PLAN DE SEMINAR

CATEDRA : Drept civil și drept procesual civil

DATA: Seminarul nr. 14

DURATA 4 ore şi 40 de minute

TEMA SEMINARULUI : Acţiuni privind obligația de a face

a. Logistice : foi flipchart, carioci, laptop, proiector.

b. Didactice: dosar de studiu.

c. Bibliografie recomandata anterior pentru pregatirea seminarului:

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Până la sfârşitul seminarului, va trebui ca auditorii :

1. Să deprindă aptitudini de studiu al unui dosar având ca obiect obligație de a face;

2. Să identifice problemele specifice de competență, timbraj și probațiune ce se ridică în litigii având ca obiect obligație de a face;

3. Să aplice în mod corect normele de drept substanțial incidente;

3. Să redacteze minuta și să motiveze soluția în dosarul studiat în cadrul seminarului.

1

METODE DE FORMARE: conversația, explicația, exercitiul, problematizarea, studiul de caz, prezentare powerpoint (opțional).

METODE DE EVALUARE: aprecieri verbale, feedback.

DESFĂȘURAREA SEMINARULUI (descrierea activităților/unitate de timp):

Activitate:

Durata aproximativă: 2 ore 30 min pentru redactarea minutei și a hotărârii

judecătorești, respectiv 2 ore pentru discuții cu privire la obligaţiile de a face

Materiale folosite: dosar nr. 4602/302/2009

Descrierea activității : pornind de la dosarul supus analizei, dar şi de la textele legale

incidente, auditorii vor identifica normele de competenţă aplicabile, taxa judiciară de

timbru şi vor exprima păreri argumentate asupra soluţiei ce se impune a fi pronunţată în

cauză. După conturarea minutei prin dezbateri, auditorii vor întocmi în seminar minuta și

considerentele în dosarul supus analizei (în limita timpului vor primi ca sarcină

întocmirea în totalitate a considerentelor sau doar de la “Analizând...”).

Discuţii posibile:

natura evaluabilă/neevaluabilă a acțiunilor având ca obiect obligație de a

face. În principiu, dreptul afirmat în cazul acțiunilor care au ca obiect obligații de

a face este unul de creanță, izvorul acestuia fiind, după caz, contractual sau

delictual. Astfel, în logica Deciziei nr. 32/2008 a ICCJ, în privința acestor acțiuni

„evaluarea obiectului litigiului este posibilă şi necesară”, rezultă că cererile având

ca obiect obligaţii de a face evaluabile în bani cu caracter patrimonial (de

exemplu obligaţia de predare a unui bun în temeiul unui contract de vânzare

cumpărare) trebuie timbrate la valoare, potrivit art. 3 alin. 1 din OUG nr. 80/2013,

iar, în ce privește competența materială, ea trebuie stabilită prin raportare la art.

94 lit. j C. pr. civ.

2

Pe de altă parte, obligaţiile de a face patrimoniale care nu pot fi evaluabile în

bani (precum cererea din dosarul supus studiului, cererea formulată de vânzător

de ridicare a unui bun de către cumpărător), care vor fi timbrate potrivit art. 27 din

OUG nr. 80/2013, iar competenţa lor materială va fi sabilită potrivit art. 94 lit. h C.

pr. civ. . Acelaşi regim din punct de vedere al timbrajului şi competenţei materiale

îl vor suporta obligaţiile de a face nepatrimoniale ( de ex. acţiunile

nepatrimoniale prevăzute de art. 253 şi 254), întrucât acestea sunt mereu

neevaluabile în bani.

Nu trebuie însă neglijată practica instanțelor de a considera, fără nuanțare,

acțiunile având un atare ca obiect (obligație de a face) ca nefiind evaluabile în

bani, calificare cu urmări în planul timbrajului și al competenței (sub acest aspect,

este relevant dosarul prezentat în cadrul seminarului).

posibilitatea creditorului de a executa el însuşi sau de a face să fie

executată obligaţia de a face cu înştiinţarea prealabilă a debitorului (art.

1528 alin. 1 şi alin. 2 C.civ.). Soluţia este nouă pentru sistemul nostru de drept,

în măsura în care ea apare ca o formă de „justiţie privată”, în afara oricărei

încuviinţări a instanţei de judecată. Sunt excluse sferei de aplicare a art. 1528

C.civ. executarea obligaţiilor de a face care implică un fapt personal al

debitorului, precum și cele care se referă la predarea unor bunuri individual

determinate. Eventualele despăgubiri solicitate debitorului (în principal

contravaloarea lucrării efectuate de către creditor însuși sau prin intermediul unui

terț, dar și eventualele daune-interese pentru întârziere) reclamă însă existenţa

unui titlu executoriu;

instrumentul pus la dispoziţia creditorului prin art. 1528 C.civ. este diferit

de mecanismele reglementate de art. 902 şi 903 n. C. pr. civ., care implică

existenţa unui titlu executoriu;

pentru executarea în natură a obligaţiilor de a face care implică un fapt

personal al debitorului, noul Cod de procedură civilă a instituit sistemul

obligării debitorului la plata unor penalităţi. De discutat: dacă în situaţia în

care debitorul execută obligaţia asumată înainte de împlinirea termenului de 3

luni prevăzut de art. 905 alin. 4 n. C. pr. civ. el ar mai putea fi obligat la plata

3

penalităţilor; dacă ulterior stabilirii sumei definitive datorate de către creditor cu

acest titlu, în condiţiile art. 905 alin. 4 n. C. pr. civ., debitorul ar putea fi din nou

obligat la penalităţi, cu aplicarea corespunzătoare a art. 905 alin. 2-4 n. C. pr.

civ.; termenul în care ar putea fi solicitată de către creditor definitivarea

cuantumului penalităților (prin raportare la data pronunțării încheierii de stabilire a

penalităților în condițiile art. 905 alin. 2 sau alin. 3 n. C. pr.civ.) prin încheierea

executorie pronunțată potrivit art. 905 alin. 4 n. C. pr. civ.;

imposibilitatea acordării daunelor cominatorii pentru obligaţiile de a face

intuitu-personae. Soluţia este consacrată de art. 906 n. C. pr.civ. De altfel, ele

au fost interzise şi prin art. 5803 alin. 5 n. C. pr.civ., text introdus prin Legea nr.

459/2006, care a tranşat astfel şi posibilul lor cumul cu amenzile cominatorii

(problema cumulului daunelor cominatorii cu amenzile cominatorii a fost

rezolvată diferit de către ICCJ prin Decizia nr. 20/2005, pronunţată în cadrul unui

recurs în interesul legii).

Activitatea de evaluare: feedback constructiv transmis de formator auditorilor pe tot

parcursul seminarului.

4