Ocrotirea-sanatatii.docx

7/23/2019 Ocrotirea-sanatatii.docx

http://slidepdf.com/reader/full/ocrotirea-sanatatiidocx 1/11

Introducere

Pornind de la convingerea că viaţa şi sănătatea omului sunt cea mai mare valoare care

există, iar starea de sănătate bună a populaţiei este o condiţie esenţială pentru asigurarea

progresului economic şi social, preocuparea privind sănătatea publică a devenit o prioritate de bază şi permanentă în politica statului nostru.

Eforturile îndreptate spre menţinerea sănătăţii omului nu sunt considerate de către noi

drept cheltuieli, ci o investiţie sigură în dezvoltarea umană ce va genera efecte vizibile în viitor.

Sîntem însă conştienţi că pentru a obţine eficienţă maximă, aceste investiţii nu se pot limita

doar la sectorul medical propriu!zis.

"onştientizăm de asemenea şi faptul că numai creşterea economică stabilă în toate

ramurile economiei naţionale este precondiţia obligatorie a realizării politicii sociale beneficeameliorării sănătăţii. # sănătate mai bună a populaţiei va permite dezvoltarea durabilă a

economiei naţionale şi, respectiv, va spori calitatea vieţii tuturor concetăţenilor noştri.

$meliorarea şi fortificarea sănătăţii populaţiei pot fi realizate doar prin intermediul unei

colaborări intersectoriale, bine planificate prin realizarea parteneriatului dintre Stat, societatea

civilă, comunitate şi fiecare cetăţean. $ceasta înseamnă că toate structurile, a căror activitate are

impact direct sau indirect asupra sănătăţii populaţiei, urmează să îşi asume responsabilităţi clar

formulate, în scopul asigurării eficienţei maxime a eforturilor intersectoriale depuse în comun pentru sănătate mai bună.

Scopul cercetării: Scoaterea în eviden ăț i cercetarea evolutia cheltuielilor privindș

ocrotirea sanatatii

%ealizarea acestui scop a condi ionat la stabilirea următoarelorț obicetive:

&nsu irea practica a cuno tin elor ob inute la disciplina finan ele publice'ș ș ț ț ț

$cumularea deprinderilor de cerecetări tiin ifice în materie'ș ț

Studirea i analiza modului de repartizare eficientă a resurselor financiare'ș

Obiectul studiului: (a baza lucrarii ca obiect al studiului avem cheltuielile privind ocrotirea

sanata ii pe o perioada de ) ani, *++!*+-.ț

Baza informational îl constituie analiza Evolu ia bugetului public na ional pe anii *++!*+-, înț ț

aspectul clasifica iei func ionale. $u fost analizate datele statistice referitoare la indicatoriiț ț

economici ai %epublicii oldova oferite de inisterul /inan elor, deasemenea datele despreț

cheltuielile privind ocrotirea sănătă ii plasate pe siteul oficial al inisterului Sănătă ii.ț ț

3



Capitolul I Cheltuielie privind ocrotirea sănătă ii i importan a lorț ș ț

0ri1a faţă de sănătatea populaţiei reprezintă un obiectiv de o importanţă primordială în

politica oricărui stat, deoarece sănătatea constituie valoarea cea mai de preţ şi componenta

indispensabilă a dezvoltării şi prosperării sociale. Politica 2aţională de Sănătate se impune ca o

prioritate în cadrul eforturilor pe care le depune 0uvernul şi societatea civilă în vederea

fortificării continue a sănătăţii populaţiei şi redresării situaţiei economico!sociale din ţară.

#rganizaţia ondială a Sănătăţii defineşte sănătatea drept o 3stare de bine, completă din

punct de vedere fi zic, psihic şi social, şi nu doar absenţa bolii sau infi rmităţii4. $ceastă formulă

relevă faptul că sănătatea populaţiei este determinată de o gamă largă de factori5 economici,

sociali, ambientali, ereditari, caracteristici individuale, inclusiv stilul de viaţă al fi ecărui individ.

$stfel, sănătatea presupune, drept condiţii indispensabile, securitatea economică şi socială,

relaţiile interpersonale şi sociale armonioase, un mediu sigur şi sănătos de muncă şi trai, calitatea

adecvată a apei potabile, a aerului şi a solului, alimentare sufi cientă şi raţională, completate cu

un stil de viaţă sănătos şi acces la servicii de sănătate de calitate.

$meliorarea şi forticarea parametrilor de sănătate a populaţiei pot fi realizate doar prin

intermediul intervenţiilor multidisciplinare şi intersectoriale, necesară fiind implicarea tuturor

sectoarelor sociale, ale căror politici şi programe au impact asupra sănătăţii publice. $sigurarea

securităţii sociale, economice, ecologice, alimentare şi promovarea unui mod sănătos de viaţă au

conturat o nouă viziune privind ocrotirea, fortificarea sănătăţii şi reducerea deosebirilor în

termini de sănătate dintre diferitele categorii de populaţie. $ceasta presupune crearea celor mai

bune condiţii preliminare pentru sănătate prin diminuarea factorilor de risc şi realizarea

acţiunilor de prevenire a bolilor pentru individ şi comunitate.

Subprogramele din sectorul sănătăţii sunt finanţate din următoarele surse principale5

• 6ugetul de Stat 76S8'• /ondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală 7/$#$8'• 6ugetele autorităţilor administrativ teritoriale• $sistenţa financiară oficială din partea donatorilor.

/inantarea este unul dintre factorii principali care determina functionarea durabila a

sistemului de sanatate si creeaza conditii favorabile de satisfacere a necesitatilor si a cererii

populatiei în servicii medicale de calitatea si volumul adecvat. $plicarea corecta si la timp a

pîrghiilor de reglementare a finantarii sistemului permite sporirea accesului echitabil al

populatiei la serviciile medicale, asigura utilizarea rationala si eficienta a resurselor si

favorizeaza motivarea pozitiva a prestatorilor de servicii medicale. 9esi odata cu introducereaasigurarilor obligatorii de asistenta medicala a crescut gradul de stabilitate financiara a

4



sistemului si s!a îmbunatatit accesul populatiei la servicii medicale de baza, o serie de probleme

nu au fost înca solutionate. $stfel, ramîne substantiala cota populatiei aflate în afara sistemului

de asigurari obligatorii de asistenta medicala, îndeosebi în rîndul persoanelor autoanga1ate, cu

venituri mici si preponderent din mediul rural. Persista inechitatea, atît pe verticala, cît si pe

orizontala, în contributiile financiare pentru sanatate, care deriva din flexibilitatea redusa amecanismelor de colectare si de formare a fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta

medicala si din lipsa criteriilor obiective de apreciere a gradului de vulnerabilitate sociala a

categoriilor de populatie pentru care se aloca mi1loace bugetare. Este relativ mare povara

contributiilor alocate din bugetul de stat în fondul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala

pentru un spectru larg de categorii, fara a se tine cont de veniturile reale ale acestora si de

capacitatile de achitare a primelor de asigurare.

(ipsa normelor de utilizare a resurselor, imperfectiunea mecanismului de calculare acosturilor serviciilor medicale, ineficienta procesului de negociere din cauza tarifelor rigide

submineaza securitatea financiara a prestatorilor si motivatia personalului medical de a activa

onest.Este nesemnificativa participarea autoritatilor administratiei publice locale la dezvoltarea

infrastructurii medico!sanitare din teritoriu. Persista din inertie investitiile facute în boala si nu în

sanatate, dar este tot mai evidenta si 1ustificata necesitatea de a investi în profilaxie si

promovarea sanatatii, atît prin programe cu finantare externa, cît si prin aplicarea taxei pe viciu

la comercializarea produselor cu risc sporit pentru sanatate, cu orientarea acestor fonduri catre

inisterul Sanatatii. Programele nationale în derulare nu beneficiaza de o finantare adecvata,

raportata la necesitati si la costurile lor reale.

%esursele umane sînt elementul!cheie în asigurarea bunei functionari si sensibilitatii

sistemului de sanatate la necesitatile populatiei. &n schimb, dezechilibrul în planificarea,formarea

si gestionarea resurselor umane, în conditiile mi1loacelor financiare limitate, genereaza deseori

fenomene sociale si economice nedorite, care definesc consumul ne1ustificat si sporirea

cheltuielilor pentru serviciile de sanatate. "oncomitent cu fortificarea resurselor umane ramîne

actuala si necesitatea dezvoltarii infrastructurii institutionale, dotarea institutiilor cu echipamente

medicale performante si eficiente din punctul de vedere al costului, ridicarea competentei

personalului sanitar, asigurarea suficienta cu medicamente si consumabile.

$sigurarea populatiei cu medici este inferioara fata de media europeana, dar ar fi

suficienta pentru asigurarea accesului la îngri1irile primare si cele de specialitate daca s!ar

asigura distribuirea teritoriala uniforma a personalului medical, deoarece mai multe localitati din

mediul rural duc lipsa de medici de familie. &n acelasi timp, a devenit acuta problema

insuficientei cadrelor cu studii medii.

5



:oate problemele mentionate mai sus sînt cauzate de salarizarea inadecvata si

managementul ineficient al personalului anga1at în sectorul sanitar. Sistemul insuficient de

motivare si beneficii, conditiile nesatisfacatoare de lucru, subdezvoltarea infrastructurii fizice si

lipsa echipamentului medical modern fac dificile încadrarea si mentinerea personalului medical

în cadrul sistemului.;nfrastructura fizica a institutiilor medico!sanitare, în special a spitalelor si a institutiilor

de asistenta medicala primara, este în stare proasta, cu exceptia celor care au fost renovate în

cadrul Proiectului </ondul de ;nvestitii în Sanatate4 sau prin alte agentii internationale.

a1oritatea spitalelor au depasit parametrii internationali referitori la termenul de exploatare,

care încadreaza amortizarea deplina între *) si == de ani de la edificare si depinde de tipul de

infrastructura si serviciile prestate în incinta acestora. >îrsta medie a unei institutii medicale

tipice în %epublica oldova este în 1ur de -) de ani. Este dificila mai ales situatia institutiilor medicale de nivel raional, care se confrunta cu deficiente ma1ore în acest sens. 0radul de uzura a

echipamentului este înalt atît în institutiile republicane, cît si în cele raionale. &n institutiile

medicale raionale nu sînt functionale *+? din echipamente, iar în spitalele republicane ! +?.

"ompania 2aţională de $sigurări in edicină cheltuieşte aproximativ @)? din toate

cheltuielile guvernamentale pentru sănătate. "a urmare a %egulamentului adoptat de 0uvern care

a instituit $sigurarea obligatorie de asistenta medicala a companiei nationale de asigurari in

medicină , resursele financiare au fost divizate în patru fonduri5 un /ond principal 7A-? din

venituri8, un /ond de rezervă, un /ond preventiv şi un /ond administrativ 7fiecare primind *?

din venituri8. $l cincilea fond pentru dezvoltarea şi modernizarea prestatorilor de servicii publice

a fost creat în *+. $cest fond a primit ,)? din veniturile $#$ cu alocaţii revizuite către

alte fonduri, după cum urmează5 A)? /ondul principal, ,)? /ondul de rezervă, ? /ondul

preventiv şi ? /ondul administrativ. PBnă acum, resursele "2$ au fost utilizate pentru

a plăti aproape în exclusivitate serviciile de sănătate pentru populaţia asigurată. $stfel,

aproximativ C)? din populaţia asigurată au fost beneficiarii principali ai cheltuielilor ma1orate

pentru sănătate, restul *)? beneficiind puţin.

(egislaţia din *++A care a universalizat asistenţa medicală primară, a schimbat situaţia,

astfel, "2$ finanţBnd o gamă semnificativ mai mare de servicii şi pentru neasiguraţi. Structura

alocării fondurilor s!a schimbat puţin pe parcursul anilor. # tendinţă pozitivă constă în ma1orarea

fondurilor alocate pentru medicamentele rambursabile oferite ambulatoriu. "2$ alocă fonduri

prestatorilor de $sistenta medicala primară, asistenţă medicală de urgenţă şi asistenţă specializată

de ambulator prin calcularea pe cap de locuitor, adică stabilirea unei sume fixe în baza numărului

de persoane asigurate şi neasigurate înregistrate la un prestator anumit. $şadar, volumele de

6

http://www.cnam.md/

http://www.cnam.md/



asistenţă nu sunt definite în acelaşi mod ca şi pentru spitale, deşi fiecare prestator trebuie să

raporteze la "2$ numărul vizitelor efectuate de indivizi asiguraţi şi neasiguraţi problema

principală a constat în schimbarea fundamentală a precondiţiei dreptului la beneficii, de la

calitatea de cetăţean la cea de plătitor al primei de contribuţie.

$#$ este obligatorie pentru toţi cetăţenii, dar lucrătorii pe cont propriu în vBrstă aptăde muncă sunt obligaţi să se auto!asigure, adică să cumpere poliţa de la "2$. Penalităţile

pentru neprocurarea acesteia, în vigoare încă din *++=, nu au fost aplicate pe larg pBnă în *++.

9e aceea, pentru o parte a populaţiei hotărBrea de a cumpăra $#$ este de fapt una voluntară,

deşi într!o măsură tot mai mică, întrucBt guvernul aplică legea tot mai riguros. &n rezultat, la

şapte ani după reforme peste *+? de cetăţeni rămBn neasiguraţi. &ndată după reforme, asigurarea

în cadrul $#$ a fost instrumentul esenţial prin care se putea obţine accesul la serviciile de

sănătate, fără implicaţii financiare grave. oldova continuă să folosească stimulenţii financiari pentru a încura1a lucrătorii pe cont propriu să cumpere asigurare. &n *++@ au fost introduse

reduceri, stabilite la )+? din valoarea primei achitate de cei care au cumpărat asigurare în

primele trei luni ale anului. odificările operate prin (egea nr. *@!D>;;; din *= decembrie

*++A au revizuit reducerile în cadrul categoriilor ocupaţionale, care serveau drept indicator de

proximitate pentru capacitatea de a plăti, astfel sporind rata reducerilor la C)? pentru lucrătorii

pe cont propriu din agricultură

7



Capitolul II Analiza cheltuielilor privind ocrotirea sănătă iiț

&n condiţiile unui sistem al sănătăţii ineficient, moştenit din perioada sovietică bazat în

mare parte pe asistenţa medical spitalicească şi a unei insuficienţe acute de resurse, eforturile şi

reformele petrecute de 0uvernul %epublicii oldova au fost îndreptate spre menţinerea şiîmbunătăţirea situaţiei din domeniul sănătăţii, fiind obţinute unele rezultate pozitive în ceia ce

priveşte calitatea şi accesul la serviciile de sănătate. &ncepBnd cu anul *++-, odată cu

implementarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, reformele propuse au

inclus redefinirea mecanismelor de finanţare şi redirecţionarea resurselor financiare spre

domeniile de importanţă şi eficienţă ma1oră, precum şi trecerea la un nou model de relaţii între

actorii implicaţi

$ctualmente cheltuielile per cap de locuitor în sănătate nu depăşesc *CA lei, pe cBnd înţările învecinate acestea sunt de *!= ori mai mari, iar media în E este de *+ ori mai mare. "u

toate acestea, sistemul sănătăţii din %epublica oldova trebuie să asigure servicii de calitate

pentru toată populaţia şi să sporească echitatea în finanţarea serviciilor de sănătate. Pentru

atingerea acestor obiective se necesită realizarea reformelor în mai multe domenii ale sistemul

sănătăţii, care să contribuie la obţinerea unui statut înalt de sănătate a populaţiei şi a unui înalt

grad de satisfacţie a populaţiei faţă de serviciile de sănătate

"ompania 2aţională de $sigurări in edicină cheltuieşte aproximativ @)? din toate

cheltuielile guvernamentale pentru sănătate. "a urmare a %egulamentului adoptat de 0uvern care

a instituit $sigurarea obligatorie de asistenta medicala a companiei nationale de asigurari in

medicină , resursele financiare au fost divizate în patru fonduri5 un /ond principal 7A-? din

venituri8, un /ond de rezervă, un /ond preventiv şi un /ond administrativ 7fiecare primind *?

din venituri8. PBnă acum, resursele "2$ au fost utilizate pentru a plăti aproape în exclusivitate

serviciile de sănătate pentru populaţia asigurată. $stfel, aproximativ C)? din populaţia asigurată

au fost beneficiarii principali ai cheltuielilor ma1orate pentru sănătate, restul *)? beneficiind

puţin.

(egislaţia din *++A care a universalizat asistenţa medicală primară, a schimbat situaţia,

astfel, "2$ finanţBnd o gamă semnificativ mai mare de servicii şi pentru neasiguraţi. Structura

alocării fondurilor s!a schimbat puţin pe parcursul anilor. # tendinţă pozitivă constă în ma1orarea

fondurilor alocate pentru medicamentele rambursabile oferite ambulatoriu. "2$ alocă fonduri

prestatorilor de asistenta medicala primară, asistenţă medicală de urgenţă şi asistenţă specializată

de ambulator prin calcularea pe cap de locuitor, adică stabilirea unei sume fixe în baza numărului

de persoane asigurate şi neasigurate înregistrate la un prestator anumit. $şadar, volumele de

asistenţă nu sunt definite în acelaşi mod ca şi pentru spitale, deşi fiecare prestator trebuie să

8

http://www.cnam.md/

http://www.cnam.md/



raporteze la "2$ numărul vizitelor efectuate de indivizi asiguraţi şi neasiguraţi problema

principală a constat în schimbarea fundamentală a precondiţiei dreptului la beneficii, de la

calitatea de cetăţean la cea de plătitor al primei de contribuţie.

$#$ este obligatorie pentru toţi cetăţenii, dar lucrătorii pe cont propriu în vBrstă aptă

de muncă sunt obligaţi să se auto!asigure, adică să cumpere poliţa de la "2$. Penalităţile pentru neprocurarea acesteia, în vigoare încă din *++=, nu au fost aplicate pe larg pBnă în *++.

9e aceea, pentru o parte a populaţiei hotărBrea de a cumpăra $#$ este de fapt una voluntară,

deşi într!o măsură tot mai mică, întrucBt guvernul aplică legea tot mai riguros. &n rezultat, la

şapte ani după reforme peste *+? de cetăţeni rămBn neasiguraţi. oldova continuă să folosească

stimulenţii financiari pentru a încura1a lucrătorii pe cont propriu să cumpere asigurare. &n *++@

au fost introduse reduceri, stabilite la )+? din valoarea primei achitate de cei care au cumpărat

asigurare în primele trei luni ale anului. odificările operate prin (egea nr. *@!D>;;; din *=decembrie *++A au revizuit reducerile în cadrul categoriilor ocupaţionale, care serveau drept

indicator de proximitate pentru capacitatea de a plăti, astfel sporind rata reducerilor la C)?

pentru lucrătorii pe cont propriu din agricultură

Evolu ia cheltuielilor privind ocrotirea sănătă ii în perioada 2010-2014ț ț

Indicatori 2010 2011 2012 201 201!

:otal cheltuieli 7mln, lei8 *A=*F,- =*+,+ =)C=C,) =@F),= --=A=,"heltuieli de ordin social7mln,

lei8

*-+C,+ **A-),C *-F*),+ *F++=,= *A+--,C

P;6 7mln, lei8 C@@),) @*=-@,C @@**C,@ ++)+,) C)C,- 2r. mediu anual al popula ieiț

7mii, persoane8

=)F*,+ =)F+,+ =))A,) =))@,F =))F,-

2ivel absolut 7mln, lei8 =AAF,F -*)A,F -C-A,@ )**F,A )@A+,=Ponderea in P;6 , ? ),)F ),C ),=@ ),*+ ),*C

2ivelul cheltuielilor pe cap de

locuitor 7mln, lei8

**,+ AF,) ==-,- -F@,@ F)F,=

Ponderea in totalul cheltuielilor,

?

- - - =,)= =,*C

Ponderea in grupul de cheltuieli,

?

@,FC @,)C A,*A *+,+ C,@C

CP PIB=c h eltuieli publice privind ocrotirea s ă n ă t ăț ii

PIB G++?

9



CP PIB 2010=3996,6

71885,5 G++?H),)F?

CPloc

=

c h eltuieli publice privind ocrotirea s ă n ă t ăț ii

nr .mediuanul al popula ț iei ∗1000000

1000

CP loc2010=

3996,6

3562,0∗1000000

1000 H**,+ leiIloc

total cheltuieli=c h eltuieli publice privind ocrotirea s ă n ă t ăț ii

c h eltuieli publice totale G++?

total c h eltuieli2010=

3996,6

29326,4 G++?H-?

total î ngrup de cheltuieli=c h eltuieli publice privind ocrotirea s ă n ă t ăț ii

c h eltuieli publice de ordinsocial G++?

total î n grup2010

=3996,6

21407,0 G++?H@,FC?

2010 2011 2012 2013 2014

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Evoluția cheltuielilor privind ocrotirea sănătății în perioada 2010-2014

Evoluția cheltuielilor privindocrotirea sănătății înperioada 2010-2014

10



Concluzie: "heltuielile publice privind ocrotirea sanătă ii după importan ă lor ocupăț ț

locul = din totalul cheltuieli publicede ordin social , constituind la sfîr itul anului *+-!=,= ?ș

din totalul cheltuielilor publice de ordin social. pe parcusul ultimilor ) ani sa observant o

cre tere stabilă a mi1loacelor financiare allocate acestor cheltuieli care au sporitș în cifra absolută

:otodată observăm ca în perioada *++!*+- aceste cheltuileli sau redus nesemnificativ deoarece

ponderea lor a scăzut de la =,F? pentru anul *++ la =,=? pentru anul *+-. $nalizînd nivelul

cheltuielilor publice privind ocrotirea s ă n ă t ăț ii ca pondere in P;6 observăm o reducere a

indicatorului de la ),)F? in anul *++ la ),*C? in anul *+-. ai mult ca atît cu toate ca nu

reprezintă o importan a ma1oră cheltuielile publice privind ocrotirea sanătă ii din grupulț ț

cheltuielilor publice de ordin social, totu i raportate pe cap de locuitor observăm o finan areș ț

sufiecientă a acestora cu un excedent in marime relativă de *,CC? in anul *+-.

Indicatorii de dinamică a cheltuielilor privind ocrotirea sănătă ii ț

în perioada 2010-2014

;ndicatori *+I*++ *+*I*+ *+=I*+* *+-I*+=od.

absolut

ă

od.

relativă

?

od.

absolută

od.

relativă

?

od.

absolut

ă

od.

relativă

?

od.

absolut

ă

od.

relativă

?"heltulieli

privind

ocrotirea

sanătă iiț

*F= +F,)@ -A+,* ,) -CC,+ +,+) FF=,-+ *,C+

2ivelul

cheltuielilor

pe cap de

locuitor

C-,) +F,F- =C,A+ ,)= =-,- +,+@ @C,) *,CC

Concluzie5 &n urma analizei datelor din tabelul de mai sus, cheltuielile privind ocrotirea

sănătă ii, ce fac parte din totalul cheltuielilor de ordin social putem constata o cre tere cu *F=ț ș

mln. lei în anul *+ fa ă de anul *++, ceea ce reprezintă o modificare relativă cu F,)@?. &nț

anul *+* fa ă de anul *+ în mărime absolută se reflectă o ma1orare de -A+,* mln.lei, ceea ceț

reprezintă ,)?. 9e asemenea i în anul *+=se înregistrează o cre tere de -CC,+ mln.leiș ș

11



reflectate în procente cu +,+) ? fa ă de anul precedent. ;ar cea mai mare modificare atît înț

mărime absolută de FF=,-+ mln.lei cît i în mărime relativă cu *,C+ ? se atestă în anul *+-ș

fa ă de *+=.ț

%ealizînd analiza mai detaliată a cheltuielilor privind ocrotirea sănătă ii pe cap de locuitor seț

vede simultan cre terea acestora de la un an la altul atît în mărime absolută cît i în mărimeș ș

relativă.

Structura cheltuielilor privind ocrotirea sănătă ii în perioada 201-2014ț

Perioada 2ivelul absolut Ponderea 7?8*++ =AAF,F F,)C?*+ -*)A,F C,FF?*+* -C-A,@ A,FA?*+= )**F,A *,FC?

*+- )@A+,= *-,-?total *-*=,* ++?

17

18

20

22

24

Ponderea %

2010 2011 2012 2013 2014

Concluzie: &n urma analizei datelor din tabelul i schema de mai sus constatam ca înș

structura cheltuielilor privind ocrotirea sănătă ii pe perioada *++!*+-. Ponderea fiecăreiț

cheltuieli fa ă de suma totală a cheltuielilor pe o perioadă de ) ani se stabile te în felul următor5ț ș

&n *++ se reflect cea mai mică pondere de F,)C ? efectiv în anii următori se manifestă o

cre tere treptată, *+!C,FF ?, *+*!A,FA ?, *+=!*,FC ?, iar în *+- cea mai mare pondereș

de *-,- ? din totalul cheltuielilor.

12



Concluzie "enerală

13

Ocrotirea-sanatatii.docx

Documents

Transcript of Ocrotirea-sanatatii.docx