OCTAVIAN GOGA

oooezu

Prefald, fi;d biobibliograficd ;i referinle criticede L-ucian Pricop

EDITT]RA CARTEX 2OOO

Bucurestio 2013

Copertd: Mdddlina PricopTehnoredactare computeri zald: E caterina Pis ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiGOGA, OCTAVIANPoezii I Octavian Goga; dosar critic de Lucian Pricop -

Bucuregti : Cartex 2000,2013

rsBN 978-973-104-47 3-6

I.Pricop, Lucian (ed.Et.)

821.135.1-l

Textele ediliei de fafd sunt reproduse dup5:

Octavian Goga, Opere. Poezii, Editura Minerva,

Coleclia,,Scriitori romdni", Bucuregti, 1978.

Au fost operate modificdri privind noua ortografieaprobatd de Academia Romdnd.

Selec{ia textelor a fost realizatd in edituri.

lrt'ullrr conrcnzi Ei informafii, v6 rugdm sA ne contactali la:

o'l cl/lirx : 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6r'l'el ()745.00t).tl9tl; 0729.951.7 63

r www.crlil rnlrcrtrlcx.roI c, r nil i I : cor r rerr rzi (r0ctlit rrracartex.ror O.l).4, (',11 ll{4. llrrcurcgti

CUPRINS

Poet ............ .....122StrdmoEii .........123Carmen laboris ..................... 126

Eu qtiu un basm ................... 128

ClipeTrage-fi oblonul ................... I 30

Cdntecele mele ..................... l3 IPoetul .............132Mi-am flcut un cdntec ......... 134

Lacrimi ............ 135

Coboard toamna ................... 136

La moarte ........ 137

Cum zbori cu trenul ............. 139

Noapte ............. 140

Apus ........... .....l4l

CANTECE FARA TARA(1e16)

Fdrd !ar[ .......... 142

Agteptare .........144Pajurei cu doud capete .....,... 145

Portretul .......... 147

Apostolul ........149in mormdnt la Argeq............. 150

Trecea convoiul mortuar........ I 5 IAducerile-aminte .............. .... I 52

in suflet simt o teamd

cum s-a$teme ....................... 153

Noapte ............. 155

Doi frali ..........157

Pribeag ............ 158

DrN LARG (1939)Din larg ........... 159

Poetul ......... ..... 16lStejarul ............162Pace............ ..... 163

RdzboiDe profundis ........................ 164Poveste veche ........... ............ 167

CeahlSul .......... 168

NoiVita nuova... ..... 169

Tovardgi .......... 170

Pustiu ......... .....171Tristia ..............172Munlii .............173Aqteptare ......... 174O ramurd intdrziatd .............. 175

Apus ........... .....176De profundis ...,.................... 177

AstdziAm fost ............ 178

Karlsbad .......... 179

Marienbad ....... 180

Franzensbad .... 181

Post bellum ..... 182Cdntd moartea ...................... 183

in satCdntecul cdmdgii (fragment) . 184

in mine cdteodatd ................. 186

Trecea un om ....................... 187

Bisericula din Albac ............. 1 88

Vdnt de searl ....................... 189

in fintirim ........ 190

OCTAVIAN GOGA $I MANIFESTUL POETIC

Poezia lui Octavian Goga a generat multiple reactii $iinterpretdri din partea criticii literare romdneqti animate decdutdri ideologizante. S-a vorbit qi s-a scris mult $i inegal despregradul de reprezentativitate politici pentru aspirafiile Ardealuluidinainte de Unire a creafiei poetice a lui Goga. De altfel, acestaeste qi mesajul din Istoria literaturii romdne de la origini pdndin prezent, formulat de criticul nafional. Cdlinescu construiegtecu inten{ia sugestiei axiologice filia{ia poetici a scriitoruluin[scut in 1881, anul in care Eminescu publica in Convorbiriliterare, Scrisorile: ,,dupd Eminescu gi Macedonski, Goga eintdiul poet mare din epoca modernd, sortit prin simplitatea apa-renti a liricii lui sd pdtrundd tot mai addnc in sufletul mul1imii,poet nafional totdeodatd qi pur ca qi Eminescu".

Dacd pentru contemporani dimensiunea istorici, imediatpatrioticd, este cea care-i aduce notorietatea gi pozilia dominantdin cdmpul literar na{ional, treptat, posteritatea mutd accentul depe istoria politici pe metafizica pdtimirii. Dacd, volumul dedebut din 1905 (Poezii), care se deschide cu poemele Rugdciune,Plugarii, Noi qi Oltul, este citit la inceputul secolului XX inregim de manifest na{ional, dup[ Marea Unire gi, mai ales, dupddisparifia poetului, in 1938, este decontextualizat gi ridicat lanivel de mesaj generic. De altfel, Cilinescu a consacrat mutatiade interpretare: ,,$i Eminescu gi Goga cdntd un inefabil deorigine metafrzicd, o jale nemotivati, de popor strivechi,?mbitr0nit in experienla crudi a viefii, ajuns la bocetul ritual,transmis fErd explicarea sensului".

Schimbarea este una radicali. in PaSi pe nisip, EugenLovinescu il vedea pe Goga in descendenfd directd din AndreiMureqanu, George Cogbuc gi $t. O. Iosif: ,,Prima noti carac-teristici a d-lui Goga este nota patrioticd de nuanfd exclusiv

ardeleneascd." Aceasti frazd este declinati didactic in princi-palele direcfii tematice: f5rdnimea, natura, satul, familia, iubirea.

,,Patriotismul strdmt" este salvat de intenfia nobil-nafionali: ,,sdcAnte suferinfele frafilor nogtri gi si le ofeleasci sufletele prinfblfhirea steagului ce poartd scris pe el: dezrobirea gi libertatea".

$i cum altfel putea fi receptatd o poezie scrisi sub presiuneasecolului nafiunilor decdt ca efort de identificare ,,cu intreagamiqcare de redegteptare a energiei naiionale de la inceputulveacului nostru". Nu importi ce evenimente se deruleazi inArdealul natal al poetului, chiar dacd profesiunea de credin{6 dinFragmente autobiagrafice este structural tributari unei aspirafiipolitice: ,,Eu, gratie structurii mele sufletegti, am crezut intot-deauna cd scriitorul trebuie si fie un luptdtor, un deschizitor de

drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, unom care filtreazd durerile poporului prin sufletul lui gi se

transformi intr-o tr6mbip de alarm6. Am vdztt in scriitor unelement dinamic, un riscolitor de mase, un revoltat, un prici-nuitor de rebeliuni. Am vizut in scriitor un seminitor de cre-din{e qi un seminitor de biruinti".

Nu despre idealuri politice este vorba in discursul poetic, cidespre doctrina romantici, nutriti invariabil cu aspirafiina{ionale. Eu inseamn[ pentru Goga (ca pentru tot romantismulmajor) Noi, pentru cd programul etic al poetului este unulconstruit pe principiul reprezentativitdfii: ,,m-am niscut cuprimnii strAnqi - scrie poetul transilvan; sufletul meu s-a orga-nizat din primul moment pentru protestare, pentru revolt6, celmai puternic sentiment care m-a c6l6uzit ?n viafd qi din care aderivat formula mea literard".

O vreme, imediat dupi 1918, s-a apreciat ci poezia luiOctavian Goga ar fi atinsd de muta{ia istorici a valorilor este-

tice. Din perimetrul criticii intransigent estetice s-a rdsp6nditpdrerea - susfinuti de Mihail Dragomirescu - ci ,,poezia luiGoga, reductibili la cerinfele trec[toare, s-a perimat odat[ cuinfdptuirea idealului na{ional". D. Caracostea putea crede gi el ininteresul ,,limitat local, mirginit la pitura fdr[neasci dinArdeal". Pompiliu Constantinescu opina, in 1925, cd ,,poeziad-lui Goga e atinsd de caducitate" qi conteazdmxrtai ca,,valoaredocumentard". Scepticismele estetice, destul de vechi, nu suntdeci pufine 9i nici neglijabile. in ce puncte mai solicitil astdziinteresul estetic (nu doar istoric) o poezie pdstratd de

postumitatea scriitorului intr-un relativ con de umbri? Care suntzoncle ei de permanenld? - iati intrebdri legitime in posteritateacriticd a unei opere. Un rispuns scurt poate fi dat dupi unoarecare rilgaz de meditalie criticd, luAnd in seami gi nume-roasele studii qi monografii care i s-au consacrat, dar tin0nd contrnai cu seami de sugestiile cilinesciene.

Nafionalismul modern, reportat din secolul al XIX-lea gi

rccroit dupi specificul istoriei locale, este osmozat mitologic,rcligios. De aici gi mesianismul poeziei, dar gi al poetului, caresc confundi cu profetul, care se face mediatorul intre divinitateEi colectivitatea na{ional6. D. Popovici identifici trei momentein actul poetic mesianic: a) critica societitii contemporane, b) zu-grivirea societilii viitoare gi c) chemarea qi conducerea mul-fimilor spre noua form[ de viafi. ,,Poezia lui Goga - observacriticul - aduce toate aceste trei momente, dar organizarea lor se

face sub prevalen(a celui dintfli: mai presus de orice, ea este

reJinutd in formele actuale ale viefii sociale; de aici igi derivideopotrivd revolta gi durerea". Jalea {ine de analiza critici alumii gi este clamatd individual: ,,Sunt o mustrare cildtoare / Depe tdr6muri fdrd glas / $i dintr-o lume care moare / Sunt strig6tulce-a mai rdmas. // Sunt solul dragostei gi-al urii, / Un visitor debiruinfi / Ce port blesteme-n cerul gurii / Drept mogtenire dinpirinfi."

Trecutului ,,exemplar", de tip eminescian, este convertit laGoga in timp dens de suferinfe qi nedreptdfi, obligdnd la invo-cafii unde ,,natura" se preface in personaj, cain Oltul: ,,ldrdnatrupurilor noastre / S-o scurmi de unde ne-ngropari / $i s[-fiaduni apele toate - / Si ne mutim in alt[ lard!"

Mesia, cel chemat s[ cdl[uzeascd spre marele viitor riscum-pdritor, este proiectia suferintei mute a neamului, precum acel

,,frt bdlan", ,,adumbrit de spice", ca in Cldcasii: ,,$i sufletulinviorat imi spune I Cd frlril ist al patimii amare / $i-al doruluice moare-n agteptare / E solul sffint... infricogatul crainic, IIzblvitor durerilor strdbune. ll l...lBl, cel frumos qi frate bun cuglia, / Nou intrupatul suflet de Mesia, / Va fi judeful ceasului demdne, / Ce-ntr-un zorit aprins de diminea{d, I Cu mdna luiv ite azd, indrdznea\d, / Zdr obi-v a c artea le gi lor b 6trdne. "

in aceastd lume patriarhali noul ,,suflet de Mesia" prindechip ca intr-un binecuvdntat pdntec comunitar, mai degrabd ca

POEZII(1e0s)

RUGACIUNE

Rdtdcitor, cu ochii tulburi,Cu trupul istovit de cale,

^Eu cad neputincios, stipdne,

In fata strilucirii tale.in drum mi se desfac prdp[stii,$i-n negurd se-mbraci zarea,Eu in genunchi spre tine caut:Pdrinte, -ordnduie-mi cdrar ea!

in pieptul zbuciumat de doruriEu simt ispitele cum sapd,Cum vor sd-mi tulbure izvorulDin care sufletul s-adap6.Din valul lumii lor mi smulge

$i cu povafa ta-nfeleaptd,In veci spre cei rdmaqi in urmd,Tu, Doamne, vdzul meu indreapt[.

Dezleagd minlii mele taina

$i legea farmecelor firii,SideEte-n braful meu de-a pururiTiria urii gi-a iubirii.Dd-mi cdntecul qi d[-mi lumina$i zvonul firii-ndrdgostite,Dd-iraza soarelui de vardPleoapei mele ostenite.

25

Alungi patimile mele,Pe veci strigarea lor o frdnge,

Si de durerea altor inimiinvap-mn pe mine-a Pl6nge.Nu rostul meu, de-a Pururi PraddUrsitei maEtere gi rele,Ci jalea unei lumi, Pirinte,S[ pldng[-n lacrimile mele.

D6-mi tot amarul, toatd trudaAtdtor doruri fErd leacuri,D[-mi viforul in care url[Si sem robiile de veacuri'DJmult gem umililii-n umbr[,Cu umeri gdrbovi de Povard...Durerea lor infricoEatiIn inimd tu mi-o coboar6.

in suflet seamdnd-mi furtun[56-1 simt in matca-i cum se zbate,

Cum tot amarul se revars[Pe strunele infiorate;Si cum sub bolta lui aPrins[,fn smalg de fulgere albastre,

incheagd-gi glasul de aram[:Cdntarea pdtimirii noastre.

2627

PLUGARII

La voi aleargd totdeaunaTruditu-mi suflet sd se-nchine;Voi singuri strdjuili altarulNddejdii noastre de mai bine.Al vostru-i pldnsul strunei meleCregtini ce n-avefi sdrbdtoare,Voi, cei mai buni copii ai firii,Urzigi din lacrimi qi sudoare.

Cu mila-i nesffirgiti, cerulClipirii voastre-nduioqateI-a dat cea mai curatdrazdDin sffinta lui seninitate.El v-a dat suflet si tresari$i inimn si se-nfioare,De glasul frunzelor din codru,De Eopot tainic de izvoare.

+-ln coapsa grdrtoarer mrrEttDevreme plugul vostru ari;E primdvard pe cdmpie,

$i-n ochiul vostru-i primdvari.Bldnd tainele vi le desfaceDin sdnu-i milostiva glie,Cici toat[ floarea vi cunoaqte

$i toatd frunza ei vd qtie.

Purtafi cu brafele-amdndouiA muncii rodnicd povari,Subt strilucirea-nldcrimatdA diminelilor de vard.

$i nimeni truda nu v-alin6,Doar bunul cerului pdrinte,

De sus, pe frunte vd aqazd

Cununa razelor lui sfinte.

A voastrd-i jalea cea mai mare,A voastri-i truda cea mai sfhnt6,

St[pinul vitreg v[ loveqte,

CAnd cerul bine-v[-cuvdnti.Dar dacd-n schimbul Pdnii voastre,Piticul vd pliteqte fiere,indurdtor v-asculti Domnul

$i vi trimite mdngdiere.

Cdnd doarme plugul Pe rotile,in pacea serilor de toamni,La voi coboarl Cosdnzeana,A visurilor noastre doamni.Vin crai cu argintate coifuri

$i-n aur zdnele b6laie:Atdta strilucire-ncaPein bietul bordeiag de Paie.

Frali buni ai frunzelor din codru,Copii ai mdndrei bolfi albastre,Sfinlili cu roua suferinfii!6r0na plaiurilor noastre!

Din casa voastr6, unde-n umbrdPlAng doinele gi ride hora,Va strdluci odatd vremiiNorocul nostru,-al tuturora'

A mea e lacrima ce-n tremurPrin sita genelor se frdnge,A1 meu e cdntul ce-n PustieNeputincioasa j ale-qi Pldnge.Ci-n pacea obidirii voastre,Ca-ntr-un intins addnc de mare,Triieqte-nfrico;atul viforAl vremilor rizbunitoare.

28 29

NOI

La noi sunt codri verzi de brad$i cdmpuri de mitasd;La noi atdlia fluturi sunt,

$i-at6ta jale-n casd.Privighetori din alte ldriVin doina sd ne-asculte;La noi sunt cdntece gi flori$i lacrimi multe, multe...

Pe bolti, sus, e mai aprins,La noi, b[trdnul soare,De cdnd pe plaiurile noastreNu pentru noi rdsare...La noi de jale povestescA codrilor desiguri,$i jale duce Murd;ul,$i duc tustrele Criguri.

La noi nevestele pldngdndSporesc pe fus fuiorul,$i-mbrdffudndu-qi j alea pldng$i tata, gi feciorul.Sub cerul nostru-nduio;atE mai domoald hora,Cdci cAntecele noastre pl6ngin ochii tuturora.

$i fluturii sunt mai sfiogiCdnd zboarl-n zdri albastre,Doar roua de pe trandafiriE lacrimi de-ale noastre.Iar codrii ce-nfrigi{i cu noiIgi infioari sdnul