ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE

Gheorghe Ionescu Şişeşti

Planul sectorial ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 11.1.3

Contract: (număr/an) 11.1.3/27.10.2015 Act Adiţional: (număr/an) 6/03.04.2018

Anul

începerii

2015 Anul finalizării 2018 Durata (luni): 39

Denumirea

proiectului:CERCETAREA SISTEMELOR AGRO-PASTORALE ÎN ZONA MONTANĂ ÎN

CONTEXTUL NOILOR SCHIMBĂRI CLIMATICE ȘI AL APARIȚIEI

FENOMENELOR EXTREME, MONITORIZAREA ȘI PROMOVAREA

MODELELOR FUNCȚIONALE

Obiectiv

general

Obiectiv

specific

Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea

producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în

produse animaliere, în cocncordanță cu o bună practică agricolă caracterizată

prin armonizarea dintre dezvoltarea economicosocială, conservarea

biodiversității și protecția mediului

Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi

folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie,

deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal - produs

animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului

înconjurător

Persoana de contact (Directorul proiect):

Dr. ing. Teodor MARUȘCA

Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail):

0268-472781 / 0723175320 / 0268-475295 /

office@pajisti-grassland.ro, maruscat@yahoo.com

http://www.pajisti-grassland.ro/

Coordonator Proiect

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing. Marușca Teodor

- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Partener la proiect

- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști

Timișoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir Neculai

PROIECT ADER 11.1.3

PAJIȘTI PERMANENTE MONTANE

Suprafaţă ≈ 2100 mii ha ( 42 % din 4,9

milioane ha, total pajişti existente în România)

din care : 40 mii ha (2%) etaj păşuni alpine

60 mii ha (3%) etaj subalpin

(rarişti molid, tufărişuri jneapăn)

1000 mii ha (47%) etaj boreal

(păduri conifere – molid, brad, etc.)

1000 mii ha (48%) etaj nemoral

(păduri foioase –fag, gorun, etc. )

RĂSPÂNDIRE - ORIGINE – PROVENIENŢĂ

pajişti montane(600 - 800 m 2544 m alt. )

Vegetaţie primară: cca. 100 mii ha (5%)

păşuni alpine, stâncării, mlaştini, văi umede, etc.

Vegetaţie secundară: cca. 2000 mii ha (95%)

rezultate după intervenţia omului (defrişări,

incendii, păşunat, cosit, etc.)

ZONE ŞI ETAJE DE VEGETAŢIE PRIMARĂ

PE TERITORIUL ROMÂNIEI

PATRIMONIUL PASTORAL MONTANVEGETAȚIE

- PAJIȘTILE PERMANENTE cu covorul ierbos de origine primară sau secundară

- VEGETAȚIA LEMNOASĂ cu arbuști și arbori

ANIMALE

- BOVINE, OVINE, CAPRINE, CABALINE și alte specii în sezonul de pășunat

ALIMENTĂRI CU APĂ

- IZVOARE, APE CURGĂTOARE, BĂLȚI, LACURI, PUȚURI amenajate cu jgheaburi, etc.

CĂI DE ACCES

- POTECI, DRUMURI DE PĂMÂNT, PIATRĂ, ȘOSELE MODERNIZATE, etc.

MIJLOACE PROTECȚIE ANIMALE

- ARBORI, CONSTRUCȚII UȘOARE, ADĂPOSTURI pentru umbră, vreme nefavorabilă, etc.

CONFORT UMAN

- LOCUINȚE ÎNGRIJITORI, prevăzute cu electricitate, apă curentă, baie, radio – TV, etc.

UTILIZARE RAȚIONALĂ PĂȘUNE

ÎMPREJMUIRI cu garduri fixe (lemn, piatră, sârmă ghimpată, plase), garduri electrice, etc.

FERTILIZARE, DEPOZITARE ȘI ÎMPRĂȘTIERE DEJECȚII ANIMALE

- PORȚI TÎRLIRE, FOSE COLECTOARE, SISTEME DISTRIBUȚIE îngrășăminte semilichide, etc.

PREPARARE ȘI PĂSTRARE PRODUSE ANIMALIERE

- STÂNI, CĂȘĂRII, PUNCTE SACRIFICARE, AFUMĂTOARE, DEPOZIT FRIGORIFIC, etc.

DEPOZIT MATERIALE ȘI REMIZE MAȘINI ȘI UTILAJE ÎNTREȚINERE COVOR IERBOS

Zonele bioclimatice şi de vegetație cu posibilitățile de îmbunătățire

pe altitudine a pajiştilor montane

Pășunat rațional în Bucegi la 1800 m altitudine cu vaci de lapte

în transhumanță, ale proprietarilor din com. Moroieni – Dâmbovița

Date comparative medii pe 20 de ani privind productivitatea

nardetelor subalpine îmbunătăţite prin diferite metode,

Blana – Bucegi 1996 – 2015

Variante (lotul de vaci)

Producţia de

substanţă

uscată (SU)

Producţia de

lapte de vacă

t/ha % L/ha %

T *) – martor Nardus stricta, acop. 40 – 60 % 1,20 100 846 100

A **) – pășunat rațional parțial târlit 1,93 160 1.224 145

B ***)– fertilizare NPK + târlire + P 3,59 300 3.224 381

C***) – amendare CaO + NPK + târlire + P 4,42 368 3.862 457

D***) – semănat + CaO + NPK + târlire + P 5,72 479 4.320 511

*) T = turma din afara câmpului experimental din Platoul Bucegi cu date din perioada

1996 – 1999, cu încărcare de 0,6 UVM/ha în 85 zile de pășunat

**) A = grupa de vaci ce pășunează în câmpul experimental pe 27 de ha în perioada

2000 – 2015, cu încărcare de 1,2 UVM/ha în 85 zile de pășunat

***) B, C și D în perioada 1996 – 2015 cu încărcare medie de 4 UVM/ha în 85 zile

Valoare investiție pentru îmbunătățirea covorului ierbos

și folosire rațională al pajiștilor degradate montane

Varianta

(lotul)

Investiții,

materiale și

lucrări

Valoare

inițială

Euro/ha

Durată

efect ani

Euro pe

1 an și ha

Revine

eurocenti

pe 1 L

lapte/an

A. Împrejmuire cu gard fix de

lemn și sârmă ghimpată

pentru pășunat rațional

Garduri

Total: 600 30 20 1,6

B. Fertilizare cu complexe

(15-15-15) 330 kg/ha și azotat

de amoniu 300 kg/ha 3 ani

Garduri 600 30 20 0,6

Fertilizare 800 5 160 5,0

Total: 1.400 X 180 5,6

C. Amendare o dată la 30 de

ani cu 7 t/ha CaO + NPK

idem B, 3 ani consecutiv

Garduri 600 30 20 0,5

Amendare 900 30 30 0,8

Fertilizare 800 5 160 4,1

Total: 2.300 X 210 5,4

D. Semănat o dată ierburi

perene 35 kg/ha + CaO + NPK,

3 ani consecutiv, târlire cu vaci

din 6 ani în 6 ani, fără cheltuieli

Garduri 600 30 20 0,4

Semănat 400 20 20 0,5

Amendare 900 30 30 0,7

Fertilizare 800 5 160 3,7

Total: 2.700 X 230 5,3

Supraînsămânțare târle oi la NEREJU – Jud. Vrancea

TIPURI DE PĂSTORIT ÎN SPAȚIUL CARPATIC

1. PĂSTORITUL AGRICOL PE HOTAR

→ Acest tip de păstorit este în strânsă legătură cu agricultura, respectiv cu culturile pe

terenurile arabile, turmele nedepășind hotarul unei localități.

→ Stâna și strunga sunt confecționate din materiale ușoare, pentru a fi mutate din loc în

loc pentru a târli miriștile, în trecut acesta fiind singurul mijloc de fertilizare a culturilor

din arabil.

→ Numărul de oi pe exploatație era în jur de 300 capete, fiind destul de scăzut în

comparație cu alte tipuri de păstorit.

→ Asocierea micilor proprietari de oi pentru construirea unei stâne în Oltenia și Muntenia

dura de la Sf. Gheorghe (23 aprilie) la Sf. Dumitru (26 octombrie), după care oile

reveneau pentru iernare în gospodăria de unde au plecat.

→ În prezent acest sistem este aproape neglijat, odată cu apariția și răspândirea

îngrășămintelor chimice, care le-au înlocuit treptat până la eliminare pe cele organice

naturale.

→ Este posibil ca odată cu extinderea agriculturii ecologice (biologice) acest sistem

tradițional să fie reintrodus și modernizat cu efecte benefice în relația sol – plantă –

animal – produse ecologice.

2. PĂSTORITUL AGRICOL PENDULAR

→ Are ca și caracteristică asigurare a furajelor pe timp de vară în golul montan pe

pășunile naturale alpine sau cele seminaturale, rezultate după defrișarea tufărișurilor în

etajul subalpin sau a pădurii montane.

→ După încheierea sezonului de pășunat (vărat) la munte, animalele coboară în

gospodăriile proprietarilor unde iernează până în primăvara viitoare când ciclul se

repetă.

3. PĂSTORITUL AGRICOL PENDULAR CU TREAPTĂ DE FÂNEȚE ȘI STÂNĂ

MONTANĂ→ Răspândit în zona periferică a Carpaților cu deosebire în Maramureș, Călimani,

Țara Bârsei și Vrancea (la 400 – 800 m alt) unde există suprafețe de fânețe în

proximitatea unor mari suprafețe de pășuni din golul montan.

→ Prin așa zisa ”zonă a fânețelor”, proprietarii treceau de patru ori pe an și anume:

a) primăvara când porneau cu oile la munte;

b) b) toamna când coborau de la stână,

c) c) vara pentru cosit și d) iarna când hrăneau animalele cu fân (VUIA,

1964).

4. PĂSTORITUL TRANSHUMANT

În Dacționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediția 2016, definiția

transhumanței este:

- deplasarea sezonieră a păstorilor și a turmelor de oi primăvara, vara de la șes la

munte și toamna de la munte la șes;

- în sens larg trecerea ciobanilor cu vitele primăvara, de la câmp la munte, pentru

pășunat, iar toamna, de la munte la câmp,pentru a scăpa de asprimea iernii;

- migrația periodică a păstorilor și a turmelor (de oi), primăvara de la șes la

munte sau de la sud spre nord și toamna de la munte la șes sau de la nord la sud în

vederea asigurării hranei pentru animale.

După anul 1990, transhumanța începe să dispară ca formă arhaică de păstorit, datorită

multiplelor cauze de natură educațională, economic și politică.

Prin intrarea României în UE, după anul 2007, regulile formei clasice, tradiționale

a transhumanței sau schimbat, acestea fiind înlocuite de normative specific de

bunăstare animală, cum sunt: transportul mecanic al animalelor (dacă distanța până la

locul de pășunat este mai mare de 50 km), aplicarea unor măsuri de protecție veterinară

(vaccinarea și deparazitarea), securizarea animalelor (prin crotalizare), aprobări

speciale de transport, etc.

ELABORARE CĂRȚI DE GRADIENTICĂ ȘI AGRICULTURA ECOLOGICĂ

ASPECTE GENERALE PRIVIND INSTRUIREA FERMIERILOR ȘI ALTE ACȚIUNI

DE EXTENSIE A REZULTATELOR CERCETĂRILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA

ȘI FOLOSIREA RAȚIONALĂ A PAJIȘTILOR MONTANE

În conformitate cu obiectivul fazei, o atenție deosebită a fost acordată întocmirii unor

cursuri și a instruirii fermierilor și al altor actori, care au tangență cu creșterea producției și

valorificarea rațională a pajiștilor montane.

Aceste cursuri s-au ținut în 11 localități din 6 județe (BN, BV, CS, NT, PH, SV).

La mobilizarea personalului din diferite localități din nordul Carpaților Orientali, un

sprijin deosebit am avut din partea Agenției Zonei Montane din Vatra Dornei, pentru care le

adresăm mulțumirile noastre. La fel, un sprijin aparte l-am avut din partea Direcției Agricole

județene Caraș – Severin, care s-a implicat în selectarea și adunarea cursanților din Banatul

Montan. Lectorii au prezentat cursuri utilizând aparatura modernă din dotare cum este

videoproiectorul și imagini în Power Point, pentru a fi mai ușor înțelese și însușite de

participanți. La finalul fiecărui curs, s-a purtat un dialog cu participanții care și-au expus

problemele lor din fermele sau gospodăriile proprii privind îmbunătățirea și folosirea rațională

a pajiștilor montane aflate în diferite stadii de degradare.

ICD Pajiști Brașov cu sprijinul ASAS, MADR și a AZM a inițiat și organizat în

premieră națională ”Ziua patrimoniului pastoral montan” în Bucegi – Sinaia în data de 15

iunie 2018.

În final, ICD Pajiști Brașov a participat cu un stand propriu la Târgul de turism și

produse locale ”Dor de munte”, Tradiții, identitate naționala din 22-23 septembrie 2018,

organizată de Asociația GAL Bucegi – Leaota în colaborare cu Primăria Moroieni unde s-au

expus și difuzat cărți, pliante, postere, etc., videoproiectare îmbunătățire și folosire pajiști

montane

Etaje (zone)

actuale

Altitudinea

(m)

TEMPERATURA

medie anuală (0C)

PRECIPITAŢII

anuale (mm) Etaje (zone)

schimbate după

zeci de aniActuală

Nivel an

2070 Actuală

Nivel

an

2070

Alpin 2200 – 2400 - 1 2 1500 1250 Molid

Jneapăn 2000 – 2200 0 3 1450 1150 Molid

Jneapăn 1800 – 2000 1 4 1350 1050 Mo + Fa

Molid 1600 – 1800 2 5 1250 950 Fag

Molid 1400 – 1600 3 6 1150 850 Fag

Mo + Fa 1200 – 1400 4 7 1050 800 Gorun

Fag 1000 – 1200 5 8 950 700 Stejari

Fag 800 – 1000 6 9 850 600 Silvostepă

Gorun 600 – 800 7 10 800 500 Stepă

(Stejari)

(Silvostepă)

(Stepă)

Gradienţi

pentru

100 m alt. -0,5 0C -0,5 0C+ 45

mm

+ 45

mm

(Subumed –

uscate)

(Semiaride)

(Aride - deşerturi)

Modificarea etajelor bioclimatice şi de vegetaţie la o

creştere a temperaturii medii a aerului cu 30C

( prognoză anul 2070 )

Etaje (zone)

actuale

Altitudinea

(m)

Grosime strat sol

(cm)

Orizontul A

Actual Viitor

îndepăr

tat

pH în apă V %

Actual Viitor mai

apropiat

Actual Viitor mai

apropiat

Alpin 2200 – 2400 20

Cre

şter

e fo

art

e le

ntă

(cca

.1 c

m

la 1

00

de

an

i)

3,6 4,5 6 24

Jneapăn 2000 – 2200 35 3,9 4,8 12 30

Jneapăn 1800 – 2000 50 4,2 5,1 18 36

Molid 1600 – 1800 65 4,5 5,4 24 42

Molid 1400 – 1600 80 4,8 5,7 30 48

Mo + Fa 1200 – 1400 95 5,1 6,0 36 54

Fag 1000 – 1200 110 5,4 6,3 42 60

Fag 800 – 1000 125 5,7 6,6 48 66

Gorun 600 – 800 140 6,0 6,9 54 72

(Stejari)

(Silvostepă)

(Stepă)

Gradienţi

pentru

100 m alt.

- 7,5 mm - 0,15 - 0,15 - 3 % - 3 %

Modificarea condiţiilor de sol la o creştere a temperaturii

medii a aerului cu 30C ( prognoză anul 2070 )

Aspecte privind gradul de defavorabilitate pe nivele altitudinale

din zona montană faţă de zona de deal şi câmpie,

considerate ca nivel de referinţă (100%)

Limite

altitudinale

(m)

Posibilităţi

de lucru în

aer liber

Dificultăţi

activitate

în climat

nefavorabil

Eforturi

suplimentar

e furajare

animale în

stabulaţie

Nivel

realizare

producţii

animali-

ere

Cheltuieli

estimative ptr.

acelaşi produs

animalier

1400 – 1600

1200 – 1400

1000 – 1200

800 – 1000

600 – 800

0 – 600

75

80

85

90

95

100

125

120

115

110

105

100

150

140

130

120

110

100

50

60

70

80

90

100

200

180

160

140

120

100

Evoluţie

pentru 100 m

altitudine

-2,5% +2,5% +5% -5% +10%

Nivelul necesar al subvenţiilor, compensaţiilor şi alte facilităţi

suplimentare pentru locuitorii din zona montană faţă de

celelalte zone mai favorizate socio-economic

Limite

altitudinale

(m)

Subvenţii

suplimenta

re pentru

produsele

agricole

Compensa

ţii consum

energie

pentru

gospodărie

Scădere

preţuri mat.

construcţii,

utilaje

agricole,

animale

prăsilă, etc.

Reducere

impozite,

taxe,

dobânzi pe

credite,

costuri

transport

Cotă

cheltuieli

utilităţi

folosinţă

comună

1400 – 1600

1200 – 1400

1000 – 1200

800 – 1000

600 – 800

0 – 600

100

80

60

40

20

0

75

60

45

30

15

0

50

60

70

80

90

100

75

80

85

90

95

100

0

20

40

60

80

100

Evoluţie pentru

100 m altitudine +10% +7,5% -5% -2,5% -10%