OCTAVIANMOSE SCU0+0000ALIVITRALII

_

I]

,

www.dacoromanica.ro

CopertaEMIL CHENDEA

www.dacoromanica.ro

OCTAVIAN MO$ESCU

ALTE VITRALII

0.110

BUCUREST1 - 1973

www.dacoromanica.ro

Centenarul României june"

De citeva zile ma gasesc la Viena, renumita me-tropold a muzicii, invitat de colonia româna de aicipentru a lua parte la serbarile centenarului Socie-tatii academice Romania juna". Organizate subegida ambasadei române, festivitatile vor dura4 zile.

0 delegatie formata din fo§tii membri ai socie-tatii, in frunte cu mitropolitul Nicolae al Ardea-lului, solie sosita pe calea aerului, va reprezentageneratiile de studenti care au slujit din insa§icapitala imperiului habsburgic nazuinta fierbintede dreptate sociala §i nationald, idealul propa§iriipatriei, visind §i militind pentru infaptuirea sta-tului national.

5

www.dacoromanica.ro

A trecut un secol de cind spirite luminate, ani-mate de idealuri generoase, au fondat Roinciniajund". Asociatia studenteasca, care reunea la aceavrerne striilucite personalitAti ale spiritualitätii noas-tre, ca marele Eminescu ctitor de gind si de ex-presie româneascd constituia un mediu efervescent,care stimula creatia. In sinul acestei societaiti s-aunäscut opere definitorii ale literaturii noastre, iarideile acestora, sustinute de cutezanta inflexibild atineretii, s-au proiectat cu vigoarea marilor ade-vgruri asupra intregii culturi românesti.

Societatea tineretului studios beneficia de cli-matul de inalta intelectualitate al acestui ospitalieroras, de nobilele sale traditii. Odatä cu indepli-nirea programului de emancipare nationala, Roma-nia juncl" a fost si o tribund de propulsare a spiri-tualitatii rornânesti in circuitul de valori universaleActiunile sale de adinca rezonanta nationalä, se cerredirnensionate in perspectiva istoriei. De aceea, ser-baffle de la Viena vor evoca, in primul rind, ani-versarea a 400 de ani de la zidirea Mänästirii Putna,manifestare aureolatä de verbul eminescian si mu-zica lui Ciprian Porumbescu.

Mesajul marilor fondatori ai Roindniei june- s-atransmis tuturor generatiilor de entuziasti care austudiat la universitátile din Viena.

Am avut si eu privilegiul de a conduce aceastäinsulà de culturà româneascä, prezidind serbdrilejubiliare ale semicentenarului, in tard si la Viena.In toatil aceasta' perioad5, rn-au calAuzit literasi spiritul marilor nostri inaintasi.

6

www.dacoromanica.ro

Aid, in aceastà. vesnic tindrai si superbd Viend,Romdnia jund" isi sArbgtoreste astAzi pe drept cu-vint centenarul primäverii. Moment de pioasä adu-cere aminte a celor ce i-au dat viatä si prestigiu,de nuantatd valorificare a actului kr patriotic sicultural.

Viena, 4 decembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Poetul de la miezul noptii

In toamna anului 1918, ma gäseam mobilizat laCluj, unde aproape in fiecare searà nu lipseam dela teatrul de operetà. Acolo, primadona PinterBoske, o ingenud maghiarà, atragea prin cintecsi dans un numeros public. Dupä spectacol, tre-ceam pe la braseria din centrul orasului, ra-minind intotdeauna pind tirziu in compania citorvaartiste si scriitori transilvAneni. Printre acestia erapoetul Emil Isac. De obicei, intra in local pe lamiezul noptii ca sa se recreeze dupd multe ceasuride lucru. Traducea pe atunci din Oscar Wilde si$andor Petöfi sau din Vasile Alecsandri in limbamaghiarà. Ne era drag pentru temperamentul cald

9

www.dacoromanica.ro

si deschis, cind linistit ca sipotul unui izvor demunte, cind agitat ca o zi de vara in preajma fur-tunii. Purta pdlarie neagra, o lavaliera colorataaprins, iar la subsuoara, bastonul care il ajuta lamers, poetul fiind infirm din frageda copilarie. Iiplacea taraful de ldutari maghiari care, cum il za-reau in pragul braseriei, ii cintau romanta nostal-gica Asa cum te-am iubit eu, nu te-a iubit nimeni".Tacut, se aseza la masa noasträ, inchidea ochii ume-ziti de melancolia unei taine indepartate, ascultindmelodia pina cind se stingea in suspinele viorilor.Apoi, prietenos si generos, ne povestea multe in-timplari din trecutul Ardealului.

La plecare, amindoi ne desparteam de grup si ra-taceam impreuna pe strdzile Clujului, uneori pinala rasaritul soarelui, eu, punindu-I la curent cu lite-ratura din patrie, el, recitind versuri din Haine sidin Ady Endre, nefericitul poet maghiar pe care IIcunoscuse personal si a carei opera revolutionardo tradusese in intregime.

Intr-o noapte, Emil Isac ma invita ea sa-mi ci-teased o placheta de poezii a unui tinar care abiaimplinise douazeci de ani : Poemele Luminii deLucian Blaga. Se Meuse ziva cind le-am terminatde citit, infiorati placut de zorile unui mare poet.Alta data, poetul de la miezul noptii, asa cum iltachinam la aparitia lui in local, trecea la confesiuniin care vibra un suflet de o mare puritate, dar fe-recat atita vreme.

10

www.dacoromanica.ro

alätorise mult prin alte täri, slävind insa Frantaca pe o a doua patrie :

De acolo imi spunea poetul au tisnitizvoarele umanismului, care, involburate, au pätrunspe toate continentele.

Apoi, se inflacAra necrutätor impotriva unei oli-garhii egoiste i tiranice, aceeasi la toate popoarele.Citeodata, in vraja amintirilor, imi istorisea copi-laria sa pe malurile Somesului.

Era fiul lui Aurel Isac, ndscut in fosta capitalddomneascd Tirgoviste. Tatäl sdu a urmat studiilejuridice la Viena, unde I-a cunoscut pe Eminescu.A fost membru al Asociatiei studentilor români,devenitd mai tirziu Romemia jund". Reintors inOra, s-a stabilit in Cluj, fiind un vajnic apärätor inprocesul memorandistilor. Pe fiul sdu, Emil, I-a datla scoala unde mai inainte invätaseral Avram Iancu

Gheorghe Baritiu. Le-am urmat pilda apärindprin scris neamul de iobagi."

Intr-adevdr, de la 1902, a inceput sa colaborezela Familia din Oradea, la Romdnia muncitoare §iFacla din tard. lmil Isac a ramas un cdrturarpatriot.

Nu pot sä inchei acest2 rinduri fàrä sd-mi arät re-cunostinta fata de poetul care cu elan mi-a deschisfocarul idealurilor rcmânesti din fosta capitaldhabsburgica, care era Romdnia jund". A fost un im-bold, ca intr-o zi aurie de toamnd, sá cobor in orasulplin de mirajul unei culturi universale. Tindr, sfios

11

si

www.dacoromanica.ro

si emotionat, am urcat treptele acestei societäti in-fiintate de Mihai Eminescu si care a fost pe vremuristeaua polard a tineretului universitar din toate ti-nuturile românesti.

20 august 1972

www.dacoromanica.ro

Un prieten devotat al literaturiiromône

La sfirsitul anului trecut dupa un rastimp de50 de ani 1-am vazut pe scriitorul maghiar Fra-nyo Zoltan.

Prietenul de altadatä ma anunta prin telefon case afla la ,,Nord Hotel" din Bucuresti, sosit de citevazile, in vederea incheierii unui contract cu o edi-tura, pentru un nou volum de traduceri din poeziacontemporana.

Chiar in seara aceea, ne-am strins miinile cubucurie. De la ultima intilnire trecuserd ani, cuninsori in par si zile viforite. Implinise demult80 de ani.

13

www.dacoromanica.ro

In camera 333 de la Nord Hotel", in preajmanoastra si in noi inflorise trecutul din visele i ilu-ziile tineretii.

Ii asteptam la cafeneaua ,,Arkaden" din Viena casa-si deschidd caietul cu lucrdri, ispitit sA citeascadin volumele de versuri pe care i le aduceam, in-cepind cu Mihai Eminescu si Tudor Arghezi, si ter-minind cu tinerii, pe atunci, Lucian Blaga, IonBarbu, V. Voiculescu.

Totdeauna ne desp5rteam tirziu, cind luminile dinlocal incepeau sä se stingd. Ramineam singuri si in-terpretam cit mai fidel pe creatorii români de suavemetafore, pentru ca subtilul traducator sd le invä-luie in vesmintele altor limbi.

Si ce frumoase rezonante de armonii ne delectauauzul in talmdcirea limbilor germand si maghiard,alaturi de Hölderlin, Heine si Ady Endre !

Cit umanism incalzea pe acest scriitor care, inserile de la Romdnia jund", citea emotionat sivräjit Lucealdrul" lui Eminescu, dornic sä intindäpe acest drum luminos punti de argint intre popoare.

Asemenea poetului Octavian Goga, care a tälmacitpe marii scriitori maghiari, Franyo Zoltan, laureatal marelui premiu Herder" pentru truda de scriitor

traducgtor, a scos la iveala comorile noastre lite-rare in reviste i antologii de importantd europeang.Gratie unor asemenea eforturi, inaltul premiu ,,Her-der" a fost acordat i lui Tudor Arghezi, Al. Phi-lippide i, de curind, lui Zaharia Stancu.

'Si in seara aceea, a relntilnirii noastre, in ceasuriinfrigurate de nostalgia vremurilor apuse, am evocat

14

www.dacoromanica.ro

amintiri din anii trAlti la Viena, cind ne intilneamprin sAlile de concert, la opera mare, ascultind petenorul cu faimd mondiald Traian Grozdvescu, lasedintele Romaniei june", ori in jurul mesei de laToidl", uncle, inainte cu o jurnatate de veac, Emi-nescu, solitar si nefericit, privea prin ferestre cuminfloreau teii pe bulevardele si in parcurile mariimetropole.

Anul acesta, implinindu-se 100 de ani de la inte-meierea societAtii academice Romania juncl" ne-aminteles, cu Franyo Zoltan, membru de onoare alacestei asociatii studentesti sä ne intilnim la Viena,cu ocazia sarbatorilor centenarului, cind va apare,cartea comemorativd, care va avea o elocventA sem-nificatie. De-a lungul unui veac, in plenul acestuilams de spiritualitate romAneascd n-au bintuitcurentele sovine, ci numai flacAra unui cald uma-nism care a cAlAuzit tineretul studios venit dintoate provinciile tArii noastre Care luminosulliman de infratire intre popoare.

18 aprilie 1971

www.dacoromanica.ro

Tablourile lui Victor Eftimiu

Pentru mine a fost o intimplare fericità faptulca acest mare maestru al versului a primit invita-tia de a participa la o §ezdtoare literard la Rimnicu-Särat. Era in anul 1921. In intimpinarea poetului,un imens public se revdrsa pe strAzi, in grädina pu-blick la teatrul comunal. A tinut o conferintà despredramaturgia contemporang, citind si versuri din

Insiete märgárite". Desi link., era cunoscut pindin cele mai indepArtate sate cu drumuri desfundate§i cu lumind de opait. In deceniile urmdtoare, glo-ria sa de poet a crescut tot mai mult. Putini insä

17

www.dacoromanica.ro

li cunosc colectia de arta' de pe strada Dr. Marcovici,de linga Cismigiu.

Aid, pe coridoarele ce te conduc de la intrare,peretii sint acoperiti pina la plafon de desene, gra-vuri, acuarele si caricaturi de Sirato, Iser, Ionescu-Gaina si Ross. In primul salon de mari dimensiuni,admiram peisaje, naturi statice, flori si nuduri dePal lady, Petrascu, Tonitza, Jean Al. Steriadi, CamilRessu. Ii placeau in mod deosebit nudurile si portre-tele de Pal lady §1 Tonitza. Observai acest lucru dupdfelul cum le aseza, in plina lumina' a becurilor tot-deauna aprinse si a unui reflector portativ. Mai de-parte intilneai pinze imense, cu scene din Insietemargarite" toate de Magdalena Rädulescu, precumsi minunate tablouri din delta, semnate de N. Da-rascu, despre care a scris el elogioase articole inpresa timpului.

Pretutindeni admiri pinzele pictorilor nostri, oa-meni care au gasit in acest generos Mecena nu nu-mai un cuvint de incurajare, o prefata entuziastapentru catalogul unei expozitii, dar si o incurajaremateriala.

Sub bombardamentele din 4 aprilie 1944 a fostdistrusä o mare parte din colectie. Au fost cele maitriste momente prin care a trecut poetul. Dar n-arenuntat. A refacut-o, transformindu-si casa intr-unmuzeu.

18

www.dacoromanica.ro

In curind, ea va deveni cu toatä bogatia de gin-dire, de creatie si de arta', Casa memorial5. VictorEftimiu. Autorul dramei Mesterul Manole" a pre-gAtit-o cu sacrificii. A pus tot ce i-a fost mai dragsi mai de pret la temellile acestui asezamint dealeas5 simtire.

8 decembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Un sorbonist roman la Viena

In parcul de la Hofburg din Viena, trandafiriiii scuturasera demult floarea, cind un tinar inalt,cu o infatisare virild, de efeb, ne-a vizitat Romeiniajunei", intr-o zi de toamna tirzie.

S-a recomandat Mihai Ralea. Se afla in trecerespre Paris unde 10 continua studiile universitare,terminate cu elogii in tara.

Pe atunci, era o traditie ca studentii romani, in-scrisi la institutiile superioare de cultura din Frantasi Germania, sa se opreasca pe citeva zile inorasul Dunärii Albastre", pentru vestitele specta-cole de opera 0 opereta, pentru comorile de artadin muzeele de pe Ring.

21

www.dacoromanica.ro

Mihai Ralea, iubind deopotrival stiinta §1 viata,nu putea sä se sustragd de la minunatele seri vie-neze, r5minind oaspetele asociatiei noastre mai multdecit prevAzuse itinerariul intocmit de acasä. Imiamintesc figura expresiv conturatd, cu pärul bogat,cu luciri de baga, obrajii proeminenti, nasul pre-lung, gura senzualä fire deschisä si pläcut parte-ner al sotiilor galante, istorisind cu plasticitateanecdote si intimpläri din anii de studentie.

Chiar in seara aceea, la o petrecere cu vin nou"intr-o gràdinA cu boschete si muzicg, tindrul studentde la Sorbona räspindi atita jovialitate in jur, incitgrupul nostru se afla in unghiul tuturor privirilorgalese, in timp ce musafirul antrenat la agapelenoastre se famiiariza cu obiceiurile Vienei dealtädatA.

A doua zi, dupd-amiazd, in sala României june",intr-o tinuta solemná, Mihai Ralea conferentia infata unui public select despre poetul Eminescu,care-si träise in burgul imperial anii de lumina side meditatii, precum si anii incarcati de negurà. Dis-tinsul invitat, inspirat si cu resurse de eruditie sielocventa, cu sobrietate in gesturi, stgrui indeosebiasupra poeziei sociale.

La plecarea din Viena, junele sorbonist s-a des-Partit cu pareri de eau de toti cei care 1-am incon-jurat, cu fagaduieli de a reveni in orasul unde aavut atitea ceasuri pldcute.

22

www.dacoromanica.ro

i pe Mihai Ralea toamne de-a rindul 1-am avutin mijlocul nostru, unde a deschis, alaturi de TudorVianu, drumuri de lumina tineretului roman carestudia in fosta capitald habsburgic5.

23 mai 1971

www.dacoromanica.ro

Tudor Vianu

Rar, foarte rar, titlul de academician se potriveacuiva mai bine ca acestui magistru care a ilustratcatedra de estetica a Universitätii bucure§tene cusobrietate, inteligentä, noblete §i eruditie.

L-am cunoscut la Viena, la inceput de an univer-sitar. Se oprise citeva zile in crawl muzicii, in tre-cere spre Germania unde, la Tübingen pe Neckar,ca §i. poetul Ion Barbu i§i desdvirsea studiile Inpreajma unor profesori de renume universal.

In timpul acesta, ne vizita des Romdnia junti"tinind in fiecare simbätã seara prelegeri despreEminescu.

25

www.dacoromanica.ro

Intors in tark il intilneam adeseori cu sentimen-tul prieteniei care-i leaga pe romani dincolo dehotarele patriei. Intotdeauna era corect imbracat,cu gesturi retinute si cu un zimbet abia schitat.Povestea putin, cu un umor sec, intimplari din viatauniversitard. Distribuia aceeasi politete pentru totiprietenii si cunoscutii, evidentiind, discret si poatecard vrere, titlul de doctor in filozofie.

Cind infiintasem cenaclul cultural pentru zonaBuzau, Rimnicu-Sarat si Focsani. a fost printreprimii conferentiari care a raspuns cu entuziasm laapelul meu. Astfel intr-o dimineata de dumi-nica am poposit in Buzau, unde, in cea mai in-capatoare said din oras, a vorbit despre romantism

tema pe atunci savurata mult de marele public.Dupa conferinta, din multimea care luase parte,

o doamnd ceva mai in virstA a tinut sä ne invite ladejun. Era scriitoarea Constanta Marino-Moscu, so-tia unui cunoscut avocat din localitate. Acolo, incasa ca fatada de marmora si ferestre luminoaseam cunoscut si pe fiica sa Adina, astazi profesoarala Institutul de Arte Plastice, pictorita de talent.

Autoarea volumului de nuvele Ada L4:1211 ne-acitit citeva fermecatoare scrisori pline de un sen-zualism feminin, apartinind prietenei sale HortensiaPapadat-Bengescu, pe care o cunoscusem personalla Focsani, la inceputul primului rdzboi mondial.

In ziva aceea, domnea atita voie bunk incitTudor Vianu fu indemnat sd-si destainuie o dra-goste fugitiva de pe malurile Neckarului. Tirziu, cu

26

www.dacoromanica.ro

greu ne-am despärtit, urmind sä fim seara la Rim-nicu-Särat, unde avea loc a doua conferintä.

Dar mare ne-a fost surpriza cind in sala teatruluis-a ivit Constanta Marino-Moscu, impreund cu cloudprietene, dornice sä asiste la prelegerea distinsuluiconferentiar. Cu aceastä ocazie i-a adus si o foto-grafie a sa impreund cu Hortensia Papadat-Ben-gescu.

A doua zi dis-de-dimineatd, plecam pe valea Rim-nicului spre Poiana Márului. Pe Tudor Vianu ilinteresa locul de exil a lui Cezar Bo iliac.

27 decembrie 1970

www.dacoromanica.ro

Epilogul unui libret de operetä

Intr-un timp, locuiam la Viena, pe Maria Treu-gasse, o stradd Ingusta si linistità, care leaga cloudbulevarde principale. Gazda mea, dintr-o familie debaroni scapatati, nemaiavind nici o alta sursd de ve-nituri, ma rugase SA' o ajut sd deschida o pensiunepentru un grup mic de studenti romani.

In citeva zile I-am adus citiva prieteni si colegi,studenti la diverse universitati vieneze, toti membrial societatii Roindnia jund" . Printre ei se afla sicompozitorul Filaret Barbu, originar din Lugoj, untinar de 20 de ani, bondoc si brunet cu veleitati deautor de muzicä de opereta, infierbintat de minu-natul ora§ al valsurilor lui Strauss. De aceea, nu

29

www.dacoromanica.ro

rn-am mirat cind, intr-o zi, ramasi singuri, la sfir-situl mesei, a insistat sa-i scriu textul unui libretde operetà cu subiect din viata de la tard. Inten-tiona, dupa scrierea muzicii, s-o reprezinte la tea-trul din Lugoj. Luind propunerea in glurna, i-ampromis tinärului banatean cà va avea textul in celmai scurt timp.

De atunci zi fatala de cite ori venea la pen-siune, imi amintea de fagaduiala data, eu amagin-du-1 ea am scris actul I, iar dupa mai multe zile, casint la finalul textului. Inaintea vacantei de vara,Filaret Barbu imi cere manuscrisul, la care compu-sese deja muzica prologului, dar la care eu nu seri-sesem nici un rind.

Crezind cd este un capriciu sortit sa ramina unvis neimplinit in sertarele prietenului, intr-o seara,izolat la cafeneaua Alserhof, consumind cafele siconiacuri, i-am dat intregul text gata, despre careastazi nu-mi amintesc nici macar titlul.

Intors pentru vacanta la Rimnicu-Sarat, rn-ampomenit cu o telegrama din Lugoj :

Duminica seara premiera. Vino neaparat".Filaret Barbu

Argrturisesc mustrdrile de constiinta cà n-am luatin serios propunerea prietenului rneu. Bineinteles,nu m-am dus la Lugoj, imi venea mai mult sa plec...in munti.

Dupa o saptamina primesc o scrisoare lamuritoare,cu regrete ea n-am luat parte la aceasta rnanifestareartistica. Totodata, imi comunica ea a apelat la po-etul Lucian Blaga aflat in localitate sa scrie

30

www.dacoromanica.ro

rolul unui personaj comic, pentru a-i da operetei onota hazlie.

Lucian Blaga s-a amuzat de aceasta propunerecreind rolul fagaduit, devenind astfel coautorul li-bretului.

De atunci au trecut multi ani. La Cap§a il intil-neam des pe Lucian Blaga, dar nu i-am amintit nici-odata de acest amuzament muzical. De asemenea, cuFilaret Barbu cunoscutul compozitor al muziciidin operetele de mare succes Ana Lugojana i Plu-tasul de pe Bistrita ma intilnesc .§i acum, evi-tind sa vorbim de acest pticat al tineretii".

Ce curios eram sa cunosc titlul operetei... mele !Tirziu, in iarna anului 1971, gasindu-ma cu FilaretBarbu intr-o delegatie la Viena, invitati la serba-rile jubiliare ale Romdmiei june", am aflat ca li-bretului meu ii pusese titlul Privighetoarea alba.

22 decembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Un savant buzoian la Paris

Colegul meu de clasa de la gimnazul din Rimni-cu-Sarat, Virgil Apostolescu, imi vorbea cu admi-ratie de un unchi al ski din Buzau, plecat la Parispe la sfirsitul secolului trecut. Acolo, in citiva ani,uimise lumea medicala cu interesante descoperiri invastul domeniu al stiintei medicale.

Imi daduse si o carte (nu-mi amintesc editura) cufragmente din logica morbidului, sub titlul Le som-ineil et les reves".

Totodata, mi-a aratat citeva lucrari literare pu-blicate in Journal des Debats", ,,Le temps", Re-naissance latine", L'independance Roumaine", pe-

33

www.dacoromanica.ro

riodice in care tinArul plecat de pe meleagurilenoastre se afirmase ca literat, polemist si ziarist.

Nicolae Vaschide, Cad despre el este vorba, s-anäscut in orasul Buz Au in anul 1874, unde isi ter-mind scoala primard i cursul inferior al liceului.

Fire meditativA, se complace in singurAtate, evi-tind societatea, hoinArind mai mult pe malul apeiBuzAului. Lua insä parte la reuniunile scolare, undese producea cu lecturi i prozd originald i creionAride portrete ale unor oameni de stiinta.

In Bucuresti, termind cursul superior al liceuluila Sf. Sava", obtine, la Facultatea de Filologie, li-centa in litere i filozofie cu magna cum laud.

In acel an, o intimplare neprevazutá ii deschideaeminentului absolvent al universitAii orizontul spretärimul luminos al culturii si stiintei universale.Profesorul de la Sorbona, Alfred Binet, invitat inRomânia sá tind prelegeri de psihologie generaldpentru studentii de la filozofie, rAmine uluit de eru-ditia lui Nicolae Vaschide, care reusise intre 127 decandidati, sd obtind bursa Hiller", pentru studii deliteraturd Si filozofie la Paris.

In capitala Frantei, dupd trei ani de studii, pri-rneste titlul de conferentiar la Sorbona, pentru ca-tedra de psihologie tiintificä, iar Dn Toulouse iipune La dispozitie laboratoarele pentru studii asu-pra afectiunilor sistemului nervos. Rezultatul lor vaconstitui subiectul a peste 100 de comunicAri la Aca-demia de Stiinte i Medicind, unele reprezentind

34

www.dacoromanica.ro

importante jaloane ale cercetarilor viitoare pe planmondial.

Nicolae Vaschide a ramas unul dintre cei maiapreciati prieteni ai lui Brancusi, pe care 1'1 vizitades in atelierul din Place Dauphine, aducindu-i 0citeva comenzi din Buzau ca Rugaclunea" 0 unportret al lui G. Lupescu din Rimnicu-Sarat.

Tinarului savant roman i s-au decernat titlurilede laureat al facultätii de medicinal, laureat al f a-cultatii de stiinte a Colegiului Frantei. De aseme-nea, este decorat cu Bene Merenti 0 palmele" Aca-demiei, iar cu citeva zile inainte de a fi rapus debcalà, prime§te cea mai Malta decoratie franceza,Legiunea de onoare.

Departe de taira 0 de ai lui, departe de colegiisi prietenii din Bucure§ti, cu care intretinea cores-pondentä regulat, cu dorul de a revedea ora§ulnatal, dorea sä se intoarca pentru o yard in tara,cu credinta Ca numai Munitii Nehoiului pe undehoindrise copil, il vor insandto§i. Dar in ultimavreme boala se agraveazd §i savantul moare la virstade 33 de ani.

Este inmormintat in cimitirul Montparnasse, unde,dupa 22 de ani, printr-o coincidenta, impreund cuVirgil Apostolescu venit la Paris pentru specializare,vizitam intr-un sfir§it de martie, mormintul uitatde toti.

Era singurul nepot care-4 aducea un omagiu de lafamilia de la tara, ingenunchind pe lespedea de

35

www.dacoromanica.ro

marmorà pe care era säpat numele savantuluibuzoian.

Soarele asfintise, iar copacii infrunzisea pe toatealeile cimitirului.

13 decembrie 1970

www.dacoromanica.ro

Poetul vizionar

La 29 aprilie s-au implinit 75 de ani de la moarteapoetului Traian Demetrescu, cunoscut militant so-cialist si precursor al poeziei bacoviene :

Trec corbii ah, «CorbibPoetului Tradent

curg pe-nnoptatPe-un tirg inghetat.

Fostul redactor si colaborator permanent al zia-rului Adeveirall" a ldsat nu numai duioase, dartragice amintiri confratilor i prietenilor din aceavreme. In anii de tulburAri (1930-1940) cind se or-ganizau manifestAri ostile presei progresiste din str.

37

si

www.dacoromanica.ro

Sdrindar, de multe on ne zdvoram ceasuri in sir,ascutind tumultul furibund de-afard si cäderea gea-murilor de la redactii. In vuietul de agitatie si te-roare, lucrAtorii tipografi blocati ping la linisti-rea valurilor lucrau cu dirzenie, pe cind inbirouri, cei mai virstnici dintre noi ne terminamarticolele, depänam amintiri legate de luptätorii so-cialisti de altddatà, sau istoriseam intimpläri hazliisi triste din viata ziaristilor proletari.

Intr-una din aceste retrageri strategice, colabora-toarea Sofia NAdejde, aducind manuscrisele pentrugazetà si flind nevoità sä rAmind cu noi, ne povesticiteva lucruri din viata oropsitä si mizerd a auto-rului volumului Intim". Printre altele dupd ceconturd figura blajind si melancolica a poetuluine-a descris starea deplorabild in care 11 gAsi laeditura Steinberg" din Bucuresti unde isi tipdrisevolumul de poezii Sensitive". Primise 11 lei dinvinzarea exemplarelor, suma care nu acoperea decitcAlgtoria de la Craiova, de unde venise plin de visesi sperante, in urma unei telegrame a editorului.

Scriitoarea ieseand cunostea afectiunea pe care i-opurta Alexandru Macedonski lui Demetrescu, do-vedità prin prefatarea primului volum de poezii,apArut cind poetul avea numai 17 ani, odata cu an-gajarea la Literatorul", sau prin primirea unei lo-cuinte chiar in curtea maestrului. La serile cena-clului, Traian Demetrescu participa cu regularitate,citind intotdeauna ultimele manuscrise.

38

www.dacoromanica.ro

Odatá chiar, tinArul poet, fiind gray bolnav, au-torul Rondelelor" ii dal:1u toatà suma gäsitä in cas5,3 lei, ca apoi sä iasä in oras sä se imprumute de laprieteni, pentru a asigura prinzul din ziva res-pectiva.

Tot Alexandru Macedonski 1-a ajutat pe Trademsd piece la Reichenholl (1894), unde pgdurea debrazi si ozonul muntilor 1-au intremat pentru untimp. Aici a vizitat Münchenul, Salzburgul si Viena,unde studentii de la Romania junii" 1-au primitcu multd cdldurd si unde poetul a tinut o conferintàdespre Sully Proudhomme.

Reintors in tara, scrie pind la epuizare romanulCum iubim", pe Una celelalte colabordri zilnicela diverse periodice. Istovit, pleacA apoi la So lca, innordul Moldovei. Oarecum restabilit, se reintoarcela Craiova. In drum se opreste la Rimnicu-Sdrat,la institutoarea Ivanovici, originard din Craiova sicare copilgrise cu Tradem, cum ii spuneau toti injur. Poetul se intereseazA de Poiana Märului, cugindul sa-si petreacä aici vacanta anului viitor.

Ana Ivanovici maritata Petrescu directoareaSeal de fete nr. 2 din oras, ii promite tot sprijinul,inseninindu-i existenta de citeva luni in fermecd-torul loc de exil a lui Cezar Bo Iliac.

Curind, insd visele s-au scuturat, prefkindu-se inflori pe un mormint. In primdvara anului 1895, cucloud zile inainte de särbätoarea muncii, Traian De-

39

www.dacoromanica.ro

metrescu care a inchinat un inspirat poem zilei de1 Mai, se stinge.

Din idealurile voastre,0, viseitori fleiminzi j goiVor räsári, ca nifte astre,Senine lumi cu oameni noi ;

vremurile-acelea sfintePeinthztul poate va fi rai,Vor räsuna mai dulci cuvinteIn cintecele lor de mai!

9 mai 1971

www.dacoromanica.ro

Barbu Fundoianu

Cum sa. incep ? Cum sa inchid in spatiul restrins,de gazeta, atita efervescenta de lumina izvorita depe colinele Moldovei ? Cum pot sal redau in cuvintebucuriile unui copil nascut intr-un tirg moldove-nesc, cind sfirsitul i-a fost asa de tragic ?

Cind 1-am cunoscut pe Barbu Fundoianu, maaflam mobilizat la Iasi, iar el era un Iicean cu bu-zunarele pline de manuscrise §i recitind din Baude-lake si Francis Jammes. Parca il am in fata : uncap de visator pe un trup firav. 0 inteligenta remar-cabila ; poet descifrind pe marii filozofi ai lumii siinsailind primele eseuri literare.

41

www.dacoromanica.ro

In ceasurile libere din serile aurii de toamnd ur-cam pe str. Lapu§neanu pind la Copou §i acolo, pebäncile din jurul teiului lui Eminescu, venea inmijlocul nostru zimbitor, dar aprig impotriva a totce era invechit in artä §i In literatura. De multeori nu eram de p6rerea copilandrului in uniformaliceului-internat, dar ne arnuzau traadele aprinseimpotriva sam5nAtorismului §i elogiile la adresa sim-bolismului, de care se despärtise curind, dupd cepublicase primele poezii in Viata Nou li §i Flactira.

Poetul Ion Minulescu, refugiat §1 el la Ia§i, il des-coperi, ii pretui talentul inmugurit §i-i publicà maitirziu volumul Priveligi, de§i autorul plecase de-mult din tar5.

In critica literard B. Fundoianu trece drept tra-ditionalist, aldturi de Ion Pillat, dar cit de originalne apare acest poet bucolic, care slave§te fertilitateapAmintului, toamnele cu livezi incarcate, podgoriilecu ugerele doldora de poamd, mireasma finului cosit,izul vinului din cram5, gutuile intirziate pe crengidesfrunzite, cirezile intorcindu-se de la pa§une insunet de thlangi, hambarele pline cu grine. Cit dediferit de provincia bacovianä, inecatà in piclä §1spintecatä de corbi, apare tirgul moldovenesc intoatä opera sa poetic5 :

Vrernea in ji/t adoarme btitrinege.Iti scriu : au dat fi lucrurile in pirg,De data asta nu se mai cocle0eToamna atit de rumenei din tirg.

42

www.dacoromanica.ro

Inainte de a pleca la tarã, colaborase la Cuvintulliber, Adevilrul literar si artistic, Flacara, continuindde la Paris sa-si trimital colaborarea si la revistelede avangardd Integral §i Unu.

Singular si fecund, B. Fundoianu a abordataproape toate genurile literare, de la poezie, eseuri,cronici literare la scenarii de cinematograf i teatru.

De multe ori 1-am intilnit la Paris, dupa inapo-ierea sa din America de Sud.

Ultima oard, 1-am vizitat prin 1938 in stradaRollin 6, unde ii amenajase un interior românesc,cu scoarte moldovenesti inflorate, ceramic i cres-taturi in lemn. Ca niciodata era nelinistit, febril

duios ca prieten. Nu bänuisem, la despärtire, Can-am sa"-1 mai revdd.

La inceputul lunii octombrie 1944, poetul, arestatde Gestapo, moare gazat la Auschwitz, in timp ce,in Moldova, räsunau cintece de biruintà §i imnuride libertate.

3 octombrie 1971

si

www.dacoromanica.ro

Ion Vinea

N-as putea sd precizez data cind I-am cunoscutpe scriitorul Ion Vinea. In orice caz, era inainteaprimului rkboi mondial. Pe atunci cäutam colabo-ratori pentru revista rimniceand Vesta la". In Bucu-resti, colindam toate cafenelele literare ca TerasaOtetelesanu", Capsa" si Imperial", unde visätoriiOlimpului ii sorbeau cotidianul caputiner, o con-sumatie modestä pentru pungile lor totdeaunavraiste. Intr-unul din aceste localuri de ambiantäboemd, rn-am imprietenit cu autorul rornanuluiLunaticii". Eram de aceea0 virstä. Imi amintescde un adolescent Ina lt, care nu-si träda firea depoet prin gesturi sau printr-o tinut6. vestimentaa

45

www.dacoromanica.ro

deosebith. Urmdrisem inceputurile lui literare dinanul 1912, cind infiintase revista Simbolul", incolaborare cu Tristan Tzara, George BacoviaAdrian Maniu, N-avea nici 17 ani cind era directo-rul acestei reviste, care prevestea publicatiile deavangardà de mai tirziu.

La Rimnicu-S5rat 1-am intilnit in casa poetuluiMatei Elian, in primdvara clocotitoare de stiri sen-zationale a anului 1916.

ImpreunA am facut o excursie pe Valea Rimni-cului, innoptind la Bisoca, dupd o cale lungd prinJitia si Necule.

La despartire, Ion Vinea mi-a dat poezia Filtru",pe care urma s-o public in Vesta la", dar lzbucni-rea razboiului intrerupse aparitia revistei. Poeziaam publicat-o dupd citiva ani in cartea jubiliardRomania juna" din Viena.

Dar nu despre poet incerc sä scriu rindurile defatà. Am gasit cu mult mai nimerit ca, in ciuda unorscdderi accidentale, sä evoc pe pamfletarul riguros

incisiv din revistele Facla", Chernarea" i Cu-vintul liber". A fost director la periodicul Contim-poranul" intre anii 1923-1931. Din articolele po-lemice referitoare la problemele sociale acute dinacele vremuri, Ion Vinea apare ca un dirz luptätor,alaturi de N. D. Cocea, T. Teodorescu-Braniste,Victor Eftimiu, Panait Istrati, cum si de pleiada detinere talente de la Integral", Unu", Urinuz"Punct".

46

si

si

§i

www.dacoromanica.ro

Ziarist inc:siv si rafinat, sensibil la suferinta po-porului, caracteriza astfel pamfletul :

E partea concavei a poeziei, e forma lduntricd aelanului".

10 octornbrie 1971

www.dacoromanica.ro

Un mentor al revistelor de avangardä

Pe M. H. Maxy trecut de curind in lumeaumbrelor 1-am cunoscut la Ia§i, pe la sfir§itulprimului rdzboi mondial.

In peisajul sumbru cu cer de plumb, cu sträziledesfundate, cu spitalele gemind de tifos, cu born-bardamentele ucigdtoare in toiul noptilor, &earnciteva ostroave cu licgriri artistice, tonifiante pen-tru credintele noastre in biruinta finalä. La TeatrulNational aveau loc spectacole cu dramele istoriceale lui Barbu Delavrancea ; maestrul GeorgeEnescu, nedespartit de vioara sa, colinda bivuacurile§i clinicile, räspindind pretutindeni balsam ; in gra-dinile de varg se jucau reviste biciuind prin §arje

49

www.dacoromanica.ro

usturdtoare politicianismul de atunci ; se deschi-deau expozitii de arta plastica.

In una din aceste s5li 1-am intilnit pe M. H.Maxy expunind, alaturi de Steuer si Ross, graficamilitantà desprinsA din tumultul §i spectrul ràzbo-iului.

TinArul artist, voluntar in räzboi, se afla laprimul contact cu un public dornic de manifestärispirituale in vremurile acelea de restri§te. Aid, neadunam in serile cu nelinisti si stiri tendentioase,artisti, scriitori, ziaristi §i amatori de arta, ilumi-nati de acela§i vis utopic, in Iasul care ram'asesesteaua polard a sperantei in eliberare.

Dupà särbAtorirea victoriei, intorsi in Bucuresti,M.H. Maxy impreund cu Ilarie Voronca, Ion Calu-gäru, Stefan Roll, Brunea-Fox si Virgil Gheorghiuparticipd la infiintarea revistelor de avangardä,conducind Integral" pind in anul 1928.

In aceste miscAri de innoire literar5, pe M. H.Maxy il gäsim intotdeauna prezent cu scrisul si cusfatul, punind casa si atelierul la dispozitia redac-tiei si achitind de multe ori notele de plata' inrestantA.

Aici, la reuniunile interminabile, dupà truda fe-brild la alc5tuirea sumarului revistei, dupd discu-tiile aprinse legate de lectura colaborärilor si pro-filul publicatiilor de avangard5, primeau viziteleunor artisti ca maestrul Brâncu§1.

Tot aici s-a infiripat grupul artistic Contempo-ranul" §i prima expozitie cu C. Brâncusi, Victor

50

www.dacoromanica.ro

Brauner, Marcel Iancu si Paul Klee, prietenul luidin anii de studii de la Berlin.

La M. H. Maxy, literatura si pictura inaintau peacelasi drum innoitor. Ne-o dovedesc Integral",precum si expozitiile organizate de-a lungul uneivieti traite la masa de scris si in fata sevaletului,unde portretiza pe cei mai apropiati prieteni, seri-itorii Tudor Arghezi, Geo Bogza, Tristan Tzara,Sasa Pasa, Ion Calugaru, Ilarie Voronca, Brunea-Fox.

Multe amintiri ne-a läsat pictorul plecat dintrenoi. Douai momente rn-au impresionat insa deose-bit. Primul se leaga de expozitia retrospectiva dinSala Da lles (din anul 1965), eveniment de o marevaloare artistica, panourile cu scene din uzine, casi peisajele de pe Valea Jiului si de la Resita obti-nind adeziunea unanima a cunoscatorilor de arta.Al doilea moment, cu prilejul deschiderii expozi-tiei Luchian, organizata de Galeriile de Arta aleR.S.R., unde, ca invitat, am participat la masa ro-tunda alaturi de colectionarii si cronicarii de arta.M. H. Maxy, directorul Muzeului de arta, aprezidat cu competenta si elocinta dezbaterile, evo-cind figura marelui artist, prin stilul sal literaramintindu-ne de mentorul revistelor de avangarda,

25 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Doi studenti români in italia

Era prin anul 1920. Un grup de studenti ne-amimbarcat pe vaporul România", pentru o cd15.to-rie de studii in Italia. Aveam conducdtor pe pro-fesorul Ramiro Ortiz, seful catedrei de limba siliteratura italiana. de la Universitatea din Bucu-resti. Desi vaporul parasise portul la miezul noptii,ociatä urcati pe bord, am fdcut primele cunostinte.Nici unul n-aveam somn. Scrutam intunericul si pri-yearn farul ingrijorat din cauza mdrii agitate.

Printre noi erau doi tineri mult deosebiti de cei-lalti. Unul, roscovan, slab, cu ochii cercetatori,un temperament dinarnic : Lucretiu Pdträscanu.

53

www.dacoromanica.ro

Celalalt, brun, de aceeasi statura un tinar medi-tativ si tacut : George Calinescu.

Nu stiu de ce ma simteam atras de firea des-chisa, combativa, gata in orice moment sa ia viatain piept, a lui Lucretiu Patrascanu. Din primelezile s-a facut cunoscut in mijlocul grupului ca unsocialist fervent. De multe ori 11 gäseam stind devorba cu grupuri de marinari, docheri sau chiar cuvagabonzi plecati fara nici o tinta in lumea larga.

In escalele de la Istambul, Pireu si Catania seamesteca in multdmea muncitoare din port. La ple-carea vaporului, intotdeauna citiva muncitori ve-neau sa-1 salute de pe tarm. Ultima escala a fostNeapole. Odata instalati, am inceput vizitarea mu-zeelor. Am colindat orasul Pompei, am trecut prin.Sorento si am ajuns la Amalfi. De acolo, am luatvaporul pentru insula Capri. La fosta locuinta alui Maxim Gorki, studentul roscovan ne-a vorbitaprins, aproape o ora, despre anii de emigratie aimarelui scriitor rus. Era o zi frumoasa, cu revar-sari de lumina peste arcade, cu sloiuri de piatra,cu suisuri in sari pina sub virful umbrit de pini,de unde admiram salba de statiuni balneare, caniste panere cu flori risipite de-a lungul golfului.

Dupa-amiaza aveam liber. Se formau grupurimici pentru vizitarea orasului. George Calinescucotrobaia prin anticariate, de unde venea searabine dispus, cu cite o carte pretioasa sub brat.Atunci ne declama din operele lui Horatiu, strafe

54

www.dacoromanica.ro

din Dante si Carducci. Isi coplesea auditoriul princunostintele de literaturd universald, vorbea curentmai multe limbi si se dovedea un mare iubitor alpergamentelor vechi.

Celdlalt, tindrul revolutionar, dispArea dintre noisi se intorcea noaptea tirziu. Cind auzeam sub fe-restre Internationala, stiam cd Lucretiu PAtrAscanua intrat in hotel.

Lucrurile s-au petrecut aidoma la Roma si intoate orasele din Italia. La Florenta insä, aveau locin fiecare noapte ciocniri violente intre comunistisi fascist. In ultima noapte, n-am mai auzit Inter-nationala sub balcoanele hotelului. In zori, colegulnostru de cAlAtorie s-a intors obosit si cu hainelerupte. AIAturi de comunisti italieni, luase parte launa din inevitabilele ciocniri.

La Venetia, seara, am traversat marele canalstrdjuit de palate din marmurd si aur. Era o noapteinundatä de lumini. Gondolele se legAnau pe apelelinistite, iar gondolierii, cu basmale colorate la git,cintau nemuritoarele cantonete. DeodatA, din gru-pul nostru s-a auzit vocea unei studente :

Ce viatä frumoasd !Atit a trebuit ! Lucretiu Paträscanu, revoltat,

ne-a apostrofat.Da ! Voi admirati peisajul venetian si cinte-

cele gondolierilor. Dar nu stiti in ce incdperi muce-gAite trAiesc acesti oameni. Ce mizerie se ascundein spatele acestei muzici de operetA.

55

www.dacoromanica.ro

Ajunsi la debarcaderul San Marco, am coborlt ta-cuti.... Lucretiu Patrascanu nu se linistise Inca.Atunci George Calinescu, cu un gest de prieteniesi int,elegere, 1-a luat de brat si s-au Indepartat amIn-doi pe o stradela, de-a lungul lagunelor...

28 septembrie 1969

www.dacoromanica.ro

Victor Ion Popo

S-au implinit 75 de ani de la nasterea autoruluicomediei Mwcata din fereastrd", reprezentatä petoate scenele teatrelor din tarà, urrnatä cu acela§isucces de Take, Ianke 0 Cadir". Doud spectacolecare s-au impus definitiv in repertoriul permanental teatrului românesc, subliniate deopotrivä cu elo-gioase cronici.

Demult ne-am intilnit inainte de a ne cu-noaste in paginile publicatiei literare Revistanoastrti" a Liceului Unirea" din Focsani. Sub pseu-donimul G. A. Hamza, debuteaza cu versuri, tra-duceri, iar eu, cu incercdri rimate.

57

www.dacoromanica.ro

Cind am fondat Vesta la" (Rimnicu-Sdrat, 19151916), 1-am avut al5turi tot timpul cu scrisul I cusfatul, aducindu-mi colaborärile altor tineri scri-itori ieeni, bucurindu-se intotdeauna de izbindaefemerd a unei reviste studentesti.

In primul r5zboi mondial, ne-am reintilnit intr-unspital din Oradea. Un teanc de manuscrise impr5s-tiate printre medicamente, iar sub perne citeva ca-iete cu planuri i cu subiecte de piese. In starea fe-bri1ã in care se afla, imi citea din manuscrise re-venind mereu sub obsesia unui vis drag, asupra lu-crArii Ciuta". Eroina era intruchiparea unei stu-dente din Cluj, un temperament bizar, pentru carein 1919, s-a intors in crawl primei dragoste, dupdcum mi s-a destAinuit.

Aici a avut dezamdgiri, dar din aceastä epoc5, cufulger5ri de poezie si de iubire, pe lingd un ciclude piese pentru copii, jucate la teatrul local, a scris,in nopti de insomnie i torturat de o dragoste enig-maticd, Ciuta", care a fost mai tirziu reprezentatãsub directoratul poetului Victor Eftimiu, pe scenaTeatrului National din Bucuresti.

De-atunci, de cite ori 11 revedeam, mic de staturd,palid i plapind, cu ochii pe jumdtate Inchii, par&fascinati de o lumina läuntricd, imi 'Area o figura:de lut ars, opera unui iscusit mester olar din nor-dul Sucevei.

Ucenicia de scriitor faCut-o in climatul Vietiirorndnegi", iar aceea de teatru, la Conservatorul demuzica i dramaturgie din Iasi.

58

si-a

www.dacoromanica.ro

De pe front s-a intors un vajnic acuzator al raz-boiului. Dar zilele topite in plumb §i foc au plod-mädit romanul Floare de otel", precum si o cule-gere de pove§ti A fost °data un ridzboi".

Pe lingd un bogat ciclu de piese de teatru, inparte necunoscute marelui public ca Acord fami-lial", publicatä in Viata ramaneasca.", Viltoarea",Razbunarea sufleurului", scenete pentru teatrul sa-tesc si muncitoresc, ne-a ldsat romanele Velerim0 Veler Doarnne", Sfirleazei cu fofeazei", o lucrarerealistä de un fin umor, si viata romantatà a avia-torului Aurel Vlaicu, sub titlul Maistorapil Aurel"..

Intotdeauna infrigurat de elanuri, cu glasul blindsi sufletul cald, cu credintele nealterate de vicisitu-dinile vietii, a rAmas sincer §i uman, deschis ca ocarte de pret dintr-o bibliotecd publicd.

Actor, poet, grafician si sculptor la inceput, dra-maturg, prozator, profesor si pedagog, regizor siscenograf, cronicar clasic §i. conferentiar, Victor IonPopa s-a rdspindit in peisajul culturii române§ti cao dulce mireasmä a cimpului inflorit din preajmasatului natal Calmatui, din inima Moldovei.

30 august 1970

www.dacoromanica.ro

In jurul unui reportaj senzational

Muntii Neamtului deveniserà in primul patrar alsecolului nostru birlogul haiducului Pantelimon,care faspindise groaza in toatà regiunea dintre Su-ceava si Roman, ivindu-se, ca din p5mint, pe laeascruci de drumuri si jefuind pe trecAtorii bogati.0 teamd generald cuprinsese populatia oraselor, iarin jurul omului din pàdure se teseau zvonuri alar-mante, legate de rApiri si tilhärii la drumul mare.PinA la folclor nu era decit un pas.

Pe drumeagul din pcidure, 1 Cind bursucii ies lainure, 1 lnarrnat, Pantelimon 1 Oprege cite-un fae-ton, / Pe boier in chingi il stringe 1 ci-1 umple cuflori de singe."

61

www.dacoromanica.ro

Prin locurile bätute de fiara codrilor" cumii spuneau tirgovetii lui Pantelimon nici tipeniede om. Doar poterele poposeau aici, scotocind va-ggunile si tufisurile pind sus, in piscurile cele maiinalte.

$i, in aceste zile de teroare, o stire senzationaldapäru in ziarul Dimineata" : Scriitorul N. D. Co-cea pleadi in piidurile Neamtului sti se intilneascdcu Pantelimon". Ca o explozie, vestea a cutremuratcapitala : subiect gras pentru lumea cafenelelor deatunci, pentru ziaristi si mai ales pentru saloanelemondene, dornice de senzatii tari.

Revistele umoristice contineau cele mai fantezistestiri insotite de caricaturi reprezentind pe neinfri-catul reporter in diferite ipostaze. Dar cind, intr-unarticol senzational a apdrut pe intlia pagind aziarului Dirnineata" : ,,N. D. Cocea a plecat in eau-tarea lui Pantelimon, fiind condus la garai de prie-teni si confrati".

Dupà citeva zile, reportajele apareau cu regula-ritate, tinindu-ne la curent cu sosirea in Tirgu-Neamt, intilnirea din padure, masa pe un tapsanverde si interviurile de rigoare.

Cum era si firesc, materialul publicat inspira pegazetarii bucuresteni, iar anecdotele si epigramelefaceau ocolul marelui oras.

Transcriem : N. D. Cocea s-a intilnit cu Pante-limon in pAdurile Neamtului". ,,La o nzasd intreei / L-a-ntrebat iobagul gliei : 1 Ce en-eti voi incodrii mei I Cind aveti... codrii Vldsiei? I"

62

www.dacoromanica.ro

In zilele acelea fierbinti, cu o lume agitatä pindla paroxism, mai circula si o versiune lansatd deadversarii impetuosului gazetar : cd N. D. Coceanici gind sal patrundà in ascunzisul temeraruluihaiduc. Chipurile, s-ar fi oprit in Tirgu-Neamt siFálticeni, invitat in citeva case ospitaliere. Acolopetrecerile se tineau lant, cu pästrävi copti in coajdde brad, cu cocosi de munte umpluti cu ciuperci sialte delicatesuri, ca alivenci, pläcinte poale-n briusi fabulosi cozonaci moldovenesti, stropiti din belsugcu vinuri de Cotnari si Panciu.

Tirziu, dupd ce se terminau zaiafeturile, simpati-cul reporter se reträgea in iatacul cu miros de le-vänticd, scriindu-si in linistea noptii, inchipuiteleperipetii din Muntii Neamtului.

Nici pind astäzi nu stim care a fost adevArul, darinclindm pentru... amindou6. !

19 aprilie 1970

www.dacoromanica.ro

Trandafirul galben

Era la inceputul lunii august 1916. Zile fierbinti,prevestitoare ale cataclismului, se abdtuserd pestecontinentul european. Tara noastrd rdmdsese un os-troy luminos al pdcii in mijlocul atitor tdri intratein rdzboiul mondial. Interventii si presiuni de pre-tutindeni ii amenintau neutralitatea.

Pajura cu cloud capete, dezldntuitoarea acestui in-cendiu continental, teroriza lumea cu tendinta desuprematie, cotropitoare de neamuri si de pdmin-turi strdine.

Se astepta in fiecare moment decretul de mobi-lizare aldturi de Rusia si Franta, cind am primit

65

www.dacoromanica.ro

ordinul de concentrare la Focsani, unde in 24 de oretrebuia sa fim prezenti.

Multi dintre noi, voluntari, cu trese de sublo-cotenent puse pe umar de citeva saptamini, ne-amintilnit in crawl de la Milcov, intesat de armata.

Aici, in dogoarea soarelui de vara, ne abateam indupa-amieze in gradina din centru, in racoarea pla-tanilor umbrosi, unde cinta o fanfara militara.

Acolo, o tingra doamna desprinsa pared din pa-gini balzaciene, cu ochii calzi de vise si trupul destatuie antica, s-a ivit tulburatoare in peisajul pro-vincial.

Am urmarit-o pina la casa cu trepte de marmorasi jaluzele la ferestrele in arcade ; dar n-am stiutcine este pina in seara cind garnizoana organizao seara la care hid parte si frumoasa necunoscuta.

Era scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu peatunci colaboratoare la revista ieseana Viata ro-maneasca", autoarea romanului Concert din muziceide Bach" un mozaic al clasei burgheze, mon-dena, snoba si degenerata. Cum in sald circulau cu-rieri cu carti ilustrate adresate persoanelor din bal,mi-am permis sa trimit fermecatoarei literate ur-matorul catren :

Cum v-ain vtizut pe sub platani,Superbei ca o elegie,A$ vrea sei fiu, doconnti, in FocfaniMobilizat pentru vecie.

66

www.dacoromanica.ro

La care dupd ce s-a interesat cine este cutezdtorulversurilor, mi-a scris pe o ilustrath, stanta viorie :

Citim galantul madrigal,Surprinztitor in fantezie :Desi ai chipul blind si pal,Rama cazon in poezie.

Printr-un alt catren am rdspuns oarecum flatata acest sarcastic vers implied si o atentie :

Desi cazon in poezie,Atita farmec mei imbie ;La cam ta cu jaluzeleAm sta cu totii sentinele.

Comandantul garnizoanei ne-a prezentat distinseiscriitoare, care a invitat pe citiva dintre noi a douazi la dna.

De atunci in fiecare seard vizitam casa unde sefdcea muzicd, iar amfitrioana citea pasaje din seri-sorile Donei Bianca Porporata cdtre Don Juan, intimp ce sotul un magistrat superior deveneaanost si pedant.

Cu toate acestea, ne simteam bine cind ordinul demobilizare ne desträma clipele de visare, urmindsd pleedm la unitätile unde eram repartizati.

In gara Focsani, doamnele din oras, printre caresi ineintatoarea noasträ amfitrioand, aduceau panerecu flori, oferindu-le militarilor grdbiti sà plece innecunoscut.

67

www.dacoromanica.ro

Cind mi-a venit rindul am primit din partea ei untrandafir galben si o carte cu autograful :

Strdlucirea din petale...Parcuri de lumini in cale,lar in ceasuri de furtunil,Gindul ?lieu, o pazd bun&

Dupd doi ani de rdzboi, cind m-am intors acasà,trandafirul galben, presat in cartea primith, se ofi-lise, dar lumina de odinioard a petalelor sthruiainsistent in amintirile din garnizoana Focsani.

...Acum citeva luni, cu poeta Sanda Movild, sotiaprietenului meu Felix Aderca, amintindu-ne de Hor-tensia Papadat-Bengescu, cu o duioasà admiratiene-a istorisit eã prietena ei, dispdrutai, in ultimii anin-a mai iesit din casä si n-a mai primit pe nici uncunoscut.

Dintr-o cochetdrie rafinatä de femeie, marea ro-mancierd nu mai vroia sà-i vadd nimeni frumosulchip de altadatd, despre care aduceau aminte foto-grafiile din revistele literare.

20 septembrie 1970

www.dacoromanica.ro

Cum I-am cunoscutpe Cincinat Pavelescu

Nu-mi amintesc in ce an a fost. Eram elev, cindprofesorul de limba romând, Dumitru Mazilu, a in-trat in clasd cu un vraf din revista Flaciira" ca sdne citeascd din poeziile unui poet din pArtile lo-cului. Pentru a doua zi organizase o sezdtoare lite-rail la care lua parte Cincinat Pavelescu.

Profesorul, la sfirsitul lectiei, ne-a conturat incuvinte elogioase medalionul poetului. Tindr, destaturd mijlocie, purtind monoclu, pAldrie cu boruriman si lavalierd, de obicei albd. Semne distincte :o vervd indracità si spirituald.

Chiar in ziva aceea, de-abia am iesit din scoald,si 1-am reperat pe stradd. Cum eram curiosi 1-am

69

www.dacoromanica.ro

urmärit pin5 in grädina publica unde a rupt untrandafir dintr-un strat si 1-a dat reverentios uneiprofesoare. Noud ne era fried sä nu-1 fi zdrit grd-dinarul, dar acesta culese un buchet de crizantemesi-1 oferi distinsului... infractor.

Atunci ne-am dat seama ce inseamnd ssa fii poet !In seara sezãtorii, toti elevii erau indesati la ga-

lerie, locul de onoare al tineretului studios. De acoloam ascultat pe trubadurul serenadelor recitind ver-suri galante frumoaselor doamne, ca la urmd, s'aimprovizeze madrigale si epigrame publicului foc-Onean.

De-atunci a trecut mult timp. De cite ori veneain oras, cgutam s5-1 intilnesc, solicitindu-i colabora-rea la revista locald Vestala", dar intotdeauna sesustrdgea cu argumente serioase. Pleca in stralind-tate, desi aflam din presä cd-si face vilegiatura laSinaia...

Totusi, ne-a acordat colaborarea, in ajunul pri-mului rdzboi mondial, cind eram mobilizat la gar-nizoana din Focsani ; iar el era in trecere, oprindu-seo zi la romanciera Hortensia Papadat-Bengescu,unde seara 1-am intilnit la incitAtoarea amfitrioand.

Mai tirziu, dupä terminarea räzboiului, cind aminfiintat cenaclul Zona culturalii (BuzduFocsaniRimnicu-Sdrat), Cincinat fa'rà ezitäri mi-a datconcursul de cite ori il solicitam.

Imi amintesc de o sezgoare la Focsani, cind aconferentiat Camil Petrescu si a citit versuri Per-pessicius. Dupd spectacol, reintors de la o vie dinapropierea orasului, pina la sosirea trenului ne-am

70

www.dacoromanica.ro

retras intr-un local de noapte, situat in subsolulunui restaurant. Acolo era muzica si dans. Pentrunoi un climat de destindere dupd cele trei sezätoriale Zonei culturale.

Cincinat Pavelescu, vgdit impresionat de aceastdambiantà placutk scrie catrenul :

In toate-orwle, seili pline.Fi o primire triumfalei ;Dar ne simtim, cum e mai bineAici... sub zona culturala ! !

In urmä, de multe ori, il intilneam pe trubadurulnostru trist si dezamkgit. Nici un partid nu-1 adu-cea ca magistrat in Capitald unde-1 asteptau con-fratii, cenaclurile si revistele literare. Cu toateinsistentele fAcute la fiecare schimbare de guvern,i se refuzau petitiile cite odath scrise in versuri.Poetul nu se incadra politiceste ; el rdmäsese cre-dincios numai muzelor.

In ultimul timp, Cincinat Pavelescu, transferat laBrasov, se imbolngveste si firul vietii i se rupe peneasteptate. Era in iarna anului 1934.

In ziva inmormintdrii, la cimitirul Bellu, un con-frate ii inchink" urmätoarele versuri triste ca unepitaf :

Maestre !Ai suferit, caci ai doritPrintre confrati ca sa. traiefti,Azi visul tau s-a implinit :Ai fost adus la Bucuregi !

28 octombrie 1972

www.dacoromanica.ro

Tudor Mcgatescu

Ziarele ne-au adus vestea cernità. Autorul come-diei Titanic-vals" a pArdsit pentru totdeauna masade scris. A lucrat pind in ultimele zile, colaborindsdptdminal la Conternporanul" cu aforisme. Umorulrisipit in teatru, prozà, satird §i versuri a incetatodatà cu el. Fruntile spectatorilor, descretite §i in-veselite de-a lungul a zeci de ani, intiia oara: s-auintristat in fata numelui in chenar negru.

I§i ducea boala gravd de mult timp, cu un stoi-cism rar. Niciodatä nu s-a plins de noptile de in-somnie, impdrtind acela§i zimbet prietenilor.

L-am cunoscut demult, cu decenil in urm5. Dareine nu 1-a cunoscut pe Tudor Mu§atescu ! Cine nu

73

www.dacoromanica.ro

s-a infruptat din umorul raspindit prin redactiilerevistelor §i ziarelor, prin cabinetele directoriale aleteatrelor, la mesele cu confratii, actori si prieteni,care sfir§eau dincolo de revarsatul zorilor ! N-amsä uit intilnirile de la periferille ora§ului, cu PuiuIancovescu §"i Petre atefanescu Goanga. Intr-o clipa,toate mesele din jurul nostru erau ocupate. Lini§teincordata. Apoi glasul lui, §i imediat explozia deveselie.

Culegator de aplauze la scena deschisa, teatrullui Sosesc desearci", Pantalora", ...Escu", Vi-sul unei nopti de iarnd" era jucat cu succesespontane, inepuizabile §i sigure.

Tudor Milatescu a cunoscut succese §i peste ho-tare, operele lui fiind in mare parte traduse in multelimbi, jucate pe multe scene straine. Coboritor dinMuntii Muscelului, §i-a lubit orasul natal si peisajulde basm de la Rucar, unde si-a trait, In scris, si inamintiri, ultima vara. Acolo prietenii §i cunoscutii1-au inconjurat cu aceeasi dragoste cu care el ii pH-mea pe toti.

Zabranicul care filfiie pe frontonul Teatrului Na-tional aduce pretutindeni o boare de tristete, in-greunind sufletele cu povara amintirilor.

15 noiernbrie 1970

www.dacoromanica.ro

La centenarul naverii lui Petrwu

In pictura universala, pictorul Gheorghe Petra§cufamine un singular. Afard de prima perioada, ca-racterizata de palide influente grigoresciene §i re-miniscente din mae§trii francezi corespunzindstudiilor de la Academia Julien din Paris tindrulartist abordeaza cromatica tonurilor roseate, inchise,peisajele nocturne cu lund §i locuri misterioase,compozitiile biblice §i aspectele cenu§ii din tara Ni-lului, creind un univers personal, o insula exoticacum alta nu mai existd, oricit ar cauta cronicarii deastdzi sa-1 apropie de marii confratl contemporanilul.

75

www.dacoromanica.ro

Fascinat de ademenitoarele viziuni ale unor fru-museti nebanuite, am coborit i eu, de multe on, peaceasta insulà frematatoare intr-o lumina stelard,unde florile nu se vestejesc niciodata, privelitileprind contururi fantastice, marea straluceste intr-opuzderie de nestemate, iar personajele se desprinddin forme ireale, contopindu-se cu natura din jur.Acolo, traiesti ceasuri de miracol i te afunzi inlumini de vis.

Cind parasesti aceastd feerie de culoare si lumina,unde asculti parca o orchestra divina, intelegi caPetrascu a fost un mare creator de viata.

Pictorul a fest si in viata particulard un singular.A evitat intotdeauna lumea zgomotoasa, cafeneleleatit de frecventate de boema capitalei ; ii puteai in-tilni doer din intimplare intr-o sala de expozitie,pe litoral.

Eram la Venetia intr-un grup de turisti in drumspre Posturmia. De data aceasta, pidtorutl care seodihnea intr-un fotoliu, a ramas mult timp de vorbdcu noi.

La plecare, 1-am insotit pina aproape de Piata SanMarco. Era o noapte fantomatica, crescutã pared dinsonetul eminescian. Un gondolier fredona o canto-neta napolitand. Maestrul s-a oprit sa asculte me-lodia cu rezonante bizare intre zidurile mucezite,dar ale caror lampadare erau aprinse la porticuri.Apoi, ramas bun de la noi, s-a urcat ingondola.

76

www.dacoromanica.ro

0 vedenie din alte veacuri rn-a infiorat o clipd.Pictorul, in noaptea de fantasme, pärea un doge des-prins dintr-o veche stampd venetiang.

Un doge care reinvie o cetate demult apusä !

17 decembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Un publicist militant:Barbu Läzäreanu

Presa noastrà aminteste prin diverse articole deaniversarea a 90 de ani de la nasterea celui mai pa-sionat istoriograf i publicist militant din miscareanoastra muncitoreascd. Odatä cu aceste evocdri depretuire, in vitrinele librAriilor a apgrut curind unvolum cuprinzind ca intr-un scrin de demult, o partedin lucfarile glosatorului trecutului nostru literar,Bar bu Láztireanu.

Carturar erudit, mai bine de o jumatate de veaca scuturat colbul de pe manuscrise, reviste si cArtiultate scotind la iveald, uneori, pagini inedite, deAtha" Eminescu, Vasile Alecsandri, B. P Hasdeu,Caragiale si alte personalitati consacrate.

79

www.dacoromanica.ro

Intr-o puzderie de glose räspindite prin ziareleAdeveirul", Dimineata", Rorriânia muncitoare" §iViitorul socialist", ca sä enumdr numai citeva pu-blicatii, Barbu Lazdreanu se ocupase cu ddruire deindreptarul lirnbii române.

Volumul intitulat, Cu privire la..." ca si ciclurilede articole, glose si insemnari apdrute de-a lungulanilor rn-au impresionat si prin gestul ldudabil alprietenului George Bdiculescu originar din Rim-nicu-Sárat, care, cu mult sirg si dragoste de con-frate, a strins laolaltä operele acestui istoric literar.

Imi arnintesc sint multi ani de atunci cum,prin George Bgiculescu, 1-am cunoscut pe BarbuLazareanu. Avea trup de schimnic si suflet de mu-cenic si ma uimea prin sensibilitatea, generozitateasi simplitatea din scrisul lui cotidian in presa destinga.

Márturisesc emotia care rn-a cuprins cind amstrins mina expulzatului din targ, socotit de autori-tati instigator al revoltelor din 1907. In timpul cita durat surghiunul, a actionat in miscarea socialistà,colaborind la reviste de mare tiraj si zabovind invastele biblioteci ale Parisului.

In 1912, pribeagul exilat revenea in tara, luptindpe toate baricadele, tinind cursuri de istorie socia-lista la Universitatea muncitoreascA, participind laintruniri si greve, totdeauna iluminat de marile spe-rante in victoria finalä.

La 23 august 1944, cind ceasul biruintei a sunat,Barbu Läzäreanu s-a bucurat cu tot poporul sub fla-murile de purpurd si in imnul Internationalei. Ca

80

www.dacoromanica.ro

membru titular activ al Academiei Române din 1948,ca director general al bibliotecii ei, pretutindeniBarbu Lazdreanu contribuie cu aceeasi rivna si pa-siune la idealul socialist. Din ianuarie 1957 nu maipoate fi vAzut trecind pe sub castanii din parculAcademiei. A incetat din viatà intr-o zi de iarnAaspr5 si. geroasA, lasind in urma un nume curat sigeneros, cu care ne putem mindri.

21 octombrie 1971

www.dacoromanica.ro

Cum a bärbierit actorul G. Ciprianpe impdratul Franz Joseph

Nu-mi amintesc in ce imprejurare am cunoscutpe actorul G. Ciprian, dar pared il vdd a§ezindu-sedeseori la masa noastra, in restaurantul din pasa-jul Comedia, unde ne stringeam cu Mircea Steal-neseu, Puiu Iancovescu, Mortun §i multi alti chefliicu palmares bogat.

Era eel mai nestgvilit consumator de bduturi fine§i cel mai placut povestitor de anecdote din lu-rn ea teatrelor.

In timpul rAzbolului (1916-1918) ne-am intilnitla Berbeci in spatele frontului unde impreundcu el §i cu alti actori §i scriitori mobilizati, orga-nizam in fiecare simbatä seara §ezgtori artistice, pe

83

www.dacoromanica.ro

atunci singurul ostrov de muzical si teatru, la careparticipau militari din bivuacurile cele mai inde-partate.

La Berbeci se afla renumita fabrica de coniacNaville. Sotia proprietarului o belgiana pe citde frumoasa pe atit de voluminoasà, asista intot-deauna la spectacolele noastre, oferindu-ne la urmásuculente ospaturi.

Prietenul Ciprian prin declaratii i duete plinede haz intrase in gratiile voluptoasei amfitri-oane, asa ca sticlele de coniac Naville, cadeau casrapnelele pe front. Actorului, indragostit mai multde coniac decit de patroana, camarazii i-au adresatcatrene, ca urmatorul :

Ciprian filozofeazei :Ce ar fi, in loc de sland,Cum e ea voluminoaseiSei se schimbe in budanei?

Dupa incheierea armistitiului, ne-am imprastiatpe la caminele noastre ca, trecind numai citeva luni,o parte dintre noi sa fim rechemati pe la unitatiledin Transilvania.

Deci ma gaseam in Clujul pavoazat de sarbatoare.Era mult asteptata revederea dupa un mileniu, cindse revdrsau pretutindeni bucuriile unei dreptatiistorice.

In iuresul entuziasmului in redactia unui ziarlocal (la care colaboram), rn-am imprietenit cu poe-tul Emil Isac, care ne-a captivat cu o stralucitä

84

www.dacoromanica.ro

cultur5 clasicd si contemporan5, declamind din poetiifavoriti Hölderlin si Rainer Maria Rilke cum si dinHeine si Ady Endre.

La intilnirile noastre prin cafenelele Clujului, sealátura si G. Ciprian, sosit intr-un turneu cu Apusde soare.

Särbätorind pe baritonul Jean Atanasiu, care ob-tinuse un rdsunätor succes intr-un concert de ariisi duete, ne-am adunat la popota ofiterilor insta-lath in casele unui grof. Nu lipsea dintre noi EmilIsac, cint5retii români din Cluj, Const. Pavel siI. Brdtianu, incintätoarea primadon5 Pinter Boske,de la opereta maghiard, si G. Ciprian insotit de co-legii Vasile Toneanu q Ion Manu. De asemeneatindrul grof, un intelectual cu studii la Budapestasi Viena, era nelipsit la petrecerile noastre.

A fost o seard de cintece si poezie, cu un coloritvesel si tineresc, la indltimea savurosului vin Tokay.

In holul popotei, trona pe un inalt soclu de mar-mut* impunAtorul si semetul bust in ghips al im-paratului Franz Joseph, cu favoritii involti care dä-dea atita maiestate monarhului.

Deodatà Ciprian dupd mai multe sticle dedelicioasd ambrozie dispare pentru citeva clipe,ca s5 se intoared din baie, cu ustensilele de careavea nevoie in curind.

Urcat pe un scaun, autorul de mai tirziu al co-mediei Capul de rtitoi, indesat ca un buldog, sdpu-neste linistit favoritii impdratului si cu un briciincepu tacticos sà-1 bdrbiereascd", pind cind toatàpodoaba c5zu la picioarele soclului.

85

www.dacoromanica.ro

In acest moment solemn, usa se deschise larg sicomandantul unitätii noastre apgru in prag, insotitde gentilul amfitrion.

Va las, stimati cititori, ad va inchipuiti ilariantascenA, hazul comandantului si al tinkului grof sicum arata imparatul... fdrä favoriti.

5 aprilie 1971

www.dacoromanica.ro

Urmaqul lui Homer

Dupd o escald neprevAzutd in portul Famagustadin insula Cipru, vaporul Dacia" a acostat la Port-Said. Vizitam intlia oard acest port vestit pentrutraficul de mdrfuri si c5l5tori din Orientul Mijlociu.

Intirziasem pe drumuri de ape, asa cd pierdusemlegatura cu trenul de Cairo punctul final al cAld-toriei mele. Dar am fost bucuros s'a" rAmin pinddupd-amiaza, alegind o cAlduzd pentru un tur deorizont in fabulosul oras, asezat intr-o privelistepanoramica la gurile Canalului de Suez.

Chiar de la debarcader se desfdsurau in evantaicochetele piete cu insiruiri de firme atractive, cafe-

87

www.dacoromanica.ro

nelele cu perdele si umbrele, animate de lume cos-mopolita, aftatä in trecere 9pre indepärtatele Indii.

In dimineata aceea, cu cerul boltit in faianta al-basträ, am strabdtut bulevardele lungi si intinsede-a lungul tármului, am zAbovit prin gradinileexotice, prin moscheele trufase, cu minunatele mi-narete, prin muzeele cu vestigii de pe timpul fana-riotilor. Mai tirziu, ne-am asezat la o cafenea um-britä de platani, unde se servea cafeaua cea maiaromatà si se fuma din narghilele de ceramicdpersanA.

Acolo, aproape de noi, mi-a atras atentia un arabintre doud virste, tälmAcind celor nevoiasi, nestiu-tori de carte, dorurile in versuri.

Era vorba de un beduin-poet care, dupd o viatdde nomad, ademenit de o egipteancd frumoasä, ca instampele vechi, s-a stabilit aici pentru totdeauna.Tinjea dupd poezia caravanelor de cdmile din pus-tiurile asiatice.

L-am invitat la masa noasträ. Poliglot si autodi-dact, st5pinind mai multe dialecte arabe si persane,beduinul, care ajunsese pe vremuri pind in taraSoarelui-liAsare, simtea o voluptate in a, istorisi inlimba francezd momente din peregrindrile din tre-cut, amintiri, balade si scene eroice.

Ne povesti cum parte din aceste scrisori le versi-fica pentru ca vraja strofelor sd fie mai convingd-toare ; iar multe dintre aceste rdvase rimate, pusepe muzicä, circulau in popor. Astfel era cunoscut

88

www.dacoromanica.ro

cintecul unei tinere parasite de iubitul plecat sa nuse mai intoarca.

Aceeasi lund lumineazei pe mare,Aceleasi vapoare yin i dispar in. zare,.i tot zina de azi nu mai e ca cea de ieri,Desi freamiita aceleasi alei de palmieri..5.i aceleasi pfiseiri fac cuiburi sub streasina noastrilAtit pustiu se intinde in. noaptea albastreiDe cind ti-ai imbracat frumosul burnuzsS'i mi-a reimai numai cuvintul ADIO sei-mi sune in

auz."

Nedumerit de ce nu le semneaza pentru a le pu-blica in revistele literare ale tarn, beduinul, departede toate aceste vanitati, raspunse :

Nimic nu-mi apartine. Dramele pe care le ascultin fiecare zi la aceasta masa a confesiunilor sint aleatitor necunoscuti oropsiti si ingenunchiati. Citafantezie, cita maiestrie si cit lirism izbucnesc dindurerile lor, de multe ori ma simt neputincios sale astern pe hirtie.

Citeodata le ascult ca un strain, desi sint poeziilemele, dar dorurile sint ale altora. Niciodata nu rn-amgindit sa le string intr-o carte."

Plecind spre gara, doream sa aflu adresa poetu-lui, intelept ca un proverb arab. Dar calauza meanu-i cunostea nici macar numele.

19 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Cu trei scriitori la Focsani

In urmä cu aproape jumAtate de veac, am fdcutun popas literar in crawl moldovenesc de pe Milcov.Camil Petrescu, Perpessicius §i Cincinat Pavelescusustineau un program alcatuit dintr-o conferintä §ilecturi poetice.

Autorul romanului Patul lui Procust" a vorbitin sala teatrului, (pe atunci de curind construit)despre munca intelectualà.

Era un subiect inedit §i surprinz'ator pentru vre-murile acelea, intrucit aldtura pe intelectuali, mun-citorilor din uzine §i lucrätorilor de pe ogoare.

La aparitia scriitorului pe scend un tinär pia"-pind §i sfios, fArd calitdti oratorice §i fard tinutd

91

www.dacoromanica.ro

impundtoare s-a produs o oarecare dezamAgirein public. 0 clipd numai. In cuvintele topite din me-tale pretioase, vizionarul a prefatat revista careurma s'a" apard : Munca intelectuald". Aid, la Foc-sani, ca si la Rimnicu-Sdrat, Camil Petrescu, a trasatintlia card in linii mari, rostul si misiunea acesteipublicatii, cu atit rAsunet in lumea intelectualg, apoicunoscutul critic literar Perpessicius, a citit versuridin volumul Scut si targil".

Florile de pe cirnpie le cosesc mitralierecu sucurile scurse spalii reinile mortale.

De eroi ceizuti in tine.' ca si simple efemereCe adorm de veci pe-o floare, ingropindu-se-n

petale."

Majoritatea poeziilor scrise in ecouri de mitraliere,a impresionat publicul, aflat in apropierea fron-tului, care nu uitase barajul de foc de la Märdsesti.

Greu i-a fost poetului Cincinat Pavelescu sä des-trame aceastà atmosferd ingbuOtoare, cu cintece dedragoste. A izbutit totusi. La urmà a fost rugat sdciteascd citeva epigrame, inseninind cupola teatru-lui. Reproduc din cele inedite :

.Z4 vrea sd cint intr-un versetOrapl vostru, dar regret...Ce ar putea sti ma inspireCa sei ii trec la... nemurire ?(

92

www.dacoromanica.ro

FreamAt de aplauze si proteste. Cineva din sald,mi se pare cã un profesor, se ridica si ceru voie säintre intr-un dialog epigramatic :

Bardului rimnicean

De esti din Rimnicu-SdratPe tori ne prinde o mirare...In epigramd, Cincinat,Noi nu gdsim... un pic de sare".

In fine, publicul s-a ràzbunat". Dupd torentulde aplauze poetul rAspunde :

Persoanei din sa1 5 care In-a epigrarnat" :

De multe ori, viata-i o drama",5'i compatimirea-mi mare ;Cum, si aid, in epigramd,Ai vrea sti tai... blocuri de sare?"

Efectul a fost magistral. 0 doamnd din stal aruncdrnaestrului un trandafir.

Surprins de acest gest, ridical floarea si impovi-zeazd :

Desi-s pornit pe ofensivd,Necunoscuta mea din stal,0 nimei, cit de corosivd,Tu o prefaci in madrigal."

93

www.dacoromanica.ro

trubadurul serenadelor, adreseaz5 orawlui unultim catren :

Focsani, vestit ora§ duios,Din vremea chiari lui Cuza-VodaCunosc trecutu-ti glorios

dator o oda !"

Publicul in picioare, satisfäcut, ovationeazd pe ceitrei scriitori. Camil Petrescu stringe mina fduraruluide epigrame, §optindu-i Mare vrajitor, e§ti, dar§i mare cotcar".

Peste o orä in trei ma§ini urcam colinele la Odo-be§ti.

Tirziu ne-am intors pe acela§i drum....Pe coline se aprindeau focuri, se auzeau chiote,cintecele Mutarilor, nelipsiti toamnei....Deodatä, s-a auzit o melodioasá voce de te-

nor, departe undeva... intr-o vie :

Iti mai aduci aminte, Doam,nZi?Era tirziu 0 era toarrna..."

28 decembrie 1969

.51 iti rdmin

:

§i

www.dacoromanica.ro

Poveste de iarnä

In seara aceasta imi amintesc de Olo, un laponcu trAsáturi mongoloide 0 fata botitä, cu miinileca de pApu0. Se prip4ise in Rimnicu-Sdrat in urmäcu 6 decenii, venit cu un circ instalat pentru maimulte luni. Intotdeauna il zdream la intrarea incirc, impartind spectatorilor programele cu surprize0 numere senzationale". Noi, copiii, il inconjuramcu dragoste, caci nu o data ne-a lgsat sä intram ingrupuri, fard nici o plata.. Pin& intr-o zi, cind circul0-a strins cortul in cdrute masive §i ne-a pärdsit.

Olo a rämas. Pentru intiia oarg, de cind fAceaparte din personalul circului, n-a mai urmat obi--nuitul itinerar, spre bucuria noasträ, care ne-am

95

www.dacoromanica.ro

imprietenit cu acest rAtAcitor din pustiurile degheatA.

Se spunea cd o dragoste 1-a vrAjit pe acest cu-treierator de orase si zAri care a ajuns sd-si 'inte-meieze pe meleagurile noastre un cAmin. Incepusesa.-si cistige existenta din comisioane, asteptind prinfata cafenelelor. La inceputul primului rAzboi amplecat pe la unitAtile unde eram repartizati. Cindne-am intors, nu 1-am mai gdsit. Cu timpul, 1-amuitat.

Ce intimplare neprevAzutd ! In vara anului 1933,fiind intr-o cAlAtorie prin tArile nordice si traver-sind Golful Finic pe la Tallin, rn-am oprit citevazile la Helsinki. Acolo, in tara cu o mie de lacuri,la agentia de voiaj, un ghid lapon rn-a invitat labiroul de informatii. Era Olo. M-a recunoscut, ara-tindu-mi o bucurie pe care o intrezgream in privirisi in cuvintele de bund primire. M-a sfAtuit sä mainscriu la caravana cu scriitori, actori si turisti, carepornea a doua zi sä viziteze Laponia timp de 8 zile,asigurindu-mA cd el ne va fi calduza.

Caravana mai avea misiunea, in cele trei luni cittinea vara, sä organizeze reuniuni artistice. MAatrAgea tinutul polar, cu roci si. arbusti pipernicitisi, mai ales, peisajul dezolant al nordului.

Din trenul cu vagoane de dormit si restaurante,acelai si acelasi decor cu pAduri de conifere, de la-curi albastre, pe malurile cdrora fuseserd ridicatehoteluri elegante si cabane turistice. ...Si cu cit Ina-

96

www.dacoromanica.ro

intam spre cercul arctic, noptile dispAreau, soarelerAminind tot timpul pe cer.

Laponia se desfasura in fata noasträ cu farmeculplin de legende al unui tinut fdra. sfirsit. In cloudorase trenul s-a oprit mai mult, dind rdgaz societätiiscriitorilor finlandezi sä organizeze reuniuni dis-tractive, la care luau parte laponi veniti cu säniitrase de reni, bucurosi desfacA marfa de arti-zanat, lucratä in noptile lungi de iarnd. Un criticliterar ne-a vorbit despre scriitorul Alexis Kiviun Sadoveanu finic mare prozator, al Carui ro-man Cei 7 frati", a fost tradus in majoritatealimbilor europene. Un poet suedez a citit din lite-ratura scandinavä, citiva actori au declamat versuri,iar un tinär lapon a cintat balade i cintece de dra-goste, din care Olo mi-a tradus citeva versuri :

Hai iutii mei reni, hai dragii mei reni,Purtati-mi sania, acolo, departe...Vazduhul vintura puzderie de ierni.Nurnai o noapte de ea ne desparteLa casa din birne pititei in troieniLumini de foc ard ; de urs polarM-a§teaptal inbita cu bratul de licheni,Aceea0, cu sufletul tandru i stelar".

La intoarcerea din acest tinut al miracolului alb,Olo ardtat dorinta de a reveni in România. S-atinut de cuvint. Cu primul grup de turisti finlan-dezi, care s-a oprit citeva zile in Bucuresti, in drum

97

sä-§i

$i-n bldni

§i-a

www.dacoromanica.ro

spre Orient, Olo ne-a vizitat la redactia ziarelorAdevárul" §i Dimineata", care i-a propus un postla biroul nostru de turism.

A fost si in Rimnicu-Sarat, la cimitirul de pe deal,la mormintul iubitei, dar s-a intors in aceeasi zica s'a insoteasca grupul mai departe.

9 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Cezar Petrescu

In multe Vitralii revin cu lämuriri referitoare lapregatirea antologiei literare Cartea semicenteuct-rului Romeiniei june" intrueit, ca pre§edinte al aces-tei societati, aveam misiunea sa obtin colaborari dela scriitori §i oameni de §tiinta. Fiind obligat sal maadresez personal sau prin corespondenta pentru in-tocmirea acestui volum comemorativ, am cunoscutpe frunta§ii scrisului românesc de acum 50 de ani.

Printre colaboratorii care ne-au acordat buna-vointa a fost §i prozatorul Cezar Petrescu, remareatin cronicile timpului ca pamfletar la revista Facla"a lui N. D. Cocea.

99

www.dacoromanica.ro

Era inainte de primul rAzboi mondial. Cezar Pe-trescu se prezenta ca un tinár robust, de staturdpotrivitA, cam rotofei, fArd plete, fard lavalieràfarà acea tinutà vestimentard de mai tirziu, ce-IarAta drept un rgsfAtat al muzelor. 1mi dAdea maimult impresia unui om bine hrAnit i departe de afi un viator.

Dar prima impresie rn-a inselat. Incepuram a nevedea mai des in Bucuresti prin redactiile cotidie-nelor la care colabora permanent, in cafeneauaCapsa aici fiind locul de intilnire al tuturor seri-itorilor, chiar si al celor veniti din provincie.

Cind rAmineam intre patru ochi, descopeream inacest bon viveur pe visätorul care de multe ori seretrdgea cu lunile undeva, la o mAnAstire din nordulMoldovei sau, in ultimul timp, la vila lui de laBusteni, astAzi casä memorialä.

Acolo isi scria romanele, acea frescg socialdpolitica" dintre cele cloud rAzboaie. De cronica lite-rarA se ocupa din ce in ce mai rar i in treacAt. Au-torul romanului Intunecare isi dadea bine seama càmunca de ziarist ani de-a rindul ii foiletoniza" ear-tile, transformindu-le mai mult in reportaje. Intr-adevAr, scriitorul fecund socotit romancier al se-colului al XX-lea se indepArta treptat de o anumeproza (Scrisorile unui räze, Drumul cu plopi), apro-piindu-se de literatura cu rezonante balzaciene.

Nu numai viata de ziarist contribuia la foileto-nizarea" romanelor, ci i traiul somptuos, costisitor,plini de aventuri, nopti pierdute prin cluburi, cujocuri de noroc, de unde-si culegea cu spirit fin de

100

si

si

www.dacoromanica.ro

observator acele prim-planuri din lumea interlopàcu trisori, excroci i afaceristi, scosi pared dinsmircurile politicii de odinioard si din lumea rata-tilor i imbuibatilor epocii. Toate acestea au fostredate cu neintrecutd mäiestrie in Ca lea Victoriei",Greta Garbo", Miss Romdnia", Cornoara regeluiDromichet" i Aterul negru".

Las la o parte amintirile personale, din tarddin straindtate, dar as clori s'a" ar'at amabilitatea cucare te primea indiferent cine erai ascultindpäsurile i neajunsurile fiecAruia, ca in urmd sàdea la lumina tiparului toate nedreptätile de peacele vremuri.

In romancierul Cezar Petrescu, tineretul studios,artistii i cei oropsiti ggseau un sprijin, cad nimeni

batut la Lisa färä ca acesta sä ii deschidä,cu inima luminath de patriotism si de un caldumanism.

4 aprilie 1970

si

nu i-a

www.dacoromanica.ro

Ion Marin Sadoveanu

Autorul romanului Sfir$it de veac in Bucuregi"si fecundul critic literar Perpessicius au fost oas-petii orasului nostru intr-o yard cind pridvoareleardeau in ruguri de trandafiri si pergolele erau re-fugiul romancierilor.

Ion Marin Sadoveanu, aläturi de scriitorul firav,mult incercat in rdzboi, care sub zdri de foc scriseseScut 0, target" aträgea atentia trecatorilor prin izbi-torul contrast.

Era dupd anul 1920, cind infiintasem Cenaclulcultural cu scriitori din Bucuresti si Iasi, alcätuindprograrne de conferinte si lecturi literare cu su-biecte atragAtoare si variate.

103

www.dacoromanica.ro

Ciclul de sezätori a fost deschis de academicianulVictor Eftimiu, care, desi trial-, isi cucerise faimacu spectacolele Iwir'te target-rite" §i Cocoqul ne-gru".

Intr-una din duminicile urmätoare, a venit si rindullui Ion Marin Sadoveanu, care a vorbit despre tea-trul românesc. Elocvent si metaforic, captivind pu-blicul prin istorisirea unor anecdote din viata ac-torilor, acesta a adus o notd noud, distractivd, inorasul nostru monoton de odinioard.

Aparitia pe scena teatrului a confratelui Perpes-sicius, care a citit din poemele volumului Scut 0targii" i-a induiosat pe cei prezenti.

Ca de obicei, dupd sezdtoare, ne retrAgeam in casacu castani in poart5 de pe strada Amurgului, deunde nu lipseau poetii locali Matei Elian si VictorDimitriu.

Era firesc ca in urbea bardului Cincinat Pave-lescu, sa se improvizeze numeroase catrene, dintrecare amintesc aici unul adresat lui Ion Marin Sado-veanu, autorul unui volum de versuri :

Poetii slabi precum se ftieSint numerosi in poezie ;Dar dintre ei, tu pari tin as

e normal... efti cel mai gras".

Intre acesti doi scriitori era o mare deosebire.Perpessicius era omul bibliotecilor si al caminului,si, in decursul anilor de trudd, a dat la ivealdmonumentala editie Eminescu.

104

www.dacoromanica.ro

Ion Marin Sadoveanu, epicurean, vesnic indrd-gostit, trecind usor peste deceptiile aventurilor ga-lante ii nimicea pe toti cu eruditia fabuloasd. Firede boem, frecventa localurile de noapte si, mai pre-sus de toate, era un pasionat cdldtor, care strdbAtuseEuropa de mai multe ori, culegind materialul ne-cesar scrisului.

Am rämas prieteni, scriitorul colaborind in fiecareyard cu interesante conferinte, aldturi de Camil Pe-trescu, Tudor Vianu, Oscar Walter Cisek si altii.

Parcd-1 vdd, dupd o curd drasticd de sldbire, cuo siluetd supra' si pldcuta, elegant, purtind monoclu,si trecind ca un modern Don Juan prin viata artisti-lor si a oamenilor de litere : deschizind intotdeaunaspectacolele experimentale de la Teatrul National,dovedindu-si eruditia in ciclul de prelegeri despreteatru.

Dar, intr-o dimineatd a anului 1964, romancierulrafinat, conferentiarul apreciat de marele public afost gdsit mort la masa de lucru din casa lui de peBulevardul N. Bdlcescu, cu tocul in mind, in fataunui manuscris abia inceput. Cdzuse pe vastul cimpal literaturii, ca soldatul pe cimpul de luptd.

28 iunie 1970

www.dacoromanica.ro

Al. Popescu-Negurä

Cartea cu coperti gri care inchide in paginile eiopera poetica a vechiului meu prieten Al. Popescu-Negura, imi deschide portile unui trecut ce frea-mata de amintiri, vise si planuri indraznete, scu-turate toate in anii de furtund ai primului razboimondial, cind ne-am regasit pe acelasi front de eli-berare a patriei.

Ecoul tdcerii", aparut in Editura Minerva, incare sint selectionate versurile din mai multe vo-lume editate de-a lungul unei jumatati de secol, imiaminteste de colegul de scoala care, pina dincoacede vremea adolescentei, a locuit pe o ulita strimtasi saracacioasa din centrul urbei noastre. Nu o data

107

www.dacoromanica.ro

zgboveam in fata caselor ridicate din chirpici, fAra"curte sit soare, nerdbdaor ciocalnind la o poartä dà-rApanatà, pind cind un copilandru aparea voios sigata de joacä pe malul apei, de unde ne intorceampe inserate cu hainele pline de scaieti, dar cu bu-chete aprinse de flori de cimp.

Mai tirziu in ultimii ani de gimnaziu neretrggeam pe o bancd din gràdina publica, totdea-una animati de un dialog indelungat despre o re-vista literard, ori despre o carte noud ivita in vitri-nele libräriilor.

Dupa povirnisul atitor ani care ne-au despärtit,caut astäzi sd deslusesc chipul de elev firav, cupärul negru, dat pe spate, cu ochii stralucind inlumina unui vers, cu vocea blajind si caldd, purtindaceeasi uniform6 desprinsä parcá dintr-un tablou deOctav Bancilà.

Imi amintesc de poeziile pe care mi le citea inmiez de noapte la lumina unui felinar de pe stradadosnica, toate patrunse de lirism si melancolie, casi viata pe care o trdia in odaia scunda, cu peretiumezi de igrasie, fdrà nici o sperantà de evadare.

Asa cum am aflat din fisa sa bibliograficd, ince-puturile au fost grele, poetul cutreierind tarain cdutarea piinii zilnice, ca lucrdtor la C.F.R.,pind s-a stabilit la Arad, unde desfasoard o activi-tate culturalä, conducind reviste si tiparind cArti,legind totodatà prietenii cu scriitorii nostri, fiindales presedinte al filialei locale a Uniunii Scriitori-lor Români.

108

www.dacoromanica.ro

Cu mindrie de fost coleg desprind citeva rinduridin prefata volumului apartinind lui Victor Eftimiu :Prietenul Al. Popescu-Negurd-Neguricd, asa cum iispunea Minulescu, poetul cu care am participat lamai bine de treizeci de sezAtori literare, isi adund,in sfirsit, intr-o carte, rodul creatiei de peste patrudecenii".

Din filele cArtii afläm de asemenea ca poetulrirnnicean nu si-a uitat orasul natal, pe care 1-a cin-tat deseori in versuri. Dar cerintele vietii 1-au tinutdeparte de noi, invgluindu-1 in tAcerea depArtdrii.

2 iulie 1972

www.dacoromanica.ro

A plecat un prieten

De curind, in peisajul sumbru si de nepatrunsal misterelor s-a afundat un vechi prieten din zi-lele cind copacul incarcat de vise fremata la adie-rile capricioase ale tineretii.

Prietenul plecat dincolo de zarile lumii mi-a fostelev pe cind suplineam o catedra la liceul din Rim-nicu-Sarat. Era in clasa a VIII-a, iar eu, Inca launiversitate. Ne despart.eau doar citiva ani. Deaceea, prietenia noastra s-a infiripat chiar intre ca-tedra si banca, atunci cind liceanul de statura mij-locie, cu chipul oval, iluminat de un interior bogatin ginduri, mi-a citit, intr-o seat% driflorita de prima-vara, primele poeme. Florile-metafore din versurile

111

www.dacoromanica.ro

lui se intreceau cu florile de cire§ care pRrun-deau pe fereastra clasei noastre. Poemele le-am pu-blicat in presa rimniceand de atunci.

In toamnd, dupd ce §i-a luat bacalaureatul §i s-acdsätorit cu o colegä cu pgr auriu ca §i dragostealor timpurie, au plecat la Bucure§ti sä urmezeamindoi Facultatea de filologie.

Si acolo, cum ii pldcea cartea, tin drul studentrimnicean a intrat supraveghetor la Biblioteca Aca-demiei Române, unde prin mune& a ajuns directorstimat §i iubit de toti colegii de breaslä.

Multi ani a fost §i redactor §ef al Adevtiruluiliterar si artistic", aldturi de Alexandru Sahia §iBarbu LazAreanu, colaboratori permanenti la revistade pe strada Sarindar, pe care o conducea. Si toatàviata a profesat un umanism integru.

Cind 11 intilneam, fie la Academie, cu ocazia vreu-nei conferinte, fie pe stradd sau in orawl natal,fiul invätiltorului de pe Valea Rimnicului nu vorbeaniciodatä despre planurile sau despre artile luitip5rite. Abia din publicatiile timpului aflam citeceva despre roadele activiatii sale literare.

Ultima data cind I-am vdzut ie§ise la pensie,dar I se crease un post de consilier pe linga biblio-teck intrucit institutia nu se putea lipsi de vastasa culturd de bibliofil §i istoric literar. M-a in-timpinat cu aceea§i dragoste de prieten, interesin-du-se de destinul orawlui nostru, unde, din cauzaunei boli grave, nu mai fusese demult. Si cit demult dorea sa revadd locul copildriei ! M-a condusin parcul Academiei, pe sub platani semeti, pe unde

112

www.dacoromanica.ro

zilnic trecea grabit si ingindurat, cu servieta plindde rnanuscrise. Se gindea sd-si stringd in volum oparte din truda sa rdspindita pe o jumdtate de se-col. Parea obosit si intrezdream o paloare pe fatachinuita de insomnie, iar zimbetul de altddatd dis-pdruse. Numai argintul anilor, aspru, ii mai stra-lucea in par.

Nu banuiam ca va fi ultima noastra revedere.Astazi, cind aceasta flacara s-a stins, inchei rin-durile de fata, un omagiu pentru scriitorul si car-turarul George Bdieulescu, care ne-a ldsat studiipretioase de istorie literara. Un cm care n-a fostde prisos in republica noastra !

17 septembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Nicolae Bälcescu in viziunea plastic?'"

Imaginea glorificatà a nelinistitului patriot de la1848, a inspirat nu numai pe revolutionarii pictoricontemporani lui.

0 galerie de portrete il reprezintà pe infläcdratullupthtor pentru libertate in diferite ipostaze dinscurta sa viatä, Incepind cu tablourile de Negulicisi Rosenthal, acesta din urind pictindu-I in timpulexilului de la Paris. Pictorul Gh. Tattarescu Il in-fatiseazd pe marele revolutionar trist si suferind.

Dupd 1945, Eugen Ispir, entuziasmat de romanulUn om intre oameni" al lui Camil Petrescu, o lu-minoasd frescd a istoriei neamului, il reprezintd peNicolae Walcescu pe tgrmul mediteranean de la Pa-

115

www.dacoromanica.ro

lermo, istovit de dorul de tard, in preajma sfirsi-tului tragic. Portretul ii inf dtiseazd pe nefericitulexilat scrutind marea, in asteptarea coräbiei care

aducd vesti de la prieteni, sperind sd mai vaddo data pavilionul patriei.

In arta plasticA romaneascd, doud portrete intre-gesc statura unei vieti care se confundä cu aspira-tiile nationale. Doi mesteri iscusiti sculptorulGh. Anghel i pictorul Lucian Grigorescu, amindoiartisti ai poporului ating culmi de arta infatisin-du-1 pe marele tribun de la 1848 cu ochii infldcd-rati, luminind o epoca de främintgri, lupte i eroism.

In bronzul lui Anghel capodoperd a plasticiiromânesti Nicolae Bälcescu apare ca un vizionar,plin de elan, si dirzenie, un deschizator de dru-muri nestrabatute pina la el. Imi amintesc cum lavernisajul expozitiei in care se prezenta lucrareasa, un alt sculptor, Vasiliu Falti, coleg cu Anghella Paris, era revoltat din pricina cä bronzul fusesedosit intr-un ungher intunecat. Anghel, de fatA, tà-cut si calm ca intotdeauna, ii linisteste prietenul :

Nu-i nimic, draga Falti, BAlcescu lumineazdde oriunde ar fi.

Cam in acelasi timp, Lucian Grigorescu, dupdmulte ceasuri de meditatii i studii, incepe portre-tul lui Nicolae Balcescu ; renuntà insd de citeva orisa-1 continue, abia dupd multe reveniri, cu trecereamai multor ani, reusind sa desprindà din trecutul

116

sA-i

www.dacoromanica.ro

istoric figura ginditoare i inteleaptä a marelui re-

volutionar.

i, intr-adevär, din opera lui apare marele 1361-

cescu, cel care intruchipeazd fresca revolutiei pa-

§optiste.

27 aprilie 1973

www.dacoromanica.ro

Nostalgia unui meloman

Cu prilejul festivitätii centenarului Romdnieijune" ma intilneam in fiecare zi cu subtilul tradu-cdtor Franyo Zoltan, un indragostit de lirica roma-neasca. Colindind capitala Austriei, ne opream, ade-seori, la cele mai mari libearii de pe Kartnerstrasse§i Graben. Intentia noastrà era, nu numai cunoa--terea noutätilor editoriale, ci mai ales admirareaeditiilor bibliofile realizate aid la cel mai inalt ni-vel artistic §i tipografic 0 ilustrate intr-un mod citse poate de atràgdtor.

Nu mica mi-a fost mirarea cind, intr-una dinaceste librarii, am gasit Antologia poeziei roma-negi", tälmkità de prietenul meu Franyo Zoltan,

119

www.dacoromanica.ro

reunind intre copertile ei cele mai bune creatii aleui Eminescu, Arghezi, Blaga, Zaharia Stancu, Eu-

gen Jebeleanu, Nichita Stdnescu, Marin Sorescuetc. Dacd realizarea graficd este ireprosabila, n-amputut sa nu-mi ascund nedumerirea fata de tirajulfoarte redus in care a apärut nurnai 2 000 deexemplare. Explicindu-i prietenului meu ca in taranoastra opera lui Goethe, Lenau, Heine sau RainerMaria Rilke se tipareste in tiraje de masa, acestarn-a facut sä inteleg Ca', in cel mai scurt timp,scriitorii romani vor fi tradusi in patria valsuluiin tiraje corespunzatoare.

In lungile peregrindri prin metropola austriacaam constatat, nu fard o unda de tristete, disparitiateatrelor de opereth. In anii studentlei mele, Vienase recornanda, prin excelenta, ca un oras al opere-tei, unde se puneau in scena capodopere ale genu-

un Inc aparte al stagiunii ocupindu-1 Strauss,Offenbach, Kalmann i Lehar. In acei ani, am ad-rr irat jocul si arta interpretativa a celebrilor cintä-reti Hubert Marischa, Betty Fischer si Hans Moser.Au fost desfiintate celebrul Theater an der Wien

Karltheater, in prezent spectacolele de operetäalternind cu cele de opera numai la Volksoper depe Wahringerstrasse i, foarte rar, la Raimundhea-ter, unde au loc, de regula, reprezentatii de come-dii muzicale. La Opera Mare de pe Ring au accesnumai melomanii bogati, deoarece costul unui biletla parter se ridica la impresionanta suma de 250

cind ne amintim ca, in urmd cu citeva de-cenii, cu o surna infima ascultam pe renumitii te-

120

lui,

si

si-lingi. i

www.dacoromanica.ro

nori Leo Slezak, Traian Grozävescu si AlfredPiccaver, pe baritonii Hans Duhan, Bohneu si JeanAtanasiu, precum si pe celebra cintärealA de colo-ratur5. Lehna Kurz.

Un alt loc de intilnire pentru artisti, scriitori siziaristi il reprezentau cafenele de pe Ring. In zi-lele acestea, impreund cu compozitorul FilaretBarbu, care face parte din delegatia noasträ, cafost membru al Romemiei june" am cdutat vechileoafenele Toidl si Arkaden, untie aninescu si-a scrisstrdlucitele poeme pentru Junimea" §i revista Fa-milia" din Oradea. Oafeneaua Tokil, unde, inainte cu100 de ani, s-au pus bazele sociefalii noastre, adispdrut, iar Arkaden s-a transformat intr-un barde zi, sub firma Votiv, dupá numele catedralei dinapropiere. A r5mas, in schimb, strada iluminatäfeeric, circulatd intens atit ziva cit si noaptea.

Cuprins de nostalgia vremurilor romantice apuse,n-am mai &sit zimbetul, voiosia in cintecul de al-tklatà al marii metropole din Europa Centralà. Re-vad oare Viena prin optica virstel mele de astäzi ?

19 decembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Pictorul de pe Valea Rimnicului

In limpezimea unei dimineti de yard urcam co-linele de la Räducesti, de unde priveam spre Va-lea Rimnicului un tumult de ape care, dupä citevazile de furtunA, despica livezile coborind nävalnicspre oras.

Acolo pe un dimb sub un pilc de meripictorul nostru", cum i se spunea in satele mar-ginase maestrului *tefan Popescu, asezat in fataunui sevalet, prindea pe pinza" movul cu reflexealbästrii al zärilor dinspre Runca si Bisoca.

Am fost placut surprins, reintilnind pe romanti-cul indragostit de pitorescul tinutului dintre podul

123

www.dacoromanica.ro

de fier si indepärtatele izvoare ascunse in desimeabrazilor de la Plesi si Martinu.

Nu ne mai vAzusem din Italia, unde ma aflamintr-un grup de excursionisti, in timp ce pictorul,cu cutia de culori sub brat, cutreiera orasele, ispi-tit de demonul artei.

Se oprise citeva zile la Venetia, la intoarcerea dela Cap Ferrat, din sudul Frantei. Pe marea cu scli-piri de mozaic 1-am cunoscut, la bordul unui vaporcare facea cursa intre Lido si cetatea lagunelor.Auzise glasul patriei dui:A citeva luni de absentädin tara.

De la inceput ne-a captivat cu firea deschisä siamabilitatea de a ne fi tot timpul o calauza pre-tioasa prin muzeele cu vestitele tablouri din Re-nastere si la comorile de la Palatul Dogilor.

Ina lt si slab, cu paldria cu boruri mari, cu ocravatà infoiatã ce dadea o distinctie de boem aces-tui artist cu chip de beduin, aflase printre noi peLucretiu P5trAscanu, pe atunci student in anul Ila Universitate, dar cunoscut in tard prin atitudi-nea sa protcstatara. Se cunoscuserd in casele luiDobrogeanu-Gherea, unde Stefan Popescu era apre-ciat de pe timpul cind era secretarul cercului so-cialist de pe lingá clubul muncitoresc din Bucu-resti, unde participa la conferinte si colabora laziarele Lumea Nomi" si Munca" cu desene sigravuri desprinse din viata social& a timpului.

Revenind in tarà, 11 intilneam deseori in sdlilede expozitie, unde publicul admira tablourile dinMaroc, din Italia si, mai cu searnd, peisajele de la

124

www.dacoromanica.ro

noi, de pe Valea Rimnicului. Multe din peisajelede la Raducesti au figurat si in expozitiile de pestehotare.

De mai multe ori, impreund cu prietenul nostrucomun Adrian Maniu, I-am vizitat in atelierul dinstrada Dionisie, unde, pe linga lucrarile de arta,ne arata corespondenta sa cu mari personalitati ar-tistice din Franta. Cind 1-am vazut la Raducesti,unde i§i avea atelierul de lucru, era revoltat im-potriva comitetului de initiativa din Rimnicu-Sä-rat, care incredintase sarcina executarii bustuluipoetului Al. Vlahutä, sculptorului minor OscarSphaete. Cu toate acestea, trimisese un tablou salse vinda pentru märirea fondului, dar si o scrisoarein care isi fdcea cunoscute opiniile.

Imi amintesc de ultima vizita facutd la Raducesticu scriitorii Ion Marin Sadoveanu, Perpessicius,Victor Ion Popa si cu invatatorul Andrei din loca-litate, prieten cu artistul. Era o desfatare pentrutoti sd privim peisajele de pe Valea Rimnicului side la Poiana Marului.

Cum in curtea atelierului se afla si o cramd, pro-prietatea sotiei, pictorul ne-a adus cofere de vinde Raducesti. Pe cind coferele se goleau mereu,vizitatorii se intreceau in vorbe de duh si epigrameadresate amfitrionului :

Cind bei nectarul din ulcioare,Aid in crama de sub cer,Ne intnebiim tori, cu mirare,Esti pictor, ori esti pivnicer ?

125

www.dacoromanica.ro

*Cind am intrat pe-aceastei poartei,Sei bern in cramti... este c/ar :In vinuri torni atita Gra',Pe cind pictura e... Cotnar !

Astazi, in pragul aniversdrii unui centenar dela na§terea pictorului, de ce nu ne-am stringe cl-tiva dintre prieteni §i admiratori sa refacem acelinterior de la Rdduce§ti pentru o casä memoria-la ? Am cinsti cum se cuvine pe cel mai indrägos-tit pictor al \rail Rimnicului, dar, in acela§i timp,ne-am cinsti ,i pe noi, pastrind cultul personali-taitilor artistice care au pus in valoare frumusetilepitore§ti ale meleagurilor noastre.

5 aprilie 1972

www.dacoromanica.ro

Din nou la Weimar

Dupd o noapte de binefacatoare odihna in lini§-titul ora§ al florilor, Erfurt de pe Elba, intr-o di-mineata de iulie cu strafunduri albastre, ne-amcontinuat calatoria spre Weimar. Au trecut multiani de cind colindam aceste drumuri ale clasicis-mului german. Nu pot uita zilele petrecute la Wei-mar §i Dresda, impreund cu eruditul critic de artaAlexandru Busuioceanu, cu care am plecat intr-ocaravana de turisti de toate nationalitatile. La ex-plicatiile profesorului roman toti se stringeau injurul lui, ghizii tdceau ; iar oamenii de arta cau-tau sa-1 cunoasca, cerindu-i colaborarea la revis-tele de specialitate. Astazi, ca §i atunci, pe vre-

127

www.dacoromanica.ro

mea studentiei, ma cuprind ace1easi emotii siaceeasi nerabdare de a ajunge cit mai grabnic incetatea de suavA lumina a marilor poeti din seco-lul al XVIII-lea.

Si e firesc sa vibram de emotie cind patrundempe strdzile inguste dintre gradinile luxuriante sicasele in stil gotic, cu bolti si ogive, cu porticurisprijinite pe colonade de marmurà si sculpturi deinspiratie mitologica.

Dupd ce vizitam vila luxoasa a compozitoruluiLiszt, unde aflam o gravura a Iasilor de pe vremeacind marele muzician a vizitat Moldova, räminincluimit de mäiestria tarafului Barbu Lautaru, ne in-drept5m spre casele memoriale Goethe si Schiller_

Pasim pe aceleasi dale de piatra pe care alta-data, cei doi titani ai literaturii germane isi faceauplimbarile zilnice. De multe ori mergeau sa asistela spectacolele Teatrului National sau coborau laAuerbach, la un pocal cu vin de Rin, unde discu-tau pind la inchiderea localului, pentru ca in searaurmatoare discutiile sa inceapa iar, mai cu seamdin legatur5 cu colaborarea la revista literarra, filo-zofica si istorica Die Horen", care apdrea la Wei-mar sub conducerea lui Schiller.

In fata portalului cu placa comemorativd pati-natä de vreme, ezitAm o clipà. Intram ca intr-untemplu in casa-muzeu unde Goethe a trait ceimai rodnici ani, desAvirsind opere si terminind

dupa o jumatate de veac Faust", pe care1-a inceput la Auerbachus Keller din Leipzig, pe

128

www.dacoromanica.ro

care o vizitasem cu citeva zile mai inainte admi-rind statuile lui Mefisto de la intrare.

Sintem invitati mai intii sa vizionam un filmin româneste cu episoade din viata poetului, apoi inmuzeul cu saloane somptuoase, cu tapiterii si mobildde epoch, cu tablouri si vitrine pline de manuscrisesi relicve din timpul calatoriei in Italia. Goethe,pasionat colectionar de arta', a strins in timpul vie-tii peste 25 000 de obiecte de valoare artistica. Inaceste elegante incaperi, amfitrionul isi primea oas-petii, renumiti poeti, precum Henrich Heine, ro-mancieri, filozofi, arheologi si pictori, activitateasa transformind ducatul de Saxa in cel mai ves-tit centru de cultura, stiinta si arta. Dar aparta-mentul unde se retragea poetul pentru a gasi li-niste de gindire si scris se rezuma la un birou micsi un dormitor cu un fotoliu si cu un pat simplu,unde s-a stins in anul 1832.

Dupd vizitarea casei memoriale Schiller, undepoetul a scris cele mai multe balade si pieseleMaria Stuart", Fecioara din Orleans", Mireasadin Medina" i Wilhelm Tell", am parasit orasulavind senzatia cd am parcurs o epoca aureolatä deacesti doi zei, nu numai ai literaturii clasice, cisi a2 umanitatii.

24 septembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Seri de odinioard

tntr-o vreme, in serile lungi de lama' invitarricitiva pictori prieteni la cind. Seri le acelea nu levoi uita niciodatd. IatA-1 pe maestrul Steriadi, me-loman si om de lume, intrind vesel si povestinddin pragul usii prima anecdotà auzith chiar in zivaaceea la Academie sau la un colt de stradd. Masivsi greoi, dezbrAcindu-si paltonul cu poalcle pinil lapAmint, descolkind de la git salul de citiva me-tri, se aseza in capul mesei, fredonind o arie sauschitind pe blocul pe care il purta la sine un prie-ten vecin de masA.

In stinga sa era Lucian Grigorescu, prietenul rds-fAtat, gata oricind sa intretind cu amintiri si glume

131

www.dacoromanica.ro

o societate intreagil ; la dreapta, maestrul N. Da-rascu, care fuma vesnic din pipd un tutun pre-parat dintr-o combinatie orientald de tabac, cu di-verse plante si cu smochine.

Cind venea Camil Ressu, discutiile deveneau pa-sionante ; Ressu era simpatizant comunist de pevremea cind isi fäcea studiile la Paris, luind partela intrunirile si manifestärile greviste din capitalaFrantei. Avea o incredere neclintitä in victoria so-cialismului. Era prin anii 1940-44.

Sculptorul Gheorghe Anghel, tikut si ginditorträise peste 15 ani la Paris, ca lucrAtor in atelie-rele confratilor francezi ; era intransigent in dialo-guri, ca si in arta lui de o puritate si simplitateimpresionantà.

Cel mai tinär dintre ei, Corneliu Baba, venise decurind de la Iasi, unde isi fAcuse studiile cu N. To-nitza si se afirmase de pe bAncile facultâtii ca unreal si autentic talent. Corneliu Baba depasise din-tru inceput pe multi colegi care se incilciserd inpictura abstractà ; primise o catedra universitarà sifusese numit membru corespondent al AcademieiRomâne. Tindrul artist nu a dezamagit nici pe cro-nicarii de arta, nici marele public. Portretele scri-itorilor Mihail Sadoveanu si Tudor Arghezi, figuramagistrala a artistei Lucia Sturdza Bulandra, ima-ginea aureolatd de glorie a maestrului Enescu, toate

132

www.dacoromanica.ro

sint opere care pot figura in orice pinacoteca. Ex-pozitiile lui Corneliu Baba, in tarile socialiste, inmarile capitale ale Europei, precum si in cele depeste ocean ramin un elocvent mesaj romanesc dearta, de pace si umanism socialist.

Gindindu-ma la el, ca la atitia altii, astazi, maimult ca oricind, in noptile tirzii de iarnd ma afundin trecutul incarcat de amintiri si umbre, de uncleam aprins sfielnicele lumini din cartea de fatä.

13 aprilie 1973

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Centenarul Rometniei june" . 5Poetul de la miezul noptii 9

Un prieten devotat al literaturii romane 13Tablourile lui Victor Eftimiu . 17Un sorbonist roman la Viena . 21

Tudor Vianu .... 25Epilogul unui libret de opereta 29Un savant buzoian la Paris . 33Poetul vizionar 37Barbu Fundoianu 41Ion Vinea 45Un mentor al revistelor de avangarda 49Doi studenti romani In Italia . 53Victor Ion Popa . . .. 57In jurul unui reportaj senzational 61Trandafirul galben 65Cum 1-am cunoscut pe Cincinat

Pavelescu 69. . . ...135

.

.

.

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

Tudor Musatescu 73La centenarul nasterii lui Petrascu . 75

Un publicist militant Barbu Lazáreanu 79Cum a barbierit actorul G. Ciprian

pe ImpAratul Franz Joseph . 83

Urmasul lui Homer 87Cu trei scriitori la Focsani 91

Poveste de iarnA 95Cezar Petrescu 99Ion Marin Sadoveanu 103Al. Popescu-Negurà 107

A plecat un prieten 111

Nicolae BAlcescu In viziunea plastica . 115Nostalgia unui meloman 119Pictorul de pe Valea RImnicului 123

Din nou la Weimar 127Seri de odinioar5 131

Redactor: SERBAN VELESCUTehooredactor: EMANOIL COBZALAU

Coll de tipar 8,3 Ttraj 1000+60 Apdrat 1973Lutrare apdruld in regia autoralui

Tiparul executat sub comanda.nr. 1 1289 la

Intreprinderea. Paligraficl13 Decembrie 1918",

Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97Bucuresti

Republica Socialistl Ron-13114

,

;

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

-

Lei 10

EDITURA LITERA

r1,-111:1 arm

www.dacoromanica.ro