1

OBSERVAŢIILE MINISTERULUI JUSTIŢIEI LA PLANUL MULTIANUAL AL CSM PENTRU PERIOADA 2011-

2016 Observaţii prealabile: - draft-ul reuneşte obiective emise în cadrul proiectelor de candidatură ale tuturor candidaţilor la alegerile pentru CSM în perioada 2010-2011; - s-au avut în vedere atât candidaţii judecători şi procurori, cât şi candidaţii din partea societăţii civile; - materialul a fost în mapa membrilor CSM la şedinţa Plenului din data de 6 iulie 2011; - s-au înglobat toate amendamentele MJ formulate în data de 20 iulie 2011; - Planul vizează un cadru mai larg al reformei, cu privire la întreg sistemul de justiţie (instanţe, parchete, CSM); - Planul se completează şi se compatibilizează cu măsurile cuprinse în Planul de acţiune pentru aplicarea recomandărilor CE din

cadrul MCV, cu Planul de acţiuni privind întărirea integrităţii din justiţie.

OBIECTIV GENERAL 1: ÎNTĂRIREA JUSTIȚIEI CA PUTERE PUBLICĂ  Obiectiv specific   Măsuri specifice 

 Garantarea independenței corpului de magistrați, conform standardelor europene 

 Uniformizarea procedurilor privind numirea şi promovarea judecătorilor şi procurorilor (redobândirea de către CSM a competențelor privind cariera procurorilor)  Comentariu MJ În data de 10 noiembrie 2011, pe site‐ul MJ, a fost postat spre dezbatere publică, un proiect de lege  pentru  modificarea  şi  completarea  Legii  nr.  303/2004  privind  statutul  judecătorilor  şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Proiectul stabileşte, de principiu, procedura  ce  trebuie  urmată  în  vederea  promovării  în  funcția  de  judecător  la  Înalta  Curte  de Casație şi Justiție. În opinia noastră, măsura din prezentul plan ar trebui să fie în acord, cel puțin pentru situația promovării judecătorilor la ÎCCJ, cu acest proiect.  Propunere Eliminarea  măsurii  sau  reformularea  măsurii  „redobândirea  de  către  CSM  a  competențelor privind cariera procurorilor”. Întărirea rolului CSM în procedura de numire în funcții de conducere, altele decât cele care se ocupă prin concurs sau examen  

2

Comentariu MJ În  opinia  noastră,  această măsură,  deşi  are  o  nouă  formulare,  nu  se  deosebeşte  în  ceea  ce priveşte  finalitatea,  de  măsura  din  versiunea  anterioară  a  planului  (10  octombrie  2011), respectiv: Regândirea procesului de numire a Procurorului General, a procurorilor  şefi DIICOT  şi DNA în sensul întăririi rolului CSM în această procedură.   Propunere Propunem  eliminarea  sau  clarificarea  măsurii  astfel  încât  demersul  să  fie  unul  predictibil, măsurabil şi fezabil.  Uniformizarea procedurilor de adoptare a regulamentelor de organizare şi funcționare ale instanțelor şi parchetelor. Întărirea rolului asociațiilor profesionale, prin instituirea mecanismelor obligatorii de dialog social, cu privire la drepturile economice şi sociale ale magistraților, conform standardelor europene. Garantarea componentei financiare a independenței magistraților, în conformitate cu reglementările internaționale, în sensul revenirii la nivelul anterior al pensiilor şi salariilor 

Implicarea CSM în consolidarea constituțională şi legislativă a justiției  Implicarea activă în dezbaterile publice referitoare la revizuirea Constituției: - consultarea instanțelor şi parchetelor, pentru elaborarea şi susținerea unui punct de 

vedere al sistemului judiciar;  - susținerea unor propuneri pentru întărirea independenței justiției, care ar putea privi: 

armonizarea statutului procurorului cu cel al judecătorului, sub toate aspectele ținând de evoluția carierei profesionale. Garantarea constituțională a independenței procurorilor şi eliminarea autorității ministrului justiției asupra procurorilor 

desemnarea la Curtea Constituțională a trei judecători ca reprezentanți ai puterii judecătoreşti în cadrul acestei entități; 

reglementarea dreptului de inițiativă legislativă al CSM, pentru acte normative care interesează domeniul justiției;  

informarea opiniei publice cu privire la consecințele modificării Constituției.  Comentariu MJ Planul multianual sau orice strategie în domeniul justiției ar trebui să aibă la bază principii ce nu ar putea fi schimbate chiar şi printr‐o eventuală revizuire a Constituției: principiul separației şi echilibrului  între puteri  înțeles prin  abținerea  intruziunii unei puteri  în  atribuțiile  altei puteri  şi prin  colaborarea  între  puteri,  pe  baza  delimitării  competențelor. De  aceea  CSM  trebuie  să  se limiteze  la  rolul  său  de  garant  al  independenței  justiției,  printr‐o  atitudine  activă  în  interiorul corpului  magistraților  şi  o  colaborare  cu  celelalte  puteri  ale  statului.  Consiliul  Superior  al 

3

Magistraturii este, potrivit Constituției, garantul  independenței  justiției, prin urmare, pentru a fi implementate  unele  dintre  măsurile  cum  ar  fi  desemnarea  la  Curtea  Constituțională  a  trei judecători,  este  necesară  revizuirea  întregului  sistemului  constituțional  şi  regândirea  rolului puterii judecătoreşti şi al Consiliului Superior al Magistraturii.   Propunere Eliminarea enumerării de potențiale propuneri de revizuire a Constituției din plan.  Măsura poate viza cel mult consultarea sistemului şi prezentarea rezultatului acestei consultări fără a induce ab initio propuneri în acest document . Propuneri legislative care să instituie: ‐ participarea permanentă la şedințele comisiilor juridice din Parlament când se discută proiecte de legi sau inițiative legislative privind justiția  Comentariu MJ Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constituției, garantul  independenței  justiției prin urmare,  pentru  a  fi  implementate  unele  dintre măsurile  cum  ar  fi  participarea  permanentă  la şedințele  comisiilor  juridice  din  Parlament,  este  necesară  revizuirea  întregului  sistemului constituțional şi regândirea rolului puterii judecătoreşti şi al Consiliului Superior al Magistraturii.   Propunere Eliminarea propunerilor care exced rolului şi mandatului CSM  ‐  obligația puterii executive de a implica CSM la discuțiile pe proiecte de acte normative care interesează domeniul justiției, inclusiv prin participarea CSM în calitate de invitat, cu drept de a emite opinii, la şedințele de lucru ale Guvernului, ori de câte ori se discută proiecte de acte normative ce interesează justiția; ‐ participarea reprezentanților sistemului judiciar la lucrările Consiliului Economic şi Social ori de câte ori se discută proiecte de acte normative care interesează domeniul justiției 

 Punerea în practică a Rezoluției privind starea financiară şi situația administrativă a instanțelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă instanțele judecătoreşti. Reconsiderarea Pactului pentru justiție 

Elaborarea  în  comun,  împreună  cu  celelalte  autorități  publice  implicate  în  administrarea sistemului judiciar, a Strategiei de dezvoltare a justiției.  Comentariu MJ Opinia noastră este că nu trebuie să se realizeze o dublare la acțiunilor în acest domeniu, mai ales pentru că Ministerul Justiției a elaborat deja o Strategie de dezvoltare a Justiției ca serviciu public 2010‐2014, o serie dintre măsurile sale sunt în curs de realizare iar unele dintre ele, au fost deja realizate.   Propunere Reformularea măsurii: Participarea activă a CSM  la definitivarea  şi  implementarea Strategiei de 

4

dezvoltarea justiției ca serviciu public  

Reconsiderarea Pactului Național pentru Justiție, ca angajament public şi transpartinic al celor trei puteri care să stea la baza oricăror strategii şi demersuri viitoare privind sistemul de justiție, axat pe următoarele idei: 

- stabilirea poziției si importanta justiției in cadrul democrației constituționale - recunoaşterea justiției ca domeniu de importanță strategică națională - implementarea instrumentelor internaționale ale ONU, UE şi COE cu privire la 

funcționarea justiției şi statutul magistraților - luarea mărilor necesare pentru implementarea noilor coduri  - gestionarea bugetului tuturor instanțelor de către Înalta Curte de Casație si Justiție 

 Comentariu MJ Pactul  national  pentru  Justitie  nu  poate  fi  deocamdata  decat Mecanismul  de  Cooperare  si Verificare. Intre timp, Asociatia Procurorilor a incheiat un protocol cu un partid politic, fata de care MJ si‐a exprimat punctul de vedere.  Legat  de  transferul  bugetului  instanțelor  la  ÎCCJ,  aceasta  este  o  chestiune  cu  privire  la  care, anterior luării deciziei, sunt necesare analize foarte serioase cu privire la capacitatea instituțională de a gestiona bugetul. Executia bugetului de catre instante si capacitatea institutionala a acestora de  a  gestiona  probleme  administrativ  financiare  sunt  principalul  obstacol  in  calea  transferului bugetului. Inducerea acestei teme in conditiile in care cunoastem cu totii aceste lucruri nu poate avea decat caracter demagogic.  

- executarea hotărârilor judecătoreşti de către entitățile publice  Comentariu MJ Există deja  cadrul normativ  care  consfințeşte obligativitatea executării hotărârilor  judecătoreşti inclusiv  de  către  entitățile  publice,  şi  anume  Legea  nr.  110/2007  pentru  modificarea  şi completarea  Ordonanței  Guvernului  nr.  22/2002  privind  executarea  obligațiilor  de  plată  ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Considerăm că o asemenea măsură nu ar trebui să fie introdusă într‐un plan de acțiune.  

- participarea ca invitat a CSM la lucrările CES şi ale Guvernului când se discută chestiuni interesând justiția 

- modificarea legislației şi semnarea unui protocol cu Guvernul României, astfel încât elementele de mandat ale persoanelor care participă Ia reuniuni/grupuri de lucru/consilii/alte evenimente internaționale unde se dezbat chestiuni de interes strategic pentru justiție, să fie avizate în prealabil şi de CSM, iar în situațiile în care din delegația română fac parte şi reprezentanții CSM, mandatul să fie comun 

5

- modificarea legislației primare şi secundare astfel încât desemnarea reprezentanților României la anumite  structuri   sau   organisme   internaționale  cum  ar  fi Agentul Guvernamental la CEDO să se facă pe baza unei selecții transparente, pe criterii de competență, experiență şi abilități 

- stabilirea limitelor criticii cu privire la funcționarea sistemului şi activitatea individuală a magistraților. 

- condiționarea rectificării negative a bugetului instanțelor şi parchetelor pe parcursul anului fiscal de solicitarea şi obținerea unui nou aviz conform al CSM. 

 Comentariu MJ Aceasta condiție excede prevederilor Legii 500/2002 privind  finanțele publice, care stabileşte  in mod clar responsabilitățile ordonatorilor de credite, ale MFP, Guvernului etc.  Propunerea  nu  ține  seama  de  competențele  constituționale  ale  Guvernului  şi  Parlamentului. Formarea,  administrarea,  întrebuințarea  şi  controlul  resurselor  financiare  ale  statului,  ale unităților administrativ‐teritoriale şi ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege. 

Asumarea rolului de reprezentant şi purtător de cuvânt al sistemului judiciar  

Prezentarea anuală a  Raportului privind starea justiției.  Încurajarea formelor de autoreprezentare a instanțelor judecătoreşti şi a parchetelor şi asocierea acestora la procesul decizional al CSM, la politicile şi strategiile de comunicare publică. Modificarea Regulamentului de organizare şi funcționare a CSM şi crearea unui compartiment specializat pentru Relația cu Parlamentul. Operaționalizarea Strategiei de comunicare a CSM şi a sistemului judiciar din România Promovarea unei propuneri de modificare legislativă care să vizeze întărirea procedurii de avizare de către CSM a proiectelor de acte normative: 

‐ stabilirea obligativității avizului CSM pentru anumite acte normative; ‐ introducerea în Legea nr. 317/2004 a unei sancțiuni exprese în cazul în care proiecte de acte normative care vizează activitatea autorității judecătoreşti sunt transmise Parlamentului fără avizul CSM. ‐  instituirea unei proceduri stricte, care să prevadă termen clare în care MJ să ia în considerare propunerile CSM care vizează acte normative din domeniul justiției. 

Comentariu MJ CSM este deja  implicat  în discuțiile pe marginea proiectelor de acte normative care  interesează domeniul  justiției, conform prevederilor art. 32 şi art. 38, alin. 3 din Legea 317/2004. Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii  în procesul de elaborare a actelor normative, prin Legea nr. 317/2004, a fost o măsură pentru asigurarea transparenței şi a dialogului între părțile implicate.  Echilibrul şi colaborarea puterilor în stat se realizează, cu referire la inițierea actelor normative în domeniu,  prin  avizul  consultativ,  prevăzut  de  legislația  în  vigoare.  Solicitarea  acestui  aviz 

6

consultativ  este  obligatorie.  În  forma  în  vigoare  a  legii,  CSM‐ul  avizează  proiectele  de  acte normative  ce  privesc  activitatea  autorității  judecătoreşti.  Plenul  Consiliului  Superior  al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiției, în cazurile prevăzute de lege.  Transformarea avizului  consultativ  (obligatoriu a  se  solicita, dar care nu  impune  soluția)  în aviz conform  (sau  chiar  mai  mult,  în  inițiativă  legislativă),  astfel  încât  să  constituie  un  „fine  de neprimire”  pentru  declanşarea  procedurii  legislative  înseamnă  efectuarea  unui  control  de oportunitate asupra actelor normative  şi  implicit un control asupra politicii  legislative pe care o promovează  Executivul  şi  pe  care  o  adoptă  Legislativul,  prin  urmare  o  cenzurare  nepermisă  a modului în care Guvernul urmăreşte realizarea programului de Guvernare.  O asemenea condiție încalcă principiul  separației puterilor  în  stat  şi  transformă puterea  judecătorească  într‐o  supra‐putere.  Propunere Eliminarea măsurii 

Asigurarea unei finanțări corespunzătoare a sistemului judiciar  Valorificarea prevederilor legale actuale legate de avizul conform al CSM pentru bugetul instanțelor.   Comentariu MJ Aceasta condiție excede prevederilor Legii 500/2002 privind finanțele publice, care stabileşte in mod clar responsabilitățile ordonatorilor de credite, ale MFP, Guvernului etc. Promovarea,  inclusiv  prin  propuneri  legislative,  a  soluțiilor  tehnice  pentru  finanțarea corespunzătoare  a  justiției  consemnate  în  Raportul  final  al  Comisiei  parlamentare  comune speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcționarea justiției.  Comentariu MJ Aşa  cum  s‐a mai  precizat,  nu  se  poate  vorbi  de  subfinanțarea  justiției,  dacă  urmărim  trendul ascendent  al  fondurilor  alocate  justiției,  ci  poate  de  un management  ineficient  al  fondurilor alocate. Subfinantarea este un termen invalidat chiar de CCR in conflictul constitutional declansat in 2009 de CSM.  Promovarea unei propuneri legislative în sensul ca bugetul justiției să fie stabilit după aceleaşi reguli procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului.  Comentariu MJ Aceasta condiție excede prevederilor Legii 500/2002 privind finanțele publice, care stabileşte in mod clar responsabilitățile ordonatorilor de credite, ale MFP, Guvernului etc. 

7

Promovarea asigurării independenței financiare prin asigurarea unei cote minime din PIB, sau promovarea stabilirii, prin legea de organizare judiciară şi legea bugetului de stat, a unui prag minim pentru bugetele cumulate ale autorităților de justiție.  Comentariu MJ Pragul minim a fost deja stabilit prin Strategia fiscal bugetară 2012‐2015, fata de aceste limite sistemul justiției beneficiind, cu ocazia rectificărilor bugetare, de suplimentari de fonduri.  Propunere Eliminarea măsurii 

OBIECTIV GENERAL 2: CREŞTEREA EFICIENȚEI JUSTIȚIEI     Obiectiv specific   Măsuri specifice  

Creşterea eficienței de sistem                     

    

Revizuirea permanentă a strategiei de resurse umane, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi  lung, inclusiv prin previzionarea fluctuațiilor de personal, cu accent pe ieşirile posibile din sistem, având în vedere şi modificările de competență cuprinse în noile coduri de procedură. Propunerea asumării de către Guvern sub  forma unui Memorandum privind necesarul de  resurse umane  în justiție.   Comentariu MJ Exista deja un Memorandum in vigoare, încă din anul 2009, care exceptează justiția de la rigorile privind angajările, aşa cum sunt prevăzute  în OUG 34/2009. Util ar fi un management riguros al resurselor umane existente şi eventual, în contextul intrării in vigoare a noilor coduri, majorarea corespunzătoare a personalului din justiție.  Propunere Eliminarea măsurii Susținerea  desființării  instanțelor  şi  parchetelor  cu  un  volum  redus  de  activitate  pentru  înlăturarea cheltuielilor  nejustificate  şi  redistribuirea  echitabilă  a  posturilor  (inclusiv  instanțe  şi  parchete militare  cu privire la care se va asigura specializarea unor magistrați în cadrul instanțelor şi parchetelor civile).   Comentariu MJ Această măsură  a  făcut  obiectul  unui  grup  de  lucru  comun MJ  ‐  CSM,  concluziile  acestuia  conducând  la adoptarea  Legii nr.  148/2011 privind desființarea  unor  instanțe  judecătoreşti  şi  a parchetelor de pe  lângă acestea .   O astfel de măsură ar putea  fi repusă  în discuție numai după  finalizarea studiului de  impact  ‐ „Proiectul de asistență tehnică cu privire  la pregătirea  implementării noului cod civil, cod penal, cod de procedură civilă şi 

8

    Îmbunătățirea managementului instituțional       Creşterea eficienței actului de justiție       Susținerea ADR     Asigurarea interoperativității între sistemele de date 

cod de procedură penală” şi analizarea concluziilor acestuia de către MJ, CSM, PICCJ şi ICCJ.  În  ceea  ce priveşte  redistribuirea echitabilă a posturilor  reiterăm observația  că  în procesul de  redistribuire este necesară o corelare a indicatorilor cantitativi cu cei de natură calitativă, precum gradul de operativitate în soluționarea cauzelor înregistrate la nivelul instanțelor. Optimizarea volumului de activitate al magistraților. Evaluarea şi îmbunătățirea proiectului privind stabilirea volumului optim de activitate la instanțe şi parchete: ‐  revizuirea gradelor de complexitate ‐  dezvoltarea unui sistem de monitorizare, găsirea unor mecanisme de măsurare a perioadei optime de soluționare şi stabilirea unor standarde de timp pentru soluționarea dosarelor pe materii şi categorii de cauze, atât Ia nivel național, cât şi pe categorii de instanțe, pentru luarea unor măsuri de reducere a numărului de dosare restante  ‐ reechilibrarea schemelor de personal în raport cu volumul de activitate al instanțelor şi parchetelor  Comentariu MJ Reiterăm observațiile anterioare cu privire la volumului  real de activitate. În plus, în procesul de redistribuire este necesară o corelare a indicatorilor cantitativi cu cei de natură calitativă, precum gradul de operativitate în soluționarea cauzelor înregistrate la nivelul instanțelor şi numărul de casări imputabile.  Prin Hotărârea CSM nr. 425/2011, modificată şi completată prin HCSM nr. 673/2011, s‐a reținut că,  în urma unei analize asupra datelor statistice furnizate de către programul  informatic ECRIS,  în prezent, nu există un mod unitar de operare în aplicația ECRIS în cadrul instanțelor de judecată. În acest sens, Plenul CSM a stabilit o procedură de înregistrare în aplicația ECRIS sub forma dosarelor asociate a cauzelor având anumite obiecte, fără  înregistrarea unui număr nou de dosar. Prin urmare, reechilibrarea schemelor de personal se va putea efectua numai după ce  instanțele de  judecată  îşi vor  recalcula numărul de dosare, conform HCSM.  În plus, această măsură trebuie să aibă în vedere pe lângă indicatorii reali privind volumul de activitate al instanțelor judecătoreşti  şi  indicatori  calitativi  care  să  vizeze  operativitatea  şi  numărul  de  casări  imputabile,  şi  nu indicatori aleatorii, neevaluabili, greu de cuantificat.  Propunere Reformularea sau eliminarea măsurii  ‐ cooptarea în cadrul grupului de lucru a reprezentanților Ministerului Justiției şi Ministerului Muncii. Implicarea,  în  cadrul dezbaterilor privind  revizuirea Constituției,  cu privire  la mărirea perioadei  reținerii  la 48/72 de ore. 

Îmbunătățirea activității de statistică  judiciară  (indicatori statistici  revizuiți; preluarea datelor statistice de  la  toate 

9

instanțele şi parchetele, etc). Eliminarea obligației  judecătorilor de a  face acte de administrație publică  în afara activității  judiciare, cum ar  fi participarea judecătorilor la orice activitate legată de scrutinuri electorale. Continuarea  demersurilor  de  implementare  a  proiectului  privind  transferul  sarcinilor  administrative  de  la judecători  la personalul auxiliar. Atribuirea de sarcini distincte pentru grefieri principali/grefieri specializați  în drept şi ceilalți funcționari judiciari.  Comentariu MJ Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate al instanțelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a fost aprobat de Guvern la data de 19.10.2011  Proiectul înființează categoria grefierului judiciar, care va avea competențe administrative lărgite şi, în acelaşi timp,  jurisdicționale  în  unele  cauze  judiciare  în  materie  necontencioasă  şi,  pe  de  altă  parte,  introduce instituția managerului de instanță.    Proiectul  are  în  vedere  restructurarea  şi  reformarea  de  substanță  a  personalului  auxiliar  din  instanțe  şi parchete.  Acesta  va  fi  împărțit  în  trei mari  categorii:  personal  judiciar,  personal  de  asistență  şi  personal tehnico‐administrativ.  Proiectul  de  act  normativ  cu  privire  la  personalul  de  specialitate  de  la  instanțe  si parchete cuprinde şi masuri cu privire la transferul sarcinilor administrative de la judecători la grefieri. Realizarea, de către Consiliu, a unui ghid de bune practici aplicabile în organizarea şi funcționarea instanțelor. Simplificarea Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor şi crearea posibilității ca fiecare instanță să‐şi dezvolte pe baza regulamentului cadru reguli specifice în concordanță cu condițiile concrete în care acesta se află, inclusiv stabilirea de reguli distincte pentru clădirile care găzduiesc mai multe instanțe. Regândirea rolului adunărilor generale şi al celorlalte organe colegiale.  Organizarea  de  secții  în  toate  judecătoriile  cu  volum  mare  de  activitate  şi  accelerarea  procesului  de specializare a judecătorilor pe materii. Crearea de instrumente specifice activității judecătorului şi procurorului, cum sunt: un manual de proceduri, acces direct virtual la cartea funciară, la registrul comerțului, la cazierul penal, la cazierul fiscal, video‐conferințe pentru cauzele cu inculpați din penitenciare aflate în alte localități decât instanța sau cu afaceri judiciare. 

Elaborarea unui ghid de administrare a cauzelor  (sub aspectul probelor, al stabilirii pedepselor, al  întocmirii minutei, al hotărârilor). Promovarea publică a medierii şi arbitrajului ca metode alternative de soluționare a litigiilor.  Realizarea,  în parteneriat cu Consiliul de Mediere, a unor conferințe  internaționale, menite să contribuie  la schimbul de experiență şi la crearea unei culturi față de această instituție a medierii.   Susținerea  reglementării  privind  obligativitatea  de  a  se  apela  la mediere  pentru  anumite  tipuri  de  cauze 

10

înainte de a apela la instanțe.  Comentariu MJ Medierea trebuie să  fie o alternativă  la  justiție, nu să se transforme  într‐o procedură prealabilă obligatorie, care să fie parcursă înainte de a apela la instanță.  Propunere Reformularea măsurii  Crearea unui sistem IT integrat de gestionare a resurselor.  Asigurarea accesului magistraților la datele ECRIS ale tuturor instanțelor; elaborarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, împreună cu Direcția de Exploatare a Tehnologiei Informației din cadrul Ministerului Justiției a unui regulament privind modul de utilizare a noilor variante ale ECRIS. Încheierea  de  protocoale  la  nivel  local  între  instanțe/parchete  şi  deținătorii  de  date  pentru  asigurarea accesului  la  bazele  de  date  electronice  ale  instituțiilor,  ce  conțin  informații  relevante  pentru  organele judiciare. Operaționalizarea sistemului ECRIS la parchete.  

Unificarea practicii judiciare  Indexarea deciziilor pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii. Reorganizarea  programului  JURINDEX  sub  forma  unui  Institut  Național  de  Informare  Juridică;  extinderea programului la toate instanțele judecătoreşti şi diversificarea surselor documentare publicate.  Comentariu MJ Înființarea unor organisme paralele, care au diferite roluri cum este Institutul Național de Informare Juridică, nu se justifică.  Propunere Eliminarea măsurii Sprijinirea continuării proiectului privind Manualul de metodologie pentru o abordare unitară în soluționarea cauzelor  ,  în  scopul  contribuirii  la  unificarea  practicii  judiciare  şi  a  corectitudinii  deciziilor  pronunțate; manualul va fi folosit atât în instanțe, cât şi în parchete (în activitatea de urmărire penală, dar şi în activitatea judiciară).  Implicarea  CSM  în  promovarea  unui  proiect  de  lege  privind  unificarea  practicii  judiciare,  în  completarea mecanismelor deja prevăzute în noile coduri  Comentariu MJ Măsură neclară 

11

 Propunere Eliminarea sau clarificare acestei măsuri.  Organizarea de simpozioane tematice de către  INM privitor  la unificarea practicii  (în acord cu  jurisprudența CEDO şi a Curții de Justiție de la Luxemburg.   

Consolidarea rolului fundamental al instanței supreme în asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii 

Realizarea unei reforme profunde a Înaltei Curți de Casație şi Justiție (inclusiv sub aspectul asigurării condițiilor materiale necesare) care să‐i permită să îşi îndeplinească rolul constituțional de asigurare a interpretării şi aplicării unitare a legii şi să o transforme într‐o veritabilă curte de casație Promovarea  unor  modificări  legislative  care  vizează  revizuirea  competențelor  ÎCCJ,  prin  reducerea competenței de a judeca în primă instanță şi prin limitarea judecării în recurs doar la chestiuni de drept.  Comentariu MJ În principiu,  recursul este o cale de atac de drept, nu o cale de atac de fapt, ca atare se ridică întrebarea ce ar putea privi un recurs introdus la ÎCCJ. Mai mult, consolidarea  rolului  ÎCCJ de  instanță de casație  (cu  reducerea competenței de a  judeca  în primă instanță) a fost deja parțial realizată prin Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor şi va fi finalizată prin noile coduri de procedură. Acest trend va fi consolidat prin intrarea în vigoare a noilor coduri de procedură. Ca atare, este neclar  în ce ar consta necesitatea adoptării unui alt proiect de lege, care să vizeze exclusiv aceste aspecte şi care ar dubla normele menționate anterior.  Propunere Eliminarea sau clarificare acestei măsuri.  Sprijinirea Înaltei Curți de Casație şi Justiție în identificarea modalităților de asigurare a cadrului organizatoric.  Comentariu MJ În situația în care această măsură se referă la preluarea bugetelor, menționăm faptul că, în momentul de față, există un act normativ la Senat care prevede amânarea aplicării acestei prevederi până în 2014. 

Descentralizarea administrativă  Întărirea unor structuri cu atribuții distincte: Adunarea Generală a Judecătorilor, Inspecția Judiciară, INM. Descentralizarea competențelor care exced scopurilor fundamentale ale CSM şi exercitarea lor către instanțe şi parchete Organizarea Rețelelor preşedinților de instanțe – structură cu rol informal şi consultativ. 

Protecția magistraților  Urmărirea, în cadrul programelor anuale de control, a obligațiilor care țin de medicina şi protecția muncii şi de luare a măsurilor de prevenție specifice.  

12

Promovarea modificării  Legii  nr.  303/2004  pentru  introducerea  de  noi  cazuri  de  suspendare  a  exercitării funcției: la cerere pentru situații deosebite sau în situații deosebite, fără cerere, dar constatate medical.  Promovarea  constituirii unui  fond de  întrajutorare a magistraților pentru  cazuri de  forță majoră, alimentat printr‐o cotizație lunară modică.  

Obiectivizarea procedurilor care țin de cariera magistraților şi a personalului propriu al CSM  

RECRUTARE  Regândirea modului şi criteriilor de recrutare a magistraților. Reevaluarea procedurii de verificare a condiției bunei reputații şi a procedurii de testare prihologică. Constituirea  şi actualizarea permanentă a unei baze de date statistice cu privire  la mobilitatea, structura  şi componența resurselor umane Schimbarea procedurii de selecție şi de numire a judecătorilor la ÎCCJ. Procedura să conțină: 

a) criterii de selecție clare şi bine definite (examinarea de o comisie formată din judecători de  la secția pentru care s‐a depus candidatura şi profesori de drept specializați în materia respectivă – cunoştințe teoretice,  interpretarea  şi  aplicarea  legii,  evaluare  psihologică,  examinarea  hotărârilor  pronunțate, evaluarea pregătirii profesionale şi de integritate); 

b) motivarea hotărârilor de respingere/admitere a candidaților; c) publicarea opiniei separate.  

 Comentariu MJ Formularea  este  prea  vagă,  nu  putem  vorbi  despre  măsuri  concrete,  cu  obiective  precise,  a  căror implementare să fie cuantificabilă. PROMOVAREA în funcții de execuție şi NUMIREA în funcții de conducere  Îmbunătățirea îmbunătățirea procedurii de numire în funcții de conducere la instanțe şi parchete (procedura de consultare;  selecția  riguroasă  a  comisiei  de  examinare;  revizuirea  tematicii  şi  bibliografiei;  evaluarea managementului anterior etc). Regândirea concursului de promovare  în funcții de execuție şi revizuirea tematicii şi bibliografiei, cu accent pe aspectele practice. Reglementarea procedurii de soluționare a cererilor de transfer ce vin în concurs cu cererile de valorificare a examenelor de promovare în funcții de execuție. 

Stabilirea de criterii transparente şi obiective de notare la proba interviului din cadrul concursului/examenului de promovare în funcții de conducere. Sporirea exigenței  testării psihologice  şi a evaluării capacității candidaților  la  funcțiile de conducere de a  lua decizii şi de a‐şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenței la stres.  

Elaborarea  unui  manual  unic  de  management  judiciar  care  să  elimine  problema  surselor  bibliografice contradictorii sau neadaptate specificului concursului. Asigurarea  transparenței  actului  de  numire,  acest  lucru  putând  fi,  de  exemplu,  realizat  prin  asigurarea 

13

publicității interviului.  DELEGĂRI, DETAŞĂRI, TRANSFERURI  Modificarea  hotărârii  CSM  corespunzătoare  în  sensul  ca  prezența  candidatului  care  solicită  delegarea  în funcție de conducere să nu mai fie necesară decât în mod excepțional.  Audierea magistraților de către prin intermediul Internetului sau video‐conferințe. Susținerea modificării legislative sub aspectul implicării CSM în procedura delegării procurorilor.  Stabilirea de bune practici pentru detaşare şi încetarea detaşărilor de magistrați din afara instituțiilor juridice: 

- limitarea detaşărilor  în cadrul CSM,  INM, SNG şi MJ numai pentru sectoarele care reclamă expertiza unui  magistrat.  Aplicarea  dispozițiilor  constituționale  cu  privire  la  inacceptarea  detaşărilor magistraților în funcții politice; 

 Propunere MJ Solicităm clarificarea sau eliminarea formulării inacceptarea detaşărilor magistraților în funcții politice.  

- lămurirea  statutului  magistraților  detaşați,  în  ceea  ce  priveşte  regimul  incompatibilităților  şi interdicțiilor aplicabile. 

Propunere MJ Solicităm clarificarea acestei prevederi. Ce aspecte concrete sunt vizate? Crearea  unei  baze  de  date  cuprinzând  cererile  de  transfer  formulate,  inclusiv  cele  nesoluționate  şi/sau respinse, care va fi publicată pe site‐ul CSM paralele cu lista posturilor vacante.  EVALUARE Regândirea modalității de evaluare a magistraților individual 

- pregătirea evaluatorilor să constituie una din prioritățile CSM - Creşterea impactului evaluării profesionale asupra carierei judecătorilor şi procurorilor, astfel ca 

promovarea să aibă la bază ca principal fundament evaluarea meritelor magistratului, a capacității şi experienței sale.  

- degrevarea evaluatorilor de sarcinile profesionale obişnuite în perioada evaluării. - revederea indicatorilor folosiți pentru cuantificarea criteriilor de eficiență, calitate, obligația de 

formare profesională şi integritate.  - regândirea componenței comisiilor de evaluare. - asigurarea stabilității membrilor comisiilor de evaluare, pregătirea constantă a acestora. - Plasarea activității de evaluare a procurorilor sub autoritatea unei comisii independente în cadrul 

CSM, selecționată pe bază de examen.  - Indicatorii cu privire la studiul individual al legislației, jurisprudenței şi doctrinei în materie, studierea şi 

valorificarea jurisprudenței CEDO şi Curții de Justiție a UE, cunoştințe de operare pe calculator şi cunoaşterea unei limbi străine să fie avuți în vedere în cadrul evaluării calității activității judecătorilor şi procurorilor.  

- Evaluarea magistraților de la nivelul judecătoriilor, tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea prin 

14

intermediul comisiilor de evaluare constituite la nivelul curților de apel şi respectiv parchetelor de pe lângă acestea.  

- Evaluarea judecătorilor şi procurorilor cu funcții de conducere să fie axată pe verificarea modului de implementare a proiectului de management prezentat la concursul de ocupare a funcției şi de obținere a rezultatelor vizate în proiect. 

 Regândirea modalității de evaluare a instanțelor şi parchetelor ca instituții 

- Adoptarea unui set de principii şi standarde de management personalizate pentru sistemul judiciar, pe baza cărora să se poată evalua şi ulterior îmbunătăți actualul management al instanțelor.  

- Stabilirea standardelor de bună funcționare a instanțelor şi parchetelor şi revizuirea indicatorilor cantitativi şi calitativi privind activitatea acestora, în acord cu standardele CEPEJ. 

 Regândirea modalității de evaluare a sistemului judiciar în ansamblu 

- Corelarea sistemul de evaluare profesională individuală cu un sistem de evaluare a calității sistemului judiciar în ansamblul său şi utilizarea unui set de indicatori şi instrumente de măsurare (statistici, chestionare, evaluări, expertize) care să permită măsurarea sistemul judiciar în domenii de calitate cum sunt: independență şi imparțialitate; durata procedurilor; expertiza judecătorilor; tratamentul părților în cadrul şedințelor de judecată; calitate judiciară; informarea publicului. 

- Conceperea unui sistem de evaluare a performanțelor proprii ale Consiliului Superior al Magistraturii.  SALARIZARE Întreprinderea de acțiuni concrete pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale restante ale personalului judiciar, precum şi a oricăror alte hotărâri judecătoreşti. 

Transpunerea  în  legislația  internă  a  reglementărilor  internaționale  privind  principiul  nediminuării  şi  al indexării permanente a salariilor magistraților. Promovarea  eliminării  pe  cale  legislativă  a  diferențelor  de  tratament    sub  aspectul  salarizării  în  interiorul sistemului judiciar.   Comentariu MJ În  ceea  ce  priveşte  grila  de  salarizare  a  judecătorilor,  este  deja  în  vigoare  Legea‐cadru  privind  salarizarea personalului  bugetar,  care  a  fost  elaborată  împreună  cu  CSM‐ul  pe  partea  cu  justiția,  coeficienții  au  fost negociați împreună. Din acest motiv, nu înțelegem care este scopul propunerii din Planul multianual. În situația în care această măsură vizează egalizarea salarizării DNA şi DIICOT cu ceilalți procurori şi judecători (astfel cum a fost formulată  în versiunile planului din 10.10.2011 şi din 31.10.2011, aceasta este  în flagrantă contradicție cu susținerile MJ şi ale Parchetului General.  Propunere 

15

Eliminarea măsurii 

Eficientizarea activității proprii a CSM   Reevaluarea atribuțiilor direcției de specialitate sub aspectul monitorizării stadiului de îndeplinire a proiectelor, programelor, strategiilor ce revin CSM, inclusiv a planului multianual. Prezentarea, anuală, a unui raport privind punerea în aplicare a acestuia. 

Eliminarea atribuțiilor CSM referitoare la personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex şi exercitarea lor de către curțile de apel, parchetele de pe lângă acestea, Înalta Curte de Casație şi Justiție şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție 

Revizuirea sistemului de evaluare a performanțelor profesionale ale personalului propriu al CSM Reglementarea procedurii de răspundere disciplinară a personalului propriu al CSM Identificarea unor metode de comunicare între membrii CSM pentru a mări  capacitatea de intervenție a CSM la diversele probleme cu care se confruntă sistemul judiciar. Reconfigurarea paginii de internet a CSM într‐un format cursiv, accesibil şi eficient.  Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor si asigurarea unitatii de practica (la nivelul Plenului, Secțiilor, precum si intre Secții). Reorganizarea aparatului tehnic al CSM:  

– modificarea componenței compartimentelor interne (criterii: volum/activitate, număr de persoane, evitarea suprapunerii activităților, redimensionarea schemelor de personal, revizuirea competențelor direcțiilor de specialitate).  

– Perfecționarea sistemului de recrutare al personalului CSM în vederea asigurării suportului necesar desfăşurării activității instituției 

Continuarea şi intensificarea demersurilor pentru alocarea unui spațiu adecvat CSM.  Utilizarea de criterii transparente şi echitabile pentru selectarea magistraților în vederea deplasării în străinătate.  Consolidarea relațiilor de parteneriat ale CSM cu organismele similare din cadrul RECJ, valorificarea experienței altor state în privința modului de funcționare a consiliilor judiciare, eficientizarea activității punctelor de contact din cadrul rețelelor internaționale. Îmbunătățirea relațiilor şi fluxului de informații între CSM şi reprezentanții CE, precum şi alte organisme internaționale/europene. Dezvoltarea  sistemului  de  statistică  în  format  electronic;  identificarea  unei  metodologii  unitare  pentru statistica  instanțelor  şi parchetelor. Creşterea  capacității CSM de a gestiona  statistica  judiciară  şi  corelarea datelor statistice cu indicatorii de performanță. Dezvoltarea capacității departamentului specific de a exercita controlul asupra atragerii şi finanțării interne şi internaționale a sistemului judiciar.  Comentariu MJ 

16

Nu se pune problema de a exercita control,  fiecare din  instituțiile din sistem poate accesa  finanțare pentru atingerea obiectivelor  în raport cu competențele sale. Mai mult decât atât, CSM nu este eligibil  la finanțare pentru  anumite  fonduri  structurale  (ex.  Programul  Operațional  Dezvoltarea  Capacității  Administrative, POSDRU) având în vedere ca acestea se adresează instituțiilor din administrația publică.   Propunere Eliminarea    sintagmei  „exercita  controlul asupra atragerii  şi  finanțării  interne  şi  internaționale a  sistemului judiciar Sistematizarea legislației secundare în privința organizării şi funcționării justiției 

Dezvoltarea unui model de audit intern şi a unui instrument de audit adaptat specificului sistemului judiciar.  

OBIECTIV GENERAL 3: ÎNTĂRIREA COMPETENȚEI ÎN SISTEMUL JUDICIAR     Obiectiv specific   Măsuri specifice  

Îmbunătățirea pregătirii profesionale a magistraților  ‐ întărirea capacității instituționale a INM şi SNG ‐ îmbunătățirea curriculei 

Punerea în practică a ideilor reieşite din dezbaterea din 2010 cu privire la INM: ‐  Introducerea unor cursuri pentru deprinderea de către magistrați a unor abilități speciale de  lucru cu 

categoriile vulnerabile (cursuri vocaționale). ‐ Accentuarea caracterului practic al pregătirii şi creşterea preocupării pentru dezvoltarea abilităților non 

juridice  specifice  profesiei  de  magistrat.  /  Modificarea  modalității  de  pregătire  inițială,  prin alternarea stagiilor teoretice cu cele practice începând din primul an la INM. 

Asigurarea  unui  grad  sporit  de  autonomie  a  INM/SNG  în  raport  cu  CSM  prin  propuneri  de modificare legislativă a prevederilor Legii nr. 317/2007 cât priveşte procedura numirii şi revocării conducerii  INM şi SNG 

Propunerea de modificare legislativă cât priveşte procedura desemnării în Consiliul Ştiințific a reprezentanților facultăților de drept acreditate.  Reevaluarea standardelor de selecție pentru dobândirea calității de formator al INM şi SNG. 

Organizarea de noi centre de instruire INM şi SNG şi în alte localități din țară. 

Dezvoltarea componentei de cercetare ştiințifică şi de documentare juridică a INM şi SNG.   

Continuarea activităților de formare profesională a magistraților, cu accent pe specializarea în domenii deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii nou apărute (ca, de pildă, cauzele instrumentate de către Agenția Națională de Integritate: controlul averilor, incompatibilități, conflicte de interese). Organizarea cu precădere a acțiunilor de formare  profesională în raport de noile coduri Realizarea  unei  analize  semestriale  a  nevoii  de  instruire  de  către  INM  şi  SNG,  ca  bază  a  programelor  de formare continuă şi adecvarea acestora. Modificarea  structurii  şi  concepției  examenului  de  capacitate:  eliminarea  lui  pentru  absolvenții  INM  şi introducerea pentru juriştii cu 5 ani vechime.  

17

 Propunere MJ Eliminarea măsurii. Prima parte  a măsurii – eliminarea examenului de  capacitate pentru  absolvenții  INM  ‐ contravine recomandării Comisiei Europene nr. 3 din Raportul CE privind MCV din iulie 2010: „ (…) luarea de măsuri  în  vederea garantării unor  standarde profesionale adecvate pentru  toți noii magistrați, de  exemplu prin extinderea cerinței de a promova examenul de capacitate la toate persoanele recrutate (…)”. Dezvoltarea unor programe de învățare la distanță pe diferite specializări. Standardizarea şi unificarea sistemului de diseminare a  informațiilor de către formatorii  INM şi SNG, atât  la nivelul formării inițiale, cât şi la nivelul formării continue  

OBIECTIV GENERAL 4: RESPONSABILIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR      Obiectiv specific   Măsuri specifice  

Eficientizarea activității Inspecției Judiciare  Întărirea autonomiei Inspecției Judiciare față de Plenul CSM, sub aspect operațional. Menținerea independenței IJ față de alte autorități şi instituții sub aspectul exercitării acțiunii disciplinare.  Comentariu MJ Autonomizarea  Inspecției  Judiciare  față  de  Plenul  CSM  este  deja  propusă  prin  proiectul  de  Lege  pentru modificarea  şi  completarea  Legii  nr.  303/2004  privind  statutul    judecătorilor  şi  procurorilor  şi  a  Legii  nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicat spre consultare pe pagina web a MJ în luna iunie a.c. şi avizat cu observații de către CSM în data de 27 septembrie 2011. Spre exemplu, Inspecția Judiciară va avea personalitate juridică şi va acționa potrivit principiului independenței operaționale.  Propunere Eliminarea sau reformularea măsurii Identificarea de criterii obiective de recrutare a inspectorilor şi asigurare a stabilității acestora; stabilirea de criterii şi proceduri pentru revocarea din funcție şi evaluarea activității inspectorilor judiciari. Introducerea testării psihologice a inspectorilor judiciari pe parcursul exercitării funcției. Definirea, adoptarea si implementarea unor standarde de management al calității pentru inspecția judiciară.  Delimitarea atribuțiilor Inspecției Judiciare față de cele ale autorităților de audit public.  Stabilirea criteriilor de alcătuire a calendarului de verificări  şi controale ale  Inspecției  Judiciare  şi alcătuirea unui program multianual al acestora (pentru consolidarea rolului preventiv).  Publicarea pe site‐ul Inspecției Judiciare a întregii jurisprudențe disciplinare a secțiilor de disciplină, inclusiv a soluțiilor  din  recursul  soluționat  de  ÎCCJ  şi  a  comisiilor  de  disciplină,  precum  şi  cele  adoptate  în materia apărării independenței, imparțialității şi reputației profesionale a magistraților.  

Auditarea anuală a Inspecției Judiciare, pentru stabilirea eficienței acesteia şi stabilirea necesarului de resurse umane şi materiale.  Degrevarea  inspectorilor  de  atribuții  care  nu  necesită  expertiza  unui  magistrat  şi  transferul  lor  către personalul auxiliar; recrutarea secretarilor de inspecție din rândul grefierilor cu studii superioare. 

18

Reglementarea răspunderii inspectorilor judiciari pentru activitatea desfăşurată. 

Susținerea  propunerii  de modificare  legislativă  privind  instituirea  dreptului  Inspecției  Judiciare  de  a  ataca hotărârile pronunțate de secții în materie disciplinară.  

Îmbunătățirea sistemului de răspundere disciplinară a magistraților; clarificarea sistemului de răspundere materială a magistraților    

Elaborarea unui ghid de criterii practice pentru aplicarea graduală a sancțiunilor disciplinare.  

Promovarea implementării sistemului de asigurare profesională a magistraților pentru pagube în caz de erori judiciare Delimitarea  sferei  competențelor  delegate  judecătorilor  şi  procurorilor  din  teritoriu  pentru  efectuarea  de cercetări prealabile în materie disciplinară. Susținerea  propunerii  de  modificare  legislativă  privind  clarificarea  regimului  pensiilor  de  serviciu  şi posibilitatea continuării acțiunii disciplinare după eliberarea din funcție  

Îmbunătățirea sistemului deontologiei şi eticii judiciare  Definirea regulilor etice, pentru a elimina confuziile între cele normele deontologice şi cele etice. Modificarea Regulamentului de organizare şi funcționare a CSM în acest sens.  

Întărirea integrității membrilor Consiliului Superior al Magistraturii 

Modificarea  Regulamentului  de  organizare  şi  funcționare  şi  a  legii  cât  priveşte  instituirea  unei  interdicții pentru membrii CSM de a:  

- candida pentru a  fi numiți  în  funcții de conducere sau pentru a promova  în  funcții de execuție sau pentru a deveni judecători la ÎCCJ  

- de a fi detaşați şi transferați  - de a desfăşura activități permanente  în  cadrul aparatului  tehnic al CSM,  Inspecției  Judiciare  sau  în 

instituțiile coordonate de CSM  în timpul mandatului.  Evitarea conflictelor de interese pe durata exercitării mandatului. Elaborarea unei proceduri specifice pentru notificarea situațiilor şi abținerea membrilor CSM de la luarea deciziilor în situația existenței unor conflicte de interese lato sensu.  

Realizarea unui contact permanent cu magistrații şi raportarea permanentă față de aceştia/Creşterea reprezentativității CSM față de magistrați 

Instituirea  la  nivel  regulamentar  a  obligativității  prezentării  raportului  anual  de  activitate  al  CSM  în  fața instanțelor şi parchetelor.  Înființarea la nivelul CSM a unui canal de comunicare formalizat cu magistrații  

Publicarea pe site‐ul CSM a raportului de activitate instituțional, inclusiv al comisiilor din cadrul CSM  

Implicarea  în  organizarea  alegerilor  CSM  prin  acordarea  facilităților  tehnice  şi  a  suportului  logistic  în campaniile de alegere a membrilor CSM.  

OBIECTIV GENERAL 5: DEZVOLTAREA JUSTIȚIEI CA SERVICIU PUBLIC   Obiectiv specific   Măsuri specifice  

Creşterea încrederii în sistemul judiciar  Campanii de  susținere  şi cultivare a  independenței  justiției  în  rândul  judecătorilor  şi procurorilor,  în  rândul celorlalți actori din proces sau populație în sens larg. Profesionalizarea instituției purtătorului de cuvânt al CSM, prin deschiderea ei către persoane cu studii jurnalistice Consolidarea relației cu societatea civilă şi încurajarea dialogului .  

19

Colaborare permanentă cu organizațiile neguvernamentale active şi interesate în zona justiției, organizarea în mod constant şi efectiv a unor evenimente de tipul uşi deschise, nu numai la CSM, ci mai ales la instanțe şi parchete. Întocmirea, la nivelul CSM, de modele‐tip de acte procedurale depuse la instanțe, care se vor distribui pe site‐urile instanțelor. Elaborarea unui program pentru promovarea  informațiilor despre organizarea  justiției  şi drepturile omului după modelul portalului european e‐justiție.  Editarea permanentă a unor broşuri cu informații despre sistem. Încheierea unui protocol  cu Ministerul Educației pentru promovarea  studierii noțiunilor  juridice de bază  în şcoli şi încurajarea instanțelor în promovarea unor programe pe plan local. Crearea  unui  cadru  adecvat  pentru  informarea  opiniei  publice  asupra  hotărârilor  adoptate  de  Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu apărarea reputației magistraților. Organizarea  unor  sondaje  regulate  asupra  personalului  instanțelor,  parchetelor,  avocaților  şi  justițiabililor privind gradul de satisfacție al acestora cu privire la funcționarea instanțelor şi a sistemului judiciar. Operaționalizarea  strategiei de  comunicare  şi  relații publice a  sistemului  judiciar, adoptată de CSM  în anul 2007. Crearea unei rețele de informare a purtătorilor de cuvânt din sistem. Alocarea unui modul  de pregătire profesională  la  INM  dedicat  jurnaliştilor,  în  vederea pregătirii  tehnice  a acestora (inclusiv curricula corespunzătoare) Monitorizarea  de  către  reprezentantul  societății  civile  a  criticilor  la  adresa magistraților,  evaluarea  lor,  iar atunci când sunt întemeiate, înlăturarea cauzelor.  Extinderea  ariei  de  acoperire  a  Legii  nr.  571/2004  privind  avertizorii  de  integritate  pentru  magistrați  şi aplicarea reală şi efectivă a legii pentru toți angajații sistemului judiciar.  Realizarea unor  audituri  regulate de  integritate  la nivelul CSM,  INM  şi  al  instanțelor  şi parchetelor pentru identificarea zonelor vulnerabile şi găsirea celor mai adecvate soluții de remediere.  Regândirea  relației  justiție‐presă,  în  sensul  restricționării  prezentării  publice  a  cauzelor  aflate  în  faza  de anchetă sau de judecată.   

Creşterea calității şi transparenței în activitatea CSM şi în procesul decizional  

Publicarea pe site‐ul CSM a: ‐  ordinii  de  zi  soluționate,  a  proceselor  verbale  de  şedință  împreună  cu  semnăturile  prevăzute  de regulament; ‐ notelor la care se referă punctele de pe ordinea de zi a şedințelor plenului şi secțiilor; ‐  înregistrarea desfăşurării  şedințelor plenului  şi  secțiilor, postarea  lor pe pagina de  internet a CSM  şi arhivarea lor electronică; ‐  propunerilor  de  acte  normative  elaborate  de  CSM,  a  notei  de  fundamentare/expunerii  de motive aferente, organizarea de  întâlniri/dezbateri publice privind aceste propuneri de acte normative  sau de modificarea acestora.  

Garantarea accesului pentru asociațiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, pentru ONG‐uri şi presă 

20

la documentele publice din mapa electronică a CSM, anterior cu 3 zile desfăşurării şedințelor.  Modernizarea site‐ului CSM şi ale instanțelor, respectiv parchetelor, prin creşterea gradului de accesibilitate (web usability), pentru a le face mai uşor de folosit de către utilizatorii normali, fără pregătire specializată; îmbunătățirea funcției de căutare pe site‐ul Consiliului, în special în ceea ce priveşte domeniul hotărârilor CSM; secțiune FAQ. Asumarea de către CSM a aplicării în activitatea proprie a prevederilor Legii nr. 52/2003.  Înființarea  unui  organism  consultativ  informal,  care  să  asigure  consultarea  şi  informarea  continuă  a asociațiilor profesionale si a reprezentanților societății civile prin mecanismele de mai sus.  Stabilirea unui mecanism de audiență pentru magistrați direct cu membri CSM, în condiții de transparență, Transmiterea on‐line a şedințelor CSM.  

Promovarea dialogului între cetățean/societate şi justiție, precum şi cu celelalte instituții   

Organizarea  periodică    de  conferințe  de  presă  în  care  să  fie  prezentate  problemele  de  interes  public  ale sistemului judiciar și în vederea evidențierii activității instanțelor şi parchetelor. Participarea reprezentanților CSM la dezbateri publice privind sistemul judiciar (inclusiv emisiuni audio‐vizuale pe teme care au legătură cu justiție, pentru creşterea vizibilități CSM şi a puterii judecătoreşti; popularizarea opiniilor CSM în presa de audiență națională).  Instituirea unui mecanism de dialog si cooperare intre puterile statului, precum si adoptarea unui cod de bune practici  in  relațiile  dintre  instituțiile  reprezentative  (Consiliul  Superior  al  Magistraturii,  Parlament, Preşedintele României si Guvern).  Sprijinirea acțiunilor instanțelor, MJ, PÎCCJ în cooperarea sistemului judiciar cu structuri internaționale.  Informarea  adecvată  despre  atribuțiile  şi  rolul  judecătorilor.  Elaborarea  unor  ghiduri  pentru  justițiabili  cu privire la obligațiile deontologice şi de conduită ale magistraților.  Intensificarea colaborării dintre Biroul de presă al CSM  şi purtătorii de cuvânt de  la nivelul curților de apel, care  să  îi  ajute  în  elaborarea  unei  sinteze  a  evenimentelor  importante  la  nivel  național  şi  la  prezentarea situației către presă.  Reglementarea unitară a activității de primire în audiență la nivelul instanțelor şi parchetelor Încheierea unui protocol cu instituțiile statului în vederea centralizării petițiilor referitoare la sistemul judiciar Răspunsul, din partea reprezentantului societății civile, la interpelarea societății civile cu privire la activitatea sa în cadrul CSM, organizarea trimestrială a unei întâlniri cu reprezentanții societății civile pentru prezentarea activității şi publicarea anuală a unui raport de activitate.  

Inițierea unei platforme de colectare a opiniilor din societate cu privire la modul de funcționare a sistemului judiciar şi supunerea lor în discuția CSM sub forma unor rapoarte periodice.