holmes Leonid Busuioc „La Univ ersitatea T ... · inginereascã, elaborarea...

Documents

Transcript of Oliver Wendel Holmes Leonid Busuioc „La Univ ersitatea T ... · inginereascã, elaborarea...