•

~~ -OCI OLOG,'I'E ~~t- · A V

ROMANEASCA

..

An I· N~2· Febl·uarie·1936

\

. . . "'

·1 NSTITUTUL SOCIAL ROMAN SOCIOLBUC

CUNUNA IN SATUL ~ANT

Ceremonia agrara a cununii, a~a cum o infl!.ti~am mai jos, a fost studiata in ziua de 7 Septembrie 1935 in satul Sant din judetul Nasaud de o echipa de cerce­tatori, astfel impartita : la casa gazdei a lucrat d-~o$lra $tefania Cristescu ; sus la munte au mers d-nii H. H. Stahl, Ion C. Cazan ~i d-~oara Viorica Sassu. 0 parte din strigaturile de la joe au fost notate de d-1 Harry Brauner; inregistrarile muzi­cale au fost £acute, cele pe ceara de catre d-1 llarion Coci~, ~i pe placa ,Columbia" de d-1 prof. Const, Brailoiu, care a lucrat ~i transcrierea muzicala. Fotografiile sunt luate de catre d-1 Stahl. Dat fiind insa faptul ca o parte din ceremonia cununii are loc noaptea, a fost necesar sa repetam cateva scene, a doua zi, pentru ca sa le putem cinematografia ~i fotografia. Dam deci, cu titlu complimentar, ~i aceste fotografii reconstituite, luate de catre d-1 Vesa. Adaogam ~i o fotografie luata in satul Rebri~oara, din acela~ tinut al Nasaudului.

• • •

Ceremonia agrara a cununii face parte din seria foarte bogata ~i foarte raspin­dita teritorial, a ceremoniilor agrare, menite sa asigure, magic, rodnicia cimpurilor. Aceste ceremonii pot fi schematizate in urmatoarele momente rituale :

1. Culegerea, prin munca in claca, a roadelor cimpului. 2. Alcatuirea din spice a unui obiect ritual (cununa, buzdugan etc.). 3. Aducerea acestui obiect ritual, cu alai, insotH de cintec. 4. Ospat. In ceiace prive~te satul $ant, intreaga munca in claca este facuta numai de

clitre fete. Alaiul el insu~i nu cuprlnde decit femei ~i fete. Cununa trebuie adusa in sat de catre doua fete curate, de acestea depinzind izbinda intregii ceremonii. ,Daca e fata curata, se face griul bun ~~ mindru. Daca nu, se face rau, neghinos ~i cu taciune" (lnf. Angelina Pop, gazda cununii). Flaci:Hi n'au alt rol decit acela de a uda cununa, cind trece cu alai prin sat ~i de a participa apoi la jocul care urmeaza ospatului. Doar flacaul, care scoate cununa de pe capul fetei, are un rol ritual ~i este primit la ospat.

Ca motiv al facerii cununii se invoca deseori faptul ca in claca se munce~te mai lesne ~i mai vesel: ospatul are ~i el puterea lui de atractie. ,Eu am zis sa faca cununa. Sa-mi fie dor de joe, ca sa ne fie drag, ca sa seceram mai cu spor" (inf. DoCifa Crefu, lata gazdei}. ,E bine cu atita ca se string mai iute bucatele, lucreaza mai cu spor, ca se lacomesc fetele la cununa. Lee drag a veni la joe, la petrecere" (inl. $telan Pop, gazda cununii). ,li modie din batrini. Fac care le e draga petrecerea. Citu-i de mindru cind vin ~i aduc veste ca s'o strins holdele. Eo cinste la plugarul care are holdele culese ~i e ~i cinstea ~i a plugaritei care ciurue~te saminta" {in! Angelina Pop). ·

Cu toate acestea ~i credinta in puterea magica a ceremoniei este inca foarte puternica in $ant, atit in ce prive~te rodnicia samintei ca atare, cit ~i in privinta ploilor care urmeaza a fi silite sa cada la timp, prin acest ceremonial magic.

Nu treb4~te uitat, de asemeni, ca aceasta cununa are ~i un rol precis de tehnica agrara, fiind un mod empiric de selectionare a samintei. Intr'adevar, cununile se fac din cele mai frumoase spice ~i apoi odata sosite in casa, ,cununile sunt puse intii pe cuptor sa se ususce; de obicei le agata la gt'inda, pina se usuca mindru" ~i apoi toamna ,il pui ~i le imblate~ti ~i scoti gdiuntele din el". (inf. Angelina Pop}.

Ceremonia cununii, prin extindere este ~i altceva decit o ceremonie agrara. lntr'adevar, dupa cum ~e intimpla 'deseQri i11, tehnica magica, ce este valabil pentru

SOCIOLBUC

•

12 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

un anume lucru. e socotit bun ~i pentru asemuitorul sau. De la rodnicia cimpurilor se trece u~or la rodnicia casatoriilor. lata de ce din spicele de griu din cununa se vor lua acelea care se pun in steagurile de nunta, simbol ~i el, fara indoiala, poate chiar simbolic falic, al rodniciei nuntii. ,Cununa se pastreaza pina Ia imblatit, la toamna. Griul de cununa il imblatim ~i-1 semanam. Se da ~i pe la stegari, pe Ia ficiori. Mai ia ni~te struturi ~i le da. Pastreaza din ~truturi, . pina Ia mijlocul iemii" (in!. Docila Cretu).

PREGATIREA CUNUNEI LA CASA GAZDEJ

Cununa are loc in casa Angelinei Pop, casatorita a doua oara cu $tefan Pop, avfmd trei fete din prima casatorie, dintre care Docita Cretu, singura nemaritata, trae~te in casa cu ei. Angelina Pop este cunoscuta in tot satul sub numele de Sucacita, adica pregatitoare a bucatell)r, deoarece, avand o deosebita pricepere Ia aceste treburi, este chemata Ia toate ospetele.

Pregatirea cununei a inceput de eri. S'au facut 20 de pite mari ~i 40 de placinti mici, pentru care s'a cumparat de la negustorul Florea Marte din sat, 40 de kilomi de farina cu 8 lei ~i o coroana kilomul. De asemeni, tot de Ia Florea Marte, s'a cumparat un kilom ~i un fund de rais (orez) cu 26 de lei, un kilom de sare cu 4 lei, un kilom de tucar, chiper de 4 lei, drojdie de 6 lei, 3 kilomi de carne cu 12 lei kilomul, o cupa de naft cu 5 lei. De la Rocna s'au cumparat cu 100 de lei litrul, 2 litri de gais (cela e r:J.ai tare ~i-1 prefaci doua parti de apa ~i o parte de gais). Din casa s'au taiat 3 gaini ~i din gradina s'au luat ceapa ~i legumuri, patranjei, morcoji ~i o cararahe. S'au gatit galu~te cu cure~hi ~i rais, carne ~i slanina ~i zama de gaina.

La ora 3 dupa masa pita ~i galu~tele sunt gata. In zama se vor pune . to~magii dupa ce vor veni fetele. To~mageii (taitei) ii pregate~te Angelina. Fata ei, maritata, de 29 de ani, analfaheta, Ana Olariu, spala hlidele dintre care 38 aduse de Ia ea de acasa. Cealalta fata a SucacitH, Maria Sangiorzan, 26 de ani, analfabeta, maritata, fierbe galu~tele pe care le-a facut mama ei. Au fost tocmiti ~i lautarii, 3 cetera~i cu 120 de lei ~i mancare, fiindu-le prima~ Filon Acu.

La ora 8 ~i un sfert incepe sa vina lume, femei maritate, batrine, de prin vecini. ~i anume ;

Ileana Patra~can 56 ani vee ina Tecla Patra~can 67 " neam cu Sucacita Garofina Pop 30 " vecina Floarea Cotul 42 " vecina Floarea Cimpan 41 " vecina Lucretia Grapini 68 " vecina .Eugenia Filipoi 51

" sora Sucacitei

Madalina Mihai 52 " vee ina Lucretia Patra~can 30 " vecina

Toata lumea a~teapta cununa, care trebuie sa soseasca dintr'un moment intr'altul

CLACA $1 F ACEREA CUNUNII PE HOLDA

Urcam spre munte. cale de peste un ceas, sus la Ar~ita, unde i~i are ~tefan Pop holda lui de 7 iugare, adica de patru zile de aratura. Aci se va face cununa. Munca in clacii a inceput mai de mult. Pina acum s'a secerat griu, ovaz ~i hri~ca ~i anume: intii au ,inceput cu ovazul, Luni in ceia saptamana, opt fete. Pe urma Marti 5 fete ~i Simbata cind am gatat ovazul, iara". (in!. Docita Cretu) . .,Sunt numai 18 fete· care ·au secerat la holda, fiecare cite o zi. Cite 4 sau cite 8 intr'o zi".

SOCIOLBUC

SOC!OLOG/E ROMANEASCA 13

(in/. Angelina Pop}. Pina acuma griul nu e secerat tot. Dinadins au Hisat o bucata nesecerata ca sa poata taia astazi spicele de griu pentru cununa ~i sa mai fie pu­tina claca. Se intampla insa ca ploua, marunt ~i rece. Nu au urcat sus la munte decit Docita Cretu ~i Raveca Domide. ,Griull-am fi secerat azi- ne spune Docifa - d'apoi l'a plouat. Om sari dupa aceia". Regula Ia claca este ca fiecare fata sa dea o singura zi de munca: ,care a fost Ia hri~ca, nu a fost la ovaz. Numa intr'o zi vine una, de dimineata pina seara. Mincare noi le dam. Ginars nu le dam pina astara". Numai Docia a venit in toate zilele, precum ~i parintii ei, ca , tata a pus cUH ~i mama a facut mincare". ,Ficiorii nu au ajutat. Ficiorii nu vin. Amu nu e ca mai de mult sa mearga ~i ficiorii intr'una. Numai Ia joe".

Daca nu ploua ar fi trebuit sa fie fata la cununa toate fetele care au muncit la holda ~i anume:

1. Dacia Cretu 21 2. Maria lugan 18 3. Lucretia Ili~ 18 4. Octavia Mihai 23 5. Lisabeta Mihai 19 6. Mariuca Campan 19 7. Valeruta Sot 16 8. Varvara Mihai 18 9. Anuta Pop 24

ani

" " " " " , , ,

fata gazdei vecina

, vecina, cu sora ei,

" , pre tina vara dulce cu Octavia veri al doilea · cu Docia (Tat'su cu tat'su's veri

dulci) 10. Aurica Nata~ 19 , pretina 11. Vironita Poptrtac 18 , , 12. Reghina Olari 16 , vara al doilea 13. Victoria Olari 26 , pretina 14. Elena Cimpan 29 , , 15. Ana Cotu 16 , , 16. Mariuca Sas 24 , , 17. Comeluta Filipoi 15 , vara dulce.

Docita Cretu e oarecum suparata pe fete ca nu au urcat sus. Ea a trebuit sa vie, pentru ca a ei e cununa. Pentru ea se face. Deasemeni Raveca Domide a urcat pentru ca ea o sa impleteasca cununa. Ea nu a facut alta munca, la claca. ,Cine face cununa, nu mai face o zi". ,Cununa nu o ~tie face oricine. Pot veni ~i bahele ; fac ~i babele cind nu ~tiu fetele. Joana lug an a fa cut inainte, dar amu-i batrina. Nu vrea sa iasa pe aici" (adica sa urce atit de sus, pina la Ar~ita).

Raveca Domide, ajutata de Docita se apuca de facut cea dintii cununa. Taie griu, tulpina scurta ~i fac manunchiuri: cit griu pot tinea in mina. A poi ia cite zece fire ~i face din ele ~truf, impletindu-le. ,Scoate din manunci ~i le implet~te, ~truturile". Intra astfel, Ia intreg ,impletitul cununii", 20 de manunciuri, care pot fi mai mari sau mai mici.

Apoi strutul se leaga cu ata de bu~i (ceiace cade de Ia melita), incolacind-o in forma de con, deschis la amandoua capetele: sus cit mai pufin, jos cit trebuie ca sa poata intra cununa in cap, ca o palarie. Gaura de sus se astupa cu un alt manunci de spice de griu cu coada foarte lunga. Anume se tree cozile prin gaura de sus ~i sunt lasate sa cada in jos: cind se va purta cununa pe cap, va putea fi tinuta u~or cu miinile de aceste cozi. (Vezi fotografiile).

Dupa ce intiia cununa este gata, incep a sosi fetele. lntiia e Comeluta Filipoi. E certata pentru faptul ca d~i e neam cu Docifa, vine atit de tarziu. Sosesc ~i Mariuca Cimpan, Aurica Natari~, Ana Cotu ~i surorile Mihai. Acum, cind sosesc fetele, e ,spre asfintita soarelui". Se face repede o a doua cununa. Ajuta toate fetele.

La intrebarea: cine o sa poarte cununa ? raspund ca Regina Olari. ,Are mire

SOCIOLBUC

•

14 SOC!Ol..o"GIE ROMANEASCA

~i el o sa-i ia astadi cununa din cap. Dupa ce se descinta, o saruta ~i-i ia cununa~'. A doua cununa o poarta Corneluta Filipoi. Docifa nu poate purta cununa ca .,nu e slobod sa poarte cununa la ea acasa" • .

ALAIUL CUNUNII

Fetele, dupa ce observa ca daca nu ploua, veneau toate sus, discuta aprins ce drum sa ia la coborit, ca sa intalneasca ~i pe celelalte, care poate urea spre ele. Pornesc apoi in jos. Deocamdata poarta cununa Docita Cretu ~i Cornelufa Fi­lipoi. S'a lasat noaptea ~i ploua intr'una: le-ar fi greu fetelor sa duca numai doua, cununa pina in sat. Pe la mijlocul drumului le iese in drum Rodovica Rus, femeie maritata ~i Ana Olari, sora, tot maritata, a Docifei. Aduc vestea ca Reghina nu e in vale ~i nici nu vine sa poarte cununa pentru ca nu 0 lasa rna-sa, de £rica sa nu-i arunce cineva farmece, acum inaintea nunfii. Celelalte fete a~teapta in dimb, de-asupra satului, la deal de 1igani. Se tine sfat cine sa poarte cununa in locul Reghinei. Pentru citva timp, o fata din grup ia cununa pe care o purta Docifa. Celelalte fete se revolta. In special Rodovica Rus protesteaza, afirmind ca trebuie aleasa o fata curata, altfel nu e bine. Fetele fac sfat, cui sa dea cununa. Dupa putina cearta, cad la invoiala sa o dea Anii Cotul, di-i fata foarte tinara," A doua cununa ramine tot la Cornelufa.

Pe drum Rodovica Rus le sfatue~te : celor cu cununa le spune sa se invar­teasca pe loc, cind le-o stropi cu apa flaciHi; grupului intreg, sa se opreasca, sa se adune ~i sa se a~eze la rind, sa mearga cum se cade, sa poata dnta cununa. Fetele incearca sa cinte. Nu prea ~tiu toate cinta. Mai in vale, le ies in cale alte fete ~i femei, printre care Joana Iugan, venita dinadins ca sa le invete sa cinte. Le a~eaza pe doua rind uri. Inaintea rindurilor, se afla cele doua fete cu cununa.

Dupa o repetitie, facuta stand pe loc, fetele luindu-se dupa Joana Iu~an ~i invafind . cuvintele cintecului, incep sa coboare spre sat. loana le indeamna sa cinte tare ~i deslu~it ca sa se auda in tot satul.

CANTECUL CUNUNEI 1)

*)

r Lf£tD J ' ,~ ~t_,r ff[ ~t fj f £V :Jll!J£Uf5 Dt,_< m,.\_

* cp '· 1 Dimineafa ne-am sculat,

Pe obraz ca ni~am spa/at, Secera 'n man' am luat, $i Ia hold' am alergat,

5 Mandril hold' am secerat ;

Holda cu perechile Secerat~o fetile. De la varfu Ar~fi, Vine lruntea cununi.

9 Dela varful muntelui,

1) Inf. Maria lu!,!an $i Rodovica Rus. Disc. Soc. Compozitorilor Romani, procedeu ,Columbia" . Inregistrat $i transcris de d-1 Prof. C. Brailoiu. ·

*} durata respiratiilor aproximativ, o optime.

SOCIOLBUC

SOC/OLOGIE ROMANEASCA

Vine fruntea graului; $' a~a-i randu fetilor, Ca ~i randu merilor: Pana-s mere marunjele

15 $ed pe crengi in~irajele; Daca prind a se marl, Ele prind a se rari.

leJifi, feciori, cu apa. $i ne udaji cununa ;

20 Ie~iji, fecion cu rau, Ca sa ne udaji grau. Matura-ji. gazdo, podu, Matura-1 de grau de vara, C' amu-t vine din iaz-vara 1 ).

15

lntrarea in sat se face prin ulita tiganilor, pe unde e locul mai u~or de co­borit de pe ima~, pe unde vine drumul.

Alaiul ajuns in sat continua a merge cantand ~i in tot lungul drumului, pe Ia porfi, ies ficiorii cu cofe de apa ~i stropesc cununile, turnand apa in capul fe­telor. Acestea se invartesc in loc, de Hecare data. In total, de-alungul drumului, au fost stropite de noua ori.

Ajung acasa, cintind mereu. In poarta le iese in intimpinare gazda, cu un fe­linar aprins in mina. La intrarea in casii, gazdoaia, Angelina Pop, iese in timat cu un blid cu ,aghiasma" ~i cu un strut de bosiioc ~i strope~te fetele.

Apoi, alaiul intt"ii in casii.

CUNUNA LA CASA GAZDEI

In odae, pe masii, se giise~te o sticla cu vinars ~i o pita. Alaiul de fete ~i femei intra cantand. Intaiu, fetele cu cununa. Apoi Raveca Domide, care poarta in mana secera cu care a facut cununa. Se invartesc de trei ori in jurul mesei. Fetele inceteaza a canta ~i cele doua cu cununa se a~eaza in dosul mesei cu fata spre interiorul odaii. Raveca Domide incepe sa spue ,descanteca cununii". lntova­ra~e~te recitarea cu lovituri ritmice cu secera in masa.

DESCANTECA CUNUNII 2)

1 Buna sara, domni de tara, N' at ie~it cu plin afara lnaintea cununii C'at ganit cii n'om vini.

5 Noi de mult am fi vinif, Da ne-o fo' grau 'ncalcif $i drumu nepcisocif: Doi voinici ne-o zabdjif. $i cu apii ne-o sfropcif.

10 Noi de mult am fi plecaf, Da ne-o fo' grau calcat $i drumu nepcisocat : Doi vo{nici ne-o 'mpcelecat $i cu apa ne-o udat.

15 Noi de trii dzali vinim, Curtea nu v'o nimerim v· at facut curie de pciatra, Batar caii frangii-~ batd. $i'ntrinsa sa nu strabata.

20 Noi cu frangii ne-am batut $i 'n curie v'am strabatuf. Sarace grau riitundzat, Multa zoal' ai a~teptat, Multa muncii ~i sudoare

25 Di Ia noi fete ficioare. Noi de alta n'am fi vint, D' am vinif c' am audzat C'aveji un licior frumos, Sa ieie cununa gios.

30 Da ficioru nu-i acasa: Ca grau ro~ i-at masurat $i Ia moara 1-at manat. Dar morariu nu-i acasa : Ca-i dus in padurea deasa,

35 Ca sa taie lemn de casa. Morarija. me~terifa, 0 loaf doo ciocane $i-o facut : cioc-poc

1) Sant, 10 Sept. 1935 In£. Joana Iugan (52 ani) Cules de ProL !/arion Coci1iu. 2) $ant 7 Sept. 1935 In!. E/llna Cotu 23 ani, Ifill carlll # Palaghia Cotu, 28 ani anal!.

Cullls dll $tlllania Cri$1llscu.

SOCIOLBUC

16

$i·o tomnit moara Ia loc ; · 40 $i·o turnat griiu TOf in COf,

$i·o turnat, fi-o mii.cinat Trii tau1ta fi-o farina Piin'o fost covata plina. Dintr' on spcic ies' on otic,

45 Dintr' o mina-o miertii plina, Dintr'on snop on poloboc, Sa fii gazdii cu no roc! Sa triiiascii. plugariu Care-o siimii.nat griiu !

50 Sa traiascii plugiirita, Care-o ciuruit siimiinta ! $i de-acolo 1-at adus $i 1-at dat Ia noo jupaneasii., Di Ia Taligrad alesii.:

55 Trii cernea, trii frii.manta, 1 rii pita 'n cuptior bii.ga. $i-at fiicut un colac frumos Ca fi lata lu Hristos, $i 1-at pus in cuiu din gios.

60 ~umpet colacu 'n doo $i ne dat gasde §i noo, Dar rumpet colacu'n trii ca. mai bine ni-t gaci, Casa asta-i susii. 'n grindii

65 $i-a noastra cununii.-i mindrii., Casa asta-i videroasa Cununa noastrii.-i lrumoasa.

SOCIOLOGJE ROMANEASCA

Noi ·cunu~a nu v'o dam ; Cii cina nu o videm ;

70 Cii cina nu ne-at gii.tit, Nici noo j(n indulcit. Jin in casii, Jin pe masa, Jin pe cununii sa varsii., .

7 5 Sa bem cu jupiinu gazdii. Noi cununa nu v'om da Pina nu ni-t arii.ta : 0 ferie de jinars, Pinga dinsa cetera~i

80 $i v'o doi, trii liciora§i, Sa ne'nvartii pi su 'minii. . C' afa-l modea Ia cununa. Noi inca ne-am mai ruga: Sa ne dat on licior lrumos,

85 Sa ieie cununa gios. Cii·i copila tinerea $i cununa-i loarte grea $i n'o mai poate tanea. $i mnie mni s' ar cadea

90 Pintru osteneala mea, 0 §erie de holirca Ca n'af mai dzace nimicii.; $i-on paar, doo, de bere $i-on gioc, doo, pe podele;

95 De m' a juca cineva, De nu fi pe vatr'oi sta!

In timp ce se spune descinteca, toata lumea sta in jurul mesei. Acum e timpul sa intre doi flacai, sa scoata cununile de pe capul fetelor.

Cind sosesc la u~a, cineva striga : , Sa nu fie cu musteje CO.'s fetele prea istete"

Alta: , Sa nu vie de Ia Ufe, cu gufe". Alta: ,Nici dela fintinii.,

Cu ismenele 'n mind ... Doi ficiori, Macedon Patra~can ~i Gavril Pop intra in casa, saruta fetele cu

cununa, le scoate cununile de pe cap ~i le pun pe masa. Gazda striga celor· din jurul mesei ,faceti bine, catati ~i nu va smintiti di pinga masa".

Gazda inchina ~i bea ginars: ,Ia multi ani cu sanatate ~i cu bucurie: Dum­nezeu sa va tiie". Da sa bea apoi ficiorului din dreapta. Apoi fetei din dreapta, fetei din stinga ~i la sfir~it ficiorului din stinga. Fata spune .flacaului ei ,sa trae~ti"1).

La urma se da sa bea tutu~or fetelor, pe rind.

·1) Fata care ia cununa'n cap, cind inchinc'i cu paharul de iinars, inchinc'i Ia ficior: ,Sii triiefti bade, bc'idifc'i, Cc'i'f inchin'o copilitc'i Miinici albe Ji peslrifc'i · Sc'i hiiiefti. de mc'i voie1ti De nu, tot prieten mi·efli Sc'i trc'iiefti, de mi·i voi De nu, tot pretini om fi ! . . •

Da amu nu sii prea mai dzice. (Inf. Elena Cotu 23 ani #ie carte). Culeg. $tefania Cristescu,

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA

lM PLE T I TUL CUNUNII

1) Docita Cretu si Raveca Domide aleg spicele.

3) lmpletitul cununii e gata

5) Se adaoga, in varful cununii, doua ,manun­ciuri" cu coada lunga.

2) Docita da Ravecai ,manunciuri" de spice, sa le impleteasca.

4) Cununa e stransa colac, si Iegata cu sfoarii.

6) Cununa este gata. SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCt.-. Cununa in satul $ant

Pe Ar~ifa, la facerea Cununii.

Alaiul coboara, cantand, spre sat.

SOCIOLBUC

..SOC/OLOGIE ROMANEASCA Cununa in satul $ant

Flacaii stropesc Cununa.

Cununa in satul Rebri~oara: o poarta o femeie in varsta ; o stropesc tot femeile.

SOCIOLBUC

1::1 . § -t::-­::s (.)

SOCIOLOGIE ROMANEASCA;

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA 11

oSPArut. Gazda spune fetelor: ,rna fete, la repezeala va de~chirnbati ~i veniti''; Fetele

pleadi sa-~i schimbe hainele cu care au venit de pe cirnp, cu altele de sarbatoare. Cele care stau rnai departe, au avut grija sa-~i aduca hainele in vecini I Mama Lucretei Filipoi le adusese chiar acolo.

,Mai cintam Ia dornni ~i dornni~oare, multi ani traiasca". Fetele pleaca. Se a~eaza masa. Doua mese lungi sunt aduse in casa, se pun

fete de mese, se aduce pita, turta dulce ~i zearna cu to~magi. Sosesc fetele ~i se a~eaza Ia rnasa. Batrinii, femei ~i barbati, nu iau parte Ia masa. Privesc numai de pe laturt Grupul flacailor se afla in tirna1, de uncle prive~te pe gearn Ia ce se petrece. Macedon Patra~can sosel1te l1i se a~eaza intre cele doua fete cu cununa. Intreaba: mai, ceteral1 a vern ?". 0 fata spune : ,nu poci rninca, ca rna vad ficiorii de afara". Se aduc galu~tele. lncepe petrecerea.

F etele de Ia cele doua mese, se intrec in strigaturi :

Da ~i cine mi-e . drag mie, Gine~ti ca-i on domni§Or. L'a$i cunoa§fe dintr'o mie, Cind sa'ncalta de-amindoua, Cin'mi-a face semnu mie. Gine§fi ca-i un strop de rouii.

Cind sa'ncalta cu opinci, Umbla'n fete, dupa cinci. Sa traiasca, sa trCiiasca,

Tofi mesanii dela masa $i gazdele del a . casa: Fetele de Ia cununa $i cu domnii de-a'npreuna: F oaie verde de secara, Ca' s din echipa regal a.

Cucule di pi padure, Du-te Ia badea $i-i spune, Cii zapada cade miine; Sa-$i tocmasca clopu bine, Cii io mindru strut i-oi pune : Ru$marin cu douii Flori, Sa fac but Ia doi ficiori : Ru$marin cu viorele, But Ia du$mancele mele, Sa crape inima'n iele.

Trandafir dintre livezi, Dragut ca al meu nu vedzi : Numa'n tirg la Fiigadiiu, La o biiieta de domn. Nici acela nu'i frumos, Ca al meu, ca-i de om prost. Cind sa'ncalfa de-on picior,

Cine n'are'n lume-on dor, Traie§fe mai bini§or. Da' eu am doua §i trii, Doamne greu ie di-a trai.

Bate Doamne uritu, Sa nu calce pamintu! mai I Pi un' e uritu calca, Radiicina ierbii sacii. Pe unde uritu mere, Riidiicina ierbghii piere. Doamne omu eel urit, Trebe'n codru celuit, $i cu bota'n cap piilit, Sa nu $ie · pe piimint, Sa nu §ie'n lume a!tu, Uritu face piicatu.

A§a ginde~te omu, C'o trai cit piimintu. Ca face ziduri de pciatra, $i n'o muri nici-odatc1. Dar ~i viata omului, /i ca floarea dmpului.

Se cinta: ,Lasati-ma ling a pahar". Viori~tii intii, sing uri, a poi de-odata, cu fetele ,Pe umeri pletele curg riu". Urmeaza .,Cucuruz cu frunza'n sus", ,Fata de ginarar". Numai din voci: ,Am un leu ~i vreau sa-l beu". 0 fata intreaba : cantarn cu totii ,Vino bade pe sub coasta ?" Drag ti-e de ia? 0 ~titi? 0 ~tim, incepeti D-vstra !" Gazda spune: ,Nurnai va purtati bine, ca va las in ~ezatoare". Se cinta o ,horie Hiraganata": ,Al1a'rni vine uneori, sa-mi ieu otrava sa mori" ...

Intrerup lautarii, care incep sa cinte ei. Pornesc din nou strigaturile . .,.,..----

SOCIOLBUC

18

, Vai de lin $i de pelin, $i de omu eel strain, Ca bea _apa'n loc de jin, $i trae$fe cu suspin; Ca bea apa'n loc de bere, $i trae§le cu durere, · Far'de T}ici-o mingiiere.

Doamne omul eel strain Ca-i ca. pomu printre spcini, Spcinu cre§fe'n ·zat §i'n lung, $i poniu ramine dung; Spcinu cre§le'n lung $i'n fat, Pomu ramine uscat; D' apoi omu eel strain: El sluja§fe Ia stiipin, El slujafte cu drepfate, la simbrie-a treia parte,

SOCIOLOiJIE ROMANEAStA

Nimenea nu-i face parte.

Une $i-s oamenii dragi, Ara plug cu doua vaci. D' apoi unde traesc rau, $ase boi Ia un resteu, $i mere plugu cu greu, Numa truda §i necaz ; Ara 'ntr'o zi, d'un popas $i se tot uita Ia soare, Ca-i pare ziua pe mare! hop !

Eu cu mindra duce-m' a§i Pe farina $i ima§, mai! Nu mi-ar trebui nana§. $-am trai necununafi, $-am dzice ca sintem frafi ; Nici popa sa ne cunune, Numai noi cu vorbe bune.

Se aduce o gaina Ia masa. De obiceiu Ia cununa nu se da gaina. De aceia fetele incep sa rida ~i li se pare ca sunt Ia nunta, unde gaina joaca un rol ritual, fiind daruita na~ilor, dupa ce e descinhita. Incep deci, in deridere, sa simuleze ceremonialul nuntii. Angelina Pop, gazdoaia, dupa cum am spus, are ~i porecla de Sucacita. F etele striga deci Sucacifa, pentru ca ei i se cuvine sa descinte gaLTJa :

Socacifa, unde e$fi? Socacifa din ia mare Hai incoa cii trebue§ti! fa fa bin'de ia mincare,

Sa putem mere pe cafe. Gainifa, giiinifa, Gaina'i fiira de pene, Socaciu fara izmene.

Socacifa, socacifa, Socacifa din Acrina (?) Cum dracu ai pus gaina ? C' ai pus' o cu curu' n sus, P'inga ia carne de urs, Cea mai buna, ni s'o dus Asara pe linga §ura, lnvalita'n pinzatura.

Sucacifii., sucacifii., Sucacifa din Faget Hai incoace sa te vad.

Socacifa, socacifa,

Striga Sucacita :

Mindra-i gradina cu pomi $i Ia masa pintre domni. Mindra-i grii.dina cu poame,

Pita'i ca buretele, Pofi lipi paretele.

Socacifa sa trae§ti, $i de-amu sa socace$fi Ca tomagii' s subfirei $i-or minca domnii din ei. Placinta ni-i ca bumbacu, Poate minca $i 'npiiratu. Gii.lu§fele' s mininfale $i-or minca domnii din iele.

Hop saraca gainu$a Cum te-oi apuca de gufa $i ti-oi svirli pin'la U$a Di Ia U$a pin' afara, Socacifa, ad' o iara!

... (fetele rid tot timpul).

Cin'la masa-i plin de doamne. Facez bine §i ierfat: . Buna, rea, nu ni-o mai dati !

SOCIOLBUC

S()ctoLOGIE ROMAIVEASCA 19

Fetele se prefac a da in gluma, de mincare dragutilor lor plecati Ia armat~ !ii a caror fotografie e pe perete.

Lautarii incep din nou a cinta ;,patru hoi cu lantu'n coame". Toata lumea se scoala de la masa. Este ora 10 seara.

Incep jocurile. Ar urma sa intre flacaii. Dar s'au suparat ca a tinut ospatul prea mult !ii nu vor sa mai vie. Stau in strada, Ia cit eva case mai depart e. F etele se arata cam suparate.

Lumea toata se imparte in cele doua odai ale casei. Dam repertoriul celor cintate !ii jucate ~ 0 fata ~ ,,bade cind treci pe la noi" etc. Alte doua fete incep a cinta traganat. ,Cuvintele sa vijesc oricare". Se aleg

cuvintele ,.La fintina intre copaci". F etele merg sa intrebe o melodie pe femeile mai batrine. ,Cum ii zice la

horia asta , tat am dzis ca nu-mi trebauie ?" etc. Incepe vioristul. Ficiorii tot nu vin. Atunci Maria Cimpan zice fetelor : - ,Hai ~i-om juca doua. Ia sa intarim ficiorii, sa nu raminem fara ei I - ,Nu se due. Ia, acolo's tati''· Incep fetele cu cununa, cu cei doi ficiori ai lor. Joaca de-a mina. Celelalte

fete joaca singure, doua cite doua. Urmeaza ,di'anvirtita".

,Joaca mindra cum joe eu c· a~a joaca neamu meu

Dac'ar fi jucat mai bine M'ar fi 'nuafal ~i pe mine"

Se cere o sirba. Se joaca o roata, o moldoveneasca, o moldoveneasca din hatdni.

Plecam atuncia noi, ca oaspeti monografi~ti, sa imbunam flacaii ~i sa-i aducem in casa. li aducem. Intra ~i ei in joe. Urmeaza :

Di-a mina, some~ana, di-a'nvirtita, un joe strein, roata, apoi cu schimbatu fetelor, di-a'nvirtita.

In tot timpul jocului, ficiorii sunt inca suparati. Intre ei ~i fete incepe un adevarat duel de strigaturi. Cearta se curma astfel, in rasul tutulor. Din aceste strigaturi au putut fi notate urmlHoarele:

Ficiorii: Arde-te focu sopon, Fetele: Faci pe mandra ca de domn; Pe mine din om neom ; Arde-te focu potica, F aci pe mandra frumu~ica, Pe mine din om, ~emica! Ficiorii :

Fetele ~ Arde-te focu sopon F aci pe badia cum i-un domn; $i potica sa trae~ti, Pe badia sa-l molnae~ti. (a varui,

ca pe pereti) F etele :

Ficiorii ~ Am o mandra alba tare, Ca ~i fundu Ia cal dare ; Am o mandra ca de domn, Ca fi fundu Ia ciaun ; Am nadejde c'a albi Fetele: Di-odatd cu bgivolii.

Bade pe obrazu tau, Pus' ai pudar de un leu. Nu $fiU cum dracu l'ai pus: Pe grumaz nu fi-o ajuns.

S'o bagat lelia'n -camara La o{ a)la cu rumeniala, $i nu fliu cum li-o mai pus, Ca pe nas nu i-o ajuns, $i i-o ramas nasu gol Ca ~i-o mucie de topor.

Nici asta nu e uajita, Numa gura ta ranjita; Nici asta nu ie pe cafe, Numa gura ta cia mare. $i-t pune ulcica'n cui $i nu striga nimenui.

Nu-i de jina cui i-e gura, C' a~a mere strigatura I

SOCIOLBUC

20

Ficiorii : Lotri' s ficiorii La noi, Pan ce au cafe doi boi, $i cafe v' o noua oi; Di-ar veni luna lui Mai, Boii i-ar da pe malai, $i oile Ia porfaie, Nor $i vrednici sa sa taie.

Ficiorii; Foaie verde din riizvor, M'am apucat sa ma'nsor; F oaie Vf!rde fir de vie, Socru mi-o dat de mo$ie, Doua rate pe copite, Sa ne capatam Ia vile ; Doua rate $'un ratoiu, Sa ne capatam Ia boi.

F etele : Da-i Doamne badii noroc $i Ia cornu ca$ii foe; Da-i Doamne badii tigniala, $i Ia l;ornu ca$ii para.

Ficiorii: Rasarit-o soarile, s· au pornit catalile; Rasarit-o luna'n $UTa, s· 0 pornit cea ra de gqra.

Fetele: Zis-o badia, dumnealui: ,Bate( gura cu vergiaua, Sa nu bald ca catiaua; Batet gura cu vergelu Sa nu bata ca cafelu", Ai putea bade sa ta$i Ca vinele de la grumaji ca. ratezele la lanf. Zis-o badia, dumnialui, Ca: ,sa $i-e-a dracului, De-i mai trabuiesc eu lui" Io am dzis, a lui sa $ie, De-mi mai triibui badia mie; L' am dat Ia dracu de tat Ca nu-m trebai nici sa-l vad.

Ficiorii : F oaie verde de trifoi Blanda-i mandra pi Ia noi, Ca $'o cii(iadi Ia oi; F oaie verde de magura, Blanda-i lelita de gura Ca $""0 cafia de Ia slana.

Fetele: Spusu-f'am badifa, spus, Sa porti pan a . pe mas~ura

. pupii._ cu'!l. ji-.i stogu'n $UTii..

SOCIOLOGIE ROMANB/J,SCA

Stogu fl-i din patru snopci, $i pana pana pe ochi Snopu'i dintr'o furcitura $i pana'i pana pe gura.

Ficiorii: Frunza verde de miigura, Vreau sa str<ig o stragii.tura Sa s' auda' n curmatura : F ala care-i ra de gura, Atuncia sa sa miirite Ca'n n'a avea nici-un dinte; Atuncia sa-$i faca nuntii, Can' a fi de manuri slut a.

F etele : Creapa Doamne pamantu, Sa se bage uratu ; Creapa Doamne paji$fea, Sa rasara dragostea. Catii boala pe pamant Nu-i ca boala de urat. Uratu un'ie se pune Face inima taciune. Din cat .sa mai due ural Mai bine moarta'n piimant. Ca moarta'ngroapa m'orpune. Uratu mii poartii'n lume. De urat m'am dus de-acasa, Da uratu nu mii lasii. De urat m' am dus pe lume Uratu-o vinit cu mine. De . urat m' am dus in tara, Uriitu-i cu mine iarii, De urat m' am tot ferit, Cu uratu' s Ia un blid. De s'ar sparge blidu'n fund, Sa scap de ural curund.

Ficiorii: Bata;}e Dumnezeu lele Tls buzele supfirele De trii degete di-a mele; $i e$fi frumoasa Ia gura Ca $'o vaca dinga $UTa.

Fetele: Am driiguf $i-i cat un ied, Sacerand prin holda-1 pierd Nu $fiu ce i-a$ da sa criasca I arb a di pa miiierugii Sa criasca tot in fugij..

Ficiodi : Sa traiiisc~a cui ie claca C' amu joacii tata vaca ; Sa traiasc' a a cui i nunfa C'amu joacii_ tiita duda •

SOCIOLBUC

SOC/OLOCJIE ROMANEASCA

Fetele ': Traiasca a cui e giocu, C' amu joaca tat motocu ; Traiasc'a cui-i libovul C' amu joaca tat bou. Sai in sus, burduf netuns Pcica gios, burduf flocos.

Ficiorii: Mandra mea de harnica

Nu intra'n biserica Ca'n poale sa'npciedica $i din patruzaci de lani s· 0 fiicut manu$i pe mani Dintr'o sutii. de fuioare S'o facut baier prin poale $i Ia lucru, ca buiucu La mancare ca !Ji lupu.

Insfar~it urmeaza alte strigaturi, obi~nuite de joe. Petrecerea ia sfar~it la orele 13,30.

Material cules de: Prof. C. BRAlLOJU, H. BRAUNER, I. CAZAN, I. COG!$, $TEFANIA CRISTESCU, VIORICA SASU, H. H. STAHL.

Dimineata ne-am sculat $i pe obraz ne-am spalat, Lui Dumnedzau ne·am rugal, Sacerea'n min'am luat $i Ia holda am pll!cat. Holda-i ca paretile Saecerat-o fetile. De une cununa vine Multe clai s'or pun mine; De ·une cununa pleaca Multe cara sa incarca. Din virvufu dealului, Vine fruntea griului ; Din varvufu obcinii, Vine fruntea cununii. $i-a$a-i rindu fetilor Ca $i rindu merilor : Pina-s mere mininfele, Stau pe crengi im;irafale; Daca prind a sa mari lele prind a sa rari. Cununifa 'nrotilata, Trabuiu-ai adapata ;

Redactat de : H. H. STAHL.

Anexe

CANTECUL CUNUNIJ (variantii)

Cu apa dintr'un izvor $i cu jin dintr' on urcior, Nu !jtiU ficiori nu-s in sat, Or isvoarale-o sacat. le!jif ficiori cu apa Sa ne udaf cununa : Cu apa dm fintinifa Cu jin di Ia cri$miirita.

(Cind sosii$fi Ia poarla gazdii :)

Numa 'ncetu pe Ia poarta Cu cununa cit o roatii.

Cind ajungi in casa, inconjuri masa de trei ori:

Matura-t gazda podu, Ca-t aducem griu ro!jU. Matura-1 de griu de an Ca-t aducem din iest an.

In!. Elena Cotu, 23 ani, §tie· carte. -CulegftTe:

$TEFANIA CRISTESCU $ant Sept. 1935.

SOCIOLBUC