Obiectivul

8/18/2019 Obiectivul

1/20

OBIECTIVE

FOTO-CINEMATOGRAFICE


2/20

1570-Napolitanul Gianbatista della o!ta "1501-157#$ e%pli&a apa!itia i'a(inilo! in &a'e!a obs&u!aint!odu&e o lentila &on*e!(enta in o!i+&iul &a'e!ei obs&u!e obtinand o i'a(ine de &alitate 'ult 'ao!ta in*entea.a obie&ti*ul ,oto(!a+&)


3/20

Obie&ti*ul

1. Lentile2. Diafragma3. Caracteristici ale obiectivelor4. Obiective cu distanta focala variabila-transfocatoarele5. Caracteristicile obiectivelor


4/20

1) /entile• in pun&tul de *ede!e al &o'po!ta!ii ,ata de un ,as&i&ol de !a.e lentilele pot + &on*e!(ente si di*

lentilele &on*e!(ente pot ,o!'a i'a(ini !eale ale obie&telo!)

• e a%a opti&a se aa ,o&a!ul unde sunt &on&ent!ate toate !a.ele de lu'ina pa!alele &u a%a opti&p!in lentila &on*e!(enta) istanta int!e ,o&a! si planul p!in&ipal al lentilei se nu'este distanta ,o&


5/20

Int!e ,o&a! si in+nit se poate aa planul obie&tului &a!uia ii *a &o!espunde un sin(u! plan de ,o!'a!e a i'aunde i'a(inea ,o!'ata *a + &la!a) Cu &at obie&tul *a + 'ai depa!te de lentila &u atat i'a(inea se *a ,o!'ap!opiat de ,o&a!) ent!u un obie&t situat la in+nit adi&a la o distanta ,oa!te 'a!e in &o'pa!atie &u distan,o!'a in ,o&a!) e 'asu!a ap!opie!ii obie&tului de lentila i'a(inea ,o!'ata se *a depa!ta de ,o&a! si isi *a

lentile &on*e!(ente

lentile di*e!(ente


6/20

3)ia,!a('a• Rapo!tul dint!e distanta ,o&ala si dia'et!ul des&4ide!ii 'a%i'e a lentilelo! se notea.a p!in , u!'at de

!espe&ti*) Cu &at dia'et!ul des&4ide!ii 'a%i'e a obie&ti*ului este 'ai 'a!e &u atat obie&ti*ul este 'i'a(inea este 'ai st!alu&itoa!e) ent!u distanta ,o&ala

, 650 '' si , 1 !e.ulta o des&4ide!e 'a%i'a de 5081 6 95 '')

• Int!u&at lu'ino.itatea i'a(inii natu!ale *a!ia.a in li'ite ,oa!te la!(i apa!e ne&esitatea unui &ont!ol &u&a!e sa do.e.e t!e&e!ea lu'inii nu'it i!is sau dia,!a('a)

o.itiona!ea dia,!a('ei in &ad!ul unui obie&ti*

• In siste'ele opti&e dia,!a('a este un ele'ent a&ti* plasat de !e(ula int!e lentilele obie&ti*ului care limitarea uului de lumina captat! cu scopul de a avea sub control iluminarea in planul imdispo"itivului videocaptor asi(u!and a&estuia ,un&tiona!ea &o!e&ta) A&est lu&!u este ne&esa! deoa!ilu'ina!e al s&enei &aptate *a!ia.a in li'ite ,oa!te la!(i)


7/20

es&4ide!ea dia,!a('ei pent!u *alo!ile -: 5)# : 11 1#

In &a.ul noilo! &a'e!e *ideo des&4ide!ea lentilelo! poate + !edusa la , 1)3 1) deoa!e&e au apa!usensibilitate la &a!e +e&a!e pi%el e p!e*a.ut &u o 'i&!olentila) ;e &onstata totusi &a atun&i &and sdes&4ide!i sa +e 'ai 'a!e &!es& di+&ultatile te4ni&e de !eali.a!e a obie&ti*ului)

ia,!a('a 'ai a!e si !olul de a adan&i &a'pul de p!o,un.i'e adi&a inte!*alul de &la!itate in ,ata si in sp

ia,!a('a a!e anu'ite t!epte &a!e sunt standa!di.ate 1)< 3< :< < 5)#< : 11 1# 3 e ,apt este 183< 18&antitatea de lu'ina &a!e t!e&e p!in obie&ti* la un 'o'ent dat ,ata de 'odul de lu&!u &o'plet des&ast,el &on&epute in&at p!in t!e&e!ea de la o t!eapta la alta sa se !eali.e.e dubla!ea sau in>u'atati!ea &un obie&ti* a!e dia'et!ul des&4ide!ii 'a%i'e e(al &u distanta ,o&ala atun&i !e.ulta , 1) ia,!a('a nu'a! 'a!e de la'ele "#$ sau &u 3-9 la'ele la dia,!a('ele 'ai si'ple)


8/20

Va!iatia .onei de &la!itate in ,un&tie de dia,!a('a

Modi+&a!ea o!i+&iului &!eat de i!is se ,a&e in 'od &ontinuu p!int!-un inel e%te!io! &o'andat de a&tionea.a asup!a uno! la'ele dispuse ast,el in&at se pot des,a&e &on&ent!i& pe!'itand *a!iatia in li'o!i+&iului) ia,!a('a este &onstituita din la'ele &a!e in ,un&tie de 'is&a!ea inelului se ap!opie sau sese ast,el &antitatea de lu'ina &a!e t!e&e p!in obie&ti*


9/20

3. Caracteristici ale obiectiv

• istanta ,o&ala

• es&4ide!ea !elati*a

• T!anspa!enta spe&t!ala

• Cont!astul obie&ti*elo!

• a!a'et!ii unui obie&ti*

• Ca!a&te!isti&ile &a!e de+nes& obie&ti*ele de tele*i.iune pot + i'pa!tite in

te4ni&o-&onst!u&ti*e *a!iatia distantei ,o&ale un(4iul &a'pului *i.ual des&4ide!ea !elati*a (aba!obie&ti*ului (!eutatea obie&ti*ului et&<

• ,oto'et!i&e des&4ide!ea e,e&ti*a &oe+&ientul de di,u.ie a lu'inii &a!a&te!isti&ile de abe!atiet!anspa!enta spe&t!ala dist!ibutia ilu'ina!ii et&)

• Calitatea i'a(inii depinde in 'a!e pa!te de obie&ti*ul utili.at< da&a s-a! ,olosi o sin(u!a lentilai'a(inea nu s-a! ,o!'a &o!e&t dato!ita abe!atiilo! opti&e de a&eea este ne&esa! sa se utili.e.e ''ulte lentile &u indi&e de !e,!a&tie di,e!iti "se utili.ea.a int!e : ? 13 lentile$)


10/20

Fo&ali.a!e ? !e(lea.a distanta la &a!e i'a(inea este &ea 'ai &la!a)

I!is "dia,!a('a$ ? !e(lea.a dia,!a('a din inte!io!ul siste'ului de lentile)

@oo' "t!ans,o&ato!$ ? 'odi+&a!ea distantei ,o&ale a lentilelo! pent!u a *a!ia distanta ,o&ala)

•

In (ene!al 'odul in &a!e sunt !e(late lentilele inuentea.aCat de &la!e sunt detaliile ",o&ali.a!ea$

Ce anu'e apa!e ,oa!te &la! in &ad!u "adan&i'ea &a'pului de p!o,un.i'e$

Cat din s&ena apa!e in &ad!u "un(4iul de des&4ide!e$

Notiunea de distanta spatiu si ,o!'a la t!ans'isia de i'a(ini

/u'ino.itatea i'a(inii &la!itatea tonu!ilo! 'ai des&4ise si a u'b!elo! "e%pune!ea$ &o!obo!at &u lati"dna'i& !an(e$ al CC-ului

e obie&ti* e%ista 'ai 'ulte inele al dia,!a('ei al distantei ",o&us$ al distantei ,o&ale &u a>uto!ul &a!!e(la>ele !e,e!itoa!e la pa!tea opti&a de &apta!e a i'a(inii)


11/20

Distanta focala

•istanta ,o&ala este distanta dint!e &ent!ul opti& al obie&ti*ului si planul ele'entului ,otosensibil "CC$ ui'a(inea &and obie&tul este !e(lat pent!u in+nit)

• In ,un&tie de distanta ,o&ala a obie&ti*ului si in ,un&tie de di'ensiunile i'a(inii &up!inse obie&ti*ele po&ate(o!ii

•da&a lun(i'ea ,o&ala a obie&ti*ului este 'ai 'a!e de&at dia(onala ,o!'atului a*e' un teleobie&ti*<

•da&a distanta ,o&ala a obie&ti*ului este ap!o%i'ati* e(ala &u dia(onala ,o!'atului a*e' un obie&ti* no!'

•da&a distanta ,o&ala a obie&ti*ului este 'ai 'i&a de&at dia(onala ,o!'atului a*e' un (!andan(ula! "Did

•Obie&ti*ul no!'al !ep!odu&e *ede!ea obisnuita a o'ului) Teleobie&ti*ul ap!opie subie&tul un(4iul de &u'i&) G!adan(ula!ul &up!inde ,oa!te 'ult 'ult 'ai 'ult de&at o&4iul u'an) n tip spe&ial de (!adan(ula! de peste &u un un(4i de &up!inde!e 'ai 'a!e de 1#0)

• n ele'ent &e se 'odi+&a in ,un&tie de distanta ,o&ala este un(4iul de des&4ide!e &a!e pent!u obie&tiap!o%i'ati* de # pent!u teleobie&ti* 'ai 'i& de&at # ia! pent!u (!andan(ula! 'ai 'a!e de #)

•

n al doilea ele'ent &e se 'odi+&a in ,un&tie de distanta ,o&ala este p!o,un.i'ea) @ona de p!o,un.i'e obie&tele apa! &la!e) A&easta .ona se 'odi+&a in ,un&tie de distanta ,o&ala ast,el

(!andan(ula!ele au o .ona de p!o,un.i'e 'a!e<

obie&ti*ele no!'ale au o .ona de p!o,un.i'e 'edie<

teleobie&ti*ele au o .ona de p!o,un.i'e s&a.uta

• se poate spune &a da&a a*e' o distanta ,o&ala 'a!e p!o,un.i'ea *a s&ade &u &at a&easta *a &!este)


12/20

a$ Va!iatia un(4iului de des&4ide!e alobie&ti*ului ,un&tie de distanta ,o&ala

Va!iatia p!o,un.i'ii ,un&tie de


13/20

Cu a>uto!ul inelului t!ans,o&ato!ului se !eali.ea.a ap!opie!ea !espe&ti* depa!ta!ea i'a(inii obie&ti*ului !eali.ea.a &la!itatea i'a(inii)

•Atun&i &and sunt ne&esa!e standa!de opti&e de inalta &alitate apa!atele de +l'at sunt dotate &u lentile onu'ite lentile p!i'a!e sau lentile &u ,o&ali.a!e +%a< a&este lentile pot a&ope!i doa! un se('ent +% de i'

• /entilele &u distanta ,o&ala s&u!ta dau o pe!spe&ti*a la!(a da! subie&tii apa! de doua o!i 'ai 'i&i si i

•Ma!i'ea i'a(inii de pe e&!an depinde de 'a!i'ea subie&tului +l'at de distanta a&estuia ,ata de &a',o&ala a lentilelo! ,olosite) Cunos&and distanta ,o&ala se poate &al&ula &e ,el de &ad!u se obtine la di,e!ite da&a se ,oloses& lentile &u lun(i'ea ,o&ala de 30 '' ia! apoi se ,oloses& lentile &u lun(i'ea ,o&ala de 0apa!e de doua o!i 'ai 'a!e in i'a(ine da! &ad!ul *a a&ope!i doa! >u'atate din inalti'ea si lati'ea i'a(s&4i'b se s&4i'ba distanta ,o&ala de la 30 '' la 10 '' subie&tul *a apa!e nu'ai &u >u'atate 'ai 'a,ost la in&eput da! &ad!ul *a a*ea dublul inalti'ii si lati'ii i'a(inii ante!ioa!e)

• Ti'p de 'ai 'ulti ani ope!ato!ii de +l' si de tele*i.iune au ,olosit distanta ,o&ala a lentilelo! lo! &a un ale(e!ea &ad!elo!) e e%e'plu ei stiau &a *o! obtine un &ad!u 'ediu &u niste lentile de 95 '' da&a pe!sdistanta de 1 ') Ma!i!ea a&estei distante s&4i'ba in 'od p!opo!tional 'a!i'ea &ad!ului)

•In ,un&tie de distanta ,o&ala ,olosita se pot obtine di*e!se *a!iante ale 'odului in &a!e apa!e un obie&t isto!siunile de pe!spe&ti*a &e apa! sunt pute!ni& dependente de distanta ,o&ala)

•In*entia t!ans,o&ato!ului a s&4i'bat totul< a&est dispo.iti* a!e o distanta ,o&ala &onstant *a!iabila pe &pot!i*i &a sa obtina o!i&e 'a!i'e de &ad!u) Nu 'ai e ne&esa!a o deplasa!e a &a'e!ei sau inlo&ui!ea lents&4i'ba!ea &ad!ului) in a&easta &au.a 'a>o!itatea apa!atelo! de +l'at sunt p!e*a.ute &u un ast,el de


14/20

Inuenta distantei ,o&ale asup!a disto!siunilo! de pe!spe&ti*a 3:< 55< 10

!espe&ti* 900 ''

Desc#iderea relativa


15/20

Desc#iderea relativa

•/u'ino.itatea obie&ti*elo! este o &a!a&te!isti&a i'po!tanta dete!'inata de des&4ide!ea obie&ti*ului si de se la &antitatea de lu'ina &e poate sa t!ea&a p!int!-un obie&ti* atun&i &and a&esta este &o'plet des&4is atdia,!a('ei &at si al t!ans,o&ato!ului)

•E%ista doua &a!a&te!isti&i des&4ide!ea !elati*a si t!anspa!enta &a!e de+nes& ilu'ina!ea Ei in &a'pul i'a(*ideo&apto! in ,un&tie de ilu'ina!ea s&enei &aptate E0)

•es&4ide!ea !elati*a !ep!e.inta !apo!tul dint!e dia'et!ul d al dia,!a('ei de int!a!e si distanta ,o&ala f$

•In p!a&ti&a de ,olosi!e a &a'e!ei TV a*e' situatii in &a!e la o ilu'ina!e data a s&enei li'itele dia,!a('easi(u!a!ea ilu'ina!ii opti'e pe tinta dispo.iti*ului *ideo&apto!) In &a.ul unui ni*el s&a.ut de ilu'ina!e "diala !e(la>ul a'pli+&a!ii "Eo$ in 'od u.ual in &a'e!e se asi(u!a o &!este!e a se'nalului de i'a(ine "Gain$ &udB "&&a 3 o!i$ H dB "&&a 3: o!i$ 13 dB "&&a o!i$ 1: dB "&&a 7H o!i$ - sele&tabil) Re(la>ul este e+&ien&!este!e a .(o'otului) In &a.ul unui ni*el !idi&at de ilu'ina!e "dia,!a('a 1#$ solutia este de a utili.a +lt!e npe!'it o atenua!e a se'nalului de i'a(ine &u 9 b

•es&4ide!ea !elati*a a obie&ti*ului inuentea.a nu nu'ai ilu'ina!ea in planul i'a(inii &i si p!o,un.i'ea &a obie&telo! aate 'ai in ,ata sau 'ai in spate ,ata de distanta pent!u &a!e s-a !e(lat obie&ti*ul) ;e poate&a'p este &u atat 'ai 'a!e &u &at se lu&!ea.a &u dia,!a('a 'ai in&4isa)

%ransparenta spectrala

•A'elio!a!ea t!anspa!entei obie&ti*elo! este o alta p!oble'a i'po!tanta a*and in *ede!e p!e.enta unui nu&ont!ibuie +e&a!e la 'a!i!ea &antitatii de lu'ina !ee&tata lu&!u &a!e du&e si la 'i&so!a!ea &ont!astului) lentilei se t!atea.a &u st!atu!i de inte!,e!enta &a!e au in *ede!e p!odu&e!ea inte!,e!entei lu'inii !ee&tate st!atului si anula!ea lu'ini totale !ee&tate)

•O 'etoda de !eali.a!e a st!atului de inte!,e!enta se ba.ea.a pe e*apo!a!ea in *id si &ondensa!ea pe sup!a,&al&iu sodiu si 'a(ne.iu) Re.istenta a&estei peli&ule se 'a!este p!in t!ata'ente te!'i&e) Nuanta albast!uiet!atate a!ata &a peli&ula depusa a!e 'a%i'a e+&ienta in .ona &ent!ala a spe&t!ului *i.ibil) a&a la unele obidi,e!ite !e.ulta &a au ,ost t!atate pent!u 'ai 'ulte lun(i'i de unda) ;e 'a!este ast,el t!anspa!enta la peste

•Int!e obie&ti* si sen.o! se plasea.a un +lt!u opti& nu'it si +lt!u neut!u &a!e atenuea.a in 'od e(al toate lu

do'eniul *i.ibil)

&beratiile sistemelor optice


16/20

&beratiile sistemelor optice

•O lentila pe!,e&ta nu e%ista de&i i'a(inea obtinuta a!e abe!atii) O pa!te din a&estea se pot inlatu!a sau &o!!eali.ea.a p!in aso&ie!ea lentilelo! &on*e!(ente &u &ele di*e!(ente) Abe!atiile pot + (eo'et!i&e sau &!o'ati&

•Abe!atia de s,e!i&itate se dato!ea.a ,aptului &a !a.ele 'a!(inale sunt ,o&ali.ate di,e!it de &ele &a!e t!e& 'alentilei) O &o'binatie ,o!'ata dint!-o lentila &on*e!(enta si una di*e!(enta unde lentila di*e!(enta a!e abeidenti&e da! de sens &ont!a! &elei &on*e!(ente este o solutie e+&ienta)

•Asti('atis'ul se dato!ea.a ,o&ali.a!ii di,e!ite a !a.elo! *e!ti&ale ,ata de &ele o!i.ontale)

;e&tiune int!-un obie&ti* &e ,oloseste &o'binatii de lentile &on&a*e &u lentile &on*e%e

&beratiile cromatice


17/20

&beratiile cromatice

•se dato!ea.a ,aptului &a !a.ele de &ulo!i di,e!ite sunt ,o&ali.ate la distante di,e!ite ? !a.ele &u lun(i'e de !e,!a&tie 'ai pute!ni&a si sunt ,o&ali.ate 'ai ap!oape de lentila in &o'pa!atie &u !a.ele &u lun(i'e de undaalbe &a!e &ontine toate !adiatiile *i.ibile &ontu!ul i'a(inii obie&telo! poate sa apa!i &olo!at) !in &o'binatialentila di*e!(enta abe!atiile &!o'ati&e pot + in 'a!e 'asu!a eli'inate) Co!e&tiile &!o'ati&e nu se pot !eali.sunt e%a&te nu'ai pent!u doua &ulo!i &el 'ult pent!u t!ei &ulo!i< pent!u &elelalte insa abe!atiile sunt pute!

•Cea 'ai di+&ila p!oble'a pent!u obie&ti*ele &u t!ans,o&ato! este &o!e&tia abe!atiei de &!o'ati&itate apa!e !e,!a&tie) Indi&ele de !e,!a&tie *a!ia.a in ,un&tie de lun(i'ea de unda a lu'inii) Feno'enul este ,oa!te p!onulentilei este 'a!e este di!e&t p!opo!tionala si &u distanta ,o&ala)

•Obie&ti*ele &e au o abe!atie de &!o'ati&itate !edusa sunt ,o!'ate din &o'binatii de lentile a&!o'i&e) Matin p!a&ti&a pent!u a&este lentile este uo!ita &e a!e un !e'a!&abil indi&e de !e,!a&tie dispe!sia lu'inii p!in &a!a&te!isti&a spe&t!ala de t!ans'isie este plata) In 'od natu!al uo!ita &ontine 'ulte i'pu!itati si nu poatde di'ensiuni 'a!i) e a&eea se ,oloseste &al&iu'-uo!ita CaF3 &e se poate obtine pe &ale a!ti+&iala p!in

•Abe!atii 'a!i dau lentilele s,e!i&e &a!e sunt insa ,olosite dato!ita p!elu&!a!ii indust!iale usoa!e) Ele se inlatusub o alta ,o!'a sup!a,etele obtinandu-se lentile as,e!i&e) AT "asp4e!i& te&4nolo($ ? pe!'ite !eali.a!ea de ap!opie!e ".oo'$ 'a!e &u distanta 'ini'a ,ata de obie&t ,oa!te 'i&a "MO ? 'ini' ob>e&t distan&e$)

,o!'a!ea i'a(inii in &a.ul lentil elo! s,e!i&e ,o!'a!eaas,e!i&e

• In &a.ul lentilelo! s,e!i&e !a.ele de lu'ina t!e& p!in lentila ia! la iesi!ea din a&easta dato!ita ,eno'enulu


18/20

In &a.ul lentilelo! s,e!i&e !a.ele de lu'ina t!e& p!in lentila ia! la iesi!ea din a&easta dato!ita ,eno'enulu,o&ali.a!ea se ,a&e in pun&te di,e!ite ,ata de !a.a &a!e t!e&e &4ia! p!in &ent!u) A&est ,eno'en se nu'ests,e!i&itate ia! !e.ultatul asup!a i'a(inii este un &ont!ast si o !e.olutie !edusa p!e&u' si o i'a(ine &u blp!oie&tate ast,el &a toate !a.ele sa +e ,o&ali.ate in a&elasi pun&t) In a&est ,el se !edu& abe!atiile de s,e!i&ont!astul si !e.olutia) /entilele s,e!i&e nu au ,o!'a s,e!i&a &lasi&a) e ,apt ele apa! in 'ai 'ulte ,o!'e ne&esitatile opti&e &e t!ebuies& !eali.ate) A*anta>ele o,e!ite de a&estea ,ata de lentilele &on*entionale s,i'puna in e&4ipa'entele de inalta &alitate)

• !edu&e!ea disto!siunilo! pent!u un(4iu!i de des&4ide!e 'a!i<

• &!este!ea !e.olutiei la &oltu!i "past!a!ea !e.olutiei &onstante insp!e e%te!io! la o lentila &lasi&a !e.olutia

• lentilele pent!u obie&ti*ele &u .oo' "t!ans,o&ato!$ sunt de di'ensiuni !eduse ? !edu&e abe!atiile de &!o'

Obiective cu distanta focala variabila- transfocatoarele


19/20

•Modi+&a!ea distantei ,o&ale p!odu&e 'odi+&a!ea un(4iului de &a'p) Cu &at distanta ,o&ala este 'ai 'i&a &este 'ai la!() Te4ni&ile ,oto-&ine'ato(!a+&e au dus in &!ea!ea in >u!ul anului 1H90 in Ge!'ania de &at!e +!&u distanta ,o&ala !e(labila nu'ite obie&ti*e de tip @oo' &a!a&te!i.ate de un anu'it !apo!t int!e distanta ,'ini'a) /a &a'e!e *ideo se intalneste ,!e&*ent !apo!tul : 1)

•Fo!'a!ea i'a(inilo! opti&e in planul sup!a,etei dispo.iti*ului *ideo&apto! se !eali.ea.a &u a>uto!ul obie&ti*e&onstituit din lentile subti!i o!(ani.ate in (!upu!i de lentile +%e si 'obile) !in deplasa!ea (!upului de lentile

i'a(inii se obtine 'odi+&a!ea distantei ,o&ale "(!osi'ea lentilei este 'ult 'ai 'i&a de&at !a.a sa de &u!bu!&a!e pe!'it !eali.a!ea le(atu!ilo! &u 'e&anis'ele de !e(la!e in ti'pul e%ploata!ii &a'e!ei TV) In tele*i.iunela!(a obie&ti*ele &u distanta ,o&ala *a!iabila - denu'ite si transfocatoare.

'ectcu distanta focala variabila

• ;iste'ul de opti& al unei &a'e!e *ideo este 'ult 'ai &o'pli&at de&at un siste' de lentile obisnuit ;un


20/20

;iste'ul de opti& al unei &a'e!e *ideo este 'ult 'ai &o'pli&at de&at un siste' de lentile obisnuit) ;un!e(la>e &u' a! + ,o&ali.a!ea distanta ,o&ala dia,!a('a &a!e se e%e&uta de 'ulte o!i la &o'anda unui pp!esupune e%istenta uno! 'otoa!e pent!u deplasa!ea lentilelo! si sen.o!i &a!e sa dete&te.e sta!ile in &alentile

Obiectivul

Documents

Transcript of Obiectivul