Observ. Sănătate18 Martie 2015 | Anul 2, No. 1

În această ediție Prin reactualizarea prețurilor medicamentelor vom face economii pentru introducerea de tratamente noi.Interviu cu Ministrul Sănătății dr. Nicolae Bănicioiu

Reactualizarea prețurilor la medicamente decisă de Ministerul Sănătății la cele mai mici prețuri în țările de referință ale UE va permite realizarea de economii, bani ce

spus ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu

Hepatita C. Din cele 23 de molecule noi aprobate de către Agenția Națională a medicamentelui există deja fonduri. Pentru cele care vor intra în contractele cost-volum-rezultat, fondurile

milioane de lei. Schemele de tratament introduse sunt cele mai noi de pe piață, iar comisiile de specialitate care le analizează au fost refăcute cu medici ce se conformează criteriilor de integritate.

I.L : Domnule ministru, ați actualizat de trei ori lista medicamentelor gratuite și compensate. Câte molecule noi au fost introduse din cele aproximativ 170 de medicamente noi în așteptare?N.B : În primul rand nu este vorba de aproximativ 170 de medicamente, ci aproximativ de 170 de indicații, existând mai multe indicații pentru o singură moleculă, un singur medicament.Au fost introduce 23 de medicamente (lista aici) care corespund pentru 29 de indicații și sunt în asteptare 58 de molecule care vor intra în cost-volum/cost-volum-rezultat. Restul nu a primit aviz de includere în listă.

I.L : Sunt prevăzute fonduri? Pentru câte dintre noile medicamente în 2015?N.B : Pentru moleculele care au intrat deja pe lista nu este nevoie de fonduri

terapeutice existente. Pentru moleculele care vor intra în contractele cost-volum/

fond de 220 milioane de lei. Din cele 23 de noi medicamente aprobate în toamna,

Prin reactualizarea preturilor medicamentelor vom face economii pentru introducerea de tratamente noi. - interviu cu Ministrul Sănătății dr. Nicolae Bănicioiu

Focus

Sănătatea în cifre

Proces Legislativ

• Majorarea cu 100 de lei a remunerației personalului medical, din unitățile medico-sociale și sistemul public de asistență socială

• Opoziția propune crearea unei noi instituții: Agenția Națională de Management în Sănătate

Revista presei

Pentru moleculele care au intrat deja pe lista nu este nevoie de fonduri pentru ca ele aduc economii

ieftine decat alternativele terapeutice existente.

către Monitorul Oficial protocoalele pentru cele câteva care nu erau compensate săptămâna trecută(săptămâna 16-22.02).

I.L: Care au fost criteriile potrivit cărora au fost introduse aceste noi molecule și nu altele?N.B: Criteriile de evaluare sunt prezentate în OMS 861/2014, anexa 1 tabelul 4 dar în principal prin raportare la alte instituții internationale (Franța, Anglia/Scoția, Germania), și nu în ultimul rând la costul medicamentului.

I.L: Care sunt criteriile după care ați delistat anumite medicamente? Există critici că delistarea lor nu a fost facută de catre specialiști.N.B: Delistarea a fost facută tot prin raportare la Franța și Anglia. Franța a inițiat un proiect de delistare în 2002 care cuprindea trei ”valuri” de delistare care au fost făcute în 2003, 2005 și 2006. În total pânî în 2006 au fost delistate peste 700 de medicamente. Procesul a continuat și după 2006, inclusiv în 2015, la 1 martie mai este un val de delistari. În total aproximativ 900 de medicamente (aici ma refer și la denumiri comerciale, nu doar la DCI) au fost scoase din lista de medicamente rambursate de asigurările sociale din Frața.Anglia are ceea ce se numește ”black list” în care sunt introduse medicamentele ce nu pot fi decontate de catre serviciul național de sănătate (NHS). Pe 12 martie 2015 NHS intenționează să delisteze 26 de medicamente oncologice, dar nu în totalitate ci anumite indicații din aceste medicamente, pentru că Anglia decontează nu medicamentul, ci indicația medicamentului, multe dintre medicamente avand mai mult de o indicație.

“La ora actuală nu există medicamente mai noi decât cele care au fost supuse procesului de evaluare”

I.L: Sunt ultimele scheme de tratamente pe piață sau sunt generații mai noi care nu sunt accesibile din cauza prețurilor?N.B: Nu, la ora actuală nu exista medicamente mai noi decat cele care au fost supuse procesului de evaluare. Excepție fac hepatita cronică și ciroza hepatica cu virus C care au molecule ce abia au primit autorizația de punere pe piață (ultima în 17 noiembrie 2014). Există discuții de introducere a acestor medicamente și pentru bolnavii din România. Acum, prin reactualizarea prețurilor medicamentelor de uz uman, vom face economii ce ne vor permite în mod clar introducerea de tratamente noi, cum este terapia interferon free. Această intrare în normalitate a prețurilor medicamentelor înseamnă de fapt o schimbare în beneficiul sistemului de sănătate, astfel încât majoritatea medicamentelor va avea o revizuire în scădere a prețurilor. Asta va însemna o economie substanțială la bugetul de stat, care se va regăsi în tratamente și medicamente inovatoare pentru pacienți.

I.L: Ați inlocuit cei 200 de profesori demisionari din comisiile consultative de specialitate?N.B: Da, au fost refăcute comisiile de specialitate, proiectul de OMS se gasește în dezbatere publică pe site-ul MS. Acum este verificată componența nouă a acestora și după ce vor fi aprobate e un pas important pentru că vrem să evitam toate posibilele discuții, care au fost ani de zile, cu privire la posibilele probleme de integritate ale unor membri ai comisiilor, deci cred că este un important pas înainte.

Programul Național de Radioterapie în lucru, împreună cu Banca Mondială

Atât în Franţa, cât şi în Marea Britanie, există numeroase presiuni ale opiniei publice asupra fondurilor de compensare. Nici ei nu au rezolvat problema compensatelor şi sunt departe de a o rezolva dar evident ca progresul lor e mult superior României

I.L: Cum comentați următoarea aserțiune: România e mult prea săracă să-și poată permite ultimele tratamente disponibile?N.B: Vreau să subliniez un lucru. Nicio țară din lume nu are la dispoziție fondurile publice necesare pentru satisfacerea tuturor nevoilor sistemului de sănătate. De aceea, problema este de management eficient al resurselor în sistemul de sănătate, ceea ce facem zi de zi la minister. Important este cum sunt administrați banii. Nicio țară din lume, indiferent de PIB-ul său nu poate compensa în totalitate ultimele tratamente disponibile pentru toți pacienții. De aceea au apărut și dezvoltat agenții de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA – Health Technology Assessment). Franța evaluează medicamentele din punct de vedere al importanței medicamentului în patologia respectivă, dar și a plus valorii terapeutice aduse față de terapia prezentă în momentul respectiv. Compensarea în Franța nu este 100% ci nivelele sunt de 65%, 35% și 15%. Marea Britanie are alt sistem. Marea Britanie evaluează plus valoare terapeutică raportată la cost (mecanism farmacoeconomic) și dacă raportul este mai mare de 30.000 lire, medicamentul este respins că nu mai este cost-eficient. În acest sens multe dintre moleculele inovatoare nu se regăsesc în lista de medicamente compensate. Multe dintre aceste medicamente care nu sunt cost-eficiente se adresează patologiilor oncologice și în 2011 coalția de guvernare din Marea Britanie a înființat un fond separat care se numește Cancer Drugs Fund cu un buget ce a crescut de la 50 de milioane în 2011 la 280 milioane de lire în 2014 pentru a ajuta NHS, de fapt tot NHS administrează, să deconteze pacienților aceste molecule. Atât în Franța, cât și în Marea Britanie, există numeroase presiuni ale opiniei publice asupra fondurilor de compensare. Nici ei nu au rezolvat problema compensatelor și sunt departe de a o rezolva dar evident ca progresul lor e mult superior României.

I.L: Este implementat Programul Național de Radioterapie? Există fonduri pentru achiziția de tehnologie astfel încât perioada de așteptare sa nu mai fie atât de mare pentru pacienți?N.B: Lucrăm împreună cu Banca Mondială la acest proiect. Banca Mondială ne sprijină și vom avea între 3 și 5 centre noi de radioterapie. Dar problema pacienților cu afecțiuni oncologice nu va fi rezolvată doar prin radioterapie. Ne gândim la un sistem întreg, de la registre, la prevenție, la asigurarea medicamentelor noi pentru cei suferinzi la radioterapie, care este doar o parte a acestui proces, și apoi la recuperare pentru pacienții vindecați.

I.L: Există previziuni potrivit cărora consumul de generice va crește în UE. dar țările cele mai dezvoltate vor menține și ritmul introducerii de molecule noi. Unde se situează România în această tendință?N.B: Statul trebuie sa asigure pentru pacienți atât medicamente inovative, de ultima generatie și cu efecte terapeutice noi și demonstrate, dar și medicamente generice, care au și ele efecte foarte bune, dar nefiind inovative sunt la costuri ceva mai scăzute.

I.L: Există presiuni asupra Ministerului din partea industriei pharma și a intermediarilor în privința listei de medicamente gratuite și compensate? N.B: Am discutat cu cei de la Agenția Medicamentului, care se ocupă de acest proces, să nu admită niciun fel de presiuni. Presiunea, ca sa zic așa, este una singură: pacienții români trebuie să beneficieze de cele mai bune medicamente și la un preț cât mai redus deci cât mai accesibile.

I.L: Sunt acestea realizate și în cooperare cu Asociațiile de pacienți?N.B: Există întâlniri periodice cu asociațiile de pacienți în care se discută tipurile de molecule dar și stadiile de evaluare a acestora. Discutăm cu toți cei implicați, de la pacienți la companii la presă, tocmai pentru ca orice masură să fie transparentă, predictibilă, și să țină cont de nevoile pacienților. Este nevoie de implicarea tuturor în domeniul sănătații, pentru că ne afectează pe toți. Cred că este momentul, ca și societate, să ne reunim și să conlucrăm pentru ca un sistem de sănătate modern este în beneficiul nostru, al tuturor.

Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Nicolae Bănicioiu (PSD), încearcă să găsească soluții pentru remunerarea adecvată a personalului medical și implicit pentru reducerea plăților informale ca mijloc pentru suplimentarea veniturilor medicilor. Anul trecut Nicolae Bănicioiu anunța că lucrează împreună cu Colegiul Medicilor la o propunere legislativă prin care medicii să fie scoși din categoria funcționarilor publici care impune salarizarea lor în acord cu sistemul public. Într-o scrisoare deschisă adresată în 2012 politicienilor medicul Florin Chirculescu exprima dorința corpului medical ca profesia de medic să fie trecută în categoria profesiilor liberale. Procesul a fost oprit de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din decembrie 2014. Înalta Curte a hotărât că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public pentru ca el să poată fi inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție.

Decizia judecătorilor Curții Supreme a obligat Ministerul Sănătății să caute soluții alternative. O astfel de soluție presupune o modificare structurală în domeniul asistenței medicale publice, respectiv acordarea de servicii private în unitățile sanitare publice, și a fost codificată într-un draft de proiect (citește aici draftul de proiect) depus de către Ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu, în calitatea sa de deputat, la Parlament, susținut de 101 de semnături. Ideea provine din mediul academic și a fost prima dată enunțată de Sorin Paveliu într-un raport al Societății Academice Române, ca soluție pentru suplimentarea fondurilor spitalelor publice astfel încât acestea să poată face față concurenței cu spitalele private. Ulterior a fost preluată de fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu, dar nu a fost transpusă într-un proiect de lege.

Ministerul Sănătății consideră că “acest proiect are în vedere desființarea fenomenului plăților informale și nu oficializarea acestuia: “Termenul de ‘’șpagă’’ este asociat cu plățile informale pe care de multe ori pacienții sunt nevoiți să le facă diverselor categorii de personal(de la personal auxiliar la personal medical). Proiectul propune o schimbare radicală, de paradigmă, înlocuind un sistem ilegal, degradant pentru ambele părți, fără beneficii pentru sistemul sanitar, cu unul legal, transparent și care are ca obiect valorizarea competenței și excelenței, în beneficiul pacientților, personalului medical, a sistemului sanitar și bugetului național. Considerăm că se impune abordarea fără ipocrizie a unei teme majore: statutul personalului medical și implicit sănătatatea poporului român”.

Proiectul privind veniturile personalului medical crează condițiile pentru dezvoltarea asigurărilor suplimentare și complementare

FocusFocus

Prin proiect se urmărește, potrivit inițiatorului, consolidarea statutului spitalelor publice, promovarea unor măsuri legislative care se regăsesc în sistemele de sănătate din țări occidentale, asigurarea condițiilor legale pentru creșterea veniturilor personalului medical, în funcție de excelență și competență.

Sănătatea românească în cifre - Vaccinarea Pentru a putea să înțelege mai bine modalitatea în care funcționează sistemul de sănătate din România, este deosebit de important ca toate recomandările de politică publică să fie realizate după o atentă monitorizare a cifrelor statistice. Aceste analize sunt cele mai eficiente și pentru a putea să identificăm natura problemei în discuție și instrumenele necesare de analiză calitativă. În ceea ce privește Programul național de imunizare, este unul dintre programele ce fac parte din Programul național de boli transmisibile, acesta este unul dintre programele gestionate în integralitate de către Ministerul Sănătății (MS). Ca surse de venit acesta este format din alocările de la bugetul de stat și veniturile proprii.

Principala modificare adusă, conform proiectului de lege, este aceea că în spitalele publice se va putea desfășura activitate medicală în regim privat, la cererea pacientului, în afara programului normal de lucru, fără a afecta activitatea de urgență și contractul de prestări servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate. Motivația Ministerului Sănătății din spatele acestei măsuri ține de faptul că în prezent există diferențe semnificative intre spitalele publice și cele private care contactează servicii medicale cu Casele de Asigurări de Sănătate: spitalele private au posibilitatea sa selecteze patologia pe care o tratează(unul din criterii fiind profitabilitatea) , pe când cele publice nu; în general atunci când evoluția cazurilor internate în spitalele private se complică-și implică o creștere semnificativa costurilor-acestea sunt transferate în spitalele publice. Fără a diminua contribuția, utilitatea și importanța sectorului privat, rezultă clar că spitalele publice activează în condiții care fac foarte dificil un management eficient. De asemenea, Ministerul Sănătății constată că în spitalele publice, ‘’intervale libere’’ de timp în care platformele tehnologice (săli de operații, servicii de explorări endoscopice și funcționale, etc) , precum și o parte din cabinetele de consultații sau saloane rămân neutilizate. “Oferirea acestor facilitați pentru activitate medicala în regim privat, în condiții clar reglementate, va asigura venituri suplimentare spitalelor publice și va permite modernizarea și dezvoltarea acestora, ca și creșterea veniturilor angajaților. Este de așteptat ca o parte din medici sa prefere sa desfășoare activitate medicala în regim privat în spitalele publice, din diverse motive: posibilitatea de a desfășura activitatea în spitalul la care este angajat; siguranța conferită de faptul că activitatea se desfășoară într-un spital public, care oferă condițiile rezolvării unui caz chiar și în eventualitatea unei evoluții nefavorabile” (Sursa: Ministerul Sănătății).

Activitatea medicală în regim privat va asigura venituri suplimentare spitalelor publice

Rezultatele estimate de către Ministerul Sănătății prin aplicarea acestei legi sunt: crearea condițiilor pentru eficientizarea, dezvoltarea și modernizarea spitalelor publice; asigurarea condițiilor legale pentru creșterea veniturilor personalului medical, în funcție de nivelul de activitate, competență și expertiză; crearea condițiilor pentru dezvoltarea Asigurărilor complementare/suplimentare de sănătate, ca o sursă financiară alternativă semnificativă pentru sistemul sanitar; diminuarea fenomenului migrației personalului medical calificat.

Conform unei alte prevederi a proiectului de lege, pacienții internați în spitalele publice, pot opta expres pentru un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care va achita un onorariu prestabilit prin acordul părților. Onorariul va fi achitat la serviciul contabil al spitalului. O parte din onorariu va reveni spitalului, precum și personalului medical implicat în asigurarea serviciului medical solicitat, în condiții stabilite prin ordin de ministru. Pacienții asigurați vor beneficia de servicii medicale gratuite. Acesta prevedere va permite însă ca pacientul să poată opta expres pentru un anume specialist, într-o forma contractuală transparentă, fiscalizată, care este de natura sa valorizeze expertiza profesională. Decontarea serviciilor medicale la cererea pacientului, in spitalele publice, se va putea face fie direct de catre pacient, fie prin intermediul unei asigurări complementare/suplimentare de sănătate.

Autoritățile locale pot oferi stimulente materiale şi financiare pentru medici şi alt personal medical

Deși deocamdată în faza de „proiect de proiect” de lege, proiectul normativ a provocat reacții critice. Una dintre critici se referă la uzura medicilor din România, aceștia fiind, conform lui Sorin Paveliu, cei mai uzați din Europa. “Cei care doresc cu adevărat să lucreze suplimentar pot s-o facă în regim privat, numărul spitalelor private explodând practic în ultimii 5 ani! (...)Eu unul nu aș avea curajul să mă dau pe mâna unui chirurg care a stat în sala de la 8 la 15 ”la stat” pentru a fi operat de la 15 la 20 ”la privat”! Cine crede că este posibil așa ceva, nu a intrat într-o sală de operație!”, susține expertul Sorin Paveliu. De asemenea, consideră acesta, nu este reflectat consumul real, iar tarifele sunt stabilite arbitrar : “Nu înțeleg, cu ce drept stabilește Ministerul Sănătății tarifele de închiriere pentru o infrastructură care se găsește în proprietatea și administrarea autorităților locale! Este de-a dreptul spectacular faptul că Ministerul Sănătății s-a și gândit la procentul care va reveni personalului și cât spitalului, pentru consumabile: 85% și respectiv 15%. Consumabilele și medicamentele diferă de la caz la caz. Cine îl va opri pe medic să declare că intervenția cu pricina are un tarif insignifiant, de 100 de lei, de ex. urmând să ”dea” spitalului numai 15 lei pentru consumabile?! A stabili o cotă procentuală din tarife liber stabilite de medici de 15% din suma încasată nu are cum să reflecte consumurile reale ».

O altă critică adusă se referă la inechitatea socială pe care o va produce măsura în cazul în care va fi aplicată. “Este un proiect al Ministerului Sănătății inspirat din practica numită Sharap a spitalelor din Israel, unde pacienții contribuie la un fond și în schimb primesc tratament preferențial de la medici renumiți. În Israel această practică este contestată. Scriam despre acest aspect când Ministerul doar propunea măsura: “Practica Sharap este contestată în Israel și nu a fost introdusă în sistemul public datorită inechităților pe care le presupune- ea funcționează numai în spitalele independente non-profit. (...)După ce a pierdut alegerile, Ponta anunța că va reforma stânga românească. A început prin această măsură neoliberală în sănătate, o privatizare veroasă și inechitabilă a actului medical, în fapt o generalizare a șpăgii și a diferențelor de acces la servicii medicale în funcție de venituri”. ‘

Primele critici la adresa proiectului

Totodată, proiectul de lege prevede că autoritățile locale pot oferi stimulente materiale și financiare pentru medici și alt personal medical, în vederea rezolvării unor probleme de sănătate ale comunității, iar contribuabilii vor putea dirija procentajul din impozitul pe venit prevăzut de lege și către spitale, în vederea creșterii venitului personalului medical. Pentru a preveni migrația cadrelor medicale și pentru retenția lor în țară, proiectul de lege permite medicilor și personalul medical din spitalele publice pot desfășura activitate profesională în străinătate, cu acordul șefului de secție și al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea - în spitalul public unde este angajat - a locului de muncă, sub condiția ca activitatea desfășurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire și specialității.

Vlad Mixich remarcă într-o analiză publicată pe Hotnews că “suntem în fața legalizării plicurilor, deoarece toate veniturile astfel obținute de celebrul chirurg X vor fi impozitate de către stat. “Practic se vor defini două categorii de medici: medici pentru oamenii care și-i permit și medici pentru oamenii săraci. Proiectul de lege NU menționează niciunde că celebrul chirurg X ar fi obligat ca din cei 4 pacienți pe care îi operează zilnic în spitalul de stat doi să fie operați fără bani (doar în contul asigurării de stat), iar ceilalți doi în regim privat. Dacă celebrul chirurg X va avea dimineața doar pacienți care vor dori să fie consultați exclusiv de el și vor fi dispuși să plătească pentru asta, legea nu îl va obliga să consulte și pacienți fără bani în regim de stat”.

Dentiştii - un lux şi o dramă

70% dintre români nu mai au toți dinții naturali, iar dintre aceștia 30% și-au pierdut toți dinții, deci dețin sau au nevoie de proteză dentară, arată o analiză citată de Societatea de Stomatologie Estetică din România în 2014. Reprezentanții Asociației spun că sănătatea orală precară a românilor este cauzată de factori economici, sociali și de educație. La decizia Ministerului Săînătății din 2014 Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează servicii stomatologice pentru asigurați, pentru categoriile speciale și pentru copiși tineri de până în 18 ani, până la 100% (Citește aici lista serviciilor stomatologice decontate precum și procentele de decontare)Statistici ale studiului:

• 83% dintre copiii din România în vârstă de 6 ani au dinții afectați de carii, procentul ajungând la 94% la vârsta de 18 ani;

• 32% dintre români nu reușesc să se hrănească normal din cauza problemelor de masticație provocate de o dantură precară;

• tendința Numărului de consultații și tratamente stomatologice în România este în continuă scădere prin comparație cu situația de dinainte de 1989: 1,09 consultații și tratamente la un locuitor în 1970 față de 0,35 în anul 2008;

Sănătatea în cifre

Sursa: Societatea de Stomatologie Estetică din România

• în România, unui medic stomatolog îi revin în medie 1 725 de pacienți; Pentru comparație, în Norvegia, media de pacienți la un medic este de 833

• Numărul specialiștilor din domeniul stomatologic este alarmant de scăzut: 100 de igieniști dentari, 6 000 de asistente, 6 000 de tehnicieni dentari, 157 de specialiști în chirurgie orală, 412 în ortodonție și 234 în chirurgie maxilo-facială.

• rata mortalității cauzată de cancer la buze, cavitate orală și faringe este în continuă creștere, în special la bărbați, unde tendința este de 12 ori mai mare decât la femei.

În anul 2010, potrivit Colegiului Medicilor Dentiști din România (CMDR) existau:

Numărul total al medicilor stomatologi 16.486

Numărul total al igieniștilor dentari 100

Numărul total al asistentelor 6.000

Numărul total al tehnicienilor dentari 6.000

Numărul total de specialiști în:

chirurgie orală 157

ortodonție 412

chirurgie maxilo-facială 234

Stomatologia în mediul rural: situaţie dramatică

Majorarea cu 100 de lei a remuneraţiei personalului medical, din unităţile medico-sociale şi sistemul public de asistenţă socială

Chiar dacă au un spor de 25% față de medicii din oraș, stomatologii nu merg să profeseze la țară. O investiție într-un cabinet medical costă în jur de 8.000 de euro, și apelul la cabinete publice sau private de stomatologie este inegal distribuit

de stomatologie, unde se practică prețuri mult mai ridicate decât la cabinetele publice. În mod concret, dintre subiecții din mediul rural care au apelat la medicul stomatolog, au optat pentru un cabinet particular 46,9% iar în urban ponderea acestui tip de apel a fost de 61,3% din totalul apelanților.

Tabel nr. 4 - Dinamica numarului de stomatologi în rural și în urban (1998–2004)

1998 1999 2000 2001

rural 951 13.5% 831 10.8% 1072 12.9% 1219 14%

urban 6082 86.5% 6877 89.2% 7235 87.1% 7475 86%

2002 2003

2004

rural

1263 14.3% 1314 14%

1249 12.6%

urban

7567 85.7% 8133 86%

8658 87.4%

Sursa: Prelucrări ICCV după datele furnizate de INS și Activitatea unitaților sanitare din România înanul 2004, INS, 2005 (anii 1998-2004); Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate din cadrulInstitutului Naţional de Sănătate Publică (anii 2009-2013).

Ordonanța 83/2014 a Guvernului privind majorarea salariilor din sistemul public de sănătate, din unitățile medico-sociale și din sistemul public de asistență socială

Ordonanța prevede că începând cu 1 ianuarie cuantumul brut al salariilor de bază astfel cum a fost acordat pentru luna decembrie 2014, se majorează cu 100 lei.

de bază cu sume mai mari de 100 de lei ca urmare a majorării salariului de bază minim brut pe țară.

Proces Legislativ

2009 2010

1588 12.5%

10939 87.5%

1625 12.5%

11365 87.5%

2011

1721 12.9%

11634 87.1%

2012

1797 13%

12017 87%

2013

1819 12.7%

12463 87.3%

Opoziţia propune crearea unei noi instituţii: Agenţia Naţională de Management în Sănătate

Senatorul PDL Dumitru Todirașcu a înaintat Parlamentului o propunere legislativă prin care urmărește, potrivit expunerii de motive, eficientizarea cheltuielilor în sănătate prin stoparea deturnării unor fonduri în valoare de 1 miliard de euro. Propunerea lui Todirașcu (poate fi citită aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=14561) reflectă concepția PDL, exprimată și în decembrie 2012 odată cu lansarea de către specialiști strânși la Palatrul Cotroceni a proiectului de reformă în sănătate, și anume că problema nu este subffinanțarea cronică a sistemului ci cheltuirea ineficientă și incompetentă a banilor publici, dublată de corupție.

Senatorul Todirașcu propune înființarea Agenției Naționale de management în Sănătate, “independentă politic și în subordinea Senatului, printr-un consiliu ales de grupurile parlamentare, dar și prin auditare internațională, organizată pe principii care garantează eficiența managerială și economică, prin selecția neutră și obiectivă a profesioniștilor cu competențe dovedite, transparența decizională, lipsa influenței politice în luarea deciziilor, lipsa conflictului de interese și incompatibilităților, organizație care va putea fundamenta și implementa reformeșle din sănătate oferind guvernului și parlamentului, dar și opiniei publice și profesioniștilor din sănătate, datele necesare prezentate inteligibil, privind situația de moment a sistemului, evoluția lui în timp, toate acestea rezultate din cercetarea științifică privind aplicarea în România a ceea ce se numește Health Technology Assesstment privind evaluareea tehnologiilor din sănătate, a măsurilor profilactice, procedurilor de diagnostic și tratament medical și chirugical și procedurilor de recuperare medicală, date prin care se vor propune și fundamenta măsurile raționale pentru îmbunătățirea serviciilor”.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea, atrăgând însă atenția că din proiectrul de lege nu reies clar atribuțiile Agenției. că face referire la o instituție Consiliul Național de Integritate care nu este descisă în proiect și recomandă

Această majorare a fost acordată „având în vedere importanța deosebită a acestui sector în dezvoltarea generală a societății românești” și că o mai bună motivare a personalului medical și medico-social ar putea duce la creșterea performanțelor profesionale.

În ultimii 5 ani, procentul din PIB alocat Sănătății s-a situat între valorile de 3,6% și 4,29%.În sistemul sanitar, salariile medicilor sunt diferențiate pe grade profesionale, respectiv medic specialist sau medic primar. În cazul medicilor rezidenți acestea sunt diferențiate în funcție de anii de studiu.Conform L 284/2010, salariile pe grade profesionale se stabilesc în funcție de vechimea în activitate. La salariile de bază se mai adaugă sporurile corespunzătoare locurilor de muncă, precum și drepturile cuvenite pentru gărzi efectuate.

Majorarea propusă de guvern este infimă în raport cu adecvarea salariilor la prestațiilor profesionale și cu remunerațiile din Uniunea Europeană, acolo unde aleg din ce în ce mai mulți medici tineri să profeseze. Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice a discutat cu sindicatele din sănătate la începutul lunii februarie despre elaborarea unui nou Regulament de sporuri. În urma întâlnirii s-a stabilit ca până la 1 iunie 2015 Ministerul Sănătății va elabora un proiect de Ordin de ministru. De asemenea Solidaritatea medicală a solicitat Ministerului Sănătății să reia plata sporului de noapte pentru orele de gardă efectuate de medici.

reamenajarea și restructurarea proiectului. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, cea decizională fiind Senatul României. Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este 18.03.2015.

Din practica administrativă din România se poate desprinde lecția că înființarea de noi instituții nu duce la eficientizare ci dimpotrivă, adaugă noi verigi birocratice în procesul de luare a deciziilor privind politicile publice. Domeniul sănătății are deja instituții care pot îndeplini dezideratele legitime propuse de senatorul opoziției precum Institutul Național de sănătate publică. De asemenea nici asumarea intenției de depolitizarea a unor instituții profesionale nu a avut rezultatul așteptat, politizarea menținându-se în ciuda principiilor declarate public. Dacă propunerea lui Todirașcu va fi adoptată, Agenția Națională de Management în Sănătate s-ar suprapune, prin atribuțiile formulate de ințiator, cu activitatea Ministerului Sănătății.

Revista preseiServiciile medicale în străinătate au costat statul 310 milioane de euro

Studiu: 93% dintre români depind doar de sistemul public de sănătate

Românii s-au tratat in UE, Spațiul Economic European și Elveția de peste 310 milioane de euro, din 2007, până în 2014, CNAS achitând aproximativ 130,5 milioane de euro din suma și având o datorie de 180,6 milioane de euro, potrivit Mediafax.

Casa Națională de Asigurari de Sănătate (CNAS) a plătit în perioada 2007 - 2013 suma de 264,4 milioane lei, pentru serviciile medicale de care au beneficiat românii în strainatate, iar în 2014 a plătit 310 milioane lei, a declarat purtatorul de cuvant al CNAS, Mihaela Tanase.

La sumele plătite, care se ridică la aproximtiv 130,5 milioane de euro, se adaugă și cele datorate pentru tratamentele românilor în străinătate care totalizau, la nivelul lunii decembrie 2014, aproximativ 180,6 milioane de euro.

Cele mai multe formulare au fost eliberate pentru: afecțiuni oncologice (38,08%), boli ale sistemului circulator (25,95%), afecțiuni pediatrice (9,66%), afecțiuni neurologice (5,95%) și afecțiuni ortopedice (5,5%).

Citiți mai mult aici: http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Serviciile-medicale-în-strainatate-au-costat-statul-310-milioane-de-euro_20636/

Sursa: PaginaMedicala.ro

Majoritatea românilor (93%) sunt asigurați doar ai sistemului public de sănătate, alți 2% au un abonament la o clinică privată plătit integral sau parțial de compania pentru care lucrează și un procent de 2% dintre români deține o asigurare privată de sănătate; aproape 4% nu au asigurare, se arată într-un studiu realizat recent de GfK.

Studiul pe tema serviciilor medicale publice și private din România, arată că exista o serie de vulnerabilități importante ale sistemului public, insoțite de un potențial semnificativ de creștere la nivelul serviciilor medicale private.

Cum s-a transformat o carte obscură în biblia mișcării anti vaccin

Ministerul Sănătăţii împlineşte visul premierului Năstase înlăturând de pe lista de medicamente compensate un singur produs, cel cu nume de discotecă – Ginko Biloba

Numărul părinților care refuză să-și vaccineze copilul crește în România de la an la an. Fenomenul a căpătat amploare deoarece discursul anti vaccin este răspândit prin intermediul a două canale cu audiență mai mare decât orice autoritate guvernamentală sau medicală. Astfel o carte obscură, care abundă în erori și răstălmăciri, a devenit în ultimii ani biblia mișcării anti vaccin din România, fiind citată atât de vedete TV, cât și în bisericile ortodoxe.

Doar 75% dintre copiii români născuți în iulie 2013 au primit vaccinul contra rujeolei-oreionului-rubeolei (ROR), și pentru alte vaccinuri acoperirea scăzând sub pragul de siguranță de 80%. Față de anul precedent, scăderile din 2014 sunt semnificative: între 2,5% și 4%. Principala cauză este neprezentarea - 28% dintre părinții nu și-au dus copiii la vaccinare -, iar 14,3% dintre ei au refuzat să-și vaccineze copilul. Numărul românilor care refuză să-și vaccineze copilul este în creștere față de 2013, creștere mai pronunțată la oraș: plus 3,2% în 2014 față de 2013 (sursa: Institutul National de Sănătate Publica).

Citiți mai mult aici: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19394518-cum-transformat-carte-obscura-biblia-miscarii-anti-vaccin-din-romania.htm

Sursa: Vlad Mixich, Hotnews

Pe site-ul Ministerului Sănătății (MS) a apărut un proiect de modificare a listei de medicamente compensate – de această dată – surpriză – fiind vorba de mult anunțata eliminare a unor medicamente de la finanțarea publică. DE ACELAȘI AUTOR Ministrul Bănicioiu vrea să crească veniturile medicilor. Un „proiect ... Cine se joacă cu lista de medicamente compensate destinate bolnavilor?... De ce nu mai este posibil un pact pe sănătate separat Subiectul este (era) deosebit de important, introducerea noilor medicamente, în imensa lor majoritate având costuri foarte mari, fiind declarativ condiționată și de economiile realizate prin (ipoteticul) proces de eliminare de pe listă a unor produse. Atunci când a fost emis ordinul privind evaluarea tehnologiilor medicale (ORDIN Nr. 861 din 23 iulie 2014) s-a specificat clar că principiile aplicate noilor tehnologii vor fi utilizate și pentru celelalte medicamente aflate deja pe listă, pentru a avea o măsură unitara de finanțare a medicamentelor compensate.

Citiți mai mult aici: http://adevarul.ro/news/politica/ministerul-sanatatii-implineste-visulpremierului-nastase-inlaturand-lista-medicamente-compensate-singurprodus-nume-discoteca-ginko-bi loba-1_54b8d-fad448e03c0fda6b311/index.html

Sursa: Sorin Paveliu, Adevărul

Citiți mai mult aici: http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Studiu_-93_-dintre-romani-depind-doar-de-sistemul-public-de-sănătate_20638/

Sursa: PaginaMedicala.ro

Pentru informații suplimentare vă rugăm să contactați echipa ObservSănătate la adresa observsanatate@newsletter.observsanatate.ro

ContactInstitutul pentru Politici Publice (IPP)

021 212 31 26 / 021 212 3127 sanatate@ipp.ro. www.ipp.ro

Friedrich-Ebert-Stiftung

021 211 09 82 victoria.stoiciu@fes.ro www.fes.ro

ROMÂNIA FURATĂ. Institutul Cantacuzino, o țintă imobiliară lăsată fără plan pe termen lung

Institutul Cantacuzino, singurul producător de vaccinuri din țară, nu mai

aproximativ 5 milioane de euro, conturi blocate, utilități tăiate și angajați care nu-și primesc salariile la timp. Așa se prezintă singurul institut de microbiologie și imunologie din țară.

Citiți mai mult aici: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Institutul+Cantacuzino+-+tinta+imobiliara

Sursa: Digi 24

Editor: Ioana Lupea