OBOSEALĂ - stare de slăbiciune generală datorată unui efort fizic sau intelectual intens, obosire, osteneală.

Oboseala este o stare fiziologică, reversibilă, a organismului, care apare în urma unui efort solicitant (volum şi intensitate semnificative), manifestat prin diminuarea capacităţii de a presta efort psiho-fizic.

Ea reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea umană.

Ce este oboseala?

Oboseala acută reprezintă un mecanism de apărare care ne protejează împotriva suprasolicitării.

Starea de oboseala poate fi provocata de un deficit de somn, fie cantitativ sau calitativ: aşadar fie dormiţi prea puţin, fie calitatea somnului este atât de redusă încât somnul nu este suficient de odihnitor. Atunci când corpul este privat în mod repetat de somn, se dezvolta starea de oboseală cronică. Aceasta se remarca prin problemele de concentrare, creşterea sensibilităţii la durere, senzaţia de ochi iritaţi. Oboseală cronică poate indica însă şi prezenţa unei boli.

Când apare starea de oboseală?

Starea de oboseală apare în funcţie de unele condiţii exterioare precum:

- serviciu;- casă;- familie; - din existenţa unor condiţii interioare, de modul de a fi al fiecăruia.

CARE ESTE ROLUL OBOSELII?

Oboseală fiziologică are un rol pozitiv, şi anume acela de a semnaliza şi de a aproteja organismul de consecinţele epuizării extreme.

• Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:

Oboseala musculară (dinamică şi statică) – determinată de efortul muscular şi de contractarea musculară fixă.

Oboseala neuro-senzorială – cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).

Oboseala psihică – determinată de factori de natură psihică.

Oboseala fizică se instalează atunci cînd sistemul muscular al unei persoane nu mai funcţionează la capacitatea normală. Oboseala fizică mai este cunoscă şi sub denumirea de "slăbiciune musculară" ori "lipsa de putere". Pentru a diagnostica acest tip de oboseală, medicii efectuează teste de rezistentă musculară.

Oboseala psihică apare atunci când o persoană intâmpină dificultăţi în a se concentra. În cazul simptomelor severe, pacientul ajunge sa nu-si mai dorească sa se ridice din pat dimineaţa pentru a-si relua activitatile zilnice, el este somnoros şi are un nivel scăzut de constienţă, acest lucru putându-i pune viata în pericol în cazul în care conduce un autovehicul sau foloseste utilaje grele.

Simptomele oboselii

Principalul simptom al oboselii este epuizarea (oboseala severă) survenită în urma unei activităţi fizice sau mentale intense.  Semnele si simptomele oboselii pot fi de natură fizică, mentală sau emoţională.

Principalele simptome ale oboselii:-Balonare, dureri abdominale, constipatie, diaree, greata, eventual simptome similare sindromului de colon iritabil;-Dureri musculare;-Apatie, lipsa de motivatie;-Dificultati de concentrare;-Ameteli;-Halucinatii;-Dureri de cap;-Judecata defectuoasa;-Indecizie;

-Iritabilitate;-Pierderea poftei de mancare;-Slaba functionare a sistemului imunitar;-Afectarea memoriei pe termen scurt - pot exista probleme de ordine in ganduri si de a gasi cuvintele potrivite pentru a transmite mesajul dorit;-Somnolenta;-Raspunsul lent la stimuli;-Reflexe mai lente decat cele normale;-Vederea incetosata.

Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, cele mai des întâlnite sunt:

intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale; factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul); factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte); monotonia sau rutina muncii; boli şi dureri.

Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:

scăderea atenţiei; încetinirea şi inhibarea percepţiei; inhibarea capacităţii de gândire; scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.

Obiceiuri de viaţă care induc stările de oboseală

• Obiceiul de a consuma diferite excitante de-a lungul zilei este aducător de oboseală. Din dorinţa de a fi plini de energie în timpul zilei, începem să facem exces de excitante şi psihostimulente (precum cafeaua sau diverse băuturi energizante găsite). Astfel de substanţe conferă doar o aparentă îmbunătăţire a tonusului, mascând astfel starea de epuizare. Chiar dacă senzaţia de oboseală este pe moment îndepărtată, epuizarea organismului este reală şi poate fi periculoasă.

• Consumul de alcool înainte de culcare poate perturba somnul. Consumul îndelungat de alcool, duce la stări de depresie şi la scăderea calităţii somnului. 

• Şi alimentaţia poate afecta nivelul de oboseală! Obiceiurile alimentare nesănătoase, consumul de carne, alimentele prelucrate artificial cu aditivi alimentari sau dulciurile sintetice afectează echilibrul biochimic al organismului. De aici pot apărea, pe lângă starea de oboseală şi stările de depresie, anxietate, deficit de atenţie, atacurile de panică, insomnia, obezitatea, obsesiile sau migrenele.

CUM PUTEM COMBATE ŞI PREVENI OBOSEALA?

Odihna zilnică - Somnul constituie o perioada reparatorie a organismului. Nevoia de somn diferă in funcţie de vârsta: nou-născut: 21-22 ore; 1-4 ani:14-18 ore; la 15 ani :8-10 ore, la adult:7-8 ore, la vârstinici:5-7 ore. Există diferenţe apreciabile şi între indivizii normali. Unii oameni necesită mai puţin somn decât alţii.

Odihna săptămânală - este necesară o zi de odihnă în fiecare săptămână. Viaţa cotidiană este în general o luptă, dar nu este bine să fie continua, ne-ntreruptă. Sunt necesare şi zilele de recreere.

Odihna anuală - orice om care munceşte îşi merită concediul şi orice elev sau student are dreptul la vacanţe. Este necesar ca, pe timpul concediului, detaşarea realmente de problemele ce ţin de serviciu.

Odihna activă - Oamenii de ştiinţa care au studiat funcţionalitatea creierului au constatat că succesiunea diferitelor forme de angajare activă creşte potenţialul energetic al organismului. 

REMEDII NATURALE PENTRU COMBATEREA OBOSELII

1.Ceai de portocalePortocalele conţin 53 mg de vitamina C/100 g, astfel că o singură

portocală ne oferă aportul zilnic necesar de vitamina C. Mai mult, portocalele au un efect benefic şi împotriva infecţiilor virale. Preparare: pune într-o ceaşcă sucul de la o portocală amestecat cu o linguriţă de miere, completează conţinutul ceştii cu apă fierbinte şi amestecă toate ingredientele. Ceaiul se bea fierbinte, seara, înainte de culcare, iar senzaţia de oboseală fizică va dispărea.

2. Ceai de urzicăUrzica este recunoscută prin conţinutul bogat de minerale (calciu,

fier) şi vitamine, ceaiul de urzică fiind recomandat în stările de oboseală fizică şi psihică. Preparare: pune o lingură de frunze de urzică într-o ceaşcă cu apă fierbinte timp de 5 minute şi strecoară apoi conţinutul. Se beau trei ceşti/zi, timp de 60 de zile. Ceaiul de urzică este indicat şi în cazul sinuzitelor, otitelor, tusei, reumatismului şi gripei. Atenţie! În cazul unui “tratament” prelungit, urzica poate provoca reacţii alergice. 

3. Ceai de rozmarinDacă suferi de oboseală cronică, frunzele şi florile de rozmarin

tonifiază organismul prin conţinutul de ulei esenţial. În plus, ceaiul este indicat şi în cazul tulburărilor digestive. Preparare: pune 30 de grame de flori de rozmarin într-un litru de apă fierbinte, timp de 15 minute, apoi strecoară conţinutul. Se bea o ceaşcă de ceai dimineaţa, una la prânz şi una seara, înainte de culcare, timp de o lună. Atenţie! Rozmarinul este contraindicat persoanelor care suferă de epilepsie, femeilor însărcinate şi copiilor. 

4. Ceai de ovăzOvăzul conţine vitamina E, proteine şi minerale care tonifiază

organismul, având efect benefic în cazul oboselii fizice şi intelectuale. Preparare - infuzează o lingură de ovăz uscat într-un sfert de litru de apă fierbinte timp de 5-10 minute şi strecoară. Bea o ceaşcă pe zi, timp de o lună. 

5. Ceai de ginsengGinseng-ul conţine substanţe extrem de reconfortante, dar şi

vitamine şi minerale, fiind foarte indicat în cazurile de oboseală sau convalescenţă. Preparare: infuzează 3 grame de rădăcină de ginseng în 500 ml de apă fierbinte timp de 10-15 minute, apoi strecoară. Se bea câte o ceaşcă în fiecare dimineaţă. Cura se tine maximum 15 zile. Preventiv, se face cură de 15 zile/lună, timp de două luni. 

Atenţie! Băut în exces, ceaiul de ginseng poate cauza tahicardie, fiind contraindicat femeilor însărcinate, copiilor sub 16 ani, persoanelor supraponderale şi hipertensivilor. 

6. Ceai de mentă Frunzele de mentă conţin cafeină, vitamina A, C şi E, fiind indicate

în caz de oboseală uşoară şi pentru îmbunătăţirea digestiei. Preparare - infuzează o linguriţă de frunze uscate într-o ceaşcă de apă fierbinte, timp de 5 minute şi strecoară. Bea 2-3 ceşti/zi, dar înainte de ora 17.00. Ţine cura timp de o lună. Atenţie! Consumul trebuie să fie limitat la femeile însărcinate şi copii, iar în caz de anemie nu trebuie să bei mai mult de 4 ceşti/zi. 

7. Ceai de coacăze negreAcţiunea tonică şi reconfortantă a coacăzelor este dată de

conţinutul de vitamina C şi antioxidanţi, făcând minuni în cazurile de oboseală uşoară. Preparare - infuzează 5 linguriţe de frunze proaspete în 500 ml de apă fierbinte, timp de 15 minute, apoi strecoară. Bea o ceaşcă dimineaţa, una la prânz şi una seara, timp de o lună. Atenţie! Ceaiul nu este indicat persoanelor care suferă de insufienţă cardiacă sau renală. 

8. Ceai de angelicăRădăcinele de angelică sunt un remediu excelent împotriva

oboselii, dar şi împotriva febrei, durerilor de cap şi tulburărilor digestive.Preparare - infuzează 20 de grame de rădăcină tăiată în bucăţăle mici într-un litru de apă fierbinte, timp de 15 minute şi apoi strecoară-l. Se bea o ceaşcă după masa de prânz, 15 zile/lună, timp de două luni.Atenţie! Acest ceai este contraindicat în timpul sarcinii şi trebuie administrat cu prudenţă bolnavilor de diabet

REFACERE-MIJLOACE ȘI MATERIALE

Mijloacele folosite în refacerea sportivilor sunt:

- Saună;

- Bazin;

- Dușuri;

- Jacuzzi;

- Masaj;

- Creme;

- Odihna activă și pasivă;

- Alimentația;

- Medicamentația;

Sauna reprezintă o cameră construită de cele mai multe ori din lemn, creată pentru a fi încălzită la temperaturi foarte înalte. Efectul de relaxare se obține prin transpirație și eliminarea toxinelor din corp.

Tipuri de saună:

- Sauna tradițională (clasică). Temperatura ajunge până la 75-90, având o umiditate de 25-30%. Încălzirea se poate face cu o sobă cu lemne sau electric. Deasupra sursei de căldură se țin pietre încinse peste care se toarnă apă pentru a se face aburi și a se menține încinsă atmosfera.

- Sauna uscată. Temperatura ajunge până la 125, iar atmosfera este uscată, făra folosirea aburilor.

- Sauna cu fum. La acest tip de saună se folosește soba de lemne, care nu are coș de evacuare. Pietrele se țin deasupra sursei de căldură care se încălzesc pe măsură ce focul se temină. Peste aceste pietre se toarnă apă pentru a produce aburi.

- Sauna cu aburi. Temperaturile sunt între 45-60 maxim, iar umiditatea este mai ridicată decât în celelalte tipuri de saună între 40-65%. Acest tip de saună este recomandat persoanelor care nu pot să suporte atmosfera încinsă a celorlalte saune.

- Sauna cu infraroșii. Este un tip de saună recent apărut, în care nu se încălzește aerul din interior ci încălzește obiectele, persoanele

din interior. Saunele cu infraroșii încălzește organismul penetrând țesuturile. Acest tip de saună folosește căldura produsă de radiațiile infraroșii sau cele electromagnetice cu o lungime de undă mai mare decât cele vizibile.

Indicațiile saunei:

- contracturi musculare

- leziuni musculare

- boli reumatismale

- pentru slăbit, etc.

Durata recomandată ședintelor de saună este pentru începători de aproximativ 20 de minute, abia după o săptămână se poate creste timpul șederii în saună până la 40-50 de minute.

Pauzele dintre ședințe trebuie sa fie de cel puțin 15 minute, iar după ședințele de saună organismul trebuie să aibă o perioadă de timp în care să se readapteze la mediul extern și de a relua activitatea.

Contraindicațiile saunei. Sauna este interzisă:

-persoanelor care suferă de afecțiuni precum: boli venoase, boli inflamatorii acute, infecții virale sau bacteriene, infarct în stadiu acut, etc.;

-femeilor însărcinate;

-persoanelor care au consumat alcool;

-persoanele care suferă de diabet sau obezitate vor face saună doar la recomandarea medicului.

Sauna ca mijloc de refacere al sportivilor este recomandată de 1-2 ori pe săptămână, după antrenamente, de preferat antrenamentele ușoare și nu cele principale. În perioada competițională sauna este recomandată în ziua următorare concursului.

Bazinul cu apă caldă.

Temperatura apei din bazin ideală pentru refacerea organismului după efort este de 35-40.

Durata recomandată este de 15-20 de minute.

Pentru o mai bună relaxare se pot adăuga săruri de bază, iodură de potasiu; plante: flori de tei, muşeţel, foi de nuc.

Dușul cald.

Temperatura indicată dușului este de 32-36.

Durata poate fi de aproximativ 15 minute.

Rol: -rol igienic

-relaxarea musculaturii solicitate.

Jacuzzi

Temperatura apei este în funcție de efectul dorit. Între 25-39 se obține un efect tonifiant, între 35-39 se obține un efect relaxant și apa cu 40-45 este folosită pentru a obține un efet muscular.

Durata ședinței nu trebuie să depășească mai mult de 20-25 de minute.

Indicații:

- febră musculară;

- întinderi musculare;

- stres;

- insomnii;

- oboseală fizică și psihică.

Se recomandă avizul medicului pentru folosirea jacuzziului de către persoanele cu afecţiuni cardiovasculare.

Masajul și automasajul contribuie la eliminarea rapidă a acidului lactic acumulat în mușchi. Masajul ajuta la punerea in mişcare a sângelui din corp, ajutând la o mai buna oxigenare a sa.

Tipuri de masaj:

- Stimulant: este recomandat să se facă înainte de efortul sportivului, fiind îndreptat asupra părților corpului implicate direct în efort;

- De refacere indicat în timpul atrenamentelor pentru a permite sportivului o perioadă mai mare de antrenament;

- De reabilitare folosit pentru atenuarea durerilor;- De relaxare;- Terapeutic.

Durata masajului variază în funcție de tipul de masaj, zonă și afecțiune, având durate între 15-60 de minute.

Contraindicații:

- Fazele acute ale accidentărilor;- Leziuni și iritații ale pielii;- Surmenaj sau supraexcitație.

Masajul este indicat să se facă după 10-15 minute de la terminarea ședinței în bazin.

Creme

- antinflamatoare;- antialgice;- miorelaxante;- stimulante.

Odihna activă și pasivă

Odihna activă se poate face și in timpul antrenamentelor cuprinzând exercitii ușoare de relaxare și respirație, precum și în afara bazei de

antrenament; mers, plimbări în aer liber, lectură, alte sporturi (şah, biliard, etc);

Odihna pasivă(somnul); somnul trebuie să se desfățoare în condiții propice(camere aerisite, temperaturi moderate, liniște, întuneric) iar durata acestuia variază în funcție de caracteristicile sportivilor pentru a asigura refacerea completă pe toate planurile.

Alimentația și medicamentația

Alimentația are un rol important în refacerea sportivilor. Alimentaţia de refacere trebuie să fie normocalorică, normoproteică sau uşor hipoproteică, hipolipidică, hiperglucidică, bogată în radical alcalini vitamine şi oligoelemente.

Medicația se dă la indicația medicului, iar aceasta este imparțită în

1. Medicație pentru accelerarea refacerii neuropsihice: vitaminele grupului B, P, Mg, lecitină, glicocol, sărurile acidului aspartic, hipnosedative, piracetam, piravitam, etc.

2. Medicație pentru refacerea neuro-musculară: glucoză, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, vitaminele grupului B, vitamina E, ATP, miorelaxante, glutanionul, folcisteina, lecitină, acidul aspartic, etc.

3. Medicație pentru refacerea cardio-respiratorie: ATP, potasiu, magneziu, aspartaţii de potasiu şi magneziu, glucoza, vitaminele E şi C, Icarnitină, etc.

4. Medicație pentru refacrea endocrino-metabolică: piracetam, piravitam, vitaspol, polimeralizant S şi extracte glandulare revitaloase C, lecitină, glicocol, săruri de acid aspartic, etc.